FORME DE POLUARE PRODUSA DE TURISM
Tipuri de poluare produsa prin turism:
a. Poluarea fizica si chimica
Sezonalitatea in timp si spatiu a consumului turistic constituie un factor de poluare de foarte mare insemnatate. Prin efectele care au ca sursa consumatorii enumeram degradarea peisajului prin agasarea naturii si monumentelor de arta si aparitia fenomenului inflationist al pretului, datorita cererii excesive. Oferta de servicii turistice de proasta calitate, din pricina suprasolicitarii fizice si psihice a personalului, a comprimarii serviciului aferent fiecarui serviciu turistic constituie efecte de poluare majora cauzate de prestatori. Prin comprimarea timpului liber are loc si o scadere relativa a veniturilor obtinute din servicii suplimentare. 535i84f
b. Amenajari turistice
Amenajarea turistica necorespunzatoare a teritoriului reprezinta cea mai grava forma de degradare a resurselor turistice de catre turism.
Neconcordanta calitativa dintre resurse si dotari comporta 2 situatii:
Dotarea la un nivel inferior de confort a unor zone turistice ce dispun de resurse exceptionale, ofera produse turistice de calitate necorespunzatoare;
Dotari superioare pt resurse inferioare.
Nerespectarea corelatiei logice cantitative dintre resurse si dotari prezinta 2 situatii care viruseaza sistemul:
Insuficienta dotariilor in raport cu capacitatea de absorbtie a resurselor, imposibilitatea dotarilor de a satisface fluxul turistic. E cazul amenajarilor partiale in zona manastirilor.
Excesul de amenajare- anumite zone de pe litoral.
c. Poluarea aerului
Activitatile turistice grupate pe forme de turism pot conduce la reducerea calitatii aerului. Astfel, in sezonul turistic cand circulatia turistica se afla la cote maxime se poate produce poluarea aerului prin gaze de esapament produse de autoturismele turistilor si numarul mare de autocare.
Structurile de cazare si alimentatie publica au un consum mai ridicat de energie si deci exista o poluare produsa de centralele termice care deservesc statiuniile turistice.
d. Poluarea apei
Multe activitati turistice nu se pot derula in lipsa unor resurse de apa mai ales cand este vorba de starea de igiena si calitatea serviciilor turistice oferite.Consumul de apa calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat atat in structurile de cazare cat si in cele de alimentatie publica, ca urmare crescand volumul de ape uzate evacuate.
Poluarea apelor se produce si prin turismul neorganizat in locuri situate pe malurile apelor, lacurilor sau in perimetrul apelor freatice cu caracter mineral, unde turistii , prin gunoaiele lasate, pot contribui la scaderea calitatii apelor de suprafata sau subterane.
In tratamentele balneare pe baza de substante chimice existente in apele minerale, namoluri, diferite proceduri pe baza de plante medicinale utilizate la diverse proceduri medicale duc la eroziunea conductelor, aparatelor si dotarilor medicale.
Comportamentul turistilor de a arunca oriunde gunoaiele, cu deosebire in lacuri, rauri curgatoare si ape marine creste concentratia de bacili coliformi care pot provoca diferite afectiuni.
Se impune utilizarea cat mai scazuta a detergentiilor cu fosfati , a clorului pentru albirea lenjeriei in structurile de cazare si alimentatie publica.
e. Poluarea solului
Aceasta forma de poluare afecteaza mai ales prin extinderea amenajarilor turistice si de transport , care determina scoaterea din circuitul forestier si agricol a unor importante suprafete (realizarea de parcari, statii de alimentare cu combustibil).
Solurile sunt afectate mai ales de cantitatile de deseuri solide care pot afecta calitatea lor.
Un aspect deosebit este dat de exploatarea plajelor care trebuie curatate periodic cu mijloace mecanice specifice pt pastrarea calitatii igienice a nisipului, solurile sunt afectate si de multitudinea de structuri de agrement- partii de schi, terenuri de sport, instalatii de transport pe cabluri etc.
f. Poluarea vegetatiei
Padurile prin faptul ca reduc poluarea aerului, atenueaza efectul de sera .
Vegetatia arbustiva si ierboasa naturala, prin varietatea speciilor componente aduc o mai mare varietate peisajelor naturale.
Activitatile turistice pot determina degradarea vegetatiei existente - colecatare lemn de foc pentru picnic, parcare direct pe iarba, ruperea de specii valoroase ca suveniruri, campare haotica a corturilor etc.
g. Poluarea faunei
Extinderea amenajarilor turistice, circulatia turistica intensa determina reducerea habitatelor naturale pt multe dintre animalele salbatice.
Practicacea braconajului, a pescuitului si vanatorii necontrolate poate conduce la scaderea dramatica a efectivelor de fauna salbatica.
Comportamentul zgomotos al turistilor are un efect negativ asupra mediului de viata al multor specii de animale.
h. Poluarea fonica
Activitatile turistice detin mai multe surse care produc zgomote cum sunt cele produse de motoarele de pompare a apei, de lifturile mari de marfa, de instalatiile de aer conditionat, de aparatele frigorifice, de rampele de aprovizionare cu materii prime din structurile de alimentatie publica, de cainii vagabonzi din jurul hotelurilor si a restaurantelor si de comportamentul necivilizat al multor turisti.
Poluarea culturala si morala
Urbanizarea a determinat un proces de schimbare rapida, iar migrarea spre orase si dezvoltarea ascendenta a lor a dus la dezmembrerea treptata a comunitatilor locale si la distrugerea relatilor sociale existente.
Prin posibilitatile de a calatori mai mult a avut loc fenomenul de turistizare a lumii.
Prezenta turistilor poate duce la conflicte sociale intre comunitati, la declinul culturii nationale prin comportamentul si exprimarea libertatii in timpul calatoriei a turistului care poate genera consum excesiv de alcool, droguri, distrugerea mediului, atacuri sexuale etc.
Vorbind despre oameni in relatiile de turism ne putem referi la 3 categorii de "actori" de turism:
A.Turistul
a. Primul plan.
O prima abordare trebuie facuta despre comportamentul turistului fata de sine insusi.Toate calatoriile turistice dau posibilitatea de a intalni oameni noi, culturi si societati noi si de a cunoaste natura. Un turist poate face eforturi fizice si materiale pentru a cunoaste in primul rand ceea ce este cu adevarat important pentru el, pentru a intelege oamenii si cultura din locurile vizitate, modul lor de viata si gandire.
A doua abordare se refera la libertatea turistului.
Un turist este liber de indatoririle profesionale sau familiale, poate face ce are chef, poate experimenta deferite aventuri si se simte eliberat de obligatiile morale din viata de zi cu zi.
A treia abordare arata faptul ca scopul major al calatoriilor este acela de odihna si de refacere a fortelor psihice.
Calatoriile in familie pot fie ajuta la integrarea familiei, fie la dezmembrarea ei, datorita unor conflicte mai vechi.
b. Planul secund.
Se refera la comportamentul turistului fata de ceilalti turisti. Trebuie sa existe toleranta si respect deoarece categoriile de turisti pot fi asemanatoare, provenind din tari diferite. In timpul calatoriilor este important sa nu ii deranjam pe ceilalti prin comportamentul nostru.
c. Planul tert.
Se refera la comportamentul fata de localnici si fata de valorile naturale si culturale ale lor. Ei trebuie tratati din perspectiva ca sunt oameni si nu obiecte. Nu se profita de nivelul lor cultural sau de culoarea pielii lor. Trebuie acceptate diferentele de rasa , cultura, educatie si religie. Este deci foarte important sa respectam valoriile importante pt localnici.
B. Localnicii
Atitudinea lor fata de turisti trebuie sa fie una deschisa, de ospitalitate si nu una ostila. Turistul are dreptul sa fie informat si sa se bucure de diverse servicii la preturi rezonabile.
Interesul localnicilor este de a obtine un profit de pe urma turistului, de multe ori valorile culturale locale, devenind valori comerciale. Accesul la valorile culturale ar trebui sa fie liber iar in timpul oricarei calatorii, turistul sa aiba dreptul la asistenta medicala, grupuri sanitare si servicii de calitate.
Securitetea turistilor trebuie sa fie asigurata. Turistii au dreptul sa pratice propriile religii si sa se foloseasca de facilitatiile existente in acest sens. Nu se fac discriminari din cauza rasei, a nationalitatii, a sexului sau a convingerilor.
Persoanele cu handicap trebuie sa se bucure de aceleasi avantaje ca si cele normale si sa beneficieze de servicii turistice adecvate. Turistul ar trebui sa devina un element esential nu numai pe plan economic, ci si pe plan social si cultural, ma ales pentru dezvoltarea localitatiilor. Localnicii trebuie sa tina cont de valoriile traditionale si sa se impotriveasca comercializarii lor.
C. Brokerii
Prin broker se intelege acea persoana care se ocupa cu pregatirea calatoriei, cu transportul, cu cazarea si cu sejurul.
Din punct de vedere etic, ei trebuie sa ia in consideratie nu numai partea economica, ci si cea culturala, sociala si educationala. Trebuie sa fie asigurate atat conditiile necesare sosirii turistilor, cat si accesul lor la regiunile, localitatile si obiectivele care reprezinta valorile esentiale.
De aceea este nevoie de o infrastructura adecvata care sa puna la dispozitie informatii si servicii de calitate. Ei sunt responsabili si de pregatirea si educarea personalului.
Cele mai importante obligatii sunt date de :
Asigurarea unor mijloace de transport confortabile si sigure;
Asigurarea unor conditii de igiena si cazare;
Asigurarea sigurantei si protectiei turistului.
Ghizii sunt in stransa legatura cu turistii. Ei sunt responsabili nu doar de oferirea informatilor complete si exacte dar si de alegerea celei mai bune forme de prezentare a datelor, in functie de varsta si de nivelul de cultura al turistului.
Principala obligatie a personalului din hoteluri, hanuri si campinguri este de a asigura siguranta turistului, confortul, curatenia si linistea din timpul noptii.
Trecerea la societatea de consum in tara noastra, de la un sistem de valori la altul, bazat pe alte motivatii a bulversat total sistemul de valori morale existent, ignorandu-se concepte ca: datoria morala, satisfactia morala a muncii si satisfatia profesionala.
|
