Pozitia omului īn natura si societate a fost abordata īn mod diferit īn cursul istoriei.
Prima data a fost abordata pozitia omului īn mediul social si doar ulterior a fost abordata pozitia omului īn natura.
Astazi, ace 838e416i st mod de abordare nu īl putem considera corect.
Īn paleolitic si neolitic, populatiile de vānatori si culegatori vānau pentru subzistenta animale, asa cum o confirma desenele din pesterile din Spania. Hrana vegetala era sarcina īn trib a sexului slab. Tot femeile cunosteau si plantele de leac. De la aceste prime triburi primitive ne-a ramas pozitia omului īn natura. Ei vedeau natura ca o zeitate.
Īn sec. VIII, īn poemele lui HESIOD, "Munci si zile", apar aspecte legate de problematica naturii.
Tribul de amerindieni HOPPI din Muntii Stāncosi erau foarte respectuosi fata de natura. Īnainte de a taia un copac pentru nevoile tribului, ei adresau o rugaciune naturii. La fel, la noi īn Bucovina, īnca din secolul trecut, se faceau rugaciuni la taierea unui copac. Īn Ţara Oasului exista un ritual identic. Astfel de ritualuri au existat īn toate comunitatile primitive.
Īn colinzile de Craciun profane (non-sacre) apar īnca de la triburile de daci elemente de ecologie spirituala.
Īn filozofia hindusa, a Indiei antice, care s-a dezvoltat īn strānsa legatura cu religia lui Budha, porunca de baza este sa nu ucizi. Fiecare faptura pentru hindus are dreptul la viata. Indienii considerau ca, cu 1-2000 de ani īnainte de nasterea lui HRISTOS, omul se regasea īn toate vietuitoarele. Conform principiului AHIMSA nu este voie "sa iei viata nici unei fapturi daca nu īti este necesara".
Din cele prezentate se contureaza doua pozitii:
- ANTOPOCENTRICĂ - īn care accentul cade pe om;
- BIOCENTRICĂ (ECOCENTRICĂ) - īn care accentul cade pe viata tuturor vietuitoarelor.
Privind prima conceptie, este de mentionat formularea lui PROTAGORAS din ABDERA 485-415 īnainte de Hristos): "Omul este masura tuturor lucrurilor".
Astazi ecologia sec. XX īl contrazice pe Protagoras. Omul nu este masura tuturor lucrurilor, ci pe Pamānt si īn lumea materiala omul este unica fiinta care poate masura lucrurile.
Masura tuturor lucrurilor este natura, creatia prin indiferent ce cale, deci īn final creatorul - demiurgul.
Protagoras, inconstient, a dorit sa substituie omul - demiurgul. Pozitia egocentrica ne incita sa cautam demiurgul īn alta parte, īn natura, īn opera creata de divinitate.
Conform teoriei actuale, Universul a fost creat printr-o forta foarte mare. Lucian Blaga numea aceasta forta uriasa "marele anonim".
Pozitia egocentrica, care a īnceput sa fie adoptata īnca din secolul trecut, este astazi unanim acceptata. Īn Univers exista peste 4 milioane de specii diferite. Omul, ca specie, este unul singur. Omul depinde de toate celelalte vietuitoare.
Pozitia egocentrica a fost adoptata de biologi, ziaristi, pictori, oameni de arta. Prin contributia tuturor s-a ajuns la o mentalitate corecta. Aspectul este important pentru ca īn istoria omului schimbarile economice sunt cele mai rapide iar mentalitatile se schimba mai greu.
Exista cātiva promotori remarcabili ai conceptiei biocentrice (egocentrice).
Astfel ALBERT SCHWEITZER (1875-1965) medic din Alsacia a īnfiintat un spital īn Africa Centrala din bani proprii. vara efectua turnee de concerte de orga īn Europa, si toti banii cāstigati īi īnvestea īn spital si īn proiecte de mediu īn Africa. Schweitzer a fost si filosof si teolog; pentru īntreaga sa activitate a primit īn anul 1953 Premiul Nobel pentru pace.
PIERRE TECHARD DE CHAROIN (1881-1955) care este si cel ce a descoperit omul de pestera, a formulat īntre anii 1923-1927 conceptul de NOOSFERĂ ca "sfera a īntelepciunii umane", acesta dirijānd, benefic omului, procesele din biosfera. El a scris pentru nebiologi trei lucrari de referinta cu continut egocentric: "Locul omului īn natura", "Fenomenul uman", "Viitorul omenirii", lucrari aparute la Paris.
|
