Managementul deseurilor
SECŢIUNEA 1
Generalitati
Art.212. Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului, principii si proceduri de minimizare a deseurilor.
Art.213. Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
(2) În categoria deseurilor intra si cele numite periculoase, adica cele toxice, inflamabile, explozive, infectioase, corozive, radioactive sau altele care, introduse sau mentinute în mediu, pot dauna acestuia, plantelor, animalelor sau omului.
1. Impactul deseurilor asupra mediului
Art.214. (1) În functie de natura lor de# 444h72e 1;eurile pot fi clasificate astfel:
a) deseuri substantiale (materiale, substante chimice, particule elementare);
b) deseuri energetice sub forma ordonata: radiatii nucleare, radiatii electromagnetice, câmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata: radiatia termica (caldura,aer cald, gaze calde, apa calda) si zgomote, vibratii;
c) deseuri informationale: informatii, modele, sisteme conceptuale;
d) deseuri comportamentale: de atitudine, educationale, stress generat de conditii precare de munca, zgomot, vibratii, ambianta inestetica, peisaj degradat etc.
(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte:
a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente în mediu sau prin introducerea unor marimi noi; spre exemplu: cresterea concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili, respectiv, compusi chimici de sinteza, produse de fisiune, pulberi diverse etc;
b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe; spre exemplu: aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament, cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx, efectul de sera, ploile etc.
Art.215. Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt:
a) aerul, ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule în toti ceilalti factori de mediu;
b) apa, ca factor în sine si ca vector de propagare în sol, flora si fauna;
c) solul, vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului;
d) flora afectata prin intermediul aerului, precipitatiilor, solului si apei;
e) fauna afectata prin aer, apa, sol si flora;
f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare;
g) omul, element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu, având o dubla postura: de sursa originara si receptor final.
Art.216. Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte în toate cele patru planuri:
a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pâna la modificari patologice);
b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta, prin crearea conditiilor de stress);
c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura);
d) social (schimbari în calitatea si cantitatea hranei, în economie si în conditiile dezvoltarii sociale, în numarul si structura grupurilor, schimbarii generate de stari conflictuale).
2. Tipuri de deseuri urbane solide
Art.217. (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente: sticla, hârtie, plastic, cauciuc, metale neferoase, cartoane multimaterial, substante organice, aparatura de uz casnic, mici deseuri chimice menajere:
a) sticla are cea mai lunga durata de viata, peste 4000 ani;
b) hârtia poate fi reciclata intergral; hârtia de ziar poate poate fi reciclata în carton, hârtie igienica sau tot în hârtie de ziar;
c) metale feroase: fier, otel, pot fi reciclate;
d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica): plumb, cadmiu, crom, cobalt, mercur, acestea putând fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau în coloranti;
e) metale neferoase: aluminiu, staniu, cupru, nichel, alama; produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri;
f) cartonul multimaterial se regaseste în cutii de carton pentru sucuri, lapte, produse alcoolice etc.;
g) bunurile de uz casnic: frigidere, masini de spalat, dispozitive casnice, echipamente electronice;
h) micile deseuri chimice menajere: vopsea, solutii de curatat, detergenti, acumulatoare pentru automobile, ulei de motor, baterii pentru echipamente electrice;
i) cauciucul/anvelopele: poate fi transformat în bare de protectie/amortizoare pentru vehicule, în izolatii contra interperiilor, talpi de încaltaminte, umplutura pentru pavaje cu asfalt, material izolator pentru conducte etc. - se degradeaza în aproximativ 100ani;
j) substantele organice: deseuri din curti, lemn ,
k) masele plastice se degradeaza între 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat, incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa în special asupra stratului de ozon, din aceasta categorie fac parte:
i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori, izolatii termice - poate fi reciclata în carcase noi de acumulatori;
ii) PE (polietilena): provine de la pungile de plastic, galeti de plastic, jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata în folii, lazi, recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi;
iii) PVC (policlorura de vinil): este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase, carti de credit, jucarii, discuri, perdele pentru cabine de dus, conducte, cutii de margarina etc );
iv) PS (polistiren): utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat;
v) PET (polietilentereftalat): îl gasim în recipientii pentru bauturi carbogazoase; poate fi reciclat si transformat în covoare, frânghii, tesaturi, amortizoare pentru autoturisme, pensule de vopsit;
vi) LDPE (polietilena de joasa densitate): constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi, filme foto, folii-ambalaje pentru alimente, alte ambalaje), este reciclata în pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare, containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar.
Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere; este vorba de ambalaje pentru consumator, pentru prezentare si pentru transport.
Art.218. Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri în manipularea, stocarea si transferul materialelor - în tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri în diferite etape ale traiectoriei materialelor
Tabelul nr. 8: Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelor/deseurilor - exemplu
Procedura |
Obs. |
Evitarea achizitiilor în exces si primirea materialelor numai dupa examinare; Verificarea conditiilor de depozitare a materialelor;Examinarea specificatiilor de pe materialele existente în depozite;Restituirea la furnizor a materialelor expirate;Verificarea termenelor de valabilitate ale materialelor; Testarea calitatii materialelor expirate;Eliminarea duratei la valabilitate în cazul compusilor stabili;Efectuarea de inventarieri frecvente;Folosirea sistemelor de inventariere asistate de calculator;Efectuarea periodica de localizari ale materialelor;Marcarea corecta a tuturor recipientilor;Numirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor; |
Aceste proceduri permit stabilirea zonelor în care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor |
Tabelul nr 9. Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu
Procedura |
Observatii |
Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinate;Montarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoarele;Mentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor; Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de încarcare/descarcare si transfer; Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari); Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative, fara aprobare, a sistemelor de reglare;Izolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse; Folosirea pompelor fara etansari;Folosirea ventilelor cu burduf de etansare; Ţinerea evidentei tuturor deversarilor;Întocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilor;Folosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatili;Folosirea de ventile de întretinere pe rezervoarele cu capac fix;Folosirea sistemelor de recuperare a vaporilor |
Tabelul nr. 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu
Procedura |
Obs. |
Pastrarea recipientilor astfel încât sa poata fi verificati vizual în privinta coroziunii si a scurgerilor; Stivuirea recipientilor în asa mod încât sa fie minimizate sansele de rasturnare, întepare sau rupere; Prevenirea "transpiratiei" betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare; Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza în caz de deversari; Asigurarea unui iluminat corespunzator în zona de depozitare, Mentinerea curata si neteda a suprafetelor în zonele de transport; Pastrarea neobturata a deschiderilor; Pastrarea distantei corecte între produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca; Evitarea stivuirii recipientilor lânga utilajele de productie; Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime; Izolarea si verificarea circuitelor electrice în privinta coroziunii si a potentialului de a produce scântei; Folosirea ori de câte ori este posibil a recipientilor mari în locul celor mici; Folosirea recipientilor cu un raport înaltime/diametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate; Golirea cât mai completa a butoaielor si recipientilor înainte de curatire sau de aruncare. | |
Valabile pentru lichide |
Art.219. Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia în vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt:
a) depozitarea controlata în depozite amenajate, monitorizate si autorizate conform reglementarilor în vigoare;
b) incinerarea-acceptata doar în conditii controlate, în instalatii omologate;
Art.220. - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune însa, gropi de gunoi amenajate conform standardelor în domeniu, care sa previna poluarea apei freatice, a solului si a aerului prin diverse emisii .
Art.221. Incinerarea este o metoda controversata întrucât produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat, fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine), ,,cenusa zburatoare"- considerata un deseu periculos, oxizi de azot, dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamântului si care sunt toxice pentru fauna si flora.
sectiunea a 2-a
Cadrul legal
1. Obiective
Art.222. Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor, enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate.
Art.223. Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor, este de a proteja sanatatea omului si a mediului împotriva efectelor daunatoare generate de colectarea, transportul, tratarea, stocarea si depozitarea deseurilor.
(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor, sunt necesare:
a) masuri pentru a încuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive.
b) masuri pentru a încuraja valorificarea deseurilor prin reciclare, reutilizare, recuperare sau orice alt proces vizând obtinerea de materii prime secundare, utilizarea deseurilor ca sursa de energie.
c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile:
i) fara a pune în pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode
care ar putea dauna mediului, si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa, aer, sol, fauna si flora;
ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut;
iii) fara a afecta în mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un
interes deosebit.
d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii, înlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor.
e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa încredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei întreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei însusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale.
(3) În conformitate cu principiul ,,poluatorul plateste", costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care încredinteaza deseurile unui colector de deseuri sau a unei institutii si/sau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile.
Art.224. În reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt:
a) ,,producator": orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (,,producator initial") si/sau care a efectuat operatii de pretratare, de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri;
b) ,,detinator": producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri în posesia sa;
c) ,,gestionare": colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa închiderea lor;
d) ,,eliminare": orice operatie prevazuta în actul normativ specific ca acceptata (O.U. nr.78/2000, anexa II A);
e) ,,valorificare": orice operatie prevazuta în actul normativ specific ca acceptata (O.U nr.78/2000, anexa II B);
f) ,,colectare": strângerea, sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor în vederea transportului lor.
2. Legislatia nationala
Art.225. - (1) Întrucât deseurilor reprezinta o problema prioritara în domeniul protectiei mediului, legislatia nationala privind deseurile cuprinde în momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor, inclusiv a celor periculoase, preluând majoritatea prevederile Directivelor Europene în domeniul deseurilor.
(2) Enumeram în continuare o parte din aceste acte normative:
a) Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata în Monitorul Oficial nr. 70/17.02.2000, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002:
i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale: sectiunea
a 2-a Regimul substantelor periculoase, precum si a altor deseuri; sectiunea a 3-a Regimul îngrasamintelor chimice si al pesticidelor;
ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii: sectiunea 1 Protectia apelor si ecosistemelor acvatice; sectiunea a 3- a Protectia solului, a subsolului si ecosistemelor terestre; sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane;
b) Legea nr.137/1996 privind aprobarea Ordonantei nr. 33/1995 privind masuri pentru colectarea, reciclarea si reintroducerea în circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel;
c) Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea O.U nr. 16/26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;
d) Legea nr.111/1996 privind desfasurarea în siguranta a activitatilor nucleare (Art.18 punctul j; Art. 19(1); 20; 21; 22; 26(a), 27(b), 30);
e) Legea nr. 426/2001, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, Monitorul Oficial nr. 411 din 25 iulie 2001;
f) Legea nr.6/1991 pentru aderarea României la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora;
g) Legea nr.43/1995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17.06.1994;
h) Legea nr. 122/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase, Monitorul Oficial nr. 198 din 25 martie 2002;
i) Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea O.U.nr.87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor;
k) Lege nr. 465 /2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, Monitorul Oficial nr. 422/30.06.2001;
l) Hotarârea Guvernului nr. 856/2002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Monitorul Oficial nr 659/05.09.2002;
m) Hotarârea Guvernului nr. 17/2001 privind înfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase;
n) Hotarârea Guvernului nr 173/13.03.2000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor;
o) Hotarârea Guvernului H.G. nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase;
p) Hotarârea Guvernului H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 441/2002);
r) Hotarârea Guvernului nr. 9/2002 pentru completarea anexei nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul înconjurator, Monitorul Oficial nr. 30/17.01.2002;
s) Hotarârea Guvernului nr. 9/2002 privind depozitarea deseurilor, Monitorul Oficial nr. 164/07.03.2002;
s) Hotarârea Guvernului nr. 437/1992 pentru modificarea si completarea HG 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul înconjurator;
t) Hotarârea Guvernului nr. 511/1994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante;
t) Hotarârea Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune în pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului înconjurator;
u) Hotarârea Guvernului nr. 172/1997 pentru înfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia;
v) Ordonanta de Urgenta nr. 200/09.11.2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, Monitorul Oficial nr. 593/22 .11.2000;
x) Ordonanta de Urgenta 78/ 2000, privind regimul deseurilor, Monitorul Oficial nr. 283/ 22.06. 2000;
z) Ordonanta de Urgenta nr 91/20.06.2002 pentru modificarea si completarea Legii 137/9;
w) Ordonanta de Urgenta nr. 16/26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata);
y) Ordin nr. 1190/23.12.2002, privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, Monitorul Oficial nr. 2/07.01.2003;
q) Ordin nr. 1215/10.01.2003, pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor, Monitorul Oficial nr. 150/07.03.2003;
q1) Ordin nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deseuri, emitent Guvernul României , Monitorul Oficial nr 848/25.11.2002;
q2) Ordin nr. 608/2002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS, Monitorul Oficial nr. 920/17.12.2002;
Art.226. În sectorul militar, gestionarea deseurilor este reglementata prin "Dispozitia Inspectorului General nr. 1331/06.06.2003 pentru aplicarea în Ministerul Apararii Nationale a Hotarârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase"care abroga ,,Dispozitia IG nr. IG 310/2000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor în armata Romaniei";
Art.227. - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr. 137/1995 modificata privind gestionarea deseurilor, sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase, precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele: ,,gestionarea deseurilor se efectueaza în conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi, precum si legislatiei specifice în vigoare".
(2) Aceeiasi lege mentioneaza: ,,Autoritatile administratiei publice locale, persoanele fizice si juridice care au în profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii în conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor".
Art.228. (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr.78/2000, privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor în conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului înconjurator; sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta:
a) efluentii gazosi emisi în atmosfera;
b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari, cum sunt: deseurile radioactive; deseurile care rezulta în urma prospectarii, extractiei, tratarii si depozitarii resurselor minerale, precum si cele rezultate din exploatarea carierelor; cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate în agricultura;
c) apele uzate, mai putin deseurile în stare lichida;
d) explozibilii expirati.
(2) OU nr.78/2000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea, înlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor, precum si orice alte operatiuni neautorizate, efectuate cu acestea.
3. Obligatii
Art.229. Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr.78 /2000, art.19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt:
a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente;
b) sa nu puna în circulatie produse, daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri, în conditiile respectarii prevederilor legale;
c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice, astfel încât sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii;
d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate;
e) sa valorifice în totalitate, daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic, subprodusele rezultate din procesele tehnologice;
f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase, cu exceptia prevederilor art. 16 alin. (4);
g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor în conditii de securitate a muncii;
h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri în mediu;
i) sa ia masurile necesare astfel încât eliminarea deseurilor sa se faca în conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului;
j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze în locuri neautorizate;
k) sa separe deseurile înainte de colectare, în vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
l) sa desemneze o persoana, din rândul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa asigure îndeplinirea obligatiilor prevazute de lege în sarcina producatorilor de deseuri.
Art.230. Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze, în conditiile legii, planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora.
Art.231. (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, în vederea valorificarii sau eliminarii acestora.
(2) Producatorii si detinatorii de deseuri îsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor, daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat în acest scop (O.U. nr.78 /2000).
4. Sanctiuni
Art.232. - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte:
a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi, caile de comunicatie, în locuri publice sau în alte locuri nepermise;
b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor, adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente;
c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere, colectare, reutilizare, reciclare, tratare, transport si eliminare a deseurilor;
d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii, reutilizarii, reciclarii, transportului si eliminarii deseurilor, în situatia în care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii;
e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor, dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse, colectarii, reciclarii, transportului, comercializarii si eliminarii deseurilor;
f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile, fara aprobarile legale;
g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare;
h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea în certificatul de calitate a continutului în substante periculoase si a gradului de toxicitate;
i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse, subproduse si ambalaje, care depasesc necesitatile de productie, consum si desfacere;
j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile, inclusiv a subproduselor;
k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri în procesul de reciclare si eliminare
a acestora;
l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului înconjurator.
sectiunea a 3-a
Gestionarea deseurilor
1. Politica
Art.233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce, pe cât posibil, incidentele deseurilor asupra mediului, aceasta politica vizând, în primul rând, prevenirea, reciclarea si recuperarea si numai în ultimul rând, eliminarea lor în deplina securitate pentru om si mediu.
Art.234. Gestionarea deseurilor se efectueaza în conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice în vigoare.
(2) Este important a încuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate în scopul conservarii resurselor naturale.
Art.235. La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale:
a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun în pericol sanatatea populatiei si a mediului înconjurator;
b) principiul ,,poluatorul plateste";
c) principiul responsabilitatii producatorului;
d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile, fara antrenarea unor costuri excesive.
Art.236. Pasi importanti în gestionarea deseurilor:
a) însusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri, deseuri periculoase, producator de deseuri, recuperare, eliminare- conform cu legislatia;
b) repartizarea responsabilitatilor;
c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile;
d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului;
e) respectarea unei ierarhii în tratarea deseurilor: prevenirea producerii lor, recuperarea si eliminarea în siguranta pentru mediu si oameni.
Art.237. Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere, urmatoarele strategii ( SMO 50067):
a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate;
b) reciclarea - transformarea deseurilor în produse noi;
c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs;
d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase în deseuri nepericuloase (neutralizare, biodegradare fortata, purificare etc).
e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura;
2. Deseuri în sectorul militar
Art.238. Natura/tipul/felul deseurilor - de obicei, reziduurile solide generate de/rezultate din activitatile militare constau în resturi de marime redusa cum ar fi:
a) ramasite de ambalaje, bunuri avariate si resturi menajere etc.
b) produse reciclabile/refolosibile; acestea vor fi sortate/triate/alese pentru a fi refolosite;
c) produse petroliere si reziduuri periculoase: lubrifianti, solventi si vopseluri, pesticide, produse absorbante, soluri contaminate cu hidrocarburi; acestea intra în categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pâna la identificarea solutiilor de valorificare/eliminare (spre exemplu, identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri);
d) reziduuri biomedicale: pansamente medicale/folosite, seringi, medicamente etc; unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil;
e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari; pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea.
Art.239 Monitorizarea deseurilor în sectorul militar - în baza Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii în România, M.A.P.M. a initiat programul de monitorizare ,,Raport statistic-Gestiunea deseurilor" prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor, raportarea datelor necesare fluxului informational.
(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale, aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai în ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor; prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate în sistemul militar, aceasta reprezentând un pas esential în realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri în sectorul militar.
Art.240. Avantajele monitorizarii deseurilor în armata:
a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar;
b) alinierea armatei la cerintele societatii civile;
c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor,
d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata;
e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii;
f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu;
g) redimensionarea resurselor financiare existente, dirijarea acestora catre alte activitati importante.
Art.241. Derularea în armata a programului de monitorizare a deseurilor - în urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr. 12623/JBJ din 27 03 1998, privind monitorizarea deseurilor din armata, a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind ,,Raportul statistic-Gestiunea deseurilor" specifica sistemului militar.
(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara, pe baza chestionarelor anexate, continutul acestora neavând caracter secret si cuprinzând în principal:
a) tipul de deseu, cantitatea produsa, clasificarea acestuia;
b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare, depozitare, incinerare sau stocare);
c) colaborarea cu agentii economici specializati în reciclare;
d) suprafetele dezafectate cu deseuri;
e) costurile activitatilor de dezafectare.
(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic, ajungându-se în final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General, Departamente, Directii Centrale, Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei; în final datele sunt furnizate ministerului de specialitate , global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete.
Art.242. Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 1331/06.06.2003, conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare, exceptând pe cele care prin specificul activitatii, au un caracter social-administrativ (departamente, directii centrale etc.).
Centralizarea si raportarea datelor se face pe cale ierarhica , de jos în sus, conform art. 15 din dispozitie. Pentru completarea raportului ,,Gd 99"puteti folosi anexele 7, 8, 9 si 10 din manual care redau categoriile de deseuri si deseuri periculoase, componente ale deseurilor care dau caracterul periculos, conform HG 856/2002 si a Legii nr.426/2001.
|