Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Efectele poluantilor din atmosfera asupra organismului uman si asupra mediului

Ecologie


EFECTELE POLUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN SI ASUPRA MEDIULUI

1 EFECTELE POLUARII CU MONOXID DE CARBON



In concentratii mici,la o expunere foarte lunga,oxidul de carbon produce o intoxicatie cronica,la concentratii mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta.

Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la nivelul sangelui,monoxidul de carbon formand un compus cu hemoglobina-carboxihemoglobina(COHb).Ca urmare oxigenul este impiedicat sa se combine cu hemoglobina,deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul de carbon este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen,Acest proces diminueaza capacitatea hemoglobinei de a trasporta oxigenul fiind responsabil de efectele toxice ale monoxidului de carbon asupra sistemului respirator.La concentratii reduse ale monoxidului de carbon(<30ppm)un organism sanatos poate compensa blocarea hemoglobinei(5% COHb) prin intensificarea volumului de sange circulat(coronorian)

Evident ca efectele nocive ale oxidului de carbon,mergand pana la modificari structurale in cord si creier vor fi mai grave la persoanele care sufera de boli ale aparatului cardiovascular.

Se considera ca o crestere a concentratiei carboxihemoglobinei de la valoarea normala de 0.5% la circa 2.5% nu are efecte daunatoare asupra organismului uman,depasirea acestei valori conducand la deteriorari ale facultatii de a dicrima intervalele de timp,alternari ale functiei vizuale si ale performantelor pshiomotorii(caracteristi 717h73h ci in general unei stari de oboseala avansata)

Concentratia carboxihemoglobinei in sange este in functie de concentratia oxidului de carbon in aerul inhalat si creste in timp pana la stabilirea echilibrului,aceasta atingandu-se la o expunere de 10-12 ore.

Asupra mediului concentratiile admisibile in aer sunt de 13 ppm CO medie pe ora.Fata de concentratiile admisibile ale CO,aglomerarile de timp,alternari urbane prezinta de multe ori concentratii de cateva ori mai mari,cauzate in primul rand de gazele de esapament ale autovehiculelor(ponderea emisiilor depasind cota de 70%)

2 EFECTELE POLUARII CU DIOXID DE CARBON-gaze de sera

Efectul produs de aceste gaze este aproximativ acelasi cu cel produs de CO2 chiar daca concentratiile lor sunt mai mici datorita cantitatii mai mari de radiatii infrarosii pe care o absorb.

Cresterea continua a concentratiilor gazelor absorbante de raze infrarosii in atmosfera poate crea dupa parerea specialistilor o crestere a temperaturii medii a atmosferei cu >2grade Celsius in 100 ani.Acest fapt poate duce la modificari substantiale ale climei,reducerea severa a umiditatii solului,deplasarea zonelor ploioase spre N,topirea zapezilor si a ghetarilor,extinderea zonelor aride.Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere continua in ultimii 10 ani.

3 EFECTELE POLUARII CU OXIZI AI AZOTULUI

Prin efectele sale,nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf.

Actiunea sa asupra organismului uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarea rezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei pulmonare.Cauzele imbolnavirii le reprezinta modificarile structurale ale proteinelor pulmonare(colagen si elastina) care sunt procese reversibile la expuneri limitate.La expuneri repetate se produc modificari ireversibile conducand la o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie.

Cresterea concentratiei dioxidului de azot in aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte.

Pragul olfactiv uman este de 0.12ppm ceea ce corespund limitei de concentratie suportata de om pe durata indelungata.

Asupra vegetatiei dioxidul de azot are efecte directe si indirecte.Impactul indirect al dioxidului de azot asupra vegetatiei este mult mai important deoarece acesta joaca un rol important in formarea oxidantilor fitotoxici,cum ar fi de ex. ozonul si peroxoacetilnitratii(PAN)

Pragul de sensibilitate al plantelor este ceva mai ridicat circa 0.5 ppm,variabil pentru diferite specii.In general la depasirea limitei de suportabilitate pe frunzele plantelor apar leziuni necrotice,nespecifice(asemanatoare cu efectele si a altor substante toxice),la concentratii mai mari de dioxid de azot sau la expunere indelungata ducand la caderea frunzelor.

4 EFECTELE POLUARII CU DIOXID DE SULF-depuneri acide

Are efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu natural si artificial.Efectul asupra organismului uman are loc fie direct ,fie indirect prin degradarea mediului sau de viata.Efectul direct asupra organismelor umane se manifesta prin cresterea frecventei tulburarilor cardiorespiratorii mai ales la bolnavii cronici chiar la concentratii mici ale dioxidului de sulf si a oxizilor de azot in atmosfera.

Asupra plantelor efectul ploilor acide este remarcabil in special asupra padurilor.Ploaia acida responsabila de distrugerea masiva a fondului forestier din Canada,Europa Occidentala si Scandinavia.

Ploile acide au o actiune coroziva puternica si asupra diverselor obiecte cu care vin in contact,in primul rand asupra constructiilor metalice dar si asupra materialelor de constructii(marmura,calcarul etc).Este de remarcat ca unele monumente istorice,cladirile publice,catedralele,sculpturile s-au deteriorat mai rapid in ultimii ani din cauza cresterii gradului de poluare a aerului.

De ex. monumentele arhitectonice ale Greciei Antice,obelisul Cleopatrei ,transportat din Egipt in New York s-au deteriorat mai mult in ultimii 100 de ani decat in cei 2000 ani ai existentei anterioare.

5 EFECTELE SMOGULUI FOTOCHIMIC

Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt:

a)acute:uscaciune a mucoaselor gurii,nasului,modificari ale acuratetii vizuale,cefalee pana la congestie pulmonara,edem si moarte.La concentratii de 0.02-0.05 ppm ozonul este sesizat olfactiv, la 0.1-1ppm creaza tulburari de vedere,modificari ale functiei pulmonare,iar la 0.8-1.7 ppm apar congestiile pulmonare.

b)cronice:leziuni cronice pulmonare(bronsita,pneumonii)aparitia si dezvoltarea tumorilor pulmonare.

Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor.Astfel,PAN prezinta toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegriri ale acestora.Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate redusa fata de plante.

6 EFECTELE DEGRADARII STRATULUI DE OZON

Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice a atmosferei cu aparitia modificarilor climatice,reducerea efectului de sera realizat de stratul de ozon,modificari in distributia pe verticala a ozonului cu cresterea concentratiei ozonului troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic.Efectul negativ cel mai important al distrugerii stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime de unda 280-315mm cu efecte negative asupra organismelor vii.

Asupra sanatatii umane degradarea stratului de ozon determina aparitia unor maladii ale ochilor:la cornee(fotocheratilis),la cristalin(cataracta),la retina(degradare);maladii ale pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase.

Asupra unor tipuri de vegetale radiatia ultravioleta cu lungime de unda 208-315mm determina reducerea activitatii de fotosinteza si a eutrofierii,iar la altele scaderi ale productiei.Actiunea radiatiei UV cu lungime de unda 208-315 nm(UV-B) asupra ecosistemelor acvatice se manifesta prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare ,mobilitate,a functiilor pshilogice,dezvoltarea anormala a organismelor marine(pesti,larve).

Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de constructii in special asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza.

7 EFECTELE FUMATULUI

Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale si sociale provocate de fumat.

Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de pensii, de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca.

Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti , care intereseaza oameni la varste active, oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii.

Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. In medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer precum: de trahee, laringe, bronhii, cavitate bucala, gura, buze, limba, faringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica urinara, stomac si col uterin.

Viciul fumatului nu mai poate fi considerat o problema strict personala a fumatorului intrucat ea are implicatii deosebit de serioase asupra ambiantei, deci a intregii societati.

8 EFECTELE COMPUSILOR ORGANICI

Poliarenele din atmosfera sunt asociate cu particule in suspensie.Intr-un studiu canadian s-a aratat ca circa 85% din particulele in suspensie cu diametru mai mic de 5um sunt reprezentate de HAP(engl. Polycyclic Aromatic Hydrocarbons).Particulele cu acest diametru sunt definite ca particule respirabile deoarece ele patrund prin caile respiratorii in organism si astfel pot determina aparitia cancerului plamanilor la organismele umane.HAP din atmosfera sub forma libera sau sub forma de particule in suspensie sunt responsabile de degradarile chimice si fotochimice cum ar fi de ex.fotodimerizarea si fotooxidarea si reactiile cu poluantii secundari ai aerului,cum ar fi:ozonul,peroxiacetilnitratul si radicalii hidroxil si peroxil.Cea mai mare parte din aceste procese conduc la obtinerea de produsi cu activitate biologica nesemnificativa.

Aldehidele prezinta actiune nociva asupra organismelor animale si a celor vegetale.

Formaldehida are pragul olfactiv de circa 0.1-1ppm,iar in functie de sensibilitatea particulara a individului.La aceste concentratii produce o iritatie oculara producand cresterea rezistentei expiratorii totale si descresterea vitezii de respiratie.Acetaldehida,detectabila prin miros si cromaxie optica la circa de 0.25 ppm,la concentratie de >1ppm provoaca iritatie puternica a ochilor.

9 EFECTELE POLUARII CU METALE SI COMPUSII

ACESTORA

9.1 EFECTUL POLUARII CU PLUMB

Odata intrat in organism plumbul este retinut de rinichi si ficat dupa care este depozitat in oase sub forma de fosfati.In sistemul osos se gaseste circa 50% din plumbul existent in organismul uman si circa 90% din cel depozitat.Odata cu varsta o parte din plumbul metabolizat tinde sa se acumuleze in tesuturile moi.Pana la anumite nivele de acumulare,plumbul este perfect tolerat de organismul uman.Depasirea acestor nivele de incarcare fara a provoca semne de intoxicatie poate determina modificari fiziopatologice cu repercursiuni asupra starii de sanatate caracteristica prin tulburari nespecifice.

Intoxicatia cu plumb,saturnismul,la inceput apare prin tulburari sanguine si intarzieri ale dezvoltarii fizice si intelectuale ale copiilor.La concentratii ale plumbului in sange >0.8mg/l se produc modificari complexe sanguine ,neurologice,psihice,digestive.

Efectul plumbului asupra rinichilor sunt in functie de durata de expunere si de concentratia plumbului din aer.Expuneri chiar de scurta durata si la concentratii mici de Pb conduc la aparitia insufivientei renale.

Plumbul din sange actioneaza ca toxic al moleculelor enzimatice,cele mai frecvent afectate fiind enzimele care contribuie la formarea globulelor rosii.

In Romania limita max. de concentratie de plumb admisa in atmosfera localitatilor este de 0.5-1ug/mc.

9.2 EFECTUL POLUARII CU MERCUR

Mercurul este toxic pentru microorganisme.Efectele mercurului aflat sub forma de compusi anorganici in aer se manifesta asupra microorganismelor la concentratii de 5ug/l,iar ale compusilor organo-mercurici la concentratii de 10 ori mai mici.Principalul factor care influenteaza toxicitatea compusilor metalorganici este viteza de extragere a metalului de catre celule.Mercurul se leaga de peretii celulei sau membrana celulara a microorganismelor in mod aparent printr-un numar limitat de legaturi.Aceasta inseamna ca efectele de densitatea celulara si, de asemenea de concentratia mercurului din substrat.Aceste efecte sunt adeseori reversibile,iar mercurul in concentratii mici reprezinta un risc important pentru microorganisme.

Plantele nu sunt in general afectate de compusii mercurului.Mercurul reprezinta actiune toxica asupra pasarilor prin reducerea cantitatii de hrana consumata si in consecinta prin oprirea cresterii.S-au semnalat si alte efecte mai importante asupra sistemului enzimatic,asupra functiilor cardiovasculare,asupra parametrilor sangelui etc.

9.3 EFECTELE POLUARII CU ALUMINIU

Efectele aluminiului asupra organismului uman sunt:decalcifieri osoase sau fracturi spontane,leziuni hepatice si cardiace,anemii si difunctii ale glandei paratiroide.

In praful atmosferic,aluminiul exista in concentratii de 1-100ug/mc.In cazul absotbtiei unei concentratii mai mari de Al acesta se poate concentra in ficat,creier,inima,oase si maduva osoasa formand mici depozite.In aceste organe se depune sub forma de microcristale de fofati de Al microscopic sau submicroscopic.

9.4 EFECTELE POLUARII CU CADMIU

Organismul uman nu este dotat cu mecanisme homeostatice de reglare a nivelului cadmiului in tesuturi,apreciindu-se la aprox.30mg cantitatea totala din organismul persoanei neexpuse.Cadmiul se concentreaza,dupa patrunderea in organismul uman la nivelul ficatului,rinichilor,testiculelor.In sange el se gaseste la o concentratie medie de 0.6ug/l,iar in urina intre 5-25ug/l.

Se admite in general o absortie pe cale digestiva si respiratorie intre 10-40ug/zi,eliminarea se face lent mai ales pe cale biliara,cea renala intervenind intr-un aport mai mare.Leziunile renale apar la o concentratie de 2000 mg/kg tesut.

Toxicitatea cadmiului provine de la concentrarea lui in ficat,rinichi,eliminarea lui extrem de lenta(10-20ani),legarea lui de diverse proteine si de la antagonismul cadmiului-zinc.Astfel cadmiul poate inlocui zincul in enzimele:anhidraza carbonica,peptidaza.

Simptomele de intoxicare cronica apar la concentratii destul de mici,variabile individual.Acestea sunt:greturi,varsaturi,crampe si diaree,lipsa de apetit,insomnie.

Cadmiul interfereaza cu absortia altor microelemente,in special zincul,calciul,cuprul si reciproc.


Document Info


Accesari: 2849
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )