9.1 Consideratii generale.

In zona propusa a se amenaja vor actiona in principal trei grupe mari de "actori":

• Entitatile de autoritate, control, reglementare, coercitie: Autoritatea Publica Locala la nivel de Primarie, Regia Nationala Padurilor si in cadrul ei Administratia Parcului Natural Bucegi, Politia Montana si organele MMGA.
• Entitatile comerciale particulare: hoteluri, restaurante, magazine, exploatare instalatii sportive etc.
• Turistii care au un caracter sezonier de mai lunga sau scurta durata, cu depalsare auto, in excursii cu autocarele, ciclist, pietonal etc.

Din punct de vedere al Protectiei Mediului armonizarea intereselor diferite, uneori chiar divergente ale acestor "actori" poate fi dificila, dar este esential necesara.

Analizand in continuare de unde se pot produce efecte adverse asupra mediului constatam ca la modul sintetic ele pot avea urmatoarele cauze:

Perioadele de executie a amenajarilor cand de obicei prin lucrari de constructii, instalatii, montaje, transport de materiale etc,. si concentrari mari de efective de muncitori, au loc de obicei cele mai semnificative efecte adverse asupra Mediului.

Perioada de exploatare, cand entitatile comerciale interesate in obtinerea de profit, dar si alte servicii publice etc. pot avea tendinta de a nu respecta strict conditiile impuse de Protectia Mediului.

Turistii indeosebi dar si restul personalului de deservire partial educat sau informat, cu p 525d39f rivire la specificitatea zonei pot si poluiaza semnificativ cadrul natural, diseminat si necotrolat sau chiar necontrolabil beneficiind de anonimat in special.

Pentru a asigura cadrul pentru prevenire reducere si compensarea efectelor adverse asupra Mediului consideram ca la nivelul general trebuie luate urmatoarele masuri:

Asigurarea functionalitatii reale si concrete a entitatilor de autoritate-gestiune anterior prezentate cu atributii, raspunderi si obligatii bine definite.

Un prim pas ar consta in delimitarea teritoriala a ariei de raspunderi pentru fiecare din ele chiar cu marcaje extrem de sugestive si clare. Precizam ca aceasta masura este solicitata si de catre PNB prin adresa 1521/13/03/2006 catre CJ Dambovita, pentru delimitarea intravilanului pe teren.

Editarea in comun de aceste entitati a unui ghid al Statiunii cu prevederea drepturilor si obligatiilor turistilor sau vizitatorilor parcului.

Instituirea unui sistem de taxe, diferentiat pe perioade de timp, pentru toti cei care intra in Statiune cu peaj auto, moto, ciclism etc si tarife la hoteluri care desi nedorit poate genera o responsabilizatre si posibilitati de control a utilizatorilor.

Desi aparent nu are legatura cu Protectia Mediului, este necesar sa se definesca printr-un act legislativ de nivel, statutul organizatoric al parcului si in special modalitatile de finantare a amenajarilor, pentru ca cele cu rol de Protectia Mediului sa nu isi gasesca locul sau sa fie nesemnificative cum ar fi asigurarea apei, a canalizarii, amenjarea acceselor si altele binecunoscute dar de multe ori neglijate.

9.2 Fenomene de risc natural si antropic.

PUZ elaborat analizeaza o serie de riscuri naturale si antropice care pot produce efecte adverse asupra mediului si de aceea le preluam si le analizam in mod succint.

A.     Riscul seismic.

Conform zonarii seismice a Romaniei- STAS 11100-77- Masivul Bucegi este incadrat la gradul 7.

Conform Normativului P100/1992 zona care intereseaza are urmatorii parametrii seismici:

zona sesmica D

coeficient seismic Ks=0,16g

perioda de colt Tc=1,0 sec.

Deci riscul seismic pentru constructii este redus, de fapt cea mai inalta va avea P+6 sau P+7.

B.Riscul Hidrologic.

In zona, bazinele hidrografice colectoare sunt reduse ca dimensiuni, bine impadurite, iar fenomenul de dezghet este lent, deci formarea unor viituri importante are o probabilitate redusa.

Nu exista constructii sau amenajari care sa reduca sectiunea albiei majore sau minore. Nu apare necesitatea unor lucrari de aparare contra inundatiilor, de tipul regularizarilor, indiguirilor - vezi solicitarea PNB

In PUZ se precizeaza ca surgerea este preponderent subterana apreciindu-se ca cea de suprafata este doar de cca. 3,2 l/sec/km patrat, ceea ce la suprafata bazinului de 31 km patrati ar reprezenta cca 1 mc/sec.

Desemeni se mai mentioneza ca maximul hidrologic inregistrat in cheile Tatarului a fost de 0.4 mc/sec.

In orice caz asemenea debite pe o albie deschisa cum este cea din zona lucrarilor nu poate produce inundatii semnificative.

In adresa CJ Dambovita nr.5273/28/07/2005 catre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii de pe langa Academia Romana se precizeaza ca la aplicarea PUZ se va tine seama sa nu se ocupe terenuri situte la mai putin de 20 m de albia raului Dambovita. Aceasta masura reduce si ea riscul de inundatii.

C.Riscul geomorfologic.

Apare in special in zona versantilor limitrofi cuvetei Pestera-Padina prin:

prabusirea stancilor din peretii verticali sau subverticali ai sistemlui de chei ale raului Ialomita.

rostogoliri de fragmente de roci, uneori cu volume mari, din zonele de creasta.

fenomene de instabilitate a paturii noi superficiale prin fenomene de solifluxiune si de creeping.

Intrucat amenajarile nu se dezvolta in apropierea versantilor ele nu pot fi afectate.

D.Riscul geotehnic.

El este dat de constitutia litologica a terenului din zona de influenat a fundatiei constructiilor inspecial a celor cu regim de inaltime de peste P+1 dar care sunt reduse ca numar.

Se va retine la orice element de fundare ca adancimea de inghet este de 1,5 m si ele vor trebui conformate ca atare.

E . Alte riscuri naturale cu posibil efect asupra factorilor de Mediu retinute in PUZ sunt urmatoarele:

Fenomene de eroziune naturala si regresiva : valea paraului Cocora, valea raului Ialomita, valea paraului Serghie ;

Posibile fenomene de soliflexiune si creeping pe versantii de nord si est ai amplasamentului Pestera ; aceleasi fenomene in zona de sud - vest a telecabinei ; versantii de vest si sud - est ai amplasamentului Padina ;

Posibile rostogoliri de stanci pe versantul situat la vest de cabana Padina ;

Terenuri mlastinite datorita scurgerii necontrolate a apelor : terenurile situate intre albia raului Ialomita si axa rutiera principala a amplasamentului Padina ;

Terenuri degradate si expuse riscurilor ca urmare a interventiei umane la nord de terenului de fotbal in curs de amenajare ;

Interventii pe cursul Paraului Serghie neconforme cu legea apelor ;

Lipsa documentatiilor de delimitare a ariilor protejate insotite de regulamente clare privind permisivitatile si restrictiile , atat pentru acestea , cat si pentru zonele tampon nu permit abordarea dezvoltarii integrate a turismului inainte ca impactului omului asupra naturii sa fie distrugator ;

9.3 Analiza solutiilor de amenajare cuprinse in PUZ si masuri complementare propuse de elaboratorii Raportului, pentru prevenirea, reducerea,compensarea efectelor adverse asupra Mediului

In continuare pentru coerenta analiza se va efectua pe grupele de lucrari definite in Cap.2.

I. Dotari cazare - alimentatie publica.

Acesta grupa contine lucrari de constructii civile cu toate categoriile de lucrari aferente: betoane, zidarie, finisaje, instalatii etc.

Conform PUG ele vor fi amplasate in zona Padina in cuveta cu acelasi nume la o altitudine de cca. 1500 m, situata in limita de sud est fata de rezervatia Pestera-Cocora si la limita nordica a rezervatiei Turbaria lui Laptici si a cheilor Cocora.

In zona Pestera constructiile sunt amplasate in golul alpin de la cota 1600 m - - nucleul traditional Pestera- in zona tampon dintre cele 2 trupuri ale rezervatiei Pestera-Cocora: zona de est Cocora si zona vest Horoabele.

Deci din punct de vedere al amplasamentului ele ocupa terenuri de tip pasune alpina, cvasi plane si nu afecteaza in nici un fel rezervatiile Parcului si nici fondul forestier, asa cum rezulta si din fotografiile anexate.

O problema o va constitui definirea structurii de proprietate asupra ternurilor respective.

In ceece priveste condiile de fundare ele trebuie sa tina seama de adancimea de inghet care este de minim 1, 5m.

Pentru cuveta Padina sunt semnalate fenomene de siroire imortante la precipitatii abundente din zona abruptului versantului. Aici vor trebui luate masuri de indiguire provizorie a excavatiilor in timpul sapaturilor si de captare a evenualelor isvoare ce se pot dezvolta.

Pentru cuveta Pestera sunt posibile fenomene de instabilitate superficiala in terenul de fundatie recomandandu-se fundarea pe roca de baza cretacica.

In orice conditii, pentru fundarea in constructiilor cu regim mai mare de P+2 se vor efectua studii geotehnice cu solutii de fundare adecvate pe fiecare amplasament.

Regimul de inaltime redus, propus, nu va intra in conflict peisagistic cu cadrul natural al amplasamentelor.

In perioada de exploatare, o atentie deosebita se va acorda managementului deseurilor asa cum se va propune in continuare.

Propunerea din PUZ ca prepararea mesei sa se faca cu plite electrice este corespunzatoare, reducand substatial poluarea aerului.

Prepararea traditionala a gratarelor la foc deschis este necesar a fi restrictionata atat din cauza pericolului de incendiu cat si poluarii a aerului.

Poluarea sonora cu muzica tare trebuie controlata prin impunerea unui anume regim orar.

Toti turistii cazati vor fi indrumati sa respecte reglementarile de Protectia Mediului specifice Statiunii.

II. Dotari in teleferice si partii de schi.

Cele mai dificile constructii din aceasta grupa sunt telefericele care trebuie proiectate si realizate numai de unitati de profil atestate ca atare.

Traseul in detaliu al liniilor va trebui sa se aleaga astfel incat sa reduca la minim interventia asupra fondului forestier.

Pentru partii se va proceda in mod asemanator, cu interventii minime in profilul in lung astefel incat terasamentele, nivelarile sa nu afecteze stabilitatea generala sau locala a versantilor.

Acasta grupa de amenajari a suferit cele mai importante corecturi in perioda de analiza si avizarea a PUG, asa cum rezulta din Procesul Verbal din 16.01.2006 incheiat intre factorii intersati si care prevede citam:

Se accepta domeniul schiabil numai la sud de Valea Coteanu, iar limita zonei salbateca, linia verde, se va muta la nord de paraul Coteanu conform plansei nr.2.

Limita zonei salbatice care urmareste limita intravilanului pana la sursa de apa se prelungeste spre nord urmarind traseul partiei olimpice de schi.

Partiile existente raman ca propuneri, in zona de conservare speciala ele urmand a capata statut de posibile investitii numi dupa aprobarea prin planul de mangement a modificarilor limitelor de conservare speciala

Solutia care se popune pentru partiile de schi si instalatiile de transport prin cablu a fost prezenata de principiu in Cap. 4 Alternativa "Rationala" de amenajare.

In continuare se prezinta tabelul care contine in detaliu traseul lor si esalonarea in cele II etape propuse:

Recapitulatie Statiune: Etapa I - 22.500 m

Etapa II - 17.200 m

Biatlon, schi fond - 5000 m

In concluzie, prin noile locatii acceptate, respectiv reducerea si esalonarea lor, impactul negativ asupra Mediului se va diminua in consecinta.

In fazele urmatoare de promovare a investitiilor va trebui tinut seama ca la baza partiilor si instalatiilor pe cablu vor trebui sa existe dotari de tip inchirieri echipament sportiv, reparatii usoare la echipament, mici puncte alimentare pentru care va trebui prevazut spatiul si utilitatile necesare.

III. Alte dotari cu caracter sportiv turistic.

Pentru acestea care au si ele carcter de constructii civile se vor respecta masurile mentionate la punctul I.

IV. Sectorul social gospodaresc.

Si in acest caz, amenajarile au tot caracter de constructii civile in principal, dar vor trebui realizate si echipari sau dotari speciale. Nu rezulta ca vor fi necesare masuri speciale de Protectia Mediului in afara celor deja enumerate.

Aspecte deosebite pot apare in perioda de exploatare cand vor trebui eliminate noxele dela incinerari, sudura, alte operatii mecanice si zgomotul.

V. Utilitati.

Masurile de constructie prevazute in PUZ sunt benefice pentru Protectia Mediului:

realizarea tuturor traseelor numai de-alungul sistemelor de comunicatii- drumuri, poteci etc.

realizarea liniilor de alimentare cu energie electrica de joasa si medie tensiune in sistem subteran pentru a nu deteriora peisajul. Aceasta solutie desi este foarte scumpa si nefolosita inca la noi trebuie promovata.

Pentru alimentarea cu apa si canalizare, elaboratorii Raportului propun urmatoarele lucrari ca o alternativa a celor continute in PUZ si prezentate in Cap.2

ALIMENTAREA CU APA POTABILA

Pentru cele doua viitoare statiuni Pestera si Padina, se considera ca este necesar a realiza un sistem unic centralizat de alimentarea cu apa, bazat pe sursa subterana locala (izvoare) dren, oferind posibilitatea unei functionari si exploatari unitare cu numeroase avantaje rezultate din aceasta viziune.

a. Ipoteze de lucru

a₁. Toate cladirile au apa rece in camere/ apartamente/ spatii administrative, comerciale si posibilitatea prepararii locale a apei calde; se accepta o norma specifica de apa de 150 l/om zi, conform normelor Europene ce urmeaza a fi aplicate in Romania;

a₂. Volumul rezervoarelor de inmagazinare/ compensare/ clorinare sa aiba cca. 1/2 din necesarul zilnic de apa; va include rezerva de incendiu si va asigura timpul de contact de 1/2 ora intre clor si apa;

a₃. Se accepta o presiune minima ce revine la o cladire de 5 nivele (parter + 4 nivele). In cazul unei cladiri mai inalte, aceastea se vor prevedea cu hidrofor.

b. Elemente de baza

b₁. Captarea

Vor fi doua captari, prin dezvoltarea celor actuale:

extinderea drenului de la Pestera cu cca. 100m ;

dezvoltarea grupului de izvoare in zona vaii Coteanu;.

Se va putea lua in considerare si sursa Ialomita, de Categoria I, cu o statie de tratare corespunzatoare.

b₂. Debitul necesar

O estimare globala, conform STAS 1343/1, conduce la un debit:

N x K₁ x K₂ x K₃ x K₄

unde:

N = Numar de locuitori = 8000

K₁ = 150 l/locuitori/zi norma U.E.

K₂ = 1,35 coeficient de debit maxim zilnic

K₃ = 1,40 coeficient de demit maxim orar

K₄ = 1,15 pierderi in reteaua noua

K₅ = 1,07 sursa subterana

Q = 8000 x x x x x

= 2800 m³/zi = 33 l/sec. debit redus

b₃. Rezerve

Vor fi doua rezervoare semi-ingropate si protejate cu un strat de pamant de 1 m (contra inghetului), cu ventilatie, cu sistem automat de clorinare, cuprinzandu-se si rezerva de incendiu.

Capacitatea de inmagazinare: minim la jumatatea consumului zilnic de apa:

V = ½ * 2800 = 1400 m³

Se poate accepta si un rezervor de 1500m³.

b₃. Tratarea apei

Ambele surse fiind de buna calitate din punct de vedere al indicatorilor potabili este necesara doar o simpla clorinare cu cca. 0,5 mg/l si un minim de 30 minute - timp de contact in rezervoare.

Solutia propusa pentru Sistemul de Alimentare cu Apa

- Captarea izvoarelor din zona Coteanu cu camera de deznisipare si rezervor local de cca. 100 m³. Se pot realiza in acelasi scop si forje de mica adancime.

- Pozarea rezervoarelor la o cota care sa asigure distribuirea gravitationala a apei la cele doua statiuni.

- De la captare la rezervoare se va asigura transportul prin diverse sisteme: posibil gravitational in cazul captarii din zona Pestera sau prin pompare din zona Padina.

De la rezervoare apa va fi transportata pe o conducta de 250mm (viteza de transport 1 m/s) in retelele celor doua statiuni.

Conductele principale ale retelei vor fi de 110-63 mm, in functie de cerintele zonei. Conductele de bransament vor corespunde cerintelor fiecarui obiectiv alimentat.

De asemenea vor fi montate aparate de masura si control la toate obiectivele sistemului insistandu-se pe elemente de contorizare si monitorizare a presiunii de lucru.

Elemente de siguranta

Avand in vedere conditiile grele de lucru ale sistemului, sunt necesare masuri privind:

evitarea inghetarii apei in conducte sau rezervoare;

alegerea amplasamentelor pentru evitarea zonelor cu alunecari de teren;

aprovizionarea si stocurile de materiale pentru perioadelor de acces greu in zona (pe timp de iarna);

implementarea unui sistem dispecer si de monitorizare robust si eficient.

CANALIZARE / EPURARE

Pentru cele doua parti ale statiunii se propune un sistem unic de canalizare/epurare, pentru apele pluviale. La el vor fi racordate toate suprafetele: parcari, drumuri, terenuri cu diverse folosinte etc.

Pentru apele menajere se vor realiza deasemeni instalatii independente de captare-transport-epurare.

Canalizarile vor fi demarate concomitent cu o energica actiune de combatere/prevenire a formarii si actiunii torentelor. Aceasta presupune identificarea zonelor cu fagase, ravene, santuri sau alte zone in care se pot dezvolta suvoaie/torente in timpul unor precipitatii puternice sau topirea zapezilor.

Pietruirea, zidurile de sprijin, montarea de canale si conducte de drenare etc. sunt strict necesare pentru prevenirea alunecarilor de teren, antrenarea de pamant, noroi in si pe caile de acces.

1. Canalizarea apelor pluviale.

Canalizarea va fi de tip ramificat:

2-3 puncte de descarcare pentru fiecare dintre cele doua parti ale statiunii in receptor;

colector principal paralel cu receptorul;

colectoare secundare 2-3 pentru canale stradale, parcaje si racorduri.

Acest sistem evita eventualele pompari. Apa este colectata si transportata gravitational prin:

colector stradal - colector secundar;

colector principal - descarcare in emisar.

Debitul de calcul al apelor meteorice se va face cu formula

a_pl(l/s) = n * S * Φ * i

unde:   n = coeficient de inmagazinare = 0,8 - 0,9

S = suprafata (ha) bazinului de colectare aferent canalului;

i = intensitatea ploii de calcul l/s/ha

Φ = coeficient de scurgere

Conform STAS 1846/90

Dimensionarea va urmari o evolutie telescopica a dimensionarii canalelor si faptul ca se vor colecta materiale stradale bine reprezentate in zonele montane: frunze crengi, nisip, mal etc.

Pot fi avute in vedere:

pentru canalele stradale: 200-300 mm;

pentru colectoare secundare 400-500 mm;

pentru colectoare principale 600-800 mm.

Reteaua va fi prevazuta cu camine, guri de vizitare care sa permita functionarea in bune conditii.

In punctul de debusare al canalizarii se va prevedea un decantor-deznisipator al apelor prevazut cu gratare pentru reducerea materialuli vegetal tarnsportat si cu doua camere pentru a se intretinerea periodica.

La descarcarea apelor pluviale se va avea in vedere regularizarea, amenajarea si consolidarea locala a albiei pentru a evita fenomene de eroziune, ruperi de mal, colmatari.

2. Canalizarea apelor uzate menajere.

Canalizarea apelor uzate menajere se va realiza printr-un sistem unic de colectare pentru cele doua parti ale statiunii Pestera-Padina si transportarea acestora la o statie de epurare comuna, situata in avalul statiunii.

Reteaua va fi conceputa astfel incat sa evite pomparile. Vor fi necesare camine si guri de vizitare, armaturi care sa asigure controlul, pentru a permite scurgerea permanenta a apelor uzate menajere. Schema propusa este aceea de tip paralel conform figurii 2

Dimensionarea se va face conform standardelor, iar debitul de calcul conform recentelor aprecieri poate fi egal cu debitul de apa potabila. Dimensionarea va fi tot de tip telescopic si se va face conform relatiei (STAS 3051/90):

Q = A * k * R ^2/3 * i^1/2 [m³/s]

unde:  Q - debitul de calcul m³/s]

A - aria sectiunii de curgere [m²]

k - coeficientul adimensional (90 pentru conducte de PVC, PE, etc.)

R - raza hidraulica a sectiunii de curgere

i - panta radianului canalului

Orientativ pot fi avute in vedere dimensiunile:

conducte stradale: 150-200 mm;

canal colectoare secundare: 300-400 mm

canal colector: 500-600 mm

3. Statia de epurare

Conform ultimelor reglementari statia de epurare trebuie sa aiba trepte de epurare mecanica, biologica si chimica.

Aceste trepte pot fi realizate conform unei conceptii clasice:

Epurare mecanica: -

gratare dese;

gratare rare;

deznisipator;

separator de grasimi;

decantor gravitational

Epurare biologica:

aerator;

decantor secundar pentru depunere namol activ.

Epurare chimica

tratare cu reactivi;

decantor pentru precipitare.

Toate instalatiile pot fi realizate din cuve de beton armat dreptunghiulare care pot fi inscrise mai bine in teren denivelat.

Pe linia namolului pot fi: concentrator de namol, fermentator cu producere de gaz de fermentare si deshidratare.

Se va acorda atentie materialelor rezultate dupa fiecare treapta. Materialele retinute de catre gratare trebuie tocate (rezulta necesitatea unui tocator) si depozitate la depozitul de deseuri menajere. Nisipul, din deznisipatoare, se va depune pe platforme adiacente statiei, va fi spalat si apoi va putea fi folosit pentru infrastructura drumurilor.

La intrarea in statia de epurare este necesara realizarea unui bazin de inmagazinare/omogenizare.

Vor fi prevazute aparate de masura si control la sectoarele importante ale sistemului de canalizare / epurare.

4. Laboratoare de proces

Ambele sisteme de alimentare cu apa si canalizare / epurare vor avea laboratoare de proces pentru analiza tuturor categoriilor de apa din sistem:

apa bruta;

apa clorinata;

apa potabila (3-5 puncte din reteaua de distributie);

apa uzata pe reteaua de canalizare;

apa uzata la intrarea in statia de epurare;

apa dupa decantorul primar;

apa dupa decantorul secundar;

apa uzata epurata descarcata in emisar.

Laboratoarele vor fi dotate cu aparatura, reactivi, sticlarie necesara determinarii parametrilor de calitate impusi de norme pentru fiecare categorie de apa.

VI. Legaturile Statiunii cu restul teritoriului- starea actuala

Din examinarea situatiei existente se poate constata ca ,cel putin potential, Statiunea poate fi integrata intr-un circuit rutier care ar permite crearea unui adevarat spatiu turistic in Bucegi prin legaturi terstre cu Valea Prahovei, prin DJ 713 si DJ 713A, prin Cota 1400 pe DN 71, prin funicularul Busteni- Babele-Pestera, iar in perspectiva mai indepartata cu zona Moieciu-Fundata.

Pentru orice dezvoltare turistica este necesara dezvoltarea unor accese moderne, confortabile pentru viziatatori.

Mentionam de asemenea ca o calitate proasta a drumurilor polueaza substantial Mediul prin praf dar si prin alte forme: gaze de esapament mai abundente la viteze mici, accidente etc.

Turbaria Laptici aflata imediat langa DJ 714 (neasfaltat) este in prezent puternic poluata de praful din circulatie, ca si din apele pluviale sau nivale ce spala patul drumului si se scurg inspre aceasta. Un posibil accident de tipul rasturnarii unei cisterne cu motorina in dreptul Turbariei ar distruge definitiv aceasta rezervatie.

Tote amenajarile propuse in acest fel prin PUZ, vor imbunatati nu mai traficul dar vor reduce si emisiile de poluanti conjugat cu cresterea sistemelor de depoluare la autovehicule.

VII Parcaje, arii de stationare.

Dimensionarea lor finala se va face etapizat pe masura dezvoltarii Statiunii., astfel:

• parcari pentru fiecare structura de cazare-primire;
• parcaje publice in zona instalatiilor de transport prin cablu;
• parcaj public in zona Centrului de Pregatire Olimpica pentru 1000 locuri;
• parcaj pentru autocare in zona sectorului social-gospodaresc 6 locuri;
• sub zona Padina parcari publice 1000 locuri;
• sub zona Pestera parcari publice 172 locuri.

Ca structuri constructive, nu pun probleme in perioda de constructie, dar vor trebui prevazute cu sisteme de colectarea apelor de ploaie si nivale ce le spala si antreneaza diversi poluanati: rezidiuri de carburanti, particule de la cauciuri la franare, etc. Apele astfel colectate urmeaza a fi preluate in sistemul de canalizare pluviala.

VIII Eliminare deseuri.

Managementul deseurilor.

In toate comunitatile deseurile generate, in special cele urbane de toate categoriile- menajere, stradale, spitalicesti etc., constituie o problema esentiala de gospodarire comunala pornind de la colectare si pana la reintegrare in mediu fara a-l polua.

Sunt dezvoltate nenumarate solutionari, din cele mai diverse, iar in Romania datorita legislatiei comunitare care a fost transpusa si a inceput sa fie aplicata s-au realizat sisteme din ce in ce mai ecologice, in special pe baza unor solutionari tehnice sustinute financiar de operatori privati.

In Proiectul ISPA 2001 RO 16 P PE 017 elaborat prin grija CJ Dimbovita ca si in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia sunt cuprinse urmatoarele prevederi:

- Inchiderea depozitelor de deseuri existente neconforme tip "b" nepericuloase Aninoasa, Titu, Gaesti, Pucioasa, Fieni si Moreni.

- Sistematizarea deseurilor din amplasamentele Aninaosa si Titu si din Judet in doua celule ecologice, una de 300.000 mc. la Aninoasa si una de 115.000 mc. la Titu, impermeabilizarea cu un strat de geomembrana si acoperite cu un strat de pamant vegetal.

- Amenajarea a doua depozite ecologice.

- Depozitul Aninoasa care va deservi zona de nord a judetului si anume orasele Targoviste, Fieni, Pucioasa si Moreni si 35 de comune cu o populatie de 333.000 locuitori. Capacitatea primei celule ce va fi pusa in functiune in anul 2008 este de 480.000 mc. si va ocupa o suprafata de 2,6 ha.

- Depozitul Titu care va deservi zona de sud a judetului si anume orasele Titu si Gaesti precum si 41 comune cu o populatie de 230.000 locuitori. Capacitatea primei celule va fi de 217.000 mc.

- Desfiintarea depozitelor de deseuri necontrolate din zona rurala.

- Construirea unor platforme zonale de colectare a deseurilor rezultate din constructii si demolari in vederea valorificarii acestora.

- Construirea unor statii de transfer in urmatoarele orase: Fieni, Pucioasa, Moreni si Gaesti.

- Dotarea depozitului Titu cu o instalatie de sortare pentru deseuri solide si a unor instalatii de compostare deseuri biodegradabile.

- Constientizarea populatiei privind colectarea selectiva a deseurilor.

- Construirea in extarvilanul fiecarei comune a unor platforme de compostare naturala a dejectiilor animaliere rezultate din gospodariile populatiei.

Proiectul 017 prevede pentru aplicare costuri totale de 26.214.000 Euro defalcate astfel:

Fonduri ISPA 19.420.500 Euro.

Aport Beneficiar 6.663.500 Euro. din care

Imprumut BEI 6.473.500 Euro.

Costuri neeligibile 160.000 Euro.

Pe componente, sumele sunt defalcate astfel:

Asistenta tehnica 6.363.500

Lucrari 16.340.500

Echipamente 3.190.000

Selectarea PPP urmeaza sa aiba loc in iunie 2007, iar aplicatia urmeaza sa se desfasoare in perioada 2008-2035.

Fata de aceste prevederi, corelarea cu Managementul deseurilor din zona Pestera-Padina trebuie sa in considerare urmatoarele:

- distanta de la viitoarea statiune pana la cea mai apropiata Statie de Transfer Fieni este de cca. 40 km , iar pana la depozitul Aninoasa de cca. 55 km.

- fondurile prevazute fiind globale, vor putea include si pe cele necesare pentru Statiune, tinand seama ca cele pentru dotarea unitatilor private (hoteluri, restaurante etc.) nu sunt eligibile si vor trebui asigurate de acestea.

- tipul de deseuri produs in o statiune este diferit in buna parte de deseurile menajere orasenesti, fiind constituit in mod preponderent din ambalaje, inclusiv PET-uri.

Intr-o statiune turistica montana problematica deseurilor are conotatii specifice si necesita rezolvari foarte bine studiate si aplicate cel putin din urmatoarele motive:

Mediul este deosebit de sensibil, cursurile de apa sunt in formare si inca curate, solul este fragil, aerul nepoluat, in fine omul ca principal poluator vine in contact direct cu padurea si mediul alpin, doreste sa se apropie de ele dar rareori le respecta .

Spatiile libere, poieni, pasuni, carari forestiere sau montane, padurea insasi sunt supuse periodic unui aflux mare de turisti, aceste elemente de mediu neavand capacitate de a prelua solicitarile la care sunt supuse.

Obiectele poluante sunt din ce in ce mai agresive si nu se mai degradeaza: cutii metalice, obiecte de plastic de orice gen, sticla si nu se mai poate conta pe auto- degradare cum era cazul cu hartia sau resturile de alimente.

Resturile ramase in zone limitrofe padurii sau cabanelor atrag animalelele salbatice (vezi situatia ursilor de la Brasov) transformandu-le in populatii oportuniste, degradate, dependente de om. De altfel o asemenea sursa de hrana poate genera si dezvoltarea altor populatii oportuniste.

Una din pricipalele cauze ale murdaririi mediului cu resturi aruncate haotic de populatie, se spune ca este lipsa de educatie, dar adevarata cauza este de fapt anonimatul in care se ascunde cetateanul cand arunca din autoturisme deseuri sau chiar pe strada, nemaivorbind ca de multe ori nici nu are unde sa le depuna. In o asemenea statiune anonimatul este practic total, oamenii nu se cunosc si nici nu se feresc unii de altii, iar destinderea pe care o resimt in mijlocul naturii ii face sa creada ca nu au nici o responsabilitate in raport cu ea.

Acestea sunt cateva elemente care vor fi avute in vedere la propunerile pe care le vom face in legatura cu organizarea managementului deseurilor in Statiunea Montana Pestera-Padina.

Sursele principale de deseuri care se pot genera in statiune sunt urmartoarele:

A. Deseuri de la unitatile de alimentatie publica preponderent resturi de hrana si vegetale, deci in mare procent biodegradabile.

B. Deseuri oarecum similare dar cu o componenta mai importanata in deseuri de ambalaje de la tonete alimentare sau altele similare.

C. Deseuri de la turistii cazati in hoteluri si care pot fi extrem de diverse de la resturi alimentare la ambalaje sau produse higienice.

D. Deseuri de la turistii care fac camping sau sunt in pasaj si care sunt preponderent ambalaje.

E. Deseuri din lantul comercial si care sunt preponderent ambalaje mari, cartoane, hartie, plastic.

F. Deseuri din sectorul social gospodaresc si care pot fi deosebit de diverse dar pot avea si caracter periculos: vopseluri, resturi de lubrifianti si carburanti, deseuri spitalicesti.

G. Deseuri rezultate din curatenia stradala: frunze, crengi, dar si alte reziduuri.

H. Deseuri fecaloide de la animalele de companie care insotesc pe turistii si care nu sunt voluminoase dar pot produce mari dezagramente turistilor.

I. Deseuri lichide de tipul namolurilor de la eventualele fose septice si sistemul de epurare a apelor.

Aparent, numeroase din categoriile prezentate trebuie avute in vedere ca atare intr-un mangement integrat al deseurilor.

Solutiile ce pot fi luate in considerare depind de cantitate produsa si de tipurile de deseuri care in acest moment de studiu preliminar constituit de PUZ pot fi apreciate cu oarecare aproximatie.

Pentru cantitatile ce se pot produce se va lua in considerare o valoare maxima a populatiei ce se va afla in statiune, considerand un grad de ocupare de cca. 70%. in acest fel solutiile ce le vom propune vor fi asiguratoare.

Prima faza o constituie prognozarea cantitatilor posibile a de a se genera astfel:

Populatia in regim de alimentatie publica va de fi de 6857x0.7=cca.4.800.

Considerand o norma de cca. 100 Kg/an avem 480.000 Kg, deci 480 tone respectiv cu o densitate de o,3 vom avea 1.600mc.

-Populatia in regim de cazare 4.880x0.7=cca.3.500 Kg,cu o norma de 60Kg/an avem 210 tone respectiv 700 mc.

- Populatia in regim turistic 3.000 cu o norma de 120Kg/an, cca 360 tone, respectiv 1.200 mc.

- Personalul de deservire 1.500 persoane cu o norma de 100Kg/an va reprezenta 150 tone,respectiv 500 mc.

- Deseuri din lantul comercial care se pot aprecia mai greu dar propunem o valoare de 100 tone respectiv 330 mc.

- Deseuri vegetale care de asemeni se pot aprecia la 100 tone pe an respectiv la 330 mc.

-Ate tipuri de deseuri apreciate la 10% din cele mentionate 220 tone respectiv 700 mc.

In total rezulta 1.620 tone adica 5.360 mc.

Pentru verificare ca ordin de marime populatia unei localitati cu 8000 locuitori ar produce conform datelor din Planul Regional de Gestiune a Deseurilor, ca medie pe judet - 340 Kg/loc./an, 2700 de tone de deseuri anual, mai mult dar si generarea de deseuri in regim de locuire permanenta este mai mare.

Valorile prezentate au rolul de a ne da un ordin de marime al problemei si nu constituie o dimensionare propriu zisa.

In ceece priveste solutiiel pe care le propunem pentru cele 9 categorii de deseuri, acestea se prezinta astfel:

Sursa A. Separarea intiala pe urmatoarele categorii: deseuri vegetale, resturi alimentare care pot reprezenta cca. 50%, sticla, mase plastice in special butelii, alte deseuri. Deci, restaurantele vor trebui dotate cu minim 4 pubele care vor fi colectate si transportate separat.

Sursa B Se poate lua in considerare o separare initiala ca la Sursa A.

Sursa C. Deseurile din aceasta sursa pot fi extrem de variate si aici propunem colectare numai pe 2 categorii: mase-plastice butelii si rest deseuri.

Sursa D. Deseurile vor trebui colectate unitar in numeroase cosuri de gunoi. Se poate lua in considerare instalarea unui cos dublu: unul pentru butelii de plastic numeroase la turisti si altul pentru deseuri unitare.

Sursa E. Avand in vedere ca aici pot fi preponderente desurile de hartie si cartoane se poate lua in considerare colectarea lor separata si a celorlalte deseuri in mod unitar.

Sursa F. Deseurile generate unitar in o singura pubela, desurile periculoase distinct.

Sursa G. Colectare separata fiind vorba de deseuri vegetale care pot fi apoi compostate.

Sursa H are un carecter special intrucat nu se foloseste in Romania acest tip de colectare. Propunem in consecinta 2 variante intrucat colectarea va trebui aplicata:

distribuirea posesorilor de animale ce intra in statiune, de la punctul turistic de informare, de manusi din plastic cu care se pot lua fecalele de la animale si care apoi, cand sunt trase de pe mana, devin mici pungi care se depun in cosurile de gunoi. Solutia este verificata si folosita in toata Elvetia.

dotarea statiunii cu o instalatie de tipul unui mare aspirator, autopropulsat si care este condus de un operator care parcurge statiunea si aspira fecalele. Solutia este practicata in Paris, care este dotat cu 200 asemenea instalatii, intrucat cei cca. 1.000.000 posesori de animale din oras prefera sa plateasca o taxa suplimentara decat sa isi stranga singuri fecalele de la animale.

Categoria I prespune transportul acestui namol la o statie de epurare din apropiere.

Infinal vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

unitare, generale cele mai multe.

Vegetale, biodegradabile.

mase plastice in special butelii.

hartie si cartoane.

deseuri periculoase.

In aceasta solutie de colectare separata, filiera va fi urmatoarea:

dirijarea spre colectorii valorificatori a maselor plastice dupa o prealabila compactare in mini-statia de transfer din sectorul social gospodaresc.

dirijarea spre colectorii valorificatori ai hartiei, cartoanelor si sticlei.

descarcarea in statia de transfer a deseurilor colectate unitar in vederea unei eventuale post-trieri, a compactarii si apoi transportul statia de transfer Fieni peste 35 km, iar in final deseurile vor trebui transportate la depozitul ecologic ce se va amenaja la Aninoasa, adica la cca. 50 km.

deseurile vegetale si cele biodegradabile, cele mai voluminoase, propunem sa fie depozitate pe platforma din sectorul social- gospodaresc unde sa fie compostate. In acest fel se poate obtine un material deosebit de valoros care poate fi folosit atat de Administratia Parcului cat si de Ocolul Silvic.

Solutia expusa mai sus are o serie de dezavantaje cum ar fi:

separarea in mai multe sorturi ceea ce poate creia complicatii si confuzii.

transportul pe distante lungi a deseurilor nerecuperabile care este costisitoare iar pe timp de iarna dificila.

pierderea unor valori din deseul unitar.

In consecinta, propunem ca in fazele urmatoare de evolutie a documentatiilor sa se ia in considerare si varianta cu incinerae cogenerativa in acest caz colectarea se va face separat pentru deseurile vegetale si biodegradabile care se vor composta acestea avand o putere calorica redusa.

In prezent, se realizeaza statii de incinerare cu grad minim de poluare care se pot instala practic la limita unei localitati cum sunt Statiile care functioneaza de la Suceava si Chiajna- Bucuresti, si care au autorizatie de Mediu.

In concluzia acestui paragraf trebuie retinute urmatoarele:

calculele prezenate au un caracter informativ pentru a pemite avansarea unor solutii de principiu. Rafinarea lor in acest moment nu este necesara, ea urmand a se efectua in Studii de Prefezabilitate sau de Fezabiliate.

controlul respectarii normelor de colectare a deseurilor este esential intr-o locatie cu populatie majoritar fluctuanta, putin educata.

asigurarea dotarilor necesare pentru turistii in miscare este prioritara: cosuri de gunoi, colectarea lor rapida, avertizoare si panouri educative.

serviciul de Salubritate, dupa experienta actuala, poate fi incredintat cu rezultate bune unui operator privat local sau existent in zona.

Solutiile propuse se raporteaza intru totul la Planul Regional de Gestiune a deseurilor pentru Regiunea 3 Sud Muntenia si Proiectul ISPA 2001 RO 16PPE017.

Alte amenajari.

Realizarea lor are ca scop sa faciliteze functionalitatea statiuni, in special prin asigurarea unui flux anual cat mai uniform de turisti.

O optiune pe care trebuie sa o aibe in vedere organizatorii statiunii este daca se va accepta si amplasarea de corturi si campinguri, situatie in care trebuie luate masuri specifice de Protectia Mediului.

Investitile pentru infiintarea Statiunii vor avea carcter public, privat sau in parteneriat public-privat.

Cu toate ca investitiile private sunt dorite, necesare si importante entitatile Statului trebuie sa urmaresca ca promotori respectivi sa nu vizeze numai beneficiul ci indeosebi respectarea Protectiei Mediului.

De aceea pentru licitatii, trebuie elaborate caiete de sarcini cu prevederi specifice, corespunzatoare in domeniu.

Pentru domeniul de biodiversitate vor fi analizate si prezenatate si o serie de masuri specifice in Cap. 10.

Prin solutiile si masurile propuse in acest Capitol, care se refera la amenajarile retinute in Alternativa "Rationala" se asigura diminuarea substantiala a impactului asupra Mediului si mentinerea lui in limite acceptabile.