Toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate în:
·deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, în mediul urban si în mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din
spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti;
·deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase;
·deseuri generate din activitati medicale.
Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra
mediului
In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante.
Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de "dezvoltare durabila", se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului.
In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata.
Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in :
substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu)
pesticide
solventi
uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase :
namolurile toxice
produse petroliere
reziduuri de la vopsitorii
zguri metalurgice care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti.
Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor
in
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu.
Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
Punerea în practica a Planului National de Gestionare a Deseurilor elaborat de MAPM va avea ca efect secundar o crestere a pretului la produsele ale caror ambalaje vor fi reciclate de producator.
Minimizarea cantitatilor generate de deseuri reciclate, recuperarea energetica si depozitarea sunt obiectivele prioritare ale Planului National de Gestionare a Deseurilor, conceput conform Strategiei Uniunii Europene privind gestionarea deseurilor.
Pentru perioada 2003-2007, Planul
National de Gestionare a Deseurilor va avea o sustinere financiara ISPA de
aproximativ 600
milioane euro.
Conform datelor MAPM
cantitatile totale de deseuri generate anual au scazut de la 353 milioane tone
in 1995, la 55 milioane tone in 2000.
In structura lor, deseurile menajere au cea mai mare pondere - 77 %, dintre acestea, 39 la suta fiind deseuri alimentare.
Cantitatea de deseuri urbane a inregistrat o crestere de 19 % in ultimii sase ani, pentru anul 2000 raportandu-se generarea a circa 8,15 milioane tone, fata de 6,84 milioane tone in 1995.
In prezent, depozitarea reprezinta modalitatea cea mai utilizata pentru eliminarea deseurilor de productie in Romania, circa 70% din cantitatea generata fiind astfel eliminata in fiecare an.
Astfel, in 2000, existau peste 950 depozite pentru deseuri de productie care ocupa 12.000 hectare, iar peste 90% din deseurile urbane sunt eliminate de depozite orasenesti.
Astfel, cantitatea de deseuri de productie prelucrate termic (arse ca inlocuitor de combustibil in instalatii termice altele decat incineratoarele) a reprezentat circa unu la suta din totalul deseurilor generate in 2000.
In cadrul Planului National de Gestionare a Deseurilor au fost identificate 286 de proiecte privind gestiunea acestora, dintre care 177 se refera la deseurile de tip urban, 93 la cele de productie si 16 la cele rezultate din activitatea medicala.
Uniunea Europeana acorda Romaniei expertiza si sprijin financiar in vederea pregatirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa si Sapard.
Sectoarele beneficiare variaza de la dezvoltare regionala si sprijin pentru IMM-uri, pana la investitii in infrastructura de mediu si transport si dezvoltare rurala.
Suma anuala totala a fondurilor nerambursabile acordate Romaniei prin cele trei programe este in crestere, de la circa 660 milioane euro in 2003, la peste un miliard de euro in 2006
Gestionarea acestor fonduri este realizata de autoritatile romane de resort, sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice.
ROMANIA, OBLIGATA SA INCHIDA 251 DE GROPI DE GUNOI
Romania este obligata sa inchida 251 de depozite de deseuri, adica gropi de gunoi, care nu sunt conforme cu cerintele legislatiei europene.
Deoarece intre 30 si 40% din teritoriul Romaniei este reprezentat de zona montana, sunt dificile atat construirea depozitelor in aceste zone, cat si colectarea si transportul deseurilor.De asemenea, aceeasi problema a accesului dificil apare si pentru asezarile izolate, de exemplu Delta Dunarii.
Conform bazei de date realizate de Institutul de Cercetare si Ingineria Mediului (ICIM), in Romania exista 265 de depozite de deseuri municipale, dar numai 14 dintre acestea corespund legislatiei europene.
Gestionarea deseurilor potrivit Directivelor Comisiei Europene referitoare la colectarea, sortarea si transportul gunoiului pana la depozitul amenajat ecologic sau pana la statia de transfer depind, in mare masura, de existenta si calitatea drumurilor.
Sunt multe localitati in aceasta tara in care abia circula caruta; greu de imaginat ca pe acolo ar patrunde ditamai masina care sa colecteze gunoiul. Pentru aceste situatii speciale, administratia locala trebuie sa gaseasca solutii.
Oricum, daca vrem sa fim o tara membra a Uniunii Europene, trebuie sa ne facem temele, adica sa fim civilizati, sa nu mai aruncam gunoaiele pe unde nimerim.
Trebuie sa construim depozite de gunoi dupa modelul celor existente in tarile membre ale UE. Suntem obligati sa le lichidam pe cele care polueaza grav mediul inconjurator.
Costurile estimate pentru inchiderea depozitelor neconforme si realizarea altor capacitati de depozitare se ridica la minimum 1,5 miliarde de euro.
In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru
Dezvoltare Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborata
Strategia Protectiei Mediului.
Acest document stabileste ca principii generale:
·conservarea si îmbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;
·dezvoltarea durabila;
·evitarea poluarii prin masuri preventive;
·conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate;
·conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;
·principiul : "poluatorul plateste";
·stimularea activitatii de redresare a mediului.
Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:
·mentinerea si îmbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;
·mentinerea si îmbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale;
·apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor;
Structura deseurilor menajere din pubela romaneasca comparata cu cea din Franta si S.U.A. ; Se constata ca deseurile menajere din Romania au cantitati mari de substante organice 51,4% fata de 16,4 % in S.U.A. si 25 % in Franta, cantitati reduse de hartie 11,3 5 , fata de 31 % in SUA si 30% in Franta.
In sinteza, principalele valori cu carcter de medie ce pot fi retinute pentru deseurile menajere urbane produse acum in Romania sunt urmatoarele :
Continut de substante organice 52,0%
Continut in hartie 17,0%
Productia zilnica in kg/locuitor/zi 0,5
Subsatante minerale incinerabile 5,0%
Apa libera in greutate 42,0%
Greutatea specifica 300
Umiditatea totala 60,0 %
Puterea calorica sub 800cal/kg
Depozitarea trebuie sa fie ultima optiune in gestionarea deseurilor.
BIBLIOGRAFIE
"Ecosfera si politici ecologice"- de Florina Bran si Ildik Ioan
" Protectia si ingineria mediului"- de Vladimir Rojanschi, Florina Bran, G. Diaconu
"Politici si strategii de mediu"- de Vladimir Rojanschi, Florina Bran
www.greenmedia.info/rom/more
|