POLUAREA CHIMICĂ CU (Mn, Fe, Cu, Pb, Cd, Ni, Zn si Cr) A VEGETAŢIEI sI APELOR DIN ZONA COMBINATULUI SIDERURGIC REsIŢA sI "SOCOMET"- OŢELU ROsU

(Autori: Cruciug Daniel, Iacob Bogdan, Marele Adrian, Sandu Cristian, Enache Luisa.)

1. Introducere

Cercetarile realizate de Rogobete si colab.,(2000) prezinta starea actuala de degradare a terenurilor din Banat si a fenomenelor de poluare cu dezvoltarea unui studiu de caz asupra municipiului Resita si teritoriului apartinator, municipiu în care dupa anul 1700 s-a dezvoltat o puternica industrie siderurgica. Ele au fost realizate în doua etape: etapa I din anul 1996 când s-a urmarit cunoasterea impactului activitatilor economice asupra apei si vegetatiei din exteriorul Combinatului Siderurgic, respectiv din perimetrul orasului si împrejurimi. Pentru aceasta s-au recoltat si analizat plante din 5 puncte, iar din 6 puncte probe de apa; în etapa a II-a din anul 1998 cercetarile s-au concentrat pe zona Combinatului Siderurgic Resita interior.

2. Poluarea vegetatiei

Daca vegetatia lemnoasa, dominata de fag în amestec cu carpen si brad, coboara în estul Resitei pâna la marginea orasului, în schimb toti ceilalti versanti precum si platourile au un covor vegetal ierbos, alcatuit din asociatii de Festuca rubra cu Agrostis tenuis, dar si Poa, Trifollium, Nardus etc. În zona construita apar Onopondium, Atriplex si Lollium.

Tabelul 1. Chimismul plantelor, Resita-1996

(Rogobete et al.,2000)

Folosinta actuala a covorului vegetal ierbos este de pasuni si fânete astfel ca în cazul poluarii, traseul poluantilor are ca veriga animalele care consuma ierburile sau fânul si în final se afla omul, consumator al produselor animaliere.

Din tabelul 2 care cuprinde datele analitice ale plantelor recoltate din zona limitrofa orasului se constata o serie de încarcari deosebit de periculoase în plante.

Ar fi de mentionat încarcarea cadmiului, care atinge valori de 4,4-6,5 ppm fata de un acceptabil maxim de 1 ppm, cu efecte periculoase asupra organismelor, încarcarea plumbului care fata de un acceptabil de 0,5-3 ppm se afla în cantitate de 15 ppm (deci de 5 ori mai mare) si în sfârsit a cuprului- care la un continut de peste 15 ppm da fenomene de fitotoxicitate, care în zona Resitei da încarcari de 82-96 ppm(deci de 6 ori mai mare).

Plantele dezvoltate pe halda de la Ţerova contin foarte mult fier 470 ppm, si cantitatile cele mai ridicate de proteina bruta 15,6% si cel mai ridicat continut de azot total 2,49%

3. Poluarea apei

Principalul curs de apa care dreneaza arealul cercetat este râul Bârzava, care fragmenteaza depresiunea Resitei în doua unitati distincte pâna în dreptul localitatii Moniom.

Apa freatica se afla la 8-10 m adâncime în zona colinara, dar la 0,5-3 m în microlunci si vai de eroziune.

Referitor la poluare este necesar sa se precizeze ca întrucât apa spre deosebire de sol îsi modifica rapid compozitia, datele analitice prezentate în tabelul 2 exprima situatia actuala, când dupa anul 1990 si mai ales dupa 1993 activitatea industriala a fost diminuata sau în unele sectoare puternic poluate chiar stopata.

Se constata totusi un mare grad de suspensii în cazul apei de la Valea Domanului, în zona haldei de la Ţerova si pe Bârzava, în dreptul statiei PECO.

Tabelul 2. Chimismul apelor de la Resita, 1996 (mg.l^-1)

Continutul de azot si fosfor depaseste valoarea admisa în toate probele astfel ca se favorizeaza fenomenul de eutrofizare.

În privinta metalelor grele, continutul care intra în domeniul poluarii apar la crom si fier la Doman si Mociur.

Tabelul 3. Continutul (ppm) de metale grele în speciile de mar Golden, M64 din zona Paltinis si Glimboca (Otelul Rosu) si în fânetele din zona Resita,

jud. Caras-Severin (Voiculescu et al., 2000)

4. Concluzii

Activitatea industriala din municipiul Resita, centru siderurgic de peste 200 ani, a condus la modificarea radicala a mediului, prin schimbarea tuturor factorilor naturali, despadurirea terenurilor si declansarea unor eroziuni accelerate.

Încarcarea solului cu unele metale grele este foarte puternica în incinta Combinatului Siderurgic Resita si evidenta pâna la 10 km de combinat.

Continutul de azot si fosfor depaseste valoarea admisa în toate probele astfel ca se favorizeaza fenomenul de eutrofizare.

Poluarea apelor a scazut ca urmare a încetarii activitatii unor furnale si sectii industriale.

Transportul eolian al gazelor de furnal si al prafului de la haldele de zgura a cauzat acumulari depasind de 2-5 ori limitele admise de metale grele în plante.

Sunt necesare masuri urgente de stopare a poluarii si respectiv masuri de depoluare.

BIBLIOGRAFIE

Bogdanovic D., Ubavic M., Hadzic V. (1997), Heavy metals in soil. Heavy metals in the environment, Novi Sad, 97-150.

Imreh I.(1987) Geochimie. Ed. Dacia, Cluj-Napoca

Rogobete Gh., Ţarau D. (1997) Solurile si ameliorarea lor. Ed. Marineasa, Timisoara.