HARTA PRINCIPALELOR CURSURI DE APA INTERNATIONALE. DATE SI GENERALITATI
1. FLUVIILE AFRICII
1.1.
- 4320 km
- CONVENTIA DE LA BERLIN
- se prevede internationalizarea
- extinderea regimului 18318v212s de internationalizare si pe canalele laterale, pe rutele si caile ferate adiacente
- libertatea navigatiei se aplica in timp de pace si de razboi
- se prevede crearea unei Comisii Internationale care nu a luat fiinta niciodata
- devin aplicabile acestui fluviu prevederile Actului Final de la Viena
- libertatea de navigatie ingloba
toate teritoriile drenate de
- TRATATUL ANGLIA - PORTUGALIA
asupra fluviului
- se recunostea Portugaliei posesiunea gurilor fluviului si o mare parte din bazinul sau
- dreptul de navigatie era rezervat acestor doua state
- Franta (care detinea o parte din cursul superior) si Germania au protestat impotriva acestui tratat
- ACORDUL FRANCO-GERMAN relativ la cesiunile reciproce de teritorii in Africa Ecuatoriala
- TRATATUL DE PACE DE LA ST. GERMAINE
CPJI a solutionat
conflictul Oscar Chinn intre
- Republica Congo adopta un Cod al navigatiei fluviale si lacustre
- Tentativa de
conciliere intre
- Denumirea fluviului se
transforma din
1.2. NIGER
- 4160 km
- riverani : Guinea, Mali, Niger, Benin, Nigeria.
- CONVENTIA DE LA BERLIN
- se prevede internationalizarea
fluviilor Niger si
- Nigerul ramane in gestiunea statelor riverane
- nu era accesibil vaselor de razboi, navigatia vaselor de razboi fiind interzisa
- nu se instituie nici o comisie
- DECLARATIA DE LA BRUXELLES
- ACORDUL DINTRE FRANTA SI
- se prevede libertatea de navigatie pe tot cursul Nigerului
- TRATATUL DE PACE DE LA SAINT GERMAINE
- mentine principiile actului de la 1885 dar il abroga dpdv juridic
- libertatea de navigatie pentru vasele comerciale era recunoscuta doar statelor semnatare ale Tratatului
- CONFERINTA SI ACORDUL DE LA NIAMEY
- are loc internationalizarea Nigerului (actul de la 26.10.1963 si acordul de la 25.11.1964)
- se semneaza actul relativ la navigatie si la cooperarea economica intre statele bazinului Nigerului
- libertatea de navigatie se extinde si la neriverani si se aplica si pe afluentii si subafluentii fiecarui stat riveran
- se creaza Comisia fluviului
- acest acord a abrogat clauzele Tratatului de la Berlin din 1885, ale Declaratiei de la Bruxelles si ale Tratatului de la St. Germaine.
- ACORD incheiat de statele riverane cu Olanda pentru obtinerea unui sprijin financiar (75% Olanda si 25% statele riverane)
- BAMAKO - Acordul dintre Nigeria si Niger privind impartirea echitabila, dezvoltarea, conservarea si utilizarea resurselor de apa comune.
NIL
- 6671 km
- principala sa utilitate inca din vechime : irigatiile si agricultura
- state riverane : Sudan si Egipt
- ACORDUL INTRE EGIPT
SI
- se recunoaste dreptul natural si istoric al Egiptului asupra Nilului
-
- ACORDUL DINTRE
EGIPT SI
- il modifica pe cel din 1929 in sensul ca Egiptul primeste 55 miliarde m3 si Sudanul 18 miliarde m3
1.4. SENEGAL
- 1430 km
- state riverane : Senegal, Mali, Mauritania, Guineea
- CONVENTIA DE LA BANKO privind amenajarea bazinului fluviului Senegal
- TRATAT SEMNAT DE CELE 4 STATE RIVERANE (ACORD)
- se prevede libera navigatie pe Senegal pentru toate pavilioanele
- se prevede constituirea
Comitetului Interstatal pentru amenajarea bazinului fluviului
- reia dispozitiile Conventiei de la Barcelona 1921
- statele riverane se bucura de egalitate de tratament in ceea ce priveste navigatia
- ACORD INTRE SENEGAL SI ZAMBIA prin care se creaza un Subcomitet Interstatal pentru amenajarea integrala a fluviului
- Crearea Organizatiei
Statelor Riverane la
- Se desfiinteaza Organizatia Statelor Riverane Senegalului (OERS)
-
- aceasta organizatie se preocupa de
punerea in valoare a fluviului
- organizatia este deschisa tuturor statelor riverane care accepta litera si spiritul conventiei
Acordul privind statutul juridic al lucrarilor comune pe fluviul Senegal
1.5. ZAMBEZI
- 2660 km
- TRATAT ANGLO-PORTUGHEZ
- libertatea de navigatie pentru toate pavilioanele
- TRATAT ANGLO-PORTUGHEZ
- TRATAT ANGLO-PORTUGHEZ
- se prevede aplicarea la fluviul Zambezi a prevederilor Tratatului de la Berlin din anul 1885
- regimul de libera circulatie a fost
extins la drumuri, cai ferate, canale laterale deoarece pe unele sectoare
- s-a constituit o Comisie mixta
2. FLUVIILE AMERICII DE NORD
2.1. MISSISSIPPI
- TRATATUL DE LA SAN LORENZO
- se consacra libertatea navigatiei
pe
- TRATATUL DE LA GAND
-
2.2. RIO GRANDE DEL NORTE (RIO BRAVO)
- 2870 km
- navigabil de la Presidio (Texas, SUA)
- TRATATUL DE LA GUADELUPE HIDALGO INTRE SUA SI MEXIC
- art.5 - frontiera fluviului trece prin mijlocul acestuia si urmeaza senalul cel mai adanc
- ACORD INTRE SUA SI MEXIC
- mentine prevederile tratatului din 1848
- acorda nationalilor celor doua state, dreptul de libera navigatie pe apele ce constituiau frontiera comuna
- Ia nastere COMISIA INTERNATIONALA
TRATAT INTRE SUA SI MEXIC PRIVIND
- linia de demarcatie urma a fi tot cea stabilita prin tratatul din 1848 dar cu conditia ca eventualele schimbari ale senalului sa fie datorate unor cauze naturale
- TRATAT INTRE SUA SI
MEXIC PRIVIND
- ia fiinta Comisia Internationala a frontierelor care solutiona diferendele privind frontiera intre cele doua state
-CONVENTIA ASUPRA FLUVIILOR DE FRONTIERA
- Comisia internationala devine permanenta prin incheierea acestei conventii
- CONVENTIA DE LA WASHINGTON INTRE SUA SI MEXIC
- se refera la repartitia echitabila a apelor fluviilor pentru irigatii
- se instituie obligatia SUA de a furniza o cantitate determinata de apa statului in aval
- se prevede construirea unui dig de derivare pe teritoriul american
- in schimb, Mexicul renunta la
orice reclamatie privind apele fluviului
- situatia teritoriului El Chamizal ramane nereglementata
- COMPROMISUL DINTRE
SUA SI MEXIC PRIVIND EL
- s-a ales calea arbitrajului pentru reglementarea diferendului
- Curtea de Arbitraj a dat o solutie care nu a convenit nici unuia dintre cele doua state (se prevedea un partaj al regiunii)
- ACORDUL DINTRE SUA SI MEXIC DE LA WASHINGTON
- se refera la
- reglementeaza repartitia apelor
dar nu si problema frontierei formata de
- PROTOCOLUL LA ACORDUL DE LA WASHINGTON
- se decidea amenajarea cursurilor de apa
comune
- CONVENTIA SUA - MEXIC
- stabileste modificarea cursului fluviului astfel incat un teritoriu de 333 ha trecea sub suveranitatea Mexicului
- s-a stabilit un schimb de teritorii in zona enclavei El Cordova
- Se inaugureaza noul canal
iar teritoriul
2.3. SF.LAURENTIU
- 3100 km
- riverane : SUA si Canada
TRATAT PRIVIND SF. LAURENTIU
- autoriza libera navigatie in apele limitrofe tuturor vapoarelor si vaselor partilor
TRATAT ASUPRA FLUVIULUI SF. LAURENTIU
- navigatia pe toate canalele este deschisa
TRATAT SUA -
- se prevedea dreptul cetatenilor americani si englezi de a naviga pe fluviu
- stabileste dreptul guvernului englez de a revoca privilegiul acordat cetatenilor americani printr-un simplu aviz adresat SUA
Tratatul din 1854 ia sfarsit deoarece SUA nu l-a mai reinnoit
TRATAT SUA -
- vasele comerciale americane dobandesc libertatea de navigatie pe fluviu si celelalte rauri adiacente, in schimbul navigatiei libere a vaselor britanice pe Marile Lacuri si pe Canalul St.Claire.
TRATAT SUA -
- se interzice ridicarea de stavilar care ar ridica nivelul apelor in partea opusa a liniilor de frontiera
TRATAT SUA -
- se prevede libertatea de navigatie dar numai pentru americani si canadieni
- da o definitie a apelor de frontiera
- reglementeaza utilizarea si derivarea apelor fluviului
- se prevede protectia apelor de frontiera impotriva poluarii
- se creaza o Comisie Mixta Internationala formata din 12 membri, cate 6 membri pentru fiecare stat parte
- se prevede urmatoarea ordine de utilizare a fluviului : (1)utilizari comunale, domestice si sanitare; (2) navigatie; (3) energie electrica si irigatii.
TRATAT SUA -
TRATAT SUA -
- Guvernul SUA a autorizat inceperea lucrarilor de amenajare (pana atunci, refuzasera deoarece SUA credea ca va fi afectat traficul in porturile americane).
S-au terminat lucrarile la Sf. Laurentiu; inaugurarea oficiala a noului canal maritim
ACORD SUA -
Acordul dintre SUA si CANADA privind calitatea apelor Marilor Lacuri
- acest act introduce notiunea de ecosistem al bazinului Marilor Lacuri
3. FLUVIILE AMERICII DE SUD
3.1. AMAZON
- 7025 km
- State riverane : Brazilia, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia
- Libera navigatie pe Amazon este proclamata printr-un tratat semnat intre Brazilia si Peru
- TRATATUL DE LA BRASILIA privind cooperarea amazoniana
3.2.
- hidrocentrale : Yacyreta (Argentina si Paraguay)
- ACORDUL
- ACORDUL
- ACORD INTRE
ACORDUL INTRE BRAZILIA SI PARAGUAY privind
regimul juridic al fluviului
3.3. RIO DE LA PLATA
- 320 km lungime
- 220 km latime (o mare curgatoare)
- apa sarata si mareea face sa aiba caracter de mare
- existenta curentilor si declinitatea coastelor face sa aiba caracter de fluviu
- unii considera ca este estuar
- TRATAT INTRE MAREA BRITANIE SI
- ACORDUL INTERNATIONAL
PRIN CARE
- nu s-a prevazut o demarcatie intre pe fluviul Rio de la Plata, acesta fiind in intregime sub suveranitatea Argentinei (frontiera dintre cele doua nu era pe fluviu, pe senalul acestuia, ci era reprezentata chiar de fluviu)
- TRATAT INTRE MAREA BRITANIE SI
- In
- PROTOCOLUL RAMIREZ-SUAREZ
- puna capat incidentului creat de
faptul ca
-
- se bazeaza pe principiile instituite de Conventia de la Geneva din 1958
- din acest moment
- PROTOCOLUL DE LA BUENOS AIRES
- se delimiteaza apele fluviului
- ia nastere Comisia Mixta pentru rezolvarea problemelor ivite cu ocazia Planului de ridicare integrala a fluviului
- cele doua state se angajeaza sa
coopereze in vederea ridicarii integrale a fluviului
- ACORDUL PRIVIND
- incheiat intre Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Uruguay
- avea ca scop punerea in valoare si integrarea armonioasa a fluviului
- CONVENTIA DE LA ASUNCION privind Rio de la Plata
4. FLUVIILE ASIEI
4.1. INDUS
India declara libertatea navigatiei pe Indus, pentru vasele tuturor natiunilor
China adopta o lege prin care declara libertatea de navigatie pentru toate natiunile (inclusiv pe fluviul Yangtze)
- ACTUL DE INDEPENDENTA AL INDIEI SI PAKISTANULUI
-
august 1947 - Partajul intre
- ACORDUL DE LA KARACI INTRE
- ia nastere Comisia Mixta
Permanenta pentru
- reglementeaza partajul apelor fluviului, intre cele doua state riverane, dupa o lunga controversa.
4.2. MEKONG
- 4500 km
- riverani : China, Laos, Cambogia, Vietnam, Thailanda
- Se stabileste regimul juridic al Mekongului
23,25 si 26.12.1950 - Cele trei
conventii referitoare la
29 si 30.12.1954 - Conventia
privind stabilirea libertatii de navigatie pe acest fluviu semnata de catre
- libertatea de navigatie este recunoscuta si organizata
- CHIANG RAI (Tailanda) - Acordul asupra cooperarii
pentru dezvoltarea durabila a bazinului fluviului Mekong. Acordul nu a fost
semnat si de China, ci doar de
- contine prevederi referitoare la fluviu, dar si la tributarii acestuia
- se creaza Comisia Mekongului
FLUVIILE EUROPEI
5.1. DUNAREA
- hidrocentrale : Portile de Fier I (Romania - Yugoslavia), Portile de Fier II (Romania - Yugoslavia), Turnu Magurele-Nicopol (Romania - Bulgaria); Cioara-Belene (Romania - Bulgaria)
- PRIVILEGIILE ACORDATE DE CATRE VLAD BASARAB BRASOVENILOR
- se platea de doua ori cate 3% (o data la plecare si o data la intoarcere)
- este act unilateral, deoarece domnul tarii era cel care isi asuma obligatii
- TRATATUL DE COMERCIU intre Mircea Basarab si regele Vladislav al Ungariei
-Mircea Basarab ingaduia
negustorilor unguri sa vina in Tara Romaneasca de la Portile de Fier si pana la
- PRIVILEGIILE ACORDATE DE CATRE MIRCEA CEL BATRAN BRASOVENILOR
- se platea o singura data o taxa de 3% (la plecare)
- este tot act unilateral
- TRATAT INTRE FRANTA SI TURCIA
- incheiat intre Francisc I al Frantei si Soliman al II-lea Magnificul privind libertatea de navigatie a Frantei pe Dunarea aflata sub suveranitatea Turciei
- TRATAT TURCIA -
- libertatea de navigatie pentru austrieci pe portiunea Dunarii aflata sub stapanirea Turciei, contra unei taxe
- TRATATUL DE LA KARLOWITZ
- considerat un "instrumentum pacis"
- incheiat intre Leopold al Austriei si Mustafa Han, sultanul Turciei
- libertatea de navigatie pentru navele austriece (art. 14, 15)
21.iul.1718 - TRATATUL DE LA PASSAROWITZ
- Oltul era granita dintre Imperiul Turc si cel Austriac
- il foloseau in mod egal. De asemenea, apele Oltului puteau fi folosite si de catre valahi
27. iul.1718 - TRATATUL DE LA PASSAROWITZ
- Tratat de comert si navigatie in sensul ca negustorii austrieci aveau voie sa navigheze pana la varsarea Dunarii in mare; de acolo marfurile trebuiau transbordate
- TRATATUL DE LA BELGRAD
- se confirmau prevederile Tratatului de la Passarowitz
- FIRMANUL TURCIEI prin care se cerea domnilor Moldovei si ai Tarii Romanesti sa nu mai solicite taxe de tranzit supusilor olandezi, francezi sau germani care veneau spre Turcia
- TRATATUL DE LA KUCIUK - KAINARGI
- libera navigatie a Rusiei pe cursul inferior al Dunarii si pe Marea Neagra (art 11)
TRATATUL DE LA TESCHEN
- incheiat intre
- se prevedea libertatea de navigatie a partilor contractante pe Dunare si pe alte fluvii
- interzicea stabilirea unor noi taxe
- TRATATUL DE COMERT RUSO - TURC
- confirma dreptul supusilor tarului de a naviga si de a executa comert pe Dunare
- TRATATUL DE LA MUNCHEN
- incheiat intre
- se distinge intre drepturile ce se percep in legatura cu navigatia si taxele vamale cuvenite in legatura cu importul sau exportul de marfuri
- TRATATUL DE LA CONSTANTINOPOLE
- incheiat intre Turcia si
- se refera la libertatea de navigatie pe Dunare
- acest tratat este de fapt un Sened adica o capitulatie care confirma Tratatele de la Passarowitz si Belgrad
- este o reinoire a tratatului de la Passarowitz
- supusii austrieci si turci trebuie sa aiba pasaport in regula si sa plateasca taxa (o data 3%)
- de aici inainte vasele austriece dobandesc dreptul de a iesi in Marea Neagra
- TRATATUL DE LA IASI
- intareste prevederile tratatului din 1774
- TRATATUL DE LA SISTOV
- incheiat intre Turcia si Austria
- TRATATUL DE LA BUCURESTI
- Rusia obtine bratul Chilia iar Turcia inceteaza a mai fi stapana absoluta a gurilor Dunarii
- Rusia obtine Basarabia
TRATATUL DE LA PARIS
- libertatea de navigatie pe fluviile internationale, in special pe Rin
- prin art. 32 se prevede convocarea Congresului de la Viena
- CONGRESUL DE LA VIENA
- libertatea de navigatie pe Rin, Escaut, Dunare
- recunoasterea Dunarii ca fluviu international
- s-a hotarat ca principiile de baza ale navigatiei nu se aplica Dunarii (art.117). Acest art. 117 omite Dunarea, evocand doar alte fluvii internationale
- statele riverane sunt suverane asupra portiunii de fluviu situata intre frontierele lor
- numai statele riverane reglementeaza navigatia pe fluviile internationale, fara amestec extern
- in timp de pace, navele comerciale se bucura de libertatea de navigatie
- TRATATUL DE LA ACKERMAN
- Rusia obtine bratul Sulina
- TRATATUL DE LA ADRIANOPOLE
- incheiat intre Turcia si Rusia
- Rusia obtine si bratul Sf. Gheorghe si devine stapana absoluta a gurilor Dunarii
TRATATUL DE NAVIGATIE SI COMERT
dintre
ACTUL DE NAVIGATIUNE PE DUNARE - SAN PETERSBURG
- incheiat intre Rusia si
-
- Primul act international care prevede libertatea de navigatie pe Dunare
- TRATATUL DINTRE RUSIA SI
- priveste libetatea de navigatie pe Dunare
- dispozitiile sunt asemanatoare cu cele
ale tratatului de la San
- PROTOCOLUL DINTRE
- se prelungeste cu un an conventia de la San Petersburg
- TRATATUL DE NAVIGATIE DINTRE
- privind libertatea de navigatie pe Dunare si afluentii sai
- partile se angajau sa ofere aceleasi prerogative vaselor lor
- DECLARATIA RUSIA -
- privind libertatea de navigatie pe Dunare a ambelor parti
- PROTOCOLUL AUSTRO - BAVAREZ
- integreaza sectorul wurtenbergian al Dunarii in sistemul de navigatie austro-bavarez din 1851
CONFERINTA DE LA PARIS
- au fost create 2 comisii ; una pentru Dunarea fluviala si una pentru Dunarea maritima; prima nu a functionat niciodata deoarece era formata din statele riverane exclusiv
- prima comisie se numea Comisia Permanenta iar cea de-a doua se numea Comisia Europeana a Dunarii care avea ca scop denisiparea gurilor Dunarii
- CED avea puteri legislative, de jurisdictie, de administrare si politie si de executie ; avea si autonomie financiara
- CED avea dreptul de a-si mentine cate 2 vase usoare militare pentru fiecare stat din comisie, la gurile Dunarii (era stat in stat)
- Marile puteri au dobandit dreptul de a controla regimul Dunarii
- Initial CED a avut competenta de a curati portiunea navigabila ade la gurile Dunarii
- CED avea imunitate, neutralitate, pavilion propriu si imunitate fiscala
- CED judeca in prima instanta contraventiile pe Dunare, judeca si apelurile fara drept de recurs, stabilea si percepea taxe, elabora regulamentul de navigatie si politie fluviala la gurile Dunarii
- Pentru asigurarea libertatii de navigatie, CED putea folosi forta armata
- CED era competenta pana la Isaccea (de la Marea Neagra)
- ACTUL PUBLIC DE LA VIENA sau ACTUL DE NAVIGATIE PE DUNARE
- se face distinctie intre navigatie pe fluviul interior si navigatia din fluviu in mare
- CONFERINTA DE LA PARIS ASUPRA PROBLEMELOR DUNARENE
- in acest an, in mod normal, trebuia sa expire mandatul CED dar acesta se prelungeste pana la sfarsitul lucrarilor (se prelungeste din an in an), acest lucru fiind prevazut in protocolul nr. 19
- statele riverane trebuiau sa propuna un act de navigatie dar statele din CED au respins acest act pentru a fi capabila sa-si continue activitatea
- ACTUL DE NAVIGATIE PE DUNARE
- GALATI - reprezentantii puterilor europene se intrunesc pentru prelungirea puterilor comisiei
- CONFERINTA DE LA PARIS
- se prelungeste puterea CED pentru 5 ani
- se aproba actul de navigatie elaborat de catre CED in anul 1865
- CIRCULARA PRINTULUI GORCIACOF
- Rusia denunta tratatul de la
1871 - CONFERINTA DE LA LONDRA
- se prelungeste mandatul CED pentru 12 ani
- se prevede pentru prima oara dreptul de percepere a taxelor pentru asigurarea lucrarilor de navigatie la Portile de Fier
- CONFERINTA DE LA BERLIN
- CED dobandeste dreptul de a elabora regulamentul de navigatie si politie fluviala si de la Portile de Fier la gurile Dunarii
- Puterea CED a fost extinsa pana la
- Aparitia proiectului Barrere
- Impunerea Proiectului Barrere
1883 - CONFERINTA DE LA LONDRA
- prelungirea mandatului CED pe 21 de ani (pana in anul 1904 - art.2) si apoi prelungirea din 3 in 3 ani in mod tacit
- recunoasterea dreptului Rusiei asupra bratului Chilia
- puterile CED merg pana la
-
- TRATATUL ROMANIA -
- cu aceasta ocazie s-a impus principiul talvegului mobil intre cele doua state
- TRATATUL DE LA BUCURESTI
- TRATATUL DE LA VERSAILLES
- se aplica un regim international al
Dunarii de la
- Statele neriverane aveau si dreptul de cabotaj
- CONFERINTA DE LA PARIS
- Dunarea a fost impartita in 2 sectoare :
Dunarea fluviala (
- CED =
- CID =
- STATUTUL DEFINITIV
- libertatea de navigatie pe Dunare
- vasele straine puteau face cabotaj cu autorizarea organelor statelor dunarene
- in cursul international al Dunarii erau
incluse si
- se creaza printr-un artificiu CID dar de
fapt CED isi prelungeste puterile pana la
- CONFERINTA DE LA BARCELONA
- Puterile CED scad
- Se adopta de catre CED un modus vivendi asupra Dunarii
- CONVENTIA DE LA SINAIA
- competenta CED a fost transferata autoritatilor romane
- ACORDUL DE LA BUCURESTI
-
- CONFERINTA DE LA VIENA
- Desfiintarea CED si infiintarea Comisiei Dunarene
- CONFERINTA DE LA POTSDAM
- este ridicata problema Dunarii de catre SUA care prezinta un proiect de conventie cu privire la navigatia libera si neingradita pe apele interioare internationale
- CONFERINTA DE LA PARIS
- s-a hotarat convocarea unei conferinte internationale pentru reglementarea regimului de navigatie pe Dunare
- CONFERINTA DE LA BELGRAD
- statele participante :
- puterile occidentale au refuzat sa semneze tratatul
- s-a stabilit caducitatea tuturor actelor incheiate pana atunci referitoare la Dunare
- s-a creat o noua Comisie din care statele neriverane nu faceau parte (art 5)
- libertatea de navigatie pentru toate statele
- cabotajul rezervat doar statelor riverane in portiunea lor de fluviu
- regimul stabilit se aplica de la
- se organizeaza Comisia Dunarii cu
competenta de la
- Comisia are imunitate, pavilion propriu
- De la Braila la gura Sulina se
organizeaza o administratie fluviala speciala romano-sovietica cu sediul la
- Comisia are doar atributii de coordonare si consultare
- Navigatia este interzisa vaselor de razboi ale tarilor neriverane
- ACORDUL ROMANO - IUGOSLAV cu privire la crearea Administratiei Portile de Fier
- Sediul Comisiei se muta la Budapesta
- CONVENTIA DE LA BUCURESTI
- incheiata intre
- priveste pescuitul pe Dunare
- ACORD ROMANO - IUGOSLAV privind Portile de Fier
- ACORD ROMANO - IUGOSLAV privind Portile de Fier
- ACORDUL UNGARIA - CEHOSLOVACIA privind construirea si exploatarea complexului hidrotehnic Gabcikovo-Nagymaros pe Dunare
- DECLARATIA DE LA BUCURESTI a statelor dunarene in materie de gospodarire si protectie a apelor Dunarii impotriva poluarii
- Deschiderea Canalului Ludwig care
leaga Dunarea de Rin prin
- ACORD ROMANO - IUGOSLAV privind Portile de Fier
- ACORDUL DE LA REGENSBURG - privind cooperarea si managementul resurselor de apa din bazinul Dunarii
- incheiat intre Germania si U.E. pe de o parte si Austria pe de alta parte
- Declansarea diferendului Gabcikovo-Nagymaros
CONVENTIA DE LA SOFIA privind cooperarea pentru protejarea si folosirea durabila a fluviului Dunarea
- a intrat in vigoare in oct 1998
- ACORDUL ROMANO - UCRAINEAN DE LA GALATI
- se refera la cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera
- CONVENTIA BILATERALA ROMANO - IUGOSLAVA DE LA DROBETA-TURNU-SEVERIN
-privind exploatarea si intretinerea sistemelor hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier II
- PROTOCOLUL ADITIONAL la Conventia de la Belgrad
PROTOCOLUL DE SEMNATURA LA PROTOCOLUL ADITIONAL
-
- Sectorul Ulm - Kelheim se foloseste doar pentru vasele usoare
- PROTOCOLUL DE LA BAIA MARE la Conventia din 1997, intre
- DECLARATIA DE LA BUCURESTI privind mediul si dezvoltarea regiunii Carpato - Dunarene
- DECLARATIA DUNARII adoptata de ministrii mediului ai statelor parti la Conventia de la Sofia, 1994
- la pct.6 se prevede implementarea prevederilor directivei 2000/60 privind apa, pana in anul 2009.
5.2. ELBA
TRATATUL DINTRE RUSIA SI WESTFALIA referitor la Elba
CONGRESUL DE LA VIENA
ACTUL DE LA DRESDA care prevede internationalizarea Elbei
Hanovra este despagubita cu aprox. 3 milioane taleri iar navigatia pe Elba devine libera
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (VERSAILLES)
- se afirma faptul ca Elba este fluviu international
- CONVENTIA DE LA MAGDEBOURG
- prevede un sistem de comunicatii, informare si alerta in cazul existentei sau al identificarii unui accident poluant pe cursul de apa
- Austria, Germania, Polonia si Cehia au adoptat o Declaratie Ministeriala prin care s-a convenit elaborarea in comun pana in anul 2009 a unei strategii privind managementul zonelor situate de-a lungul fluviului in conformitate cu prevederile Directivei cadru privind apa din anul 2000
5.3. ESCAUT / SCHELDT
TRATATUL WESTFALIC
Spania recunoaste Provinciile Unite ca stat liber si suveran si recunoaste Olandei dreptul de a inchide Escaut-ul
1785 - TRATATUL DE LA
-mentine prevederile tratatului din 1648
-gurile Escaut raman inchise pentru provinciile belgiene
1789 - REVOLUTIA FRANCEZA
- instituia libertatea de navigatie pe Escaut
1792 - DECRETUL FRANCEZ privind principiul libertatii de navigatie pe fluviile internationale
- se ordona trupelor franceze din Belgia sa asigure libertatea navigatiei si libertatea de transport pe tot cursul Escaut si Meuse
- cursurile fluviilor sunt proprietate comuna si inalienabila a tuturor statelor udate de catre acestea
- scopul urmarit de Franta era obligarea Olandei de a acorda negustorilor francezi dreptul de libera navigatie pe Escaut si Meuse
TRATATUL DE LA LA HAYE (HAGA)
- declara libertatea de navigatie pe Escaut, Meuse, Rin
CONGRESUL DE LA VIENA
CONVENTIA DE LA LONDRA
- coexistenta a doua gestionari independente si puterea discretionara a tarilor riverane
- Olanda recunoaste independenta Belgiei si ii acorda dreptul asupra portiunii de fluviu de pe teritoriul Olandei
- Devin aplicabile prevederile Tratatului din 1815 de la Viena (pana atunci nu se aplicasera deoarece Olanda interpretase cu rea credinta anumite dispozitii ale acestuia)
TRATATUL BELGIA - OLANDA prin care se completeaza Tratatul de la Londra
TRATATUL BELGIA - OLANDA
- regulamentul privind navigatia si pescuitul pe Escaut
TRATATELE DE LA HAGA SI BRUXELLES dintre Belgia si Olanda
- Olanda renunta pentru totdeauna la orice drept in legatura cu navigatia pe Escaut
DECLARATIA GUVERNULUI OLANDEZ
- se suprima dreptul de trecere pentru toate pavilioanele
DECRETUL OLANDEZ
- se cerea o autorizatie vaselor belgiene de razboi care tranzitau cursul Escaut
1914 - Olanda inchide Escaut-ul
TRATAT BELGIA - OLANDA referitor la Escaut
- se instituie o Comisie Mixta de gestiune si arbitraj
- libertatea de navigatie pe timp de pace si de razboi
Olanda denunta tratatul din 1925
Se infiinteaza Comisia Tehnica a Escaut
- sediul era stabilit la Luxembourg
- aceasta Comisia s-a infiintat cu ocazia Reuniunii ministrilor statelor Benelux
Belgia si Olanda infiinteaza un Comitet special pentru studierea legaturilor fluviale (proiectul Anvers-Moerdyk)
CHARLEVILLE MEZIERES - Se incheie doua acorduri privind Escaut si Meuse
- ACORDUL MULTILATERAL DINTRE FRANTA, OLANDA SI BELGIA privind bazinele raurilor Escaut si Meuse
5.4. MEUSE (MAAS)
REVOLUTIA FRANCEZA instituia libertatea de navigatie pe Meuse
1792 - DECRETUL FRANCEZ privind principiul libertatii de navigatie pe fluviile internationale
- se ordona trupelor franceze din
Belgia sa asigure libertatea navigatiei si libertatea de transport pe tot cursul Escaut si
- cursurile fluviilor sunt proprietatea comuna si inalienabila a tuturor statelor udate de catre acestea
- scopul urmarit de Franta era obligarea Olandei de a acorda negustorilor francezi dreptul de libera navigatie pe Escaut si Meuse
1795 - TRATATUL DE LA LA HAYE (HAGA)
- declara libertatea de navigatie pe
Escaut,
CONGRESUL DE LA VIENA
CONVENTIA DE LA LONDRA
CONVENTIA OLANDEZO - BELGIANA asupra statutului juridic al Meuse si Escaut
Belgia si Olanda semneaza un nou acord pentru actualizarea Tratatului din anul 1863
- Curtea Permanenta de Justitie Internationala a judecat litigiul dintre Olanda si Belgia relativ la prizele de apa din Meuse (pretentiile si criticile Olandei au fost respinse in intregime)
CHARLEVILLE MEZIERES - Se incheie doua acorduri privind Escaut si Meuse
- ACORDUL MULTILATERAL DINTRE FRANTA, OLANDA SI BELGIA privind bazinele raurilor Escaut si Meuse
5.5. MOSELLE
CONGRESUL DE LA VIENA
LUXEMBURG
se incheie 6 acorduri dintre care
doua referitoare la
se fixeaza regulile relative la
navigatia pe
s-a creat Societatea Internationala a Mosellei, care era persoana de drept international si subiect de drept intern german
Exista regimul peajului pe
Un proiect pentru construirea a 40 de baraje
Canalizarea partii din amonte a fluviului
TRATATUL DE LA VERSAILLES
- CONVENTIA FRANCO-GERMANO-LUXEMBURGHEZA
- prevedea canalizarea cursului apei de la Thionville la Coblence
- se prevedea ca Mosellei i se va aplica regimul juridic al Rinului
- in cazul modernizarii regimului renan, statele parti urmau a se intruni in vederea aplicarii acesteia si la Moselle
5.6. ODER (ODRA)
900 km
- TRATATUL DE PACE DE LA VERSAILLES
CPJI judeca litigiul relativ la jurisdictia teritoriala a Comisiei Internationale a fluviului Oder
- ACTUL ODERULUI
-
-
- ACORDUL POLONO-SOVIETIC
- se instaureaza controlul polonez pe tot cursul Oderului
5.7. RIN
- hidrocentrale : Kembs
- Saptezeci de cetati (civitates conjuratae), dupa tarmurile Rinului se reunira pentru a lupta contra seniorilor fiefurilor riverane care ingreunau navigatia pe Rin.
TRATATUL DE LA MUNSTER
TRATATUL DE LA RYSWIK incheiat intre Franta si tarile cu care purtase razboiul
-libertatea de navigatie pe Rin pentru partile contractante
nu s-a aplicat acest tratat
Revolutia Franceza - se instituie libertatea de navigatie pe Rin
TRATATUL DE LA LA
HAYE - libertatea de navigatie pe Rin, Escaut,
TRATATUL DE LA CAMPO-FORMIO
-libertatea de navigatie pe raurile ce despart Austria de Republica Cisalpina (inclus si Rinul)
CONGRESUL DE LA RESTADT
- Franta doreste dreptul tuturor statelor de a naviga liber pe Rin
- Tratatul nu s-a aplicat niciodata deoarece cei trei delegati francezi au fost asasinati
TRATATUL DE LA RATISBONA
- desfiintarea taxelor renane
TRATATUL DE LA PARIS
- Se adopta Conventia Rinului
Tratatul de Pace si Delimitare a Rinului
TRATATUL DE LA PARIS
1815 - CONGRESUL DE LA VIENA
- se creaza un regulament pentru Rin
- se naste conflictul legat de interpretarea data de Olanda textelor tratatului si acest tratat nu se va aplica in privinta Rinului
- S-a creat o Comisie Centrala pentru navigatia pe Rin (sediul : Meinz), pentru reglementarea politiei fluviale
CONVENTIA DE LA MEINZ
- intra in vigoare reglementarea din 1815
- comisia Centrala isi incepe activitatea
- navigatia pe Rin este rezervata statelor riverane;
- se respinge interpretarea exclusivista a Olandei
CONVENTIA DE LA MANNHEIM
- reprezinta Carta navigatiei renane
- accesul interzis neriveranilor
- doar cei care au o patenta eliberata pentru navigatie au dreptul sa navigheze pe Rin (patenta o puteau obtine doar cei care domiciliau pe teritoriul unuia dintre statele riverane)
- Comisia Centrala isi stabileste sediul la Mannheim
Reglementare privind regimul juridic al Rinului
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS-VERSAILLES
- comisia Centrala isi muta sediul la
- In Comisie intra si statele neriverane
- Se prevede revizuirea Conventiei de la Mannheim 1868
- Se permite accesul neriveranilor pe fluviu
- Liberatatea pe Rin a fost largita
Se permite accesul neriveranilor pe fluviu si in Comisie
CONVENTIA GERMANO - ELVETIANA
Reglementare a regimului juridic al navigatiei pe Rin
Regimul juridic al Rinului a fost restabilit
O noua reglementare a navigatiei pe Rin
le inlocuieste pe cele din 1912 si 1938
CONVENTIA DINTRE FRANTA,
- cu privire la cursul superior al Rinului
- regimul de navigatie al Rinului s-a extins si la Moselle
TRATATUL OLANDEZO - VEST-GERMAN asupra regimului juridic al Rinului
Acord pentru construirea unui canal
Ia nastere Comisia Internationala pentru protectia Rinului
CONVENTIA DE LA STRASBOURG
- revizuieste Conventia de la Mannheim din 1868 in sensul ca aduce un amandament, dar regimului de navigatie nu i se aduce nici o atingere
- se limiteaza numarul comisarilor
- se stabileste competenta teritoriala si materiala a tribunalelor pe Rin pe durata fixa
- pluralitatea apelurilor impotriva hotararilor tribunalului
- ratificarea acestei conventii insemna ratificarea Conventiei de la Mannheim (deoarece Elvetia nu aderase la ea)
- BERNA - Semnarea Acordului care a dat nastere Comisiei internationale pentru protectia Rinului
- semnat de Franta, Elvetia, Olanda, Germania si Luxemburg.
1976 -
- conventia privind poluarea chimica introduce in sistemul de gestionare a Rinului tehnica listelor negre si gri
1976 -
- Accidentul de la
-
- CONVENTIA DE LA ROTTERDAM privind protectia Rinului
CONVENTIA DE LA BERNA, 1999, care instituie Comisia Internationala pentru protectia Rinului
- Adoptarea unui nou program de actiune pe termen lung denumit "Rin 2020" care are ca obiectiv implementarea prevederilor Directivei 2000/60
5.8. VISTULA
- TRATATUL NAPOLEONIAN DE LA TILSIT
-incheiat intre Franta si Rusia
- TRATAT FRANTA - PRUSIA
privind raurile
- TRATATUL DE LA VERSAILLES
|
