Explozia de la Cernobil a provocat mutatii genetice transmisibile

Explozia de la Cernobil a provocat mutatii genetice transmisibile

Oamenii de stiinta au anuntat ca au obtinut dovezi potrivit carora doze reduse de radiatii pot provoca modificari multiple ale ADN-ului uman, care se transmit la generatiile urmatoare. Observatiile au la baza studiile facute in randul copiilor nascuti dupa accidentul nuclear de la Cernobil.

Savantii au descoperit o crestere "neasteptat de mare" a numarului mutatiilor in randul copiilor ai caror parinti au participat la operatiunea de curatire a reactorului ce a explodat in 1986 si care au fost conceputi dupa aceasta data.

Ei au precizat ca, desi s-a banuit de multa vreme ca expunerea la radiatii ionizante provoaca mutatii in ADN-ul uman, evenimen 13213x2312n te de tipul bombelor atomice detonate in Japonia nu pareau sa aduca dovezi in privinta unor defecte genetice semnificative.

Zestrea genetica a copiilor nascuti dupa accident din parintii ce formeaza asa-numitele "familii de lichidatori" (care au participat la curatirea reactorului de la Cernobil) a fost comparata pentru prima oara cu cea a fratilor lor nascuti inainte de dezastru, pe langa comparatia cu copii din familii ce nu au fost expuse radiatiilor.

In urma acestor comparatii, oamenii de stiinta din Ucraina si Israel au observat modificari serioase ale genelor care sunt transmise de la parinti la copii.

Autorii studiului, publicat intr-o prestigioasa revista stiintifica britanica, au eliminat posibilitatea ca modificarile sa fi avut loc in organismul copiilor, nu al parintilor lor.

Principala dovada in acest sens a fost faptul ca mutatii de acest tip nu au fost observate la fratii lor nascuti inainte de accident, care au fost supusi si ei unei expuneri la radiatii identice sau chiar mai mari.

"Faptul ca doze mult mai reduse de radiatii decat s-a crezut pana acum pot dubla numarul de mutatii genetice necesita o analiza foarte atenta, cu atat mai mult cu cat un numar semnificativ de oameni sunt supusi unei intense presiuni mutagene", se arata in studiul citat.

Unii analisti apreciaza ca documentul reprezinta o lovitura serioasa pentru modelul de risc in caz de radiatii elaborat de Comisia Internationala pentru Protectie Radiologica, care are la baza experienta acumulata in cazul bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki si care nu analizeaza transmiterea interna a radiatiilor, cum este cea de la parinti la copii.

Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei, care determina modificari globale ale mediului.

Modificarile accentuate ale mediului pe Terra , presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale, cum ar fi tendintele de incalzire a climei, datorate efectului de sera, apoi reducerea stratului de ozon, ridicarea nivelului Oceanului Planetar, despaduririle si procesele de degradare a solurilor, poluarea crescanda si desertificarea.

Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale), prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie, a unor obiective geomorfologice, geologice si paleontologice, precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului.

Hazarde naturale pot fi clasificate in functie de diferite criterii, in functie de geneza, hazardele naturale se diferentiaza in:

Hazarde endogene, a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei, in aceasta categorie fiind incluse cutremurele si eruptiile vulcanice.

Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.

Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoartei care produc unde elastice reflectate in trepidatii cu un impact puternic asupra asezarilor umane.

Hazardele legate de cutremure se diferentiaza in hazarde primare si hazarde secundare.

Hazardele primare sunt legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurului din adancul scoartei, numit focar. Amplitudinea miscarii terenului este mai mare in apropierea epicentrului(proiectia la suprafata scoartei terestre a focarului) si tinde sa scada pe masura indepartarii de acesta.

Hazardele secundare sunt legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivarea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite tsunami.

Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice, care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata.

Hazardele geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum sunt alunecarile de teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de eroziune in suprafata si ravenarea, care produc mari pagube materiale si uneori victime. Aceste procese determina o degradare accentuata a versantilor, distrugerea stratului fertil de dol si transformarea unor suprafete intinse in terenuri neproductive sau slab productive.

Alunecarile reprezinta procese de miscare a unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete de alunecare care le separa la partea stabila a versantului. Cele mai numeroase alunecari se inregistreza pe versantii cu inclinari moderate, constituiti din argile si din alternante de argile, marne, gresii si nisipuri. Materialele deplasate prin alunecari pot avea grosimi diferite, de la zeci de centimetri la zeci de metri.

Alunecarea de teren din provincia chineza Gansun, din decembrie 1920,datorata unui puternic cutremur, a distrus o suprefata de circa 70000 km² modificand total peisajul (localnicii numind fenomenul "muntii mergeau") si a provocat moartea a peste 200000 de persoane.

Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti, prin cadere libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la inceputul primaverii, datorita alternantelor frecvente ale inghetului si dezghetului.

Prabusirile reprezinta un factor de risc important pentru localitatile si caile de comunicatie din spatiul montan.

Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbinarii cu apa a depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane afectate de precipitatii abundente. Datorita faptului ca materialul noroios depaseste de 1,5-2 ori densitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere de transport si de distrugere. Spre exemplu, in 1970, in Anzii Peruvieni,unde o curgere de noroi cu o lungime de 15 km s-a deplasat cu o viteza de peste 300 km/h,acoperind in cateva minute localitatile Yungay si Ramrahirca; au fost inregistrate 18000 de victime.

Avalansele sunt hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia montana si pentru turistii din numeroase tari ale lumii. Deplasarea rapida a zapezii pe versantii abrupti acoperiti cu zapada este favorizata de ninsorile abundente, de schimbarile rapide de temperatura, care favorizeaza topirea brusca a stratului de zapada, si de perturbarea echilibrului zapezii prin trepidatii.

Eroziunea in suprafata si ravenare sunt hazarde care se manifesta pe 1,1 miliarde hectare pe Glob, atat in regiunile umede, cat si in cele aride si semiaride. Aceste hazarde sunt intensificate si extinse de activitatile umane.

Hazardele climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5-15⁰ lat. N si S, avand viteze ale vantului de peste 118 km/h. Acestea poarta denumiri diferite de la o regiune la alta: "uragan"(hurricane) in Oceanul Atlantic, taifun in Oceanul Pacific si "ciclon tropical" in Oceanul Indian si in lungul coastelor Australiei.

Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter turbionar. Acestea se produc pe continente intre 20^o si 60^o lat. N si S. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h, iar diametrul poate sa ajunga la cativa km. Aerul in miscare antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie, distincta.

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperata si se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase. In timpul iernii aceste furtuni sunt asociate cu caderi abundente de zapada care genereaza viscole puternice.

Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si in sol, cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.

Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. Aceste hazarde se pot produce in lungul raurilor( care dreneaza circa 70% din suprafata continentelor).

Hazardele oceanografice cuprind hazardele generate de valurile de vant sau de cutremure(tsunami), de banchiza de gheata si de deplasarea aibergurilor, de producerea fenomenului El Niňo, de ridicarea nivelului Oceanului Planetar.

Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigatie si au un impact insemnat asupra coastelor. In unele situatii este realizat un spectru de interactiune in care se combina energia mai multor valuri, cu inaltimi de 8-10 m, a caror rezultanta este deosebit de periculoasa pentru ambarcatiuni si pentru platformele petroliere marine( de ex. cele din Marea Nordului).

Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremurele puternice, eruptii vulcanice si alunecari submarine. Denumirea acestor fenomene este de origine japoneza si are intelesul de "valuri de port". Cele mai numeroase asemenea valuri se produc in Oceanul Pacific, dar se intalnesc si in Oceanul Indian, Oceanul Atlantic si in Marea Mediterana.

Banchiza de gheata, a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m, devine un hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate, datorita pericolului de blocare, navele de cercetari sau de pescuit oceanic.

Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele glaciare sau de ghetari polari, care plutesc impinse de vanturi ori de curenti oceanici. Aisbergurile pot fi intalnite de nave pe circa 20% din suprafata oceanelor, fiind un pericol pentru circulatia maritima si pentru platformele marime de foraj si de exploatare a petrolului.

Oscilatia Sudica - El Niňo este un fenomen complex de interactiune intre apele Oceanului Planetar si atmosfera, care se produce in zona tropicala a Oceanului Pacific. Acest fenomen se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a apelor Oceanului Pacific, care se deplaseaza dinspre partea vestica spre partea estica sub impulsul unor mase de aer cu aceeasi directie de miscare. In acest fel sunt perturbate vanturile alizee, fenomen care genereaza modificari climatice majore, in special in zonele tropicale. Aceste perturbari se manifesta prin secete, furtuni violente, insotite de inundatii si cicloane puternice.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinta generala de incalzire a climei si reprezinta un hazard global, de lunga durata cu numeroase consecinte grave pentru zonele de coasta. Aceasta ridicare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenita din topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii.

Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.

Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnavirea in masa ale populatiei, datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungii si protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii( malaria, febra galbena), musca tete( boala somnului), puricii, paduchii(tifosul exantematic).

Invaziile de insecte, in special lacuste, produc pagube mari agriculturii, indeosebi in Africa, Asia, estul Europei si in America de Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualor, utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lacustelor.

Incendiile sunt hazarde periculoase pentru mediu si pentru activitatile uname si determina distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafete impadurite si ale unor constructii.

EL NINO

A aparut din Pacificul Tropical, spre sfarsitul anului 1997, aducand cu el mai multa energie decat un milion de bombe de tipul celei de la Hirosima. Timp de opt luni, 1997-98, marele El Nińo a dat peste cap toate caracteristicile climatice din toata lumea, ucigand, aproximativ 2100 de persoane si producand pagube materiale de cel putin 33 miliarde de dolari.

Taranii din satul peruvian Chato Chico nu au stiut nimic din toate acestea. Tot ce au putut vedea dupa saptamani de ploaie neintrerupta, a fost ca raul Piura nu se mai oprea din crestere.Caderile de apa nu au reprezentat o surpriza pentru populatia satului peruvian. De cand se stiu, oamenii acestui sat aveau de infruntat fenomene de acest gen, la fiecare 3-5 ani. Astfel de ploi vin dinspre coasta de vest a Americii, dupa un val de caldura de marimea Canadei.

Oceanul se incalzeste chiar in jurul Craciunului, de acea pescarii au numit fenomenul "El Nińo", de la Copilul Cristos.Apoi titanica furtuna va varsa cantitati insemnate de apa pe coasta de nord-vest a Perului, care, in mod normal sunt aride.Dar putini sunt cei ce au vazut vreodata asa de multa ploaie: cinsprezece litri pe metru patrat intr-o singura zi, in anumite locuri.In sfarsit, pe 15 februarie 1998, raul a rupt malurile. Pamantul era saturat de apa, asa ca aceasta a patruns in casele din Chato Chico. Torentul era, mai intai, adanc pana la genunchi, apoi pana la piept.

Sute de familii alergau disperate prin torentul noroios incercand sa salvaze tot ce puteau. Fata de alte locuri din Peru si din lume locuitorii din Chato Chico au avut noroc. Unii au fost evacuati cu barcile, altii cu elicopterele pana la o tabara precara de sinistrati din desert. Aproape toti au supravietuit.Surplusul de apa din inundatii s-a raspandit in desertul Sechura. Unde timp de 15 ani nu fusesera decat pamanturi aride a aparut deodata al doilea lac din Peru, dupa suprafata: lung de 144 km, lat de 32 km si cu o adancime medie de 3,5 m, cu mici insule de nisip aparand ocazional din apa.

Desi a inceput in Peru, efectele lui El Nińo asupra principalelor componente ale climei (temperatura, presiune, vant, umiditate, precipitatii, curenti) au schimbat vremea in intregul Pacific ecuatorial, si apoi in toata lumea. Indonezia a suferit luni intregi de seceta, focuri de padure au facut ravagii in Sumatra, Borneo si Malaezia. Fumul a calatorit pana la 1600 km spre vest, limitand vizibilitatea la 600m.

Temperaturile au ajuns la 39°C in Mongolia. Ploile din Kenia au depasit cu 1000mm valoarea normala, iar Europa Centrala a suferit de pe urma inundatiilor care au facut 55 de morti in Polonia si 60 in Cehia. Madagascar a fost lovit de musoni si cicloni. In S.U.A., curgerile de noroi si inundatiile-fulger au afectat localitati din California la Mississippi, iar tornadele au lovit Florida.

Si lucrurile nu s-au oprit aici. Nu este neobisnuit ca o iarna cu El Nińo sa fie urmata de una cu La Nińa, in care efectele climatice sunt, in mare, opuse celor produse de El Nińo. La Nińa a urmat El Nińo de trei ori in 15 ani: dupa 1982-83, 1986-87 si in 1995. La Nińa a aparut din nou in 1998.

De-a lungul anilor, aparitia lui La Nińa a fost mult mai putin previzibila decat cea a lui El Nińo. Dar ambele evenimente sunt acum mult mai bine intelese decat inainte. Acest lucru se intampla deoarece acest El Nińo este primul care va fi tinut minte pentru ceva mai mult decat o serie de dezastre. Acum, pentru prima data in istorie, climatologii au putut prevedea inundatiile catastrofale cu luni inainte, permitand populatiilor amenintate sa se pregateasca.

In nordul Peru-ului, avertismentele au permis multor fermieri si pescari sa folosesca partile pozitive ale lui El Nińo. Pe pamanturi care de obicei erau desertice a crescut iarba, permitand cresterea vacilor. Orezul si fasolea au putut fi cultivate in zone prea aride pentru ele; pescarii au putut planifica pescuitul in apele mai apropiate de coasta, de obicei prea reci.

Efectele previziunilor pot fi foarte importante. De exemplu, crescatorii de cafea din Kenia au o cerere mai mare pentru cafeaua lor cand seceta distruge recoltele din Brazilia si Indonezia. Productia de ulei de palmier din Filipine scade in timpul lui El Nińo. Tarile care prevad aceste evolutii pot prospera.

Cel putin, pregatirea poate salva vieti. Chiar si in saracul Peru, construirea de canale si acumularea de rezerve a salvat sute de vieti in 1997-98. Multe zone afectate s-au putut pregati pentru inundatii si foc, migratii si epidemii. Exista inregistrari scrise despre El Nińo in Peru din 1525 si cercetatorii au gasit dovezi geologice al prezentei lui El Nińo pe coasta peruviana acum 13.000 de ani. Incasii stiau de acest fenomen. Orasele erau construite pe dealuri, iar proviziile erau pastrate in munti.

Restul lumii nu a fost interesat in El Nińo pana dupa devastatorul fenomen din 1982-83. Cel mai important efort de urmarire al fenomenului a fost TAO, o retea de 70 de balize plutitoare de-...