Impactul sistemelor de irigatii si drenaj al apelor
Impactul lucrarilor care presupun constructia de sisteme de irigatii si drenaj necesare agriculturii moderne sau altor activitati umane se manifesta sub mai multe aspecte. Agricultura intensiva facilitata de aceste sisteme poate conduce in plus la poluarea solului datorita utilizarii pe scara larga a pesticidelor 818j93i si substantelor fertilizatoare.
Diversele tipuri de sisteme de irigare au impacturi ce se manifesta diferit. Metodele moderne de irigatie nu au neaparat efecte mai reduse, chiar daca sub aspect economic pot fi mai rentabile, sub aspect social ele pot conduce, de exemplu, la reducerea fortei de munca din agricultura si deci cresterea somajului in mediul rural (Chambers, 1981).
Cele mai frecvente probleme legate de efectele irigatiilor, precum si potentiale masuri de ameliorare a impactului asupra mediului sunt prezentate in tabelul 29. Sunt descrise de fiecare data atat impactul pozitiv cat aspectele negative, precum si cele mai comune posibilitati de reducerea a impactului negativ.
Tabel 29. Principalele probleme legate de impactul sistemelor de irigatii si drenaj si masuri de atenuare (modificat dupa Dugan, 1990).
|
Impactul |
Masuri de ameliorare |
|
Cresterea salinitatii |
Asigurarea drenajului care include si colectarea apei in rezervoare pentru asigurarea evaporarii apei sau evacuarea apei alte bazine acvatice. |
|
Cresterea alcalinitatii |
Mentinerea corespunzatoare a sistemelor de canale pentru a preveni baltirea apei, incluzand eliminarea malului si a vegetatiei. |
|
Baltirea apei |
Asigurarea drenarii corespunzatoare. |
|
Cresterea aciditatii |
Reglarea si managementul sistemelor de irigatii si drenaj astfel incat sa se asigure o circulatie si distributie eficienta a apei. |
|
Modificarea calitatii apei datorate apei de retur din irigatii |
Stabilirea zonelor pentru acumularea apelor salinizate si constructia de canale separate pentru circulatia acestor ape. Evitarea contaminarii cu pesticide. Monitorizarea calitatii apei de irigatie. |
|
Reducerea biodiversitatii in zona amenajata |
Functionarea sistemelor sa tina cont de necesitatile din avalul barajelor. Sa se faciliteze protectia si prezenta faunei si florei specifice zonei. |
|
Afectarea ecosistemelor din aval datorita modificarilor hidrologice |
Se desemneaza suprafete, care vor fi administrate de institutii sau organizatii de protectie a mediului, pentru zone inundabile, zone umede, drenajul surplusului de apa, etc. |
Sistemele de irigatii pot produce unele impacturi de factura similara celor determinate de existenta si functionarea barajelor legate de modificarea debitelor de apa ale raurilor sursa, modificari ale adancimii apelor freatice, in functie de sezon. Din punct de vedere ecologic exista pericolul ca anumite populatii naturale specifice zonei sa nu se adapteze foarte usor la noile conditii determinate de acest tip de amenajari.
Habitatele specifice atat ecosistemului apei curgatoare utilizata ca sursa pentru apa de irigatie cat si cele ale zonelor adiacente (zone inundabile, lacuri, balti etc.) sunt destul de complexe, suportand o mare diversitate biologica. Modificari de amploare ale debitelor scazute de circa 20% intr-un sens sau in altul vor degrada o serie de micro-habitate care in zonele umede sunt in mod special mult mai numeroase si mai diverse (Mock et al., 1993).
De aceea este extrem de important sa se determine orice specie periclitata si sa se determine pe cat posibil foarte precis orice tip de impact legat de supravietuirea acestora. Aceste specii sunt adesea puse in pericol datorita faptului ca ele sunt adaptate numai unor conditii de viata foarte restrictive. Exista numeroase exemple care confirma faptul ca astfel de modificari in zonele umede pot conduce la pierderi irecuperabile in diversitatea ecologica.
Schimbarile survenite in regimul hidrologic al cursurilor de apa ca urmare a constructiei unor baraje asociate cu diverse scheme de functionare ale sistemelor de irigatii poate determina capacitatea de autoepurare ecologica naturala a biocenozelor asociate, mai ales in ceea ce priveste neutralizarea poluantilor solubili in apa (Petermann, 1993). De regula, reducerea debitului apei din rauri determina o crestere a concentratiei substantelor poluante care au ca surse industria, irigatiile sau deversarile de ape uzate menajere, precum si din surse nepunctuale cum sunt apele de precipitatii de pe terenurile agricole sau solurile supuse procesului de eroziune.
|
