Orice proiect de constructii este afectat substantial de mediul in care este realizat, dupa cum si proiectul realizat poate influenta mediul in care va functiona.
La demararea oricarui proiect este normal sa se analizeze riscurile naturale la care acesta este supus. Romania este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale[1]. Cele mai importante dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren, eroziunea solului si seceta. Fiecare dintre acestea influenteaza proiectele de constructii atat in faza de dezvoltare, cat si in faza de exploatare. Proiectele de constructii se confrunta cu:
Riscuri climatice, care se materializeaza in precipitatii torentiale intamplatoare, seceta si vanturi puternice. Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare. Seceta poate scadea nivelul apelor freatice si deci se pot reduce debitele surselor de alimentare cu apa, cu implicatii atat asupra duratei de executie, cat si asupra duratei de exploatare a proiectului.
Vanturile puternice afecteaza direct activitatea de executie reducand productivitatea muncii si influentand calitatea lucrarilor, dar si costurile proiectului, prin surplusul de cheltuieli pentru asigurarea stabilitatii acestuia in exploatare.
Riscuri seismice. Romania este caracterizata printr-o activitate seismica care se manifesta, cu violenta, din timp in timp. Regiunile seismice importante sunt localizate in Vrancea, Fagaras, Banat si Maramures. Cele mai puternice seisme subcrustale din Europa sunt inregistrate in Vrancea. Ultimele doua seisme puternice in Romania au avut loc la 10 noiembrie 1940, cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala. In 1977 cutremurul a provocat 1570 de victime omenesti, a distrus aproape 33.000 cladiri si a produs pagube la 765 unitati industriale. Aceste conditii impun masuri speciale in proiectare si executie care conduc la cresterea costurilor.
Riscuri legate de eroziunea solului. Schimbarea structurii culturilor silvice si agricole conduc la modificari climatice, care au impact direct asupra calitatii solului. Aceste modificari se materializeaza in pierderi de suprafete agricole si silvice, apreciate la 4,5 ha /an in Platoul Transilvaniei, 4,4 ha /an in Platoul Moldovei si la 3,8 ha /an in Sub-Carpatii Buzaului si Gorjului, precum si in Platoul Tarnavelor. Aceste modificari pot influenta negativ proiectele agricole si silvice, datorita reducerii fertilitatii solului.
Riscul de inundatii. Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de comunicatii si agriculturii. In Romania se inregistreaza 4000 bazine fluviale care afecteaza aproximativ 35.000 km2. Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive de zapada sau de amandoua. Pana la 50% din inundatii se inregistreaza primavara. Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitatea umana. Defrisarea padurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziunii solului. In plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului si masarea ei in vai si locuri inguste, provocand, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimele inundatii catastrofale in Romania au avut loc in anii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatii care au avut efecte mai reduse, in acest secol, au avut loc in anii 1932, 1938, 1948 si 1994. Lucrarile de constructii pot reduce riscurile de inundatii pentru unele zone (poduri, amenajari fluviale, baraje), dar pot conduce la cresterea riscului de inundatii daca amplasamentul nu este bine ales, daca proiectul presupune defrisari masive sau daca proiectul stranguleaza anumite vai prin care se deverseaza surplusul de apa.
|
