UNIVERSITATEA "BABEs-BOLYAI" CLUJ NAPOCA

Facultatea stiinta Mediului

Specializarea: stiinta Mediului

LUCRARE DE LICENŢĂ

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE

Cluj-Napoca

UNIVERSITATEA " BABEs-BOLYAI " CLUJ-NAPOCA

CUPRINS

I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a

acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002.......... ..... ...... pag. 1

I:1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului.......... ..... ...... ....................pag. 1

I.2. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului

asupra mediului.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... pag. 5

I:3. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului

privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului............................pag. 7

I.4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .pag. 8

I.5. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a

impactului asupra mediului.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............pag. 9

I.6. Ghid metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de

evaluare a impactului asupra mediului.......... ..... ...... ............................pag. 11

I.7. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de

realizare a raportului la studiul de evaluare.......... ..... ...... ....................pag. 12

I.8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............pag. 13

I.9. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la

studiul de evaluare a impactului asupra mediului.......... ..... ...... ..........pag. 15

II. SITUAŢIA APELOR UZATE.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................pag. 17

III. STUDIU DE CAZ - EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE APE

UZATE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................... pag. 19

III.1.DATE GENERALE.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............................pag. 19

III.2. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........pag. 19

III.3. AMPLASAREA ÎN MEDIU.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............pag. 27

III.4. SURSELE DE POLUANŢI sI PROTECŢIA

FACTORILOR DE MEDIU.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............pag. 29

III.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR...............pag. 33

III.6. POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A

IMPACULUI PRODUS.......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................pag. 34

III.7. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII.......... ..... ...... .............pag. 34

III.8. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI......................pag. 36

BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......pag. 41

ANEXE

Anexa 1-Harta judetului Bistrita-Nasaud si a judetului Mures

Anexa 2-Plan de situatie

Anexa 3-Plan de încadrare în zona-Retea de canalizare

Anexa 4-Plan de încadrare în zona-Statie de epurare

I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002 modificat si completat de Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si de Ordinul MMGA nr. 1037/2005

Acordul de mediu este necesar înainte de începerea constructiei unui obiectiv nou (casa, hala de productie, cladire de birouri), a unei noi linii de productie, la schimbarea tehnologiei deja existente sau chiar la încetarea activitatii unui obiectiv.
Prezentul ordin aproba Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu. Obiectul prezentei proceduri îl constituie reglementarea conditiilor de solicitare si de obtinere a acordurilor de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului înconjurator.

Procedura de emitere a acordurilor de mediu este condusa de autoritatile publice pentru protectia mediului. Conditiile si procedura de autorizare de mediu trebuie sa asigure o abordare integrata eficient prin informarea si participarea tuturor autoritatilor implicate. În acest scop autoritatile implicate sunt informate si consultate în cadrul unui colectiv de analiza tehnica, conform prevederilor prezentei proceduri.

Colectivul de analiza tehnica include obligatoriu reprezentanti ai: administratiei publice locale, inspectoratului de sanatate publica, inspectoratului teritorial de protectie a muncii, Administratiei Nationale "Apele Române", brigazii/grupului de pompieri militari si, dupa caz, reprezentanti ai structurilor responsabile pentru: furnizarea de utilitati si servicii publice, parcuri si gradini publice, arhitectura, situri arheologice si monumente istorice, arii protejate si monumente ale naturii, etc.

Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte de investitii noi si pentru orice modificare sau extindere care poate avea efecte semnificative asupra mediului, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.

Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului emit, dupa caz, acord de mediu sau acord integrat de mediu.

Pentru proiectele de investitii aferente activitatilor care nu sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului aplica proceduri simplificate de avizare de mediu în vederea obtinerii acordului unic.

II.1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului

Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente unor astfel de activitati si/sau instalatii, sunt încadrate dupa impactul acestora asupra mediului, dupa cum urmeaza:

a) activitati cu impact nesemnificativ - sunt avute în vedere activitati rezidentiale, din gospodarii individuale sau dependinte ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor locuintei si/sau gospodariei proprii si care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protectie. Pentru acest tip de activitati, inclusiv proiecte de investitii noi si modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu;

b) activitati cu impact redus asupra mediului - sunt considerate cu impact redus asupra mediului activitatile mentionate în anexa nr. I.2 si pentru care în urma parcurgerii etapei de încadrare s-a stabilit ca nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activitati se emit doar autorizatii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati, care vizeaza investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic;

c) activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului - sunt considerate cu impact semnificativ asupra mediului activitatile astfel mentionate în anexa nr. I.1, precum si cele mentionate în anexa nr. I.2, care în urma parcurgerii etapei de încadrare se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi sau modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activitati, se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu. Documentatia depusa pentru obtinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu, înainte de punerea în functiune a obiectivului.

Anexa nr. I.1 contine lista proiectelor de activitati si/sau instalatii supuse obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din coroborarea anexei nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. HG nr. 1213/2006 cu anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si cu anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Anexa nr. I.2 contine lista proiectelor de activitati supuse etapei de încadrare în vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 1213/2006, din care au fost excluse activitatile si instalatiile mentionate în anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si în anexa nr. I la conventia ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Solicitarile de acord de mediu pentru proiecte care pot avea un efect semnificativ asupra mediului altui stat, depuse la autorita# 20520g614u 5;i publice teritoriale pentru protectia mediului, sunt aduse de acestea, în termen de 10 zile lucratoare de la primire, la cunostinta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, care îndruma si coordoneaza procedura de emitere a acordului de mediu pentru aceste proiecte. Aceasta prevedere se aplica:

a) obligatoriu tuturor proiectelor prevazute în anexa nr. I.1, cu specificarea "Activitati/instalatii mentionate în anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001"; precum si

b) tuturor proiectelor supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în legatura cu care autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste ca pot afecta mediul unui alt stat prin natura, dimensiunea sau localizarea lor.

Pe baza solicitarii formulate prin cerere-tip, însotita de fisa tehnica privind conditiile de protectie a mediului (anexa la certificatul de urbanism, conform prevederilor legislatiei în vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii), necesara pentru obtinerea acordului unic (eliberat de Comisia pentru Acord Unic - CAU), conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 453/2001, si înaintata de catre solicitant, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste, în functie de impactul asupra mediului al proiectului supus autorizarii, una dintre urmatoarele alternative de continuare a procedurii, dupa caz:

a) clasarea cererii ca notificare pentru proiectele de investitii noi si modificarea celor existente aferente unor activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si aplicarea stampilei tip A care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu." pe fisa tehnica;

b) aplicarea unei proceduri simplificate de avizare pentru proiectele sau activitatile cu impact redus asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu";

c) aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în vederea emiterii acordului sau acordului integrat de mediu, denumita în continuare procedura completa de autorizare de mediu, pentru proiectele aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila tip B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu cu acord/acord integrat de mediu".

Cererea însotita de fisa tehnica prevazuta, completata cu datele de identificare a amplasamentului si activitatilor aferente, va fi prezentata de catre solicitant reprezentantului autoritatii publice competente pentru protectia mediului, care va completa pe cerere:

a) încadrarea obiectivului în functie de impactul asupra mediului;

b) tipul de procedura si, dupa caz, etapele procedurale specifice;

c) documente necesare autorizarii, dupa caz.

Pe baza încadrarii activitatii, titularul depune urmatoarele documente, dupa caz:

a) memoriu de prezentare a proiectului, continând descrierea acestuia si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului, conform modelului;

b) documente doveditoare privind informatiile declarate în cerere si/sau în fisa tehnica;

c) dovada de plata a tarifului.

Reprezentantul autoritatii publice pentru protectia mediului verifica daca au fost depuse toate documentele prevazute si daca proiectul este corect încadrat în categoria activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului.

I.2. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului

În termen de 20 de zile lucratoare de la primirea solicitarii pentru proiecte aferente activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului, autoritatea publica pentru protectia mediului va realiza urmatoarele etape din procedura:

a) verifica daca proiectul este prevazut în anexa nr. I.1 sau I.2 si pozitia acestuia fata de ariile din reteaua ecologica NATURA 2000 si stabileste, în functie de aceasta, urmatoarea etapa de parcurs a procedurii, astfel:

- pentru proiectele prevazute în anexa nr. I.1 sau situate în una din ariile retelei ecologice NATURA 2000, care sunt obligatoriu supuse evaluarii impactului asupra mediului, stabileste trecerea la etapa de definire a domeniului evaluarii;

- pentru proiectele prevazute în anexa nr. I.2 stabileste trecerea la etapa de încadrare a proiectului;

- pentru alte proiecte care nu sunt incluse în aceste anexe, dar despre care autoritatile publice competente pentru protectia mediului considera ca au un potential impact asupra mediului prin natura, dimensiunea si localizarea lor, stabileste încadrarea acestora în categoria activitatilor cu impact redus asupra mediului si parcurgerea procedurii simplificate de avizare în vederea emiterii acordului unic;

b) evalueaza solicitarea si verifica amplasamentul; rezultatul evaluarii si al verificarii amplasamentului se consemneaza într-un proces-verbal conform modelului. Pentru proiectele aferente activitatilor prevazute în anexele nr. I.1 si I.2 procesul-verbal va contine anexata Lista de control completata conform Ghidului metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. În procesul-verbal se vor mentiona si eventuale solicitari privind depunerea unor documente sau informatii suplimentare;

c) întocmeste anuntul public conform modelului pentru toate proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului si îl publica în presa nationala sau locala;

d) comunica în scris solicitantului: decizia privind continuarea procedurii cu una dintre variantele descrise la lit. a); necesitatea furnizarii, dupa caz, a unor informatii suplimentare, precum si anuntul public întocmit în vederea afisarii de catre titular.

Toate proiectele prevazute în anexa nr. I.2 se supun, în termen de 15 zile lucratoare de la primirea solicitarii sau, dupa caz, a informatiilor suplimentare cerute de la beneficiar, etapei de încadrare a proiectului pentru a se stabili daca este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului. În acest scop autoritatile publice competente pentru protectia mediului:

a) analizeaza informatiile si dupa caz, documentele cerute suplimentar si primite de la titular;

b) convoaca colectivul de analiza tehnica constituit si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnica;

c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind parcurgerea etapei de încadrare;

d) redacteaza si transmit titularului de proiect, în termen de 15 zile lucratoare de la sedinta, Decizia Colectivului de analiza tehnica privind etapa de încadrare, întocmita pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice reprezentate, în acesta sau, dupa caz, punctul de vedere al acestora.

Toate proiectele pentru care în etapa de încadrare a fost stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului se supun în continuare etapei de definire a domeniului.

Toate proiectele pentru care s-a stabilit în etapa de încadrare ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate.

Parcurgerea etapei de încadrare se face de autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor continute în Ghidul metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.

Informarea publicului asupra deciziei privind etapa de încadrare a proiectului se realizeaza în termen de 10 zile lucratoare de la emiterea acesteia de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului si de catre titularul proiectului în termen de 10 zile lucratoare de la primirea acesteia.

1.1 Procedura simplificata de avizare

În termen de 5 zile lucratoare de la încadrarea solicitarii în cadrul proiectelor aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului sau pentru proiectele pentru care s-a decis ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului comunica decizia privind:

- parcurgerea procedurii simplificate de avizare prin aplicarea stampilei tip B - "fara acord de mediu"; sau

- respingerea justificata a solicitarii.

Aplicarea stampilei tip B - "fara acord de mediu", pe fisa tehnica anexata cererii se face numai pe baza memoriului tehnic si a fisei tehnice corect completate si care contin anexate documentele ce dovedesc afirmatiile declarate.

Avizarea fisei tehnice se va face cu impunerea obligativitatii solicitarii si obtinerii autorizatiei de mediu la punerea în functiune a investitiei aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului.

I.3. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Pentru toate proiectele care, fie sunt prevazute în anexa nr. I.1, fie sunt situate în una dintre ariile retelei ecologice NATURA 2000 sau care, în urma parcurgerii etapei de încadrare, necesita evaluarea impactului asupra mediului, titularul de proiect furnizeaza, dupa caz, autoritatii publice pentru protectia mediului toate informatiile solicitate.

În termen de 20 zile lucratoare de la comunicarea deciziei finale privind etapa de încadrare a proiectului sau, dupa caz, de la primirea informatiilor si documentelor solicitate suplimentar, autoritatea publica pentru protectia mediului deruleaza etapa de definire a domeniului de evaluare, dupa cum urmeaza:

a) analizeaza, dupa caz, informatiile si documentele cerute suplimentar si primite de la titularul proiectului; definitiveaza Lista de control anexata la procesul-verbal de verificare a amplasamentului;

b) convoaca colectivul de analiza tehnica si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnica;

c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind continuarea procedurii, cu parcurgerea etapei de definire a domeniului;

d) completeaza, pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice, îndrumarul/Lista de control cu probleme specifice pentru efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului si lista actelor de reglementare emise de alte autoritati, necesare eliberarii acordului de mediu,.

Parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluarii se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.

Continutul îndrumarului/Listei de control trebuie sa reflecte aspectele relevante pentru protectia mediului, identificate în raport cu anexa nr. 4 la HG nr. si continutul îndrumarului/Listei de control va fi întocmit conform modelului si instructiunilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.

Pentru proiectele de activitati si/sau instalatii pentru care se emite acord integrat de mediu conform anexei nr. I.1, îndrumarul va specifica si necesitatea aplicarii cerintelor specifice autorizarii integrate de mediu, inclusiv cele referitoare la stabilirea limitelor de poluanti în emisii în raport cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.

Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substantele periculoase si cantitatile prevazute în anexa nr. 2 din prevederile legale privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase (SEVESO II) se va specifica necesitatea elaborarii si prezentarii rapoartelor de securitate în exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore (rapoarte de securitate).

În termen de 20 de zile lucratoare de la data efectuarii etapei de definire a domeniului în cadrul colectivului de analiza tehnica, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului transmite titularului de proiect îndrumarul mentionat .

Pe baza îndrumarului primit titularul de proiect realizeaza, printr-o persoana juridica sau fizica independenta de titularul proiectului si atestata potrivit legii, studiul de evaluare a impactului asupra mediului, finalizat printr-un raport care se înainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului. Continutul-cadru al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este cel recomandat în Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.

Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substante periculoase, titularul proiectului înainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului si raportul de securitate întocmit conform cerintelor legale SEVESO II.

I.4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

În termen de 5 zile lucratoare de la primirea raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului si, dupa caz, a raportului de securitate, autoritatile publice pentru protectia mediului stabilesc, de comun acord cu titularul proiectului, oportunitatile de participare a publicului la luarea deciziilor legate de proiect, pe care le anunta prin mass-media.

Sub îndrumarea autoritatii publice competente titularul de proiect organizeaza dezbaterea publica în cadrul careia prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

În termen de 40 de zile lucratoare de la primirea de la titularul proiectului a anexei la raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, care contine solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului:

a) analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului, anexa continând solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului, precum si informatiile si documentele primite de la titular, inclusiv raportul de securitate, dupa caz;

b) convoaca colectivul de analiza tehnica;

c) prezinta colectivului de analiza tehnica concluziile privind raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, raportul de securitate (dupa caz), solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si propunerea privind continuarea procedurii.

Autoritatile implicate în colectivul de analiza tehnica analizeaza în cadrul sedintei raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si anexa la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului.

Parcurgerea etapei de analiza a calitatii raportului se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/2002.

Ca urmare a examinarii raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, a anexei la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si a concluziilor autoritatilor implicate, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului consemneaza opiniile colectivului de analiza tehnica privind realizarea proiectului analizat pe amplasamentul respectiv si stabileste, prin consultarea colectivului de analiza tehnica, emiterea sau respingerea motivata a acordului de mediu/acordului integrat de mediu.

În termen de 10 zile lucratoare de la definitivarea deciziei colectivului de analiza tehnica, autoritatea publica pentru protectia mediului transmite titularului, dupa caz, decizia de emitere sau respingere a acordului de mediu/acordului integrat de mediu si continutul anuntului public spre publicare în mass-media.

În termen de 20 de zile lucratoare de la publicarea anuntului de emitere a unui acord de mediu si în lipsa unor observatii din partea publicului, care sa necesite informatii noi sau continuarea investigatiilor, autoritatea publica pentru protectia mediului emite acordul de mediu/acordul integrat de mediu.

În toate situatiile în care observatiile primite din partea publicului justifica aprofundarea evaluarii si solicitarea de noi informatii sau investigatii suplimentare, autoritatea publica pentru protectia mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitarii acestor informatii, cu plata tarifelor aferente etapelor corespunzatoare reevaluarii.

Modelul si continutul minim al acordului de mediu sunt prezentate în anexa.

Pentru proiectele de investitii care urmeaza a fi finantate din fonduri comunitare (ISPA, SAPARD etc.) parametrii instalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu vor avea în vedere conditiile de emisie/evacuare de poluanti stabilite prin legislatia Uniunii Europene. Se pastreaza limitele nationale în situatiile în care acestea sunt mai restrictive decât cele stabilite de legislatia Uniunii Europene.

I.5. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului

Autoritatile competente pentru protectia mediului publica în mass-media anunturile privind proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si pastreaza o copie de pe acestea la dosarul proiectului.

În derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului titularul proiectului are urmatoarele obligatii:

- sa afiseze la consiliul local, cu acceptul acestuia, precum si la sediul sau, în locuri de afisare publica si/sau pe propria pagina de Internet, anunturile întocmite de autoritatea competenta pentru protectia mediului;

- sa suporte cheltuielile ocazionate de participarea publicului.

Autoritatea publica pentru protectia mediului identifica publicul interesat si angajeaza un dialog direct cu acesta pe durata procesului decizional .

Autoritatea publica pentru protectia mediului pune la dispozitie publicului, la cerere, documentele relevante pentru proiectul considerat, altele decât cele furnizate de titularul proiectului, dupa caz.

Titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoarelor etape:

a) depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru un proiect;

b) decizia etapei de încadrare a proiectului;

c) dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului;

d) decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

sedinta de dezbatere publica are loc în prezenta reprezentantilor autoritatii publice competente pentru protectia mediului, în modul cel mai convenabil pentru public, pe teritoriul unde urmeaza sa se implementeze proiectul si în afara orelor de program.

În timpul sedintei de dezbatere publica titularul proiectului descrie proiectul propus si evaluarea facuta în studiul de impact asupra mediului, raspunde întrebarilor publicului si raspunde argumentat la propunerile justificate ale publicului, pe care le-a primit în forma scrisa înaintea respectivei sedinte de audiere.

În termen de 5 zile lucratoare de la luarea deciziei finale, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului anunta în pagina proprie de Internet sau prin afisaj la sediul propriu urmatoarele:

a) continutul deciziei luate si toate conditiile anexate la aceasta;

b) motivele care au stat la baza luarii deciziei;

c) informatii privind masurile principale de evitare, de reducere si, daca este posibil, de îndepartare a impactului negativ asupa mediului;

d) data pâna la care se primesc observatiile publicului.

Observatiile publicului se primesc în termen de 10 zile lucratoare de la anuntul public al deciziei finale si fundamenteaza emiterea acordului de mediu.

Acordul de mediu este pus la dispozitia publicului la cerere.

Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului emite, revizuieste si actualizeaza, dupa caz, acordul de mediu.

Acordul de mediu se emite numai daca proiectul prevede eliminarea consecintelor negative asupra mediului, în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile în vigoare.

Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii în aplicare a proiectului, dar îsi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu încep în maximum 2 ani de la data emiterii. Pe durata executiei lucrarilor autoritatile publice competente pentru protectia mediului controleaza respectarea conditiilor impuse prin acordul de mediu.

Acordul de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestuia, dupa o somatie prealabila, cu termen, care se mentine pâna la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni.

Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu si oprirea executiei proiectului. Dispozitia de suspendare a acordului de mediu, precum si cea de încetare a proiectului sunt executorii.

Înainte de punerea în functiune a investitiilor aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a obtinut acord de mediu/acord integrat de mediu, titularii sunt obligati sa depuna solicitarea si sa obtina autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu.

La finalizarea lucrarilor de executie autoritatea publica competenta pentru protectia mediului va efectua un control de specialitate pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. Procesul-verbal de constatare întocmit în aceasta etapa va fi însotit de procesul-verbal de receptie a lucrarilor aferente investitiei realizate.

Exemple de proiecte supuse n mod obligatoriu EIM: centrale nucleare, aeroporturi, autostrazi, cai ferate, cai navigabile si porturi interioare sau comerciale, rafinarii de petrol, producerea substantelor chimice anorganice si organice de baza, instalatii pentru incinerarea deseurilor, baraje si lacuri de acumulare, incineratoare, depozite de deseuri, ferme de porci (900 scroafe, 3000 porci >30kg) si pasari (85000 pasari de carne, 60000 pasari ouatoare)

În procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectele activitatilor cu potential impact asupra mediului, care necesita efectualîrea evaluarii impactului asupra mediului si evaluarea raportului la studiu de evaluare, autoritatile competente pentru protectia mediului utilizeaza Ghidurile metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Aceste ghiduri au fost aprobate prin Ordinul MAPM nr. 863 din 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

I.6. Ghid metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului

Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), si anume aceea prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste daca proiectul unei activitati propuse, pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu, va fi sau nu supus efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de încadrare în procedura EIM sau, prescurtat, încadrare.

Prezentul ghid metodologic este structurat astfel:

1. Locul si rolul etapei de încadrare ca parte componenta a procedurii EIM

2. Aspecte practice ale realizarii etapei de încadrare

3. Folosirea listelor de control

4. Luarea deciziei etapei de încadrare

Încadrarea implica 3 elemente principale:

A) Existenta unor informatii

Folosirea listei de control pentru etapa de încadrare

Lista de control cuprinde o serie de întrebari care vor fi luate în considerare pentru a identifica posibilitatea ca proiectul supus analizei sa aiba sau nu efecte semnificative asupra mediului. Lista de control este organizata în doua parti corespunzând primelor doua criterii de selectie ale fazei de încadrare prezentate anterior, si anume:

a) caracteristicile proiectului;

b) amplasarea proiectului.

În ambele parti exista în coloana 1 un numar de întrebari principale, fiecare dintre acestea fiind urmata de alte întrebari subsidiare. Întrebarile principale se refera la posibilitatea aparitiei unei actiuni/efect ca o consecinta a caracteristicilor sau amplasarii proiectului atât în faza de constructie, cât si în fazele de functionare si dezafectare.

Cel care foloseste lista va raspunde la fiecare întrebare subsidiara cu unul dintre urmatoarele 4 raspunsuri posibile:

v     Da - daca este posibil sa apara un efect;

v     Nu - daca nu este de asteptat sa apara un efect;

v     ? - daca este incerta posibilitatea sa apara sau nu un efect;

v     NC (nu este cazul) - daca întrebarea nu este relevanta pentru proiectul în cauza.

Raspunsurile se înscriu în coloana 2.

Pentru cazurile în care s-a raspuns prin "Da", urmatorul pas este de a decide daca este posibil ca efectul respectiv sa fie semnificativ.

I.7. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare

Scopul etapei de definire a domeniului evaluarii este ca în final raportul la studiul de evaluare sa raspunda cerintelor specificate în îndrumar, identificate pe baza caracteristicilor fiecarui proiect.

Ghidul metodologic este structurat în doua parti.

PARTEA I

1.Locul si rolul etapei de definire a domeniului evaluarii ca parte componenta a procedurii EIM

2.Aspecte practice ale realizarii etapei de definire a domeniului EIM

3.Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM.

PARTEA II

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM

  În acest capitol se prezinta indicatii asupra modului în care se poate identifica impactul semnificativ, care va trebui sa fie analizat mai detaliat în cadrul evaluarii.

Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua în considerare:

- toate activitatile implicate de realizarea proiectului;

- toate componentele mediului receptor, adica mediul care va suporta efectele proiectului;

- toate interactiunile potentiale dintre activitati si componente.

În acest scop se folosesc lista de control pentru definirea domeniului si o lista ajutatoare.

II.8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda urmatoarea structura:

1. Informatii generale

- informatii despre titularul proiectului

- informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

- denumirea proiectului;

- descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere);

- durata etapei de functionare;

- informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei;

- informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa, unde prin tipul poluarii se întelege: zgomot, radiatie electromagnetica, radiatie ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi);

- alte tipuri de poluare fizica sau biologica;

- descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;

- localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect;

- informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala în zona amplasamentului proiectului;

- informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de productie:

- descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute în vedere;

- valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

2.2. Activitati de dezafectare

Echipamentele, instalatiile, utilajele, cladirile ce urmeaza a fi dezafectate: descriere; substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB); tehnologia de dezafectare aferenta; masuri, echipamente si conditii de protectie.

3. Deseuri

Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor.

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora:

Descrierea si analiza impactului potential datorat atât perioadei de constructie, cât si perioadei de functionare a proiectului.

4.1. Apa:  conditiile hidrogeologice ale amplasamentului:

- starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri si concentratii de poluanti;

- caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta fata de prizele de apa, abundenta apei în zona;

- informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata;

- informatii de baza despre apa subterana: orizontul, adâncimea, capacitatea;

- descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane, corpuri de apa de suprafata, sursa de alimentare cu apa a localitatii respective si conditiile tehnice ale alimentarii cu apa a localitatii, ape pluviale etc.);

- descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare.

Alimentarea cu apa:

- caracteristici cantitative ale sursei de apa în sectiunea de prelevare;

- instalatii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnica;

- motivarea metodei propuse de alimentare cu apa;

- masuri de îmbunatatire a alimentarii cu apa;

- informatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici;

- motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de productie, daca este cazul;

- alti utilizatori de apa curenti sau prognozati în zona de impact a activitatii propuse;

Managementul apelor uzate:

- descrierea surselor de generare a apelor uzate;

- cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.);

- regimul/graficul generarii apelor uzate;

- refolosirea apelor uzate, daca este cazul;

- alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti etc.;

- sistemul de colectare a apelor uzate;

- locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate: în canalizarea oraseneasca, în statia de epurare sau direct în receptori naturali etc.;

- conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate în reteaua de canalizare a altor obiective economice;

- indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti;

- instalatiile de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metoda de epurare folosita;

- gospodarirea namolului rezultat.

Dupa caz:

- încarcarea cu poluanti a apelor evacuate în reteaua de canalizare oraseneasca sau direct în statia de epurare, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002); sau

- încarcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orasenesti provenite sau nu din statii de epurare evacuate în receptorii naturali, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 001/2002);

- receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descarcate direct: numele receptorului, caracteristicile acestuia, eventuala amplasare în zone sensibile, conditiile initiale de calitate a apei, amplasamentul descarcarii fata de coordonatele receptorului etc.

Masuri de diminuare a impactului:

- masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa;

- alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora;

- zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica în jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice;

- masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor.

4.2. Aerul

Date generale:

- conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona;

- informatii despre temperatura, precipitatii, vânt dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor;

- scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente în zona, surse de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.

Surse si poluanti generati:

identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici

Vor fi identificate si caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare, mobile, dirijate, nedirijate, punctuale, liniare, de suprafata, de volum, elaborându-se un inventar complet al emisiilor specific obiectivului.

Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidentia poluantii toxici si periculosi (inclusiv mutageni si cancerigeni).

II.9. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Prezentul ghid metodologic are ca obiect etapa procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza informatiile cu privire la efectele proiectului asupra mediului, furnizate de titular în cadrul raportului la studiul de evaluare.

Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de analiza.

Prezentul ghid metodologic este structurat astfel:

1.Locul si rolul etapei de analiza ca parte componenta a producerii EIM

2.Aspecte practice ale realizarii etapei de analiza

3.Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului

4.Luarea deciziei etapei de analiza

Raportul la un studiu de evaluare trebuie sa aiba urmatoarele calitati pentru a fi considerat bun:

- sa contina o descriere clara a proceselor urmarite;

- sa prezinte o structura clara si o secventa logica a informatiilor, de exemplu: impactul potential, conditiile existente, impactul prognozat (tip, extindere, marime), posibilitatile de diminuare, marimea si importanta impactului rezidual;

- sa contina trimiteri bibliografice la sursele de informatii folosite;

- sa fie concis, cuprinzator si obiectiv;

- sa fie impartial;

- sa includa o descriere completa a proiectului propus;

- sa foloseasca diagrame, ilustratii, fotografii si alte materiale grafice;

- sa foloseasca o terminologie consecventa;

- sa prezinte un glosar al termenilor folositi;

- sa acopere în mod corespunzator aspectele complexe;

- sa contina o descriere adecvata a metodelor folosite pentru studierea fiecarui aspect de mediu;

- sa acopere fiecare aspect de mediu în mod proportional cu importanta sa;

- sa demonstreze consultarea corespunzatoare a tuturor factorilor interesati;

- sa includa luarea în considerare a variantelor la proiect;

- sa prezinte programul de masuri pentru limitarea efectelor si pe cel de monitoring;

- sa contina un rezumat fara caracter tehnic;

- sa evidentieze modul în care se respecta cerintele altor reglementari.

Lista de control pentru etapa de analiza, prezentata în tabel, constituie un suport pentru analiza gradului de conformitate a raportului la studiul de evaluare cu cerintele exprimate în îndrumar si cu ceea ce este acceptat ca fiind o practica buna în procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Atunci când se spune despre un raport la studiul de evaluare ca este adecvat se are în vedere cât de complet si de potrivit este acest studiu din punct de vedere al procesului de decizie.

Utilizatorul listei de control va analiza daca raportul la studiul de evaluare îndeplineste doua obiective:

- furnizeaza decidentilor toate informatiile necesare pentru luarea deciziei de emitere sau respingere a acordului de mediu;

- permite comunicarea eficienta cu factorii consultati si cu publicul larg, astfel încât acestia sa poata face comentarii într-un mod folositor cu privire la proiect si la efectele sale asupra mediului.

Este important sa se arate ca lista de control pentru etapa de analiza nu constituie o verificare din punct de vedere tehnic sau stiintific a concluziilor raportului la studiul de evaluare, lucru ce nu poate fi facut decât de experti.

Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului

Prezenta lista de control va fi luata în considerare de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului atunci când efectueaza analiza, pentru a vedea daca raportul la studiul de evaluare este corespunzator, adica daca problemele semnalate în etapa de definire a domeniului au fost tratate în totalitate si la gradul de extindere cerut.

Lista este organizata în 8 sectiuni:

1.Descrierea proiectului

2.Alternativele considerate

3.Descrierea factorilor de mediu posibil afectati de proiect

4.Descrierea posibilelor efecte semnificative ale proiectului, inclusiv a celor transfrontiera

5.Descrierea masurilor de reducere a efectelor

6.Rezumat fara caracter tehnic

7.Calitatea prezentarii

8.Apreciere generala a raportului la studiul de evaluare

În cadrul fiecarei sectiuni exista un numar de întrebari, unele dintre ele fiind însotite de observatii care vin în sprijinul utilizatorului.

La sfârsitul fiecarei sectiuni a listei de control utilizatorul poate completa lista cu anumite tipuri de informatii neincluse initial, în cazul în care considera ca acestea sunt relevante pentru anumite caracteristici ale proiectului.

Luarea deciziei etapei de analiza

În cazul în care exista cel putin un raspuns "neadecvat" în coloana 3, autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita refacerea raportului la studiul de evaluare a impactului.

Daca nu exista nici un raspuns "neadecvat", autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin/cu consultarea colectivului de analiza tehnica, ia decizia de acceptare a raportului.

II. SITUAŢIA APELOR UZATE

Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care România le are de rezolvat în drumul spre UE. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. În prezent, în România exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, în anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în râuri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie epurate.

Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost corespunzator epurate. În rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate în anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse.

Una dintre cauzele situatiei actuale în domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor în materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual), bugetul statului si din împrumuturi de la institutiile financiare internationale.

Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut în valoare de 41,5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa în mediul urban. Creditul va fi restituit într-un interval de 25 ani, dupa o perioada de gratie de sase ani. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate în municipiile Baia Mare, Bistrita, Drobeta-Turnu Severin, Pitesti si Râmnicu Vâlcea. Costul total net al lucrarilor este de 181,1 mil.

II. 1. Surse si grad de epurare

Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2005, a relevat urmatoarele aspecte globale:

. Fata de un volum total evacuat de 4034,808 milioane m3/an, 2626.139 milioane m3/an, deci 65,1 %, constitue ape uzate care trebuie epurate.

. Din volumul total de ape uzate necesitând epurare si anume, 2626.139 milioane m3/an, 539.051 milioane m3/an, respectiv circa 20,5 %, au fost suficient (corespunzator) epurate. În rest 1193.851 milioane m3/an, adica circa 45 %, reprezinta ape uzate neepurate si 893.237 milioane m3/ an, circa 34 %, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare în anul 2005, cca. 79 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate.

. Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia nationala cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele "conventional curate", a fost evacuat de unitati din domeniile:

- Energie electrica si termica: 2060.442 milioane m3/an - peste 51 % din total;

- Gospodarie comunala: 1482.236 milioane m3/an - peste 36 %;

- Prelucrari chimice: 194.199 milioane m3 - cca. 5 %,

- Industrie metalurgica si constructii de masini: 124.807 milioane m3/an, cca. 3%.

. Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume au fost evacuate în cadrul activitatilor:

- Gospodarie comunala: 1482.058 milioane m3/an - peste 56 %;

Prelucrari chimice: 189.077 milioane m3 - peste7 %,

Industrie metalurgica si constructii de masini: 123.593 milioane m3/an, peste 4%.

. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitati din domeniile:

- Gospodarie comunala: 585.638 milioane m3/an - cca. 49.05%.

Cu o contributie mult mai redusa, se înscriu unitatile din cadrul activitatii:

Prelucrari chimice: 23.723 milioane m3/an; - circa 2%.

. Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitatile cu cea mai mare pondere se ordoneaza astfel:

Gospodarie comunala: 554.328 milioane m3/an - circa 62%;

Prelucrari chimice: 103.875 milioane m3/an - cca. 11 %;

Industrie extractiva: 23.547 milioane m3/an - peste 2,6 %,

Industrie metalurgica si constructii de masini: 21.832 milioane m3/an - cca. 2.4 %; - - Industria prelucrarea lemnului: 20.678 milioane m3/an - peste 2,3 %.

Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde în afara de debitul efluent si de încarcarea cu substante poluante. Sub acest aspect, se evidentiaza urmatoarea repartizare, pe activitati economice:

. din punct de vedere al încarcarii cu substante organice, suspensii, saruri minerale si ioni de amoniu:

1. Gospodarie comunala;

2. Prelucrari chimice;

3. Îndustria extractiva (suspensii, saruri minerale);

4. Zootehnie (substante organice, amoniu);

. relativ la poluarea cu micropoluanti: cianuri, fenoli, detergenti:

1.Gospodarie comunala

2. Prelucrari chimice;

3. Industrie metalurgica + constructii de masini;

4. Industria extractiva;

. relativ la încarcare cu metale grele:

1. Industria extractiva,

2. Prelucrari chimice,

3. Industrie metalurgica + constructii demasini,

4. Gospodarie comunala

În concluzie, cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice, dupa care urmeaza agentii economici din industriile extractiva, metalurgica, etc.

Fata de numarul total de 1310 de statii si instalatii de epurare si stocare investigate în anul 2005, 492 de statii, reprezentând 37.6 %, au functionat corespunzator, iar restul de 818 statii, adica 63.4%, necorespunzator.

În conformitate cu cerintele de aderare la CE si angajamentele asumate vor trebui rezolvate toate problemele importante legate de colectarea, evacuarea si epurarea apelor, pentru toate localitatile cu peste 2000 locuitori echivalenti pâna cel mai târziu în anul 2018.

Pentru localitatile cu peste 10000 loc epurarea apelor va trebui încheiata pâna în anul 2015 iar pentru localitatile cu peste 10000 loc va trebui realizata o epurare avansata, controlul nutrientilor - în special fosforul si azotul - în vederea protejarii apelor din Marea Neagra.

III. STUDIU DE CAZ - EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE

1.DATE GENERALE

Denumirea proiectului: Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate .

Amplasamentul: comuna Milas, jud. Bistrita-Nasaud.

Proiectantul lucrarii: SC MOLDOCAR SRL Bistrita.

Titularul activitatii:  Consiliul Local al comunei Milas cu sediul în Milas, nr. 10, jud Bistrita-Nasaud.

Autorul studiului de impact: ing. Livia Puscas

2. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII PROPUSE

2.1. Scop si necesitate

Necesitatea realizarii unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere este justificat prin faptul ca exista sistem centralizat de alimentare cu apa, iar problema canalizarii si epurarii apei uzate nu este rezolvata.

2.2. Descrierea

Proiectul prevede constructii, dotari cu utilaje conform normelor UE si o tehnologie adecvata.

Etapele de realizare a proiectului sunt:

- proiectarea propriu-zisa;

- obtinerea avizelor;

- executia proiectului;

- obtinerea autorizatiilor de functionare;

- desfasurarea activitatii propriu-zise.

Realizarea obiectivului se va face în baza unui proiect si a avizelor impuse conform legislatiei în vigoare. Perioada de executie a obiectivului este 24 de luni, durata activitatii este nelimitata.

Planul de încadrare în zona si planul de situatie sunt prezentate în Anexa.

Primaria comunei Milas detine o suprafata de 52664 m², din care pentru statia de epurare se va aloca 480 m². În prezent terenul este liber de constructii.

Proiectul prevede urmatoarele obiective de investitii:

1. Reteaua de canalizare menajera

Canalizarea localitatii se va amplasa pe strazile existente si va fi din tuburi PVC cu diametrul de 250 mm, în lungime de 4450 m. Pe traseul canalizarii sunt prevazute 88 camine de vizitare, amplasate la distanta de maxim 60 m între ele. Reteaua va subtraversa în doua puncte DJ.

2. Statia de epurare ape uzate menejere

Statia de epurare a localitatii a fost proiectata tinand cont de prescriptiile Normativului pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti - Partea a-III-a: Statii de epurare cu capacitate mica 5<Q≤50 l/s si foarte mica (Q≤S5 l/s) indicativ NP 089/2003.

Statia de epurare analizata se încadreaza în categoria statiilor foarte mici (cu debit< 5 I/s) fiind destinata epurarii apei uzate menajere provenite de la cca 700 locuitori.

La proiectarea statiei de epurare s-au luat în considerare posibilitatile financiare si normativul NTPA 001/2005 indicatori de calitate a apei la evacuare în apele de suprafata.

Pentru proiectul analizat s-a propus realizarea unei statii de epurare mecano-biologica cu capacitatea de 150 m³ I/zi.

Statia este conceputa ca tehnologie în doua trepte:

treapta de epurare mecanica, unde au loc procese fizico-chimice;

treapta de epurare biologica, cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare­-denitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete.

Statia va cuprinde urmatoarele elemente:

gratar rar, amplasat într-un camin cu diametrul de 1,5 m si adâncimea de 2,17 m, distanta dintre bare va fi de 20 mm.

deznisipator -separator de grasimi vertical, cilindric cu diametrul de 2 m, cu adâncimea de 4 m, volum util 4 m³.

bazin pentru colectare grasimi, sub forma unui bazin cilindric , cu diametrul de 1,5 m, adancimea de 4 m, avand volumul util de 3 m³ si bazin de stocare-spalare­-scurgere nisip sub forma unui bazin cilindric, cu diametrul de 1,5 m, adâncimea de 2,2 m, având volumul util de 2 m³ prevazut cu radier drenant si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei înapoi în deznisipator .

bazin de egalizare- omogenizare cilindric, având doua compartimente cu capacitatea totala utila de 32 m³ echipat cu un mixer submersibil. Primul compartiment are diametrul de 3 m si adâncimea de 6,5 m; al doilea are diametrul de 2 m si adâncimea de 7 m fiind prevazut cu doua pompe submersibile pentru ape uzate.

blocul de tancuri de epurare biologica tip RESETILOVS suprateran cu înaltimea de 5 m, amplasat pe o platforma betonata. Acest bloc ocupa o suprafata de 13 m² si cuprinde:

tanc de sedimentare primara;

camera de coagulare;

tanc de hidroliza-fermentare;

tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotant;

tanc de nitri-denitrificare hetero - autotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix;

tanc de nitrificare autotrofa;

Blocul de tancuri este prevazut cu suflanta submersibila si pompe. Acest bloc este furnizat de SC DANEX CONSULT SRL Bucuresti. De asemenea aceasta societate fumizeaza si modul de operare al statiei. Acest tip de statii de epurare au Agrement tehnic din partea Consiliului Tehnic Permanent pentru Constructii Bucuresti .

unitate de dezinfectie cu ultraviolete cu înaltimea de 1,5 m, ocupând o suprafata de 1,5 m².

bazin de colectare si pompare namol cu diametrul de 3 m, adâncimea de 4 m, având volumul uti1 de 16 m³, echipat cu un mixer si o pompa submersibila.

• unitate de deshidratare namol.

De asemenea este prevazuta o conducta de evacuare a apei epurate din PVC, cu diametrul de 250 mm, pe o lungime de 52 m.

Gura de varsare va fi o constructie din beton armat racordata la profilul albiei pârâului Comlod. Malul pârâului va fi consolidat pentru protejare cu pereu din piatra de râu pe o lungime de 5m în amonte si 10 m în aval de gura de varsare.

Din punct de vedere structural bazinele care cuprind gratarul, deznisipatorul-separatorul de grasimi precum si bazinele de omogenizare si pompare apa menajera sunt subterane. Blocul de epurare biologica, unitatea de dezinfectie UV si un container (camera pentru personal, grup sanitar, laborator) vor fi amplasate suprateran.

Toate constructiile subterane vor fi din beton armat, protejate la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata în minim 2 straturi iar la exterior cu protectie pe baza de bitum aditivat. Bazinele vor fi acoperite cu plansee din beton armat monolit prevazute cu capace metalice.

În cazul în care va fi necesara dezafectarea statiei de epurare (uzura morala, fizica) sunt necesare urmatoarele masuri:

- obturarea accesului apelor uzate în statie si dirijarea lor catre o alta statie de epurare;

- golirea si curatarea bazinelor;

- blocul de tancuri se va dezafecta ca atare;

- bazinele se vor dezafecta.

Pentru închiderea statiei si dezafectare se vor lua toate masurile conform legislatiei în vigoare, lucrarile vor fi descrise (inclusiv deseurile rezultate cantitativ si calitativ cu destinatia acestora) în cadrul unui plan de închidere în baza caruia se va solicita autoritatii de mediu un acord de dezafectare.

Amplasamentul statiei va fi împrejmuit cu gard.

Proiectul prevede instalatii de alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare.

Descrierea activitatii

Statia de epurare este proiectata pentru urmatoarele debite: -debit zilnic mediu Quzimediu = 3,47 l/s respectiv 150 m²/zi.

Pentru dimensionarea statiei si ca1culul concentratiilor poluantilor apei brute s-a plecat de la numarul de locuitori echivalenti, respectiv 684 si de la încarcarea cu poluanti conform Normativului N 089/2003 ( MTS =30 g/loc/zi, CBO_s =30 g/loc/zi, CCOCr = 55g/loc/zi si NH₄ =5,3 g/loc/zi).

Conform Normativului P66/2001, pentru cei 684 locuitori echivalenti, debite1e care se iau în calcul sunt:

-debit zilnic mediu Qu zi mediu = 116,28 m³/ zi

-debit zilnic maxim Qu zi max = 145,35 m³/zi

-debit orar maxim Qu orar max = 2,75 l/s

În functionarea retelei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese:

Colectarea apelor uzate menajere - apele uzate din gospodarii ajung gravimetric în reteaua de canalizare stradala, respectiv în statia de epurare;

Epurarea apelor uzate colectate într-o statie de epurare mecano-biologica.

Apele uzate intra în statia de epurare prin jgheabul de alimentare al gratarului, executat din beton armat. Distanta între bare va fi de 20 mm. Curatarea gratarului se va face periodic, manual cu ajutorul unei greble. Retinerile vor fi tratate cu biopreparate stabilizatoare, încarcate în saci / container si depozitate temporar pe platforma betonata si vor urma circuitul deseurilor. Apa uzata intra în deznisipator.

Deznisipatorul este cuplat cu separatorul de grasimi, fiind de tip vertical si va permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm. Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational pe masura acumularii acestora într-un bazin de colectare grasimi. În acest bazin se vor adauga biopreparate (de tip BICHEM 2000) cu rol de descompunere a substantelor organice. Dupa umplerea bazinului grasimile vor fi evacuate prin vidanjare (cca o data pe an). Nisipul decantat va fi evacuat cu ajutorul unei electropompe portabile într-un bazin de stocare - spalare si scurgere msip. Nisipul spalat si tratat cu biopreparate (de tip BICHEM DC 1008) în scopul stabilizarii acestuia se va încarca în saci / containere si se va depozita pe platforma destinata deseurilor. Apa rezultata din spalarea nisipului este dirijata din nou în deznisipator.

Dupa separarea nisipului si grasimilor, apa trece în continuare în bazinul de omogenizare.

Bazinul de egalizare-omogenizare are o tripla functonalitate:

-omogenizeaza compozitia apelor uzate prin agitare cu un mixer electro­mecanic;

-preia vârfurile de debit în special debitele mici din timpul noptii, prin înmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica;

-asigura pomparea debitului maxim orar de apa uzata, în unitatea de epurare biologica compacta.

Dupa omogenizare se masoara debitul apei uzate intrate, cu un debitmetru electromagnetic, dupa care apa intra în treapta de epurare biologica.

Epurarea biologica are loc într-un modul compact containerizat suprateran. Procesul de epurare biologica va fi automatizat si controlat permanent.

În blocul de epurare biologica au loc mai multe procese:

-separare mecanica cu ajutorul unui gratar fin, distanta dintre bare fiind de 2 mm.

-coagulare într-o camera unde se adauga polielectrolit si are loc flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor. Coagulantul (polihidroxic1orura de aluminiu) se dozeaza automat. Materia sedimentata trece în tancul de sedimentare primara, dotata cu decantor cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor în suspensie. Evacuarea sedimentului primar (namol) se va realiza cu ajutorul unei electropompe. În vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se va adauga un biopreparat care realizeza fermentarea în profunzime a materialului decantat. Apa astfel limpezita trece în compartimentele unde se realizeaza epurarea biologica propriu-zisa.

- în tancul de hidroliza -fermentare se vor realiza urmatoarele procese: absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor, reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBO_s), reducerea materiilor în suspensie si fermentarea produsilor de hidroliza.

- în tancul de nitri-denitrificare heterotrofa se realizeaza oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza si nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu în azotiti respectiv azotati. Bacteriile heterotrofe realizeaza nitrificarea, bacteriile autotrotrofe realizeaza denitrificarea. Procesul se desfasoara în prezenta oxigenului insuflat în masa de apa. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice de tip biofilm flotant. Reducerea substantelor organice prin acest proces se realizeaza în proportie de 80%.

- în tancul de nitri-denitrificare hetero-autotrofa se continua procesele începute în tancul precedent si în plus se realizeaza mineralizarea trofica cu consumare de oxigen. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitiv de sustinere a masei organice tip biofilm fix.

- în tancul de nitrificare autotrofa au loc procese de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica, în plus apar procese de nitrificare autotrofa. si acest proces are loc cu aport de oxigen.

Aceasta tehnologie permite eliminarea succesiva a substantelor organice în diferite stadii ale lantului trofic, transformându-le în substanta anorganica. În tehnologiile conventionale rezulta namol activat care este compus din masa celulara. În tehnologia propusa aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene si nu se formeaza namol în exces.

Mediile filtrante sunt construite din polietilena si aranjate sub forma unui bloc compact constand din mai multe tuburi lipite între ele. Suprafata filtrului lucreaza ca o casa pentru bacterii. Capacitatea de tratare depinde de cantitatea de bacterii "captata" de filtru (de ex. o suprafata mai mare genereaza un numar mai mare de bacterii care la rândul lor asigura un tratament mai bun). Când o membrana subtire de microorganisme se dezvolta pe suprafata unui biofiltru aceasta membrana se numeste biofilm.Tratarea apelor uzate are loc atunci cand aceste ape patrund în biofilm. Când apele patrund în mediul filtrant oxigenul din aer este absorbit în interiorul biofilmului. Materia organica dizolvata în apa uzata se raspandeste în biofilm. Acest biofilm cu microorganisme degradeaza apa uzata în CO₂ dezvoltand în acelasi timp noi celule. Într-un biofilm, oxigenul liber ( conditii anaerobice) va exista în acea parte a biofilmului care se afla în imediata vecinatate a mediului filtrant. Procesul depinde de forma mediului filtrant, alimentarea cu apa uzata si temperatura acesteia.

Tancul biologic este echipat cu senzori care permit controlul functionarii elementelor acestuia, inclusiv al prezentei apei uzate reziduale.

Namolul (din tancul de sedimentare primara) este pompat catre instalatia de deshidratare, iar apa epurata biologic trece la unitatea de dezinfectie cu ultraviolete.

Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete functioneaza cu lampi neimersate.

Razele UV cu = 253,7 nm penetreaza masa de apa producând moartea microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95 - 99 %.

Apa epurata va fi evacuata gravitational prin intermediul unei conducte de polietilena (cu lungimea de cca 52 m si diametrul de 250 mm) în pârâul Comlod. Traseul conductei este prezentat în Anexa, pe acest traseu va fi prevazut un camin de prelevare probe. Gura de varsare este o constructie din beton armat racordata la profilul albiei pârâului Comlod. La gura de varsare se va monta un închizator cu c1apeta contra refularii apei, iar în amonte pe o lungime de 5 m si în aval pe o lungime de 10 m, malul pârâului se va proteja cu pereu din piatra de râu.

Pentru situatii extreme (defectiuni majore - lipsa energie electrice) este prevazuta posibilitatea by-pasarii statiei printr-un deversor direct în emisar. Aceste situatii vor fi anuntate la autorita# 20520g614u 5;ile competente.

Namolul (cu o umiditate de 98-99 %) se colecteaza într-un bazin echipat cu un mixer submersibil si o pompa submersibila. De aici va fi trecut printr-un ejector unde se amesteca cu floculant (FLOERGER FR 1023), apoi intra la unitatea de deshidratare namol, montata în camera tehnica aferenta unitatii de epurare biologica. Instalatia de deshidratare realizeaza reducerea umiditatii micsorând astfel volumul namolului. Namolul este trecut în saci filtranti care permit scurgerea apei si retinerea sedimentului deshidratat care este deja stabilizat din cauza adaosului de biopreparate ( BICHEM 2008 AN). Apa rezultata este dirijata pe flux (la bazinul de omogenizare-egalizare), iar sacii filtranti cu sediment vor fi depozitati pe platforma de containere. Umiditatea sedimentului (namolului) va fi de cca 80 - 85 % si va urma circuitul deseurilor.

BICHEM 2008AN- este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiuri1or de origine anima1a si vegetala. Depozitarea produsului se va face în loc uscat si rece, se va evita contactu1 cu agenti oxidanti concentrati. Se vor 1ua masuri de protectie a persona1u1ui care manipuleaza produsul (haine de protectie, manusi, masca). Produsu1 este solubi1 în apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc.

BICHEM DC 1008- este un amestec microbian, care degradeaza acizii grasi, componentii fenolici, materiile organice recalcitrante. Se recomanda pentru marirea biodegradarii apelor uzate. Depozitarea se va face în loc rece si uscat, evitându-se inhalarea excesiva. Se va evita contactul cu ochii. Se recomanda utilizarea echipamentului de protectie (haine, manusi si masca). Produsu1 este solubi1 în apa, dispersabi1 si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc.

BICHEM 2000 GL-este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiurilor de origine anima1a si vegetala. Este recomandat pentru acumularile de grasimi si namol de 1a decantari. Depozitarea se va face în loc uscat si rece. Se recomanda utilizarea echipamentu1ui de protectie (manusi). Produsul este solubil în apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc.

În cazu1 biopreparate1or se recomanda reutilizarea ambalajelor goa1e iar resturile de preparat sa fie incinerate sau utilizate ca îngrasaminte.

Statia este proiectata pentru un debit mediu zilnic de 150 m³.

În cadrul proiectului s-a dimensionat fiecare element al statiei în functie de încarcarea initiala a apei si cerinta de evacuare NTPA 001/2005. Precizam ca încarcarea initiala s-a considerat conform NTPA 002/2005, fiind încarcarea maxim admisa pentru apa evacuata în reteaua de canalizare stradala, conform tabelului nr. 1.

Tabelul nr. 1

Conform HG 188/2002 modificat si completat prin HG 352/2005 pentru evacuarile provenite din statiile de epurare a apelor uzate urbane se prevad valori limita de concentratie sau procente de reducere.

În Avizul de Gospodarire a apelor sunt prevazute conditiile de evacuare a apelor în emisar - pârâu1 Comlod, valorile parametrilor fiind stabi1iti în conformitate cu NTPA 001. Totodata Avizul mai prevede limite maxim admise pentru pH, azotiti si reziduu fix .

Proiectantul propune reducerea poluantilor astfel încât sa se încadreze în limite1e impuse pentru concentratii1e acestora conform 1egis1atiei în vigoare.

Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti în aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibilesunt date în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

*Conform celor mai bune tehnici în DE

Analiza proiectului propus în comparatie cu prevederile Normativului pentru proiectarea statiilor de epurare de mica capaciatate NP 089-03.

1. Din punct de vedere a cantitatii de apa uzata 1uata în calcul la dimensionarea e1ementelor statiei de epurare, NP 089/2003 prevede cantitati de restitutie de 80 -150 l/locuitor/zi. Pentru cei 684 locuitori ar rezulta un debit cuprins între 1,26 si 2,37 1/s. În cazu1 analizat s-a 1uat în ca1cu1 o cantitate de apa uzata de 150 m³/zi. Debitu1 maxim 1uat în considerare este Q zi max =3,47 1/s.

2. Din punct de vedere a poluantilor încarcarea specifica a apei uzate menajere conform NP 089/2003 este data în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

Pentru cazul analizat s-au luat în considerare încarcarea specifica si cantitatile de poluanti conform tabelului nr. 4.

Tabelul nr. 4

Valorile limita admisibile prevazute în HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare sunt cele din NTP A 001 întrucât nu s-a considerat descarcarea apei epurate în zona sensibila.

3. Din punct de vedere a gradului de epurare necesar conform NP 089/2003 pentru valorile prezentate mai jos este suficienta numai treapta de epurare mecanica:

-20-40 % pentru CBO_s

-20-40 % pentru CCO-Cr

-40-60 % pentru materii în suspensie

-10-20 % pentru fosfor total si azot organic.

Pentru cazul analizat gradul de epurare necesar impune o epurare mecano-biologica. Dintre variantele posibile de epurare mecano-biologica:

- epurare mecano-biologica conventionala cu bazine cu namol activat;

- epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare, cu bazine de namol activat;

- epurare mecano-biologica cu aerare prelungita, cu bazine cu namol activat;

- epurare mecano-biologica cu filtre biologice.

În cazul analizat s-a adoptat varianta de epurare mecano-biologica cu unitate de epurare biologica compacta de tip RESETILOVS.

4. Din punct de vedere constructiv proiectul cuprinde constructii si instalatii care pot fi comasate în trei grupuri:

- fluxul apei;

- fluxul namolului;

-constructii si instalatii auxiliare.

Acestea sunt în concordanta cu prevederile NP089/2003.

Obiectele componente pe linia apei pentru statiile de epurare de capacitate mica pot fi: gratar, canal by-pass de ocolire a întregii statii, deznisipator- separator de grasimi, dispozitiv de masurare a debitului de apa uzata, bazin de omogenizare, bloc de epurare biologica, unitate de dezinfectie cu UV, conducta de evacuare ape epurate, gura de evacuare ape epurate în emisar.

5. Din punct de vedere a caracteristicilor tehnice ale elementelor componente:

-pentru gratar la statiile de epurare aferente localitatilor sub 5000 de locuitori se prevad de regula gratare fine (2-3 mm).

Deznisipatorul si separatorul de grasimi pot fi grupate într-un singur obiect tehnologic.

Blocul de epurare biologica este compact, procesul este automatizat.

2.3.Detalii de amplasament

Localitatea Milas este situata în partea de sud a judetului Bistrita-Nasaud, fiind strabatuta de drumul judetean 173 Teaca- Râciu (jud. Mures).

Amplasamentul ales pentru statia de epurare este situat în partea de est a localitatii în zona numita "Râtul Lechintei", 1a cca 300 m de drumu1 judetean.

Distanta de la statie 1a prima locuinta este de 300 m, iar fata de pârâu1 Comlod este de 20 m.

Pe pârâul Comlod, pâna la confluenta cu râul Muresul -cca 70 km de amplasamentu1 analizat, nu sunt prize de apa. Alimentarea cu apa a localitatilor din zona se face din ape subterane.

In apropierea terenului destinat statiei de epurare ( pe o raza de 2 km) nu sunt arii naturale protejate/zone protejate.

Din punct de vedere seismic zona este încadrata în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradu1 F.

2.4.Realizarea si functionarea obiectivului

Perioada propusa de rea1izare a investitiei: 12 luni

Timpul de funttionare: nelimitat

Programul de functionare: non stop

3. AMPLASARE ÎN MEDIU

3.l. Elemente de geologie

Judetu1 Bistrita-Nasaud situat în nord-estul Transi1vaniei este încadrat 1a nord si est de un arc muntos alcatuit din muntii Ţibles, Rodnei, suhard, Bârgau si Calimani. Înspre sud si vest altitudini1e scad treptat si în ansamb1u reliefu1 îmbraca aspectul unui amfiteatru larg a1catuit din munti, dealuri, depresiuni si lunci.

Dealurile si podisurile ocupa 2/3 din suprafata judetului si încadreaza o serie de bazinete depresionare si depresiuni formate si drenate de cursuri de apa.

Din punet de vedere geologic formatiunile care apar în zona studiata apartin ca vârsta Sarmatianului si Cuaternarului.

Depozitele sarmatiene sunt reprezentate prin marne si argile cenusii, marne ciocolatii, nisipuri galbui sau albicioase cu intercalatii de argile nisipoase, galbene sau vinetii, gresii albicioase si cenusii masive sau în placi, friabile alteori dure, folosite de localnici la constructii.

Cuaternarul este reprezentat de depozite coluviale, deluviale, paluviale si aluvionare reprezentate litologic prin argile, argile prafoase, argile slab nisipoase, maluri, nisipuri si pietrisuri.

3.2.Solul

În aceasta zona solul prezinta urmatoare coloana ipotetica: -între 0,2 -0,5 m sol vegetal si umplutura ;

-între 0,5 - 2,5 m argila prafoasa galbena sau neagra;

-între 0,3 - 1,2 m nisip prafos.

Argila marnoasa cenusie sistoasa este fundamentul geologic.

3.3. Rezervele de apa

Apele de suprafata - Singura apa de suprafata din zona analizata este pârâul Comlod care curge în partea de est a localitatii Milas. Apa de suprafata nu este utilizata pentru, alimentare cu apa, dar în parâul Comlod se evacueaza apele epurate din statie.

Apa subterana - este cantonata la adâncimea de 4 m. Apa subterana nu va fi utilizata la statia de epurare, însa mentionam ca alimentarea cu apa a localitatii se face prin captarea unor izvoare subterane situate în partea de vest a localitatii.

3.4. Clima si calitatea aerului

Prin pozitia sa geografica zona analizata se situeaza în zona temperat continentala supusa adeseori advectiei aerului polar-maritim, cu activitate frontala frecventa. Climatul se caracterizeaza prin variatii moderate ale temperaturii aerului. Vanturile dominante sunt din sectorul estic. Ca urmare a influentei predominant estice, amplitudinile termice diume si anuale sunt mai mici decat cele din estul tarii la aceeasi altitudine.

Principalele caracteristici climatice ale zonei analizate sunt:

-temperaturile medii anuale oscileaza între 5-9⁰ C, temperatura medie maxima se înregistreaza în lunile iulie-august, temperatura minima medie în luna ianuarie;

-precipitatii medii multianuale 772 mm;

-nebulozitate 5,6 - 6,0 zecimi;

-viteza medie a vantului pe directia predominanta este de 2 m/s, directia predominanta a vântului este nord-est;

În zona amp1asamentului nu se desfasoara activitati care sa genereze poluanti care ar influenta calitatea aerului.

3.5. Elemente de ecologie acvatica si terestra

Flora si vegetatia reflecta particularitatile reliefului, zona fiind submontana, este acoperita de o vegetatie etajata, foarte eterogena, dependenta de altitudine, soluri, temperatura, umiditate. Vegetatia în zona obiectivului este reprezentata de culturi agricole, de pasuni. Terenul pe care se va realiza investitia este teren agricol, ocupat cu fâneata.

Fauna. Varietatea formelor de relief si conditiile de mediu, pastrate în mare parte sub aspectul lor originar, conditioneaza prezenta faunei bogate si variate care caracterizeaza judetul. Animalele mari sunt reprezentate de lupi, mistreti, caprioare. Animalele mici întâlnite sunt iepuri, vulpi, veverite, iar pasarile sunt reprezentate de pitigoi, vrabii, ciori, ciocanitori. Terenul analizat nu se afla pe rutele de migrare a pasarilor.

În imediata apropiere nu sunt rezervatii botanice, parcuri nationale sau gradini istorice.

Asezarile umane si alte obiective de interes public

Statia de epurare va fi este situata la o distanta de cca 300 m fata de locuinte.

Investitia nu influenteaza indicele demografic, populatia localitatii este de cca 680 locuitori. Populatia este ocupata în agricultura, majoritatea locuitorilor au vârsta înaintata. Dimensiunea familiei este relativ mica.

În apropiere nu se afla obiective de interes public, nici arii protejate.

4. SURSELE DE POLUANŢI sI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

4.1. Emisii de poluanti în ape si protectia calitatii apelor

Prin natura investitiei aceasta are ca scop epurarea apelor uzate. Apele uzate menajere din localitate vor fi colectate prin reteaua de canalizare si dirijate în statia de epurare. Aici vor fi supuse unui proces de epurare combinat mecano­biologic, ce va permite încadrarea lor în limitele prevazute în normative.

Apa uzata menajera rezultata din functionarea statiei, va fi colectata si dirijata în statia de epurare.

Apele epurate evacuate în emisar vor fi contorizate.

Apele pluviale de pe amplasamentului statiei sunt conventional curate, o parte se înfiltreaza în sol, o parte prin santurile de garda va ajunge în emisar.

Reteaua de colectare si statia de epurare vor avea un impact pozitiv deoarece în prezent nu exista sistem de canalizare a apelor uzate menajere.

Exista pericolul impurificarii apelor freatice în cazul unor defectiuni majore la reteaua de canalizare sau la bazinele statiei de epurare. Reteaua de canalizare va fi realizata din materiale rezistente (tuburi PVC), bazinele statiei de epurare vor fi betonate si impermeabilizate ceea ce micsoreaza considerabil probabilitatea aparitiei unor poluari accidentale. De asemenea mentionam ca apele uzate menajere prin continutulor nu sunt periculoase, iar debitul acestora este mic «5 l/s).

Concentratia poluantilor din apele uzate epurate, emisi în emisar, se va situa în limitele prevazute în normative NTPA 001/2005. Impactul asupra emisarului poate fi considerat mic/nesemnificativ.

4.2. Emisii de poluanti în aer si protectia calitatii aerului

Ordinul 462/1993 emis de MAPPM defineste emisia de poluanti ca fiind eliminarea în atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi si gazosi din surse punctiforme sau de suprafata, deci din surse stationare fixe sau mobile care evacueaza în atmosfera noxele rezulte din diferitele activitati socio-economice.

Emisiile sunt de doua feluri:

-dirijate - evacuare prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de esapament, etc. Acest gen de emisii sunt controlabile si cuantificabile prin masurari:

- difuze - evacuare înregistrata la: manipulari de substante si produse pulverulente sau cu volatilitate diferita, încarcare-descarcare rezervoare, neetanseitati, etc. Aceste emisii sunt necontrolabile si necuantificabile prin masurari.

În perioada de amenajare a constructiilor pot sa fie emise pulberi la manipularea materialelor de constructie. Nu putem aprecia nivelul emisiilor si nici aria de raspândire dar consideram ca la o manipulare atenta nu vor influenta calitatea aerului.

În perioada de functionare a obiectivului, pe amplasament pot sa apara mirosuri specifice activitatii de epurare a apelor uzate menajere.

Având în vedere cantitatea de apa uzata (debit sub 5 l/s) si respectiv de namol rezultat precum si distanta mare fata de zona locuita (cca 300 m) apreciem ca activitatea din statie nu va crea disconfort. Remarcam suprafata redusa a bazinelor din statia de epurare atât pentru apa uzata cât si pentru namol ceea ce reduce degajarea mirosurilor. În plus întreaga treapta biologica este un bloc compact ceea ce diminueaza impactul din punct de vedere a mirosurilor. De asemenea adaugarea de biopreparate elimina mirosurile specifice din statie. În proiect se prevede evacuarea ritmica a namolului rezultat de pe amplasament.

4.3. Sursele si protectia împotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot sunt reprezentate de:

- pompe;

-motoarele de la suflante.

Pompele sunt submersibi1e. Suflantele vor fi amplasate în spatiu închis. Statia de epurare este la distanta de 300 m fata de prima casa, apreciem ca zgomotul nu va crea disconfort asupra locuitorilor.

4.4. Sursele si protectia împotriva radiatiilor

Pe amplasament nu vor fi procesate si depozitate sub stante radioactive.

4.5. Gospodaria deseurilor

Aceasta investitie va genera doua tipuri de deseuri:

1. Deseu din perioada de constructie;

2. Deseu din functionarea instalatiei.

1. Deseul din perioada de constructie

Deseul rezultat este reprezentat de pamânt excavat si resturi de materiale de constructie.

Volumul total de pamânt excavat pentru pozarea conductelor, a caminelor, este estimat la 3800 m³, din aceasta cantitate 3400 m³ se vor refolosi la acoperirea conductelor iar 400 m³ se vor evacua pe un teren pus la dispozitie de catre Primaria comunei Milas.

Volumul de pamant excavat pentru realizarea statei de epurare (pentru realizare bazine, fundatie cladire statie, etc.) este estimat la 130 m³, acesta se va depozita temporar pe terenul alaturat iar dupa finalizarea lucrarilor se va nivela si înierba.

Cofrajele pentru camine (lemn) se utilizeaza la 10 cicluri de turnare dupa care se depreciaza si se evacueaza ca si deseu. Deseul de lemn va fi valorificat la satenii din zona ca si lemn de foc.

Deseurile de materiale de constructie vor fi eliminate de catre firma constructoare.

2. Deseu din functionarea instalatiei.

-namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti cod 19 08 05 - este estimat la 44 m³/an, la o umiditate de 80- 85 %. Namolul se va colecta în saci/ container si se vor depozita temporar pe o platforma special destinata. Namolul din statiile de epurare ape uzate menajere este clasificat ca si deseu nepericulos, se are in vedere utilizarea în agricultura. Transpotul acestuia se poate face cu remorci.

-deseuri retinute pe site cod 19 08 01 - se estimeaza la 5,6 m³/an (au o umiditate de 55%), este deseu nepericulos, este de natura deseului menajer. Se va colecta în pubele si se va evacua de pe amplasament împreuna cu deseul menajer.

-deseuri de la desnisipator cod 19 08 02 - se estimeaza la cca 5,6 m³/an (cu umiditate de 60%), este deseu nepericulos, este de natura deseului menajer. Se va colecta în pubele si se va evacua de pe amplasament împreuna cu deseul menajer. Tot în desnisipator se colecteaza si grasimile cod 19 08 09 - cca 2 m³/an, este deseu nepericulos, se colecteaza într-un container si se vor depozita împreuna cu namolul deoarece va fi tratat cu biopreparate.

-deseu menajer cod 20 03 01, va fi în cantitate mica, numarul angajatilor este redus, se estimeaza cca 3 m³/an. Se evacueaza de pe amplasament la un depozit de deseuri menajere.

Tipurile de deseuri si modul de gospodarire sunt prezentate în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5

Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor, când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura - prevede conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat în agricultura, conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca solul pe care poate fi utilat, obligatiile producatorilor, respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare.

Namolurile provenite de la statiile de epuare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti pot fi utilizate în agricultura numai daca concentratiile de metale grele sunt sub limitele admise conform tabelului nr. 6.

Tabelul nr. 6

* AOX - suma compusilor organohalogenati

**p AH- hidrocarburi aromatice policiclice - suma urmatoarelor substante: antracen, benzoantracen, benzofloranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, florantren, indeno (1,2,3)piren, naftalina, fenantren, piren.

***PCB - bifenilpoliclorurati -suma compusilor PCB 28,52, 101, 118, 138, 153, 180.

Se interzice utilizarea namolurilor atunci când concentratia unuia sau mai multor metale grele din sol depaseste valorile limita si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor.

Se interzice utilizarea namolului sau livrarea acestuia în vederea utilizarii acestuia pe terenuri folosite pentru pasunat, destinate cultivarii arbustilor fructiferi, legumelor, pomilor cu 10 luni înainte de recoltare si în timpul recoltarii. De asemenera sunt prezentate în ordin o serie de conditii care trebuie îndeplinite la împrastierea namolului. Valoarea pH-ului în solurile în care urmeaza a fi aplicate namolurile de epurare trebuie sa fie mentinutan la valori de peste 6,5.

Producatorul de namol are urmatoarele obligatii:

1-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre eventuali poluanti existenti în acesta;

2-sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole care îndeplinesc condiîiile necesare utilizarii namolului;

3-sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a namolului.

Pentru a obtine permisul de aplicare în baza autorizatiei de functionare a statiei de epurare, producatorul de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente, cu eel putin o luna înainte de perioada de împrastiere, date cu privire la:

a)-cantitatile de namol generate si cantitatile de namoluri furnizate pentru utilizarea în agricultura;

b )-compozitia si caracteristicile namolurilor, conform indicatorilor de caracterizare prezentati;

c )-tipul de tratament efectuat asupra namolului;

d)-datele de identificare a utilizatorilor de namoluri;

e )-datele despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa aplice namolul

f)-perioada probabila de împrastiere;

g)-tipul culturii.

4-sa asigure transportul si împrastierea acestuia.

5-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu în cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a permisului de împrastiere, la schimbarea terenului, sau în cazul în care utilizatorul de namol refuza ulterior namolul.

6-sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) în cazul neobtinerii autorizatie de împrastiere a namolului sau în cazul în care nu se gaseste loc de împrastiere.

7 -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse, cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura, compozitia namolurilor, destinatarul namolurilor ai locurile de utilizare.

8-sa comunice, la cererea autoritatilor competente, informatii care se gasesc în registrele de evidenta.

9-sa realizeze studiul agrochimic de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat namolul.

Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce înseamna cantitatea, transportul, împrastierea namolului pe suprafete1e agricole, precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare.

Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati:

a)-sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii.

b)-sa realizeze încorporarea namolurilor în sol în aceiasi zi în care s-a aplicat namolul.

c)-sa anunte producatorul de namol daca s-a razgândit în privinta utilizarii namolului, înainte de a se realiza transportul acestuia.

În zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare a factorilor de mediu (sol, apa, plante), în completarea sistemului national.

Pentru namolurile care nu îndeplinesc conditiile de utilizare în agricultura se vor adopta alte metode de tratare sau eliminare a lor (incinerare în cuptoare în industria cimentului) sau depozitare în depozite de deseuri nepericuloase. Namolurile sunt acceptate ca deseu nepericulos conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

Proprietarul statiei de epurare intentioneaza utilizarea acestuia în agricultura.

4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Conform fiselor de securitate anexate, substantele care se adauga în timpul procesului nu prezinta toxicitate sau periculozitate. În plus cantitatile care vor exista în stoc sunt mici.  Pentru depozitarea si utilizarea substantelor mentionate se vor respecta toate masurile specificate în fisele de securitate, iar personalul va fi instruit.

IV.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

5.1. Impactul produs asupra apelor

Concentratia poluantilor din apele uzate epurate, deversate în emisar, se va situa în limitele prevazute în normative NTPA 00112005. Activitatea va avea un impact pozitiv prin faptul ca se vor colecta apele uzate menajere din gospodarii evitându-se impurificarea apelor subterane.

Activitatea nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu apa, poluarea indusa situându-se în domeniul nesemnificativ.

5.2. Impactul asupra aerului

Calitatea aerului nu va fi influentata de activitatea desfasurata în statie. Activitatea care se va desfasura nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer, poluarea indusa situandu-se în domeniul acceptabil.

5.3. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre

Flora si fauna nu vor fi afectate în cazul respectarii cu strictete a tehnologiei si a ritmicitatii evacuarii deseurilor.

Consideram ca activitatea nu va afecta fauna si flora din zona.

5.4.Impactul produs asupra solului si subsolului

Activitatea ce se va desfasura nu va afecta negativ solul si subsolul.

5.5. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective

Investitia se va face în baza unui certificat de urbanism care are la baza un plan urbanistic de detaliu.

În zona nu sunt obiective de interes public, prin masurile luate si având în vedere distanta mare fata de asezarile umane consideram ca acestea nu vor fi afectate.

Starea de sanatate a populatiei este buna, va fi influentata pozitiv prin realizarea proiectului , având în vedere cresterea gradului de confort a locuitorilor.

5.6. Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului înconjurator

Din punct de vedere seismic zona se încadreaza în zona 6 de macroseismicitate, pericolul cutremurelor este foarte redus.

Având în vedere amplasarea obiectivului fata de principalul curs de apa nu exista riscul inundatiilor si nici a alunecarilor de teren.

Starea de sanatate a personalului angajat va fi urmarita prin medicii de familie.

6. POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI

Prin respectarea prevederilor proiectului, impactul asupra mediului va fi pozitiv, prin faptul ca se colecteaza apele uzate menajere de la locuintele racordate la reteaua de alimentare a apelor.

7. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII

Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurator de desfasurare a activitatii de epurare a ape/or uzate menajere s-a apelat la o metoda de evaluare comparativa între starea ideala a mediului si starea posibila datorata activitatii antropice viitoare, luându-se în discutie trei factori de mediu: AER, APA si SOL.

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurator consta în parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati si apoi corelarea acestora într-o metoda grafica.

Fiecare din factorii de mediu analizati sunt caracterizati prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista limite admisibile. În acest sens, într-o prima etapa, se raporteaza calitatea factorilor de mediu la limitele admise de standardele nationale, obtinându-se indicele de poluare I_p.

Pentru I_p=0-l mediul este afectat în limitele admisibile, iar pentru valori I_p> 1 mediul este afectat peste limitele admise.

Pentru evaluarea cantitativa, se încadreaza calitatea, exprimata prin indicele de poluare Ip, la un moment dat, a fiecarui factor de mediu, într-o scara de bonitate, cu acordarea de note care sa exprime apropierea, respectiv departarea fata de starea ideala (tabelul 1).

Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentând starea naturala neafectata de activitatea antropica, iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorilor de mediu analizati.

Tabelul nr. 7

Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama.

Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata ­triunghi- echilateral (în functie de factorii de me diu luati in discutie AP A, AER, SOL) cu latura egala cu 10 unitati de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimând starea reala se obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai mica, înscrisa în figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele starii de poluare globala a ecosistemului Ipg consta în raportul între suprafata ideala Si, si suprafata reprezentând starea reala Sr;

Ipg = Si/Sr

Când nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci nu exista poluare, indicele de poluare globala Ipg are valoarea 1.

Când exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, indicele de poluare globala Ipg va capata, progresiv, valori subunitare, pe masura reducerii triunghiului, deci a afectarii factorilor de mediu.

Conform datelor din literatura de specialitate, au fost facute aprecieri asupra indicelui de poluare globala a mediului, pentru diverse situatii, în urma carora s-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile Ipg de la 1 la 6, din care rezulta impactul asupra mediului.

Tabelulnr. 8

În acest sens pentru obiectivul analizat SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE s-a realizat încadrarea calitatii fiecarui factor de mediu, pe scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note:

APA-nota 9

AER-nota 10

SOL - nota 10

Reprezentarea grafica a valorilor a condus la determinarea raportului dintre cele doua suprafete, Ipg = 1,08 - mediu supus efectului activitatii în limite admisibile.

Indicele de poluare globala obtinut (I_pG < 2) estimeaza faptul ca activitatile ce se vor desfasura în cadrul obiectivului de investitii vor produce o impurificare globala a factorilor de mediu APA, AER, SOL ce se va situa în limitele admisibile.

8. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

INFORMAŢII GENERALE

Introducere

Proiectul ce a facut obiectul studiului de impact va fi realizat cu finantare din fondurile alocate conform Ordonantei 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural.

Raportul la studiul de impact este elaborat în conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative:

-OU 195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 - Legea Protectiei Mediului

-Ordinul 860/2002 - Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

-Ordinul 863/2002 -Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului,

- BREF Sistemul de management comun al apelor uzate

- BREF Tratarea deseurilor;

- BREF Sistem de monitorizare.

Titularul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI MILAs, jud. Bistrita-Nasaud

Autorul studiului de impact: ing. Livia Pscas

Denumirea proiectului: SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE PENTRU LOCALITATEA MILAs, judetul Bistrita-Nasaud

8.2 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Pentru realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere s-au studiat mai multe alternative de statii de epurare în scopul realizarii acestui obiectiv.

Pentru amplasamentul propus nu exista o altenativa mai avantajoasa, statia va fi construita în partea de est a localitatii, în zona nelocuita.

Din punct de vedere al schemei tehnologice de epurare s-au avut în vedere urmatoarele variante:

-epurare mecano-biologica cu bazine de namol activ

-epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare, cu bazine de namol activ.

-epurare mecano-biologicaî cu filtre biologice.

n cadrul proiectului s-a ales varianta mecano-biologica cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare-denitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete deoarece corespunde din punct de vedere a debitului si gradului de epurare necesar. Prin procesele de nitrificare-denitrificare pe lânga reducerea azotului se face si o reducere a fosforului.

Din punct de vedere a dimensionarii bazinului de omogenizare ape uzate si a bazinului de colectare namol s-a adoptat solutia unei înaltimi utile relativ mari pentru a reduce suprafata ocupata de bazine si implicit suprafata de contact cu aerul (se reduce mirosul).

Din punct de vedere a gestionarii namolului s-au avut în vedere urmatoarele variante:

-utilizarea namolului ca îngrasamânt pe terenuri agricole

-incinerarea namolului

-amenajarea unui depozit de deseuri

S-a ales prima varianta având în vedere în primul rând criteriul economic si în al doilea rând reducerea cantitatii de deseuri ce trebuie eliminate.

MONITORIZAREA

Dupa punerea în functiune se vor monitoriza urmatorii factori de mediu:

- calitatea apelor epurate deversate în pârâul Comlod;

- namolul rezultat din procesul de epurare

Monitorizarea apei

Statia de epurare este proiectata pentru un debit foarte mic «5 l/s) va avea un sistem propriu de monitorizare, pentru toti parametrii prevazuti in Avizul de Gospodarire al apelor. Determinarea parametrilor apei epurate se va face prin recoltarea de probe din caminul prevazut în acest scop, analiza lor se va face în laboratorul statiei dotat corespunzator, cu frecventa saptamânala.

Prin Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 317 din 14.12.2006 eliberat de ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" DlRECŢIA APELOR "MUREs"s-au impus urmatoarele conditii de deversare în emisar:

-debitul apelor epurate va fi sub 5 l/s

-parametrii apelor epurate evacuate în pârâu se vor încadra în valorile prezentate în tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9

-se va avea în vedere dotarea statiei de epurare cu aparatura necesara automonitorizarii pentru toti indicatorii specificati anterior.

Monitorizarea namolului

Având în vedere compozitia predominant organica si continutul în nutrienti a namolului, proprietarul statiei intentioneaza utilizarea lui în agricultura.

Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor, când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura - prevede conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat în agricultura, conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca solul pe care poate fi utilizat, obligatiile producatorilor, respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare.

În vederea monitorizarii, producatorul de namol are urmatoarele obligatii:

-sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse, cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura, compozitia namolurilor, destinatarul namolurilor si locurile de utilizare.

-sa comunice, la cererea autoritatilor competente, informatii care se gasesc în registrele de evidenta.

Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce înseamna cantitatea, transportul, împrastierea namolului pe suprafetele agricole, precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare.

SITUATII DE RISC

Riscul este dat de probabilitatea aparitiei unui efect negativ major cu impact dur asupra factorilor de mediu, într-o perioada de timp specificata si este descris sub forma ecuatiei:

R= P/E

unde: R-riscul, P - pericolul, E - expunerea (conform Directivei Comisiei Europene 93/67/EEC).

În acest caz ne putem confrunta cu riscuri naturale reprezentate de cutremure si inundatii si cele datorate activitatii desfasurate.

Riscurile naturale sunt extrem de reduse, zona poate fi considerata stabila deoarece:

-din punct de vedere seismic conform Normativ P 100/92, coeficientul seismic Ks = 0,08 si o perioad de colt Tc = 0,7. Conform SR 111000/1 - 91 zona este încadrata în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradul VI. Adancimea de înghet este de 1 - 1,1 m.

Statia de epurare va fi amplasata pe un teren la 0 cota de +2,00 m fata de cota apei din pâraul Comlod.

-statia de epurare va fi amplasata pe malul drept al pârâului Comlod la o distanta de 20 m fata de acesta. Din dec1aratiile primarului comunei Milas rezulta ca aceasta zona nu prezinta pericol de inundare.

Riscurile în functionare sunt: avarie, defectiuni, întreruperi de curent.

- întreruperile de curent sunt foarte rare, utilajele folosite sunt fiabile, repararea sau schimbarea acestora se poate face în intervale mici de timp. Pentru cazuri de intreruperi ale energiei electrice pe durate mai mari de timp, statia va fi dotata cu un grup electrogen cu puterea de 65 CPo

8.5. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

În perioada efectuarii studiului de impactului asupra mediului am întâmpinat urmatoarele dificultati:

-nu exista legislatie europeana pentru statii de epurare ape menajere.

-nu exista harti privind peisajul zonei

-nu exista date privind debitul pârâului Comlod

8.6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Descrierea activitatii

Statia de epurare este proiectata pentru un debit de 150 m³/zi corespunzator apelor uzate menajere rezultate din gospodarii ( 684 locuitori) si de la micile unitati din localitate.

În functionarea rete1ei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese:

Colectarea apelor uzate menajere - apele uzate din gospodarii ajung gravimetric în reteaua de canalizare stradala respectiv în statia de epurare.

Procesul de epurarea apelor uzate menajere este mecano-biologic si cuprinde urmatoarele operatii:

Retinere materii grosiere se face pe un gratar. Reziduurile se colecteaza în pubela ecologica.

Retinerea nisipului se face într-un deznisipator vertical, nisipul se colecteaza într-un container de deseuri menajere sau în saci permeabili de rafie.

Retinerea grasimilor se face în deznisipatorul -separatorul de grasimi, acestea se trateaza cu biopreparate dupa care urmeaza circuitul deseurilor.

Omogenizarea -egalizarea debitelor apelor uzate se face într-un bazin cu doua compartimente înseriate. Omogenizarea se realizeaza cu ajutorul unui mixer submersibil.

Tratarea biologica - se face într-un bloc compact containerizat suprateran. Procesele care au loc în aceasta etapa sunt : dozarea polielectrolitului, flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor, reducerea substantelor organice pe baza de carbon, a materiilor în suspensie si absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor, oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza, nitrificarea heterotrofa, denitrificarea hetero-autotrofa, nitrificarea autotrofa în prezenta oxigenului.

Dezinfectia cu ultraviolete - se face cu ajutorul unei unitati prevazuta cu lampi neimersate.

Evacuarea apei epurate - se face printr-o conducta si o gura de varsare în pârâul Cornlod. Parametrii de calitate si debitul apei epurate se vor monitoriza si se vor încadra în limitele prevazute în legislatia în vigoare.

Namolul va fi tratat cu polielectrolit si biopreparate, se va deshidrata prin dirijarea lui în saci filtranti. Namolul se va utiliza ca îngrasamant pe terenuri agricole.

Impactul prognozat asupra mediului

Impactulinvestitiei asupra mediului este pozitiv în sensul în care se reduce cantitatea de ape uzate menajere evacuate direct în apele de suprafata si în ce1e subterane. Apele menajere vor fi epurate, la evacuarea în emisar concentratiile de poluanti vor fi în limita valorilor prevazute de normativele în vigoare. Influenta lor asupra apelor de suprafata va fi nesemnificativa. Totodata mentionam faptul ca atât apele uzate cât si namolul vor fi tratate în diferite etape ale procesului de epurare cu biopreparate care au rolul de a reduce cantitatea de namol si de a elimina mirosurile neplacute.

Masuri de diminuare a impactului

Pentru protejarea factorilor de mediu sunt prevazute urmatoarele masuri:

-deseurile rezultate în perioada realizarii obiectivului vor fi evacuate de pe amplasament de firma constructoare,

- namolul va fi deshidratat si se va evacua ritmic de pe amplasament,

-punerea în functiune si exploatarea statiei va fi facuta de persoane instruite

în acest scop si cu respectarea instructiunilor de operare si intretinere (în special în primele luni de functionare a statiei)

Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului

Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurator de desfasurarea activitatilor la STAŢIA DE EPURARE MILAs s-a ape1at la o metoda de evaluare comparativa între starea ideala a mediului si starea posibila datorata activiattii viitoare, luându-se în discutie trei factori de mediu: AER, APA si SOL. În acest sens pentru obiectivul analizat, s-a realizat încadrarea calitatii fiecarui factor de mediu, pe o scara de bonitate de la 1 la 10si s-au acordat urmatoarele note:

APA-nota 9

AER - nota 10

SOL - nota 10

Prognoza asupra calitatii vietii si asupra conditiilor sociale

Prin realizarea obiectivu1ui "Canalizare menajera si statie de epurare pentru localitatea Milas, judetul Bistrita-Nasaud", se urmareste reducerea po1uarii apelor de suprafata si a apelor din panza freatica ca urmare a activitatilor umane în centre populate.

Prin 1ucrarea proiectata se urmareste si ridicarea gradu1ui de confort a1 locuitori1or din localitate.

Realizarea acestei investitii face parte din sarcini1e privind reducerea po1uarii, asumate de România în negocieri1e realizate în vederea aderarii 1a Comunitatea Europeana

BIBLIOGRAFIE

1. Blitz E. -Epurarea apelor uzate menajere, Ed. Tehnica;

2. Manescu S. - Chimia sanitara a mediului, ed. Medicala;

3. Negulescu M - Epurarea apelor uzate industriale, vol I, Ed. Tehnica;

4. Munteanu, Octavian-Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2005;

5.Ruxandra-Malina Petrescu-Mag, Politici si Strategii Privind Evaluarea Globala de Mediu, Cluj-Napoca, 2007;

6. Dan Robescu & Co- Tehnologii, instalatii si echipamente pentru epurarea apei;

7.Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Protectia si ingineria mediului, Editia a II-a, Bucuresti, Editura economica, 2002;

8. www.anpm.ro

9. www.avize-mediu.ro/acord-mediu

10. www.europa.ro/dosare/mediu

www.guv.ro

12. liviumuntean.googlepages.com

13. www.mmediu.ro

14. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 265/2006;

15. Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si prin Ordinul MMGA nr.1037/2005;

16. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

17. Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

18. Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006;

19. HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;

20. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

21. Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006;

22. HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acatic a apelor uzate, modificata si completata prin HG nr. 352/2005;

23. Ordinul MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura;

24. HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzînd deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

25. Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/16.06.2000, privind regimul deseurilor;

26. Prospect Sisteme compacte pentru epurarea apelor uzate municipale si industriale, EEC EUROPE LTD;

27.Normativul NP 08912003 -pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti - statii de epurare de capacitate mica si foarte mica;

28. Informatii obtinute de la Satia Meteorologica Bistrita;

29. Studii geologice, geografice - Complexul muzeal Bistrita.