PADUREA SI IMPORTANTA ECOSISTEMELOR DE PADURE
Padurea este o componenta a mediului terestru cu cea mai complexa structura si are o mare importanta economica, sociala si ecologica. In padure intalnim cele m 13413x234n ai variate forme de viata.
Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbusti si diferite specii ierboase.
In padure se mai intalnesc ciuperci, licheni,. alge, bacterii etc.
Aici traieste o mare diversitate de animale: mamifere, pasari, reptile, amfibieni si o multime de nevertebrate (insecte, moluste, viermi etc.).
In padure vietuitoarele sunt dispuse in straturi succesive care in general corespund cu dispunerea pe verticala a vegetatiei. Aceste straturi sunt: solul, litiera (frunzele cazute), perna de muschi, 1-3 straturi de ierburi de diferite inaltimi, arbustii, arborii, coronamentul padurii si patura de aer de deasupra coroanelor.
Flora si fauna
Datorita plantarilor relativ recente,
multi dintre arborii padurii Snagov sunt formati din doua sau mai multe
generatii, ceea ce mareste valoarea estetica a padurii. Sunt numeroase exemplarele de stejari, frasini si tei
monumentali, care ating diametre de 80-100 cm si inaltimi de peste 30 de metri.
Printre arborii
masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn cainesc si soc, iar primavara
infloresc ghioceii, brandusele si brebeneii, margaritarul si crinul de
padure.
In partea de est, in
apropiere de lac, apar ca o curiozitate botanica, exemplare mature de fag. Tot ca o curiozitate trebuie privita prezenta catorva
goruni, care se afla aici, cu mult in afara zonei lor obisnuite. De altfel, pe
malul lacului, o mare parte a padurii de fag a fost delimitata ca "zona
stiintifica", restrictiva pentru accesul vizitatorilor.
Caprioare, cerbi lopatari,
fazani, potarnichi pot fi gasiti in rezervatia cinegetica.
O mare varietate de pasari
populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflandu-se cintezoii si
pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele. Primavara si toamna se opresc aici din
calatoria lor spre tari mai calde, in locurile mai umede, sitarii si
becatinele.
De ce trebuie pastrate si extinse suprafetele impadurite?
Padurea, datorita copacilor sai, are o clima moderata care influenteaza zonele inconjuratoare (circuitul apei, vanturile, circulatia aerului etc).
Ea mentine umiditatea si scade temperaturile extreme din timpul verii si ale iernii; de asemenea, micsoreaza puterea vanturilor. In padure, zapada se topeste lent, impiedicand astfel revarsarea raurilor in care se aduna apele din zapezile topite. La fel se intampla si cu ploile: copacii retin picaturile de apa pe frunze si ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite prin sistemele radiculare (50% din apa de ploaie); astfel nu se ridica nivelul apelor raurilor.
In concluzie, padurea amelioreaza clima, impiedica inundatiile si alunecarile de teren, precum si eroziunea solului.
Datorita fotosintezei, ea imbogateste atmosfera cu oxigen, contribuind la mentinerea vietii.
Pentru omul modern, padurea este un loc recreativ, de odihna si uneori terapeutic.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din padure drept combustibil si material pentru diferite obiecte.
Lemnul nu este singura materie prima pe care o ofera padurea. Fructele si florile multor plante de padure se folosesc la ceaiuri sau pentru obtinerea unor medicamente. Alte fructe sunt comestibile si se consuma proaspete sau preparate (siropuri, dulceturi).
Padurea reprezinta un important fond cinegetic, unele animale fiind vanate pentru carne, blanuri, coarne etc.
Datorita taierilor efectuate de om si a unor calamitati naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile repetate din anumite zone ale Globului, astazi exista suprafete intinse de pe care padurea a fost nimicita.
Efectele despaduririlor sunt:
eroziunea solului si, implicit, scaderea fertilitatii lui;
inundatiile si alunecarile de teren;
cresterea concentratiei CO2 atmosferic si scaderea concentratiei de O2;
reducerea precipitatiilor prin scaderea cantitatii de apa din atmosfera rezultata din transpiratia plantelor;
cresterea frecventei si intensificarea vanturilor datorita absorbtiei caldurii de catre terenurile defrisate, care genereaza diferente de temperatura;
disparitia multor specii de plante si animale care populeaza padurile.
Padurile judetului Ilfov creaza o centura verde in jurul capitalei. Din aceste cauze, padurea trebuie protejata si ingrijita, aceasta fiind o datorie a intregii umanitati.
Pentru mentinerea "aurului verde" din jurul Bucurestiului, Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov, isi propune reimpadurirea unor suprafete din judetul Ilfov in cadrul proiectului "Centura verde a Capitalei".
Plantati noi arbori si lasati padurile sa se refaca!
Fiecare dintre noi putem contribui la protejarea padurilor.
In drumetiile voastre prin padure, respectati urmatoarele reguli:
Nu rupeti puietii si scoarta copacilor!
Ocrotiti cuiburile de pasari si vizuinile animalelor!
Aprindeti focul in padure numai in locurile autorizate!
Strangeti gunoaiele si resturile menajere din locurile unde ati poposit!
NU uitati:
Padurea este sanatatea noastra
|
