POLUAREA CU NITRATI

POLUAREA CU NITRAŢI

POLUAREA CU NITRAŢI

Unul dintre nutrientii cu rol esential în functionarea mediului acvatic este azotul. Azotul poate exista sub forma gazoasa (N2 atmosferic, NO2-), dizolvat (NO2-, NO3-, NH4+) sau sub forma "solida" în materia organica.

Poluarea cu nitrati provine mai ales din agricultura. Azotul e element esential pentru viata si în ape sufera foarte multe procese chimice si biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos si 434y241e cel fixat în compusii organici, grupe între care exista continue transformari/tranzitari, formandu-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sanatatii umane: methemoglobinemie la copii, cancer gastric.

Sursele de azotati in ape sunt naturale si antropice. Sursele naturale sunt :

Din precipitatii: Oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere si de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spalarea din roci si cenusa de vegetatie arsa ajunsa in ape;

Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas si notrosococcus) si a nitritilor (prin nitrobacter);

Din izvoare în urma dizolvarii lor la adancime în roci (nitratul având solubilitate crescuta în ape);

Din eroziunea solurilor ce contin azotat. Aceste surse "naturale" sunt adesea indirect tot antropice. Surse antropice "directe" sunt cele punctiforme (deversari de ape uzate continând azotati) si difuze, în principal azotatii proveniti din agricultura, din îngrasamintele chimice si din îngrasamintele naturale - gunoi de grajd - aplicate pe câmpuri, sau de la latrine.

Dejectiile contin de fapt uree si amoniu, care se transforma în azotat de catre microorganisme prin nitrificare. Pentru zootehnie putem calcula echivalenta aproximativa de productie de dejectii 1,5 vite adulte = 7 porci = 100 gaini ouatoare.

Apare frecvent exces pe camp de azotat pe care plantele nu-l pot absorbi, fie pentru ca pe ansamblu cantitatea e prea mare, fie pentru ca a fost aplicata la momentul gresit, în afara perioadei de vegetatie. Acest fapt se întampla frecvent prin împrastiatul toamna sau iarna a gunoiului de grajd pe camp. (Multe tari interzic gunoirea în perioada 15 octombrie - 15 februarie). Astfel excesul de nitrati ajunge în sol si în ape, pe care le polueaza.

Îndepartarea nitratilor din apa potabila este scumpa si complicata. S-au experimentat tehnici chimice (schimbatori de ioni) si biochimice sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentratie mai redusa de azotati. Dar e mult mai usor si ieftin sa previi. În plus, pentru surse individuale (fântani) preventia e singura sansa, altfel trebuie abandonate. Exista posibilitatea tehnica de a masura de rutina azotul din sol înainte de însamântare în timpul si dupa recolta, ceea ce permite aplicarea dozei exacte necesare, fara exces. Trebuiesc analize periodice, nu ajunge ca ai studiat o data acel sol si "stii ce tip este".

În apa subterana, NO3 este modificat, transformat de microorganisme, reactioneaza cu fier, sulfati sau bicarbonati etc. Astfel solul este un "filtru" bun dar daca i se depaseste capacitatea, concentratia de azotat va creste brusc. În apele de suprafata sau subterane sau nu va creste azotatul ci sulfatul pe care îl dezlocuieste din combinatii azotatul! In plus nitratii pe care îi tot deversam actualmente în sol vor ajunge în unele acvifere peste doar ani sau decenii, cand ne putem trezi brusc cu o prabusire a calitatii multor ape.6.

6. Publicatii Eco-Aqua - Brosuri si articole publicate pe Internet.

2. STADIUL ACTUAL AL APLICĂRII DIRECTIVEI NITRAŢI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

A.   OBIECTIVELE DIRECTIVEI:

Documentul legal roman care include toate cerintele Directivei 91/676/EEC este - Hotararea Guvenului României 964/2000 privind aprobarea Planului de Actiune pentru protectia apei împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Obiectivele sunt:

Reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control;

Intocmirea cadastrului acestor ape;

Identificarea si desemnarea zonelor vulnerabile si potential vulnerabile;

Infiintarea si organizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra, evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului;

Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole si a unor programe privind instruirea si informarea fermierilor în scopul promovarii codului;

Elaborarea, implementarea si punerea în practica a programelor de actiune;

7.Raport D.A. Olt - Stadiul aplicarii H.G. 964/2000 in apele din B.H. Olt.

B. FACTORII ABILITAŢI sI RESPONSABILITĂŢILE ACESTORA

Pentru monitorizarea zonelor vulnerabile la nitrati sunt angrenate diverse institutii dupa cum urmeaza:

1. Administratia Nationala « Apele Romane » (ANAR) si Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) aflat in subordinea ANAR au urmatoarele responsabilitati:

Organizarea si gestionarea Monitoringului national integrat pentru reducerea aportului de poluanti din surse agricole, supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului din apele subterane si de suprafata;

Identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole, intocmirea cadastrului si a hartilor cu aceste ape;

2. Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti si 37 de Oficii Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA), aflate în coordonarea tehnica a ICPA cu urmatoarele responsabilitati:

Organizarea si gestionarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Solului pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole;

Identificarea si delimitarea cât mai exacta a zonelor vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole si revizuirea acestora.

3. Agentiile de Protectie a Mediului (APM) cu urmatoarele responsabilitati:

Participa la elaborarea si urmarirea implementsrii Programelor de actiune, a masurilor de limitare si combatere a poluarii solului, plantelor, apelor de suprafata si freatice, a planurilor si programelor de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

4. Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) impreuna cu Directiile Agricole si Dezvoltare Rurala (DADR) au urmatoarele responsabilitati: instruirea si informarea fermierilor în vederea implementarii prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole (CBPA) si a programelor de actiune.

5. Comitetele de bazin au urmatoarea responsabilitate:

Avizeaza Programele de actiune si masuri;

Coordoneaza activitatea Grupurilor de lucru care elaboreaza programele de actiune; 

6. Adminstratia publica la nivel de judet si comuna cu urmatoarele responsabilitati:

Realizeaza si administreaza platformele comunale de depozitare a gunoiului de grajd;

Participa la implementarea programelor de actiune;

7. Fermele si exploatatiile agricole cu urmatoarele responsabilitati:

Se conformeaza CBPA.

Implementeaza programele de actiune;

8. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa - Constanta (IRCM) cu responsabilitatea urmatoare:

Elaboreaza si implementeaza programe de ameliorare a starii de eutrofizare a apelor din zona costiera.

C. COMITETUL DE BAZIN AL BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT.

DIRECŢII DE ACŢIUNE PENTRU APLICAREA DIRECTIVEI ''NITRAŢI''

Comitetul de bazin, constituit din specialisti ai Directiei Apelor Olt, minsterului mediului, directiilor judetene agricole, directiilor silvice, din domeniul gospodaririi apelor si ai autoritatilor administrative din cele 6 judete , în conformitate cu Directiva 91/676/EEC - "Directiva nitrati", pe baza planurilor întocmite, actioneaza permanent în urmatoarele directii:

identificarea apelor din bazinul hidrografic Olt afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si stabilirea unor programe concrete de monitorizare si control;

întocmirea cadastrului apelor afectate sau predispuse la poluarea cu nitrati ;

identificarea si desemnarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati ;

prin compartimentul de monitorizare al bazinului (integrat in sistemul suport national de monitorizare) colecteaza, stocheaza, prelucreaza, evalueaza si raporteaza datele privind calitatea apelor si a solului;

controleaza si îndruma aplicarea codului bunelor practici agricole de catre fermieri si unitatile economice agricole din teritoriul de competenta ;

elaboreaza, implementeaza si pune în practica programele de actiune în domeniu.

Pentru identificarea apelor Bazinului Hidrografic Olt afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari sunt utilizate urmatoarele criterii:

Daca apele dulci de suprafata utilizate sau care în perspectiva vor fi utilizate ca surse de apa potabila, contin sau sunt susceptibile sa contina concentratii de nitrati mai mari decit limita maxima admisa de 50 mg/l ;

Daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina concentratii de nitrati mai mari decit limita maxima admisibila de 50 mg/l ;

Daca apele dulci din lacurile naturale, artificiale sau din alte surse de apa dulce sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe in viitorul apropiat.

Pe baza datelor din teren s-a intocmit harta apelor din bazinul hidrografic Olt care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cu nutrienti :

Au fost identificate un numar de 25 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, dupa cum urmeaza :

Zonele vulnerabile la poluari cu nitrati din surse agricole în Bazinul Hidrografic Olt sunt indicate in tabelul 1:

Tabel 1. Lista zonelor vulnerabile la poluari cu nitrati.

Monitoringul apelor din Bazinul Hidrografic Olt se face in cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului din Romania (SMIR) creându-se Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor, cu cele 5 subsisteme: ape de suprafata curgatoare, lacuri, ape maritime , ape subterane si ape uzate.

Datele obtinute sunt transmise SMIR care, obtinând si alte date legate de poluarea aerului, ploi acide, poluare radioactiva si altele realizeaza un sistem adecvat de supraveghere a calitatii mediului din Romania si propune interventia pentru redresarea ecologica a zonelor puternic afectate de poluari, controleaza dezvoltarea socio-economica în viitor din punct de vedere al protectiei ecologice, fundamentarea masurilor de ingineria mediului s.a.

D. CĂI DE REDUCERE A POLUĂRII CU NITRAŢI DIN AGRICULTURĂ

În vederea reducerii potentialului de poluare cu nitrati în zonele vulnerabile se impun urmatoarele masuri:

utilizarea metodelor specifice sistemelor de agricultura durabila si biologica: rotatia culturilor. Culturile de leguminoase perene (dar si anuale) sunt preferate pentru îmbunatatirea bilantului azotului în sol, utilizare de materiale organice reziduale provenite de regula din sectorul zootehnic (de preferinta a celor solide compostate) în sectorul zootehnic (de preferinta a celor solide compostate), în combinatie cu îngrasamintele minerale se folosesc pentru asigurarea cu nutrienti a culturilor dar si pentru conservarea starii de fertilitate a solului. Dozele de îngrasaminte, ce urmeaza a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilant a elementelor nutritive din sol în scopul evitarii supradozarii, mai ales în cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de productie cât si a poluarii mediului;

depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie sa respecte anumite reguli, în scopul minimizarii poluarii;

utilizarea de tehnici de irigare care sa nu duca la infiltrarea fertilizantilor in subsol;

protectia solului impotriva eroziunii ;

amplasarea în afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa;

capacitate de stocare suficienta;

constructie corespunzatoare, care sa înglobeze toate sistemele de siguranta si protectie;

conditii de exploatare în siguranta, optime si eficiente; - cai corespunzatoare de acces;

protectie împotriva incendiilor;

protectie împotriva eventualelor scurgeri din hidranti.

E. CĂILE DE MIGRARE A NITRAŢILOR ÎN APELE SUBTERANE sI DE SUPRAFAŢĂ

Poluarea cu nitrati se produce prin migrarea acestora pe diferite cai. Una din aceste cai o constituie:

a)     Apa subterana care este poluata ca urmare a infiltrarii prin straturi permeabile a apelor pluviale care au antrenat poluantii evacuati în atmosfera, au spalat spatiile improprii de depozitare a materiilor prime si auxiliare, produselor, subproduselor si produselor secundare, au strabatut rampe de depozitare a deteurilor, neamenajate sau ilegale, au strabatut suprafete agricole cu înacarcare ridicata de nutrienti, si care antreneaza substantele depuse sau împrastiate pe suprafata solului.

Producerea poluarii apelor subterane freatice prin intermediul apelor de suprafata. În acest caz, poluarea se produce prin infiltratii de mal pe o zona situata longitudinal cu râul (în general lunca si terasa joasa a acestuia ), iar latimea zonei de influenta variaza functie de marimea râului si permeabilitatea stratelor din lunca joasa a acestuia. Sunt în general afectate de poluare captarile de mal (hidrostructurile cantonate în lunca râului).

b)    Alta cale de migrare este apa de suprafata:

siroirea apelor de pe terenurile cu încarcatura de nutrienti mare si ajungerea în apele de suprafata;

antrenarea compusilor cu azot (amoniac, oxizi azot) din atmosfera de catre precipitatii;

deversarea în apele de suprafata a apelor uzate.

F. Studiu de caz - Aspecte privind managementul produselor organice reziduale într-o zona vulnerabila la poluarea cu nitrati.

Caracterizarea pedologica a teritoriului în vederea întocmirii bazei de date este prima etapa ce trebuie parcursa.

Azotul, element cu o pondere covârsitoare în atmosfera terestra, este indispensabil agriculturii durabile. Daca în stare libera nu poate fi utilizat direct de catre plante, prin fixare în sol si mineralizare sub actiunea bacteriilor specializate, trece în forme accesibile de N-NO3 si N-NH4.

O parte din rezerva de azot este consumata de plante; o alta este supusa denitrificarii si volatilizarii; in fine, anumite cantitati pot patrunde în panza freatica, aici devenind o sursa importantade poluare, tinând cont ca din sursa freatica se alimenteaza cu apa potabila majoritatea asezarilor umane.

Pentru realizarea echilibrului intre aportul de azot in sol si nevoile plantelor de cultura, în vederea limitarii la maximum a poluarii cu nitrati a surselor de apa, au fost initiate cercetari si modele de utilizare a azotului care au dus la cunoasterea arealelor susceptibile de a fi poluate pentru aplicarea unitara a masurilor menite sa reduca acest risc.

În acest context, trebuie cunoscute foarte bine conditiile de mediu, în ceea ce priveste invelisul de soluri, regimul climatic, sursele de apa de suprafata si freatica; tipul si gradul de dezvoltare al exploatatiilor agricole, tehnologiile folosite, s.a.

Odata identificate zonele vulnerabile, poate fi urmarit circuitul azotului pentru perioade mai mari de timp.

Este bine cunoscut faptul ca formele cel mai usor accesibile plantelor provin din aplicarea îngrasamintelor, fie organice, fie chimice, de aceea trebuie stiut exact cum se efectueaza aceasta.

În functie de rezultatele cercetarilor, modelul de evaluare al bilantului azotului la nivel de ferma pentru valorificarea eficienta ecologic si economic a îngrasamintelor organice si minerale va avea în vedere rezultatele concrete determinate prin studii de caz pe teritorii cu oarecare vulnerabilitate la poluare cu azot, va verifica si stabili strategia pentru utilizarea azotului în fermele agricole, tinind cont de specificul perimetrului respectiv, va stabili necesitatea unor informatii (situatia fondului funciar pe total si proprietari, tehnologii de cultura, numar de animale pe specii, îngrasaminte cu azot mineral folosite s.a.) si periodicitatea culegerii datelor, va reglementa modul de aplicare a îngrasamintelor, efectele benefice pe termen lung constind în ameliorarea protectiei naturii si în cresterea calitatii activitatii cu specific agricol, în contextul aplicarii conceptului de agricultura durabila.

Cresterea concentratiei de nitrati în orizontul superior al solurilor, în apele de suprafata si   freatice impregna cu anumite modificari care apar in lantul trofic pot avea efecte însemnate asupra sanatatii omului si al ecosistemelor in general.

Sindromul blue baby, eutrofizarea si alte afectiuni ale sanatatii si mediului nesemnalate distinct sau care contribuie la degradarea sanatatii au produs ingrijorare si au impus legislatie în domeniu si dezvoltarea cercetarilor pentru :

- desemnarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati, având în vedere continutul ridicat de nitrati în corpurile de apa ( peste 50 mg/litru N-NO3) ;

- desemnarea ( prin programme de simulare pe baza datelor referitoare la sistemul sol-teren, ape, activitati socio-economice etc) arealelor din care se poate produce poluarea cu nitrati ;

8. I. Creanga D.G. Bucur. Studiu de caz privind managementul produselor organice reziduale in ZVN Cosesti - pag. 3 - 5.

În judetul Vâlcea prin operatiunile de monitorizare au fost desemnate zonele

din orasul Babeni si comunele Mihaesti si Budesti ca fiind vulnerabile la poluarea cu azot, conform Ordinului MMGA si MAPDR nr. 241/196 din 2005, în care potrivit Ordinului MMGA si MAPDR nr. 242/197 din 2005 se instituie monitorizarea pentru scopuri specifice (Directiva nitratilor) pentru evaluarea vulnerabilitatii corpurilor de apa si a terenurilor agricole cu operatiunile aferente, evidentiaza starea actuala si potentiala de poluare pe baza careia prin monitoringul de conformitate se stabileste Sistemul de Management al zonelor respective.

O a doua etapa ce trebuie parcursa consta în stabilirea indicatorilor ecopedologici care influenteaza poluarea cu nitrati. Pentru stabilirea indicatorilor de eficienta a utilizarii fertilizantilor în agricultura, în special a azotului provenit din surse diverse (gunoi de grajd, composturi, resturi vegetale, îngrasaminte minerale cu azot), este strict necesar ca fiecare teritoriu administrativ (oras, comuna) sa fie caracterizat din punct de vedere ecopedologic pentru a se cunoaste cu exactitate caracteristicile morfologice, fizico-chimice ale sistemului sol - teren :

o       tipurile si subtipuri de soluri ;

o       panta terenului ;

o       textura solului ;

o       permeabilitate ;

o       nivelul apei freatice ;

o       alcalinizare - salinizare si intensitatea acestor procese ;

o       insusirile chimice ale solului (pH, capacitatea de schimb cationic, humus, azot total, azot nitric, amoniacal si mineral pe profilul de sol), indici si indicatori fizico-chimici (densitate aparenta, conductivitate hidraulica, indici hidrofizici s.a. ).

Cercetarile în domeniul regimului azotului din sol evidentiaza factori care influenteaza continutul de azot (clima, vegetatie, pozitia geografica a terenului, componentele minerale din sol, organismele din sol, cultivarea solului si tehnologiile de cultura, formele de azot din sol, conditiile în care au loc pierderi de azot s.a.) din sol si permit efectuarea bilantului azotului pe baza proceselor si interventiilor care influenteaza continutul total al solului în azot (intrari si pierderi) în vederea prevenirii poluarii cu nitrati.

Astfel, pentru validarea modelului de evaluare a bilantului azotului la nivel de ferma (AGENDA) pentru valorificarea eficienta ecologic si economic a îngrasamintelor organice si minerale pe baza studiilor de caz, s-au stabilit urmatorii indicatori necesari si implicati în bilantul azotului din sol :

indicatori morfologici si fizico-chimici ai sistemului sol - teren din teritorii administrative considerate vulnerabile la poluarea cu azot prin studiu pedologic;

inventarierea resurselor locale de ingrasaminte cu azot (gunoi de grajd, composturi s.a.) si cunoasterea continutului de azot al loturilor de îngrasaminte ce urmeaza a fi aplicate ;

specii de plante cultivate în zonele studiate, alte specii pretabile la cultivare functie de conditiile naturale si cerintele sociale, asolamente de culturi s.a. pentru a se efectua eventuale corectii ale dozelor de azot functie de aportul în azot al unor culturi (trifoi, lucerna). Se vor avea în vedere alte surse posibile de azot (azotul provenit din activitatea bacteriilor nesimbiotice, din sau odata cu precipitatiile, din mineralizarea materiei organice - humusului, azotul rezidual de la plantele premergatoare etc.

inventarierea eventualelor surse de poluare a solului si apelor freatice (gropi de gunoi neecologice, alte surse de poluanti), în special cu nitrati ;

Elaborarea planurilor de fertilizare, pentru stabilirea dozelor de azot de aplicat corectate cu cantitatea totala de azot provenit ca aport din surse diverse ;

9. Idem pag. 3 - 5 si 76 - 79

G. Proiecte în derulare în judetul Vâlcea

Planul de Actiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si ofera opinia publicului în ceea ce priveste problemele prioritare de mediu precum si actiunile identificate ca prioritare în domeniul protectiei mediului. Ce aduce nou acest Plan Local de Actiune pentru Mediu?

faptul ca are la baza consensul unui larg grup reprezentând diferite parti ale societatii judetului;

este realizat conform recomandarilor UE intr-o maniera participativa, cea mai mare parte a planului fiind realizata de catre grup.

Planul poate de asemenea servi ca argument aditional în obtinerea de resurse financiare, în special a celor oferite de Uniunea Europeana. Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului, locuitorilor din zona caruia i se adreseaza. Aceasta este exact ceea ce isi propune acest Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM).

La nivelul judetului, au fost selectate ca principale surse de poluare urmatoarele:

Mineritul si prelucrarea materialului excavat;

Sectorul energetic;

Alte industrii (industria chimica, de prelucrare a lemnului etc);

Infrastructura;

Agricultura si silvicultura.

Principalele probleme de mediu identificate cu care se confrunta judetul Vâlcea se datoreaza urmatoarelor (in ordinea prioritatilor):

Infrastructura (deseurile solide si apele uzate menajere);

Exploatarea sarii de la Ocnele Mari;

Transportul rutier;

Exploatarea feldspatului de la Brezoi - Cataracte;

Exploatarea calcarului de la Bistrita - Costesti;

Platforma Chimica;

Defrisarea padurilor;

Sistemele de incalzire. 

Pe baza acestor rezultate, Comitetul Consultativ a realizat "arborele problemelor de mediu" si "arborele obiectivelor de mediu" pentru judetul Valcea. Pornind de la arborele obiectivelor de mediu s-au realizat matricile obiectivelor si actiunilor pentru fiecare factor de mediu.

Fiecare arbore de obiective a fost dezvoltat de catre Comitetul Consultativ intr-o matrice - plan de implementare cu urmatoarea structura:

Obiectiv general;

Obiective specifice pentru fiecare obiectiv general;

Ţinta care trebuie atinsa;

Actiunile stabilite pentru fiecare obiectiv specific responsabil de implementare si monitorizare;

Sursele de finantare existente si/sau potentiale.

De asemenea a fost dezvoltata si o matrice - plan de monitorizare cu urmatoarea structura :

Obiectivul general;

Obiectivele specifice;

Ţinta care trebuie atinsa;

Actiunile stabilite pentru fiecare obiectiv specific responsabil de implementare si monitorizare;

Programul de monitorizare, ce include indicatorii monitorizati si frecventa de monitorizare.

Scopul acestei lucrari a fost acela de a identifica liniile directoare de actiune, formulandu-se în principal, obiectivele importante si actiunile generale aferente acestora. Avându-se în vedere aceasta abordare generala, activitatile s-au concentrat pe identificarea liniilor principale de interventie. S-a creat cadrul general de actiune, planul fiind dezvoltat avandu-se în vedere aceasta abordare strategica.

De asemenea, nu sunt prezentate costurile pentru îndeplinirea fiecarui obiectiv, dar a fost indicata sursa potentiala sau existenta de finantare, punându-se accentul pe POR si POS-urile Mediu si Transport, ce vor deveni operationale din ianuarie 2007. Alte date avute au fost cele puse la dispozitie de catre agentii economici, referitoare la investitiile necesare, asa cum reies ele din planurile de conformare. Din nou era vorba de niste informatii punctuale. Având în vedere acestea, valorile obtinute nu creau o imagine generala, posibil a fi extrapolata la nivelul intregului judet pentru a oferi niste informatii demne de a fi luate in considerare.

În ce priveste calitatea apei în acest plan s-au prevazut o serie de masuri pe care le prezentam în tabelul 2:

Tabel 2. Masuri privind calitatea apei

În ce priveste obiectivul de prevenire cu nitrati proveniti din surse agricole sunt în faza de inceput de executie proiecte de executare a unor platforme ecologice pentru colectarea si managementul gunoiului de grajd si a unor materiale refolosibile în comuna Mihaesti si orasul Babeni.

Specialistii desemnati cu executarea si implementarea acestor proiecte colecteaza datele necesare referitoare la Planurile de Activitati detaliate la nivelul localitatii declarate zona vulnerabila la poluarea cu nitrati:

I.           DATE GENERALE

Descrierea problemei legate de poluarea cu nutrienti si a surselor de nutrienti (în principal nitrati) existente;

Asigurarea hartii sau a schemei localitatii si locatia puturilor/fantânilor cu apa potabila si de monitorizat (de suprafata si subterane) din cadrul localitatii.

II.        DATE NECESARE

1. Numar de sate, populatia totala si numarul total de gospodarii;

2. Sistem de alimentare cu apa si canalizare din cadrul comunei;

3. Planuri de viitor privind alimentarea cu apa, canalizare si sisteme de management a deseurilor solide din cadrul localitatii;

Populatia pe sate;

Structura pe varsta a populatiei pe sate;

Numar de gospodarii pe sate;

Numar si specia.

Dupa terminarea executiei, proiectele vor fi înaintate organismelor abilitate sa aprobe finantarea .

Din cele prezentate rezulta ca în judetul Vâlcea suntem într-o faza de început a transpunerii în parctica a legislatiei în domeniul prevenirii poluarii cu nitrati însa credem ca în perioada urmatoare aceste ramâneri în urma fata de alte zone din tara sa fie înlaturate. 10.

Concluzie:

Calitatea apei este o problema de maxima importanta ce ar trebui sa ne preocupe pe toti, indiferent de pregatirea pe care o avem sau de situatia materiala. Sanatatea noastra este dependenta direct de sursa de apa.

Poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai îngrijoratoare în ultimul timp, mai ales în tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate.

Cererea de apa potabila creste încontinuu datorita cresterii populatiei. Cantitatea de apa potabila provenita de la râuri, mari si lacuri a crescut din 1940 în 1990 de patru ori. Apa rezultata din activitatile agriculturale amestecata cu îngrasaminte chimice ca fosfati si nitrati ajunge în lacuri si râuri.

Poluarea chimica rezulta din deversarea în ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite în agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.

10.Planul de actiune pentru mediu al judetului Valcea (PLAM) - partile ce privesc poluarea apelor cu nitrati.
În vederea reducerii poluarii cu nitrati în zonele vulnerabile se impun masuri si programe de actiune la nivelul B.H. Olt pe linia prevenirii si înlaturarii efectelor poluarii cu nitrati a apelor.

Costurile totale de implementare a Directivei nitrati in România, evaluate printr-un studiu efectuat în cadrul Proiectului "Controlul poluarii în agricultura", finantat de Banca Mondiala, sunt de aproximativ 2 miliarde Euro, din care jumatate vor fi alocate pentru construirea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd, comunale si în gospodariile individuale, pe intreg teritoriul tarii, în scopul prevenirii si eliminarii poluarii apelor din surse datorate cresterii animalelor.

Având în vedere atât costurile relativ ridicate pentru implementare cât si complexitatea obiectivelor cuprinse în Planul de Actiune si care trebuie sa fie realizate, Romania solicita ca o parte din aceste costuri sa fie co-finantate de catre Uniunea Europeana (50%). Restul de 50 % va fi suportat din sursele proprii ale unitatilor (10%), bugetul de stat (20%), bugetele locale si împrumuturi externe (20%).

REZUMAT

Am ales aceasta tema deoarece lucrez in functia de chimist la Directia Apelor Olt Ramnicu Valcea si abordarea ei imi foloseste si in activitatea profesionala pe care o desfasor.

Problema apei este tot mai acuta în tara si în lume. stiintele si tehnologiile au progresat mult, dar si populatia globului, exploatarea resurselor si poluarea au crescut continuu, astfel ca asigurarea cantitativa si calitativa a apei pentru colectivitatile umane, în ciuda eforturilor deosebite pe plan national si international, nu este nici pe departe "rezolvata" si nici macar aproape de rezolvare. În plus, se constientizeaza tot mai mult aspectul ecologic si se impune abordarea globala si integrata a problemei apei, si nu prin viziuni predominant sectoriale si tehniciste ca pâna acum. Noile provocari impun noi abordari iar specialistii le ofera, dar ca ele sa fie preluate si puse în aplicare este nevoie de o apreciabila transformare în perceptia si gândirea oamenilor în general si a factorilor care conduc elaborarea si implementarea politicilor de ape în particular, de la primari si consilieri locali la ministri si parlamentari, de la directori de agenti economici la cadre didactice, ziaristi, conducatori de diverse institutii si organizatii si alti lideri sau formatori de opinie.

Aceste transformari necesare în modul de abordare a problematicii apei au început de mai multe decenii în statele dezvoltate. Apa fiind o problema globala, decalajele trebuie recuperate si eforturile la nivel international coordonate. De aceea, Organizatia Natiunilor Unite, prin organisme specializate precum Organizatia Mondiala a Sanatatii, Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, FAO, UNDP si altele promoveaza noile abordari necesare unei dezvoltari durabile, inclusiv cu privire la apa. Uniunea Europeana, prin Directiva-Cadru nr. 60 / 2000 privind Apa, a dat un impuls si un important cadru comun de actiune catre tarile europene, printre care se numara si România. Numeroase acte normative în domeniu au fost adoptate sau revizuite în ultimii ani, iar procesul este în continuare în plina desfasurare, calendarul fiind chiar fixat prin documentul de pozitie al României la Capitolul 22 de negociere privind aderarea la UE si detaliat în documentele guvernului si Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Greul va fi desigur punerea în practica a noilor standarde si prevederi legislative, proces programat esalonat pâna în anul 2022.

Eforturile de adaptare a legislatiei si punerea ei în aplicare nu trebuie considerate ca fiind determinate exclusiv sau predominant de factorii amintiti, pentru ca sunt valabile în orice conjunctura politica, economica sau sociala interna si internationala, deoarece problemele apei sunt serioase si comunitatile umane ca si natura pe ansamblu au nevoie indispensabila de ape sanatoase si îndestulatoare pe ansamblul României, altfel neexistând sanse reale de dezvoltare durabila.

Toata aceasta transformare necesara implica un efort dificil dar important, la care va trebui sa contribuie întreaga societate. Într-o perioada cu atâtea schimbari si greutati desigur ca nu este usor sa se obtina acceptanta si mobilizarea publicului, autoritatilor locale, factorilor politici si economici. Este nevoie în primul rând de o larga informare, deoarece problema nu e nici pe departe constientizata real la toate nivelele sociale si mai ales nu se cunosc detaliile, conexiunile si implicatiile complexe, sursele de expertiza, solutiile potentiale, posibilitatile de actiune, exemplele de succes sau cauzele esecurilor altora, din care s-ar putea învata multe. Iar o data acest gol umplut, va trebui în al doilea rând un lung efort de mobilizare la actiune la nivelul întregii societati.

In abordarea temei , in capitolulI , am prezentat suuccint citeva date generale privind notiunea de poluare, subliniind faptul ca poluarea apelor este o problema majora ce nu trebuie scapata din vedere. In contiunuare am prezentat prevederile Directivei Cadru pentru apa si ale Directivei nitrati, documente cruciale , ale caror prevederi trebuie transpuse in prevederile legislative din domeniul apelor in tara noastra. In fine am prezentat enuntiativ prevederile legale din tara noastra in domeniul apelor.

In capitolul II am facut o prezentare generala a retelei hidrografice din Romania si a bazinului hidrografic al riului Olt, care constituie obiectul studiului nostru.

Capitolul III abordeaza problema nitratilor -notiune si in ce consta poluarea cu nitrati - precum si stadiul actual al aplicarii prevederilor directivei nitrati si a reglementarilor legale in materie in bazinul hidrografic al riului Olt.

Pentru ilustrarea celor prezentate in lucrare am prezentat in ce consta un studiu de caz privind managementul produselor organice reziduale intr-o zona vulnerabila la poluarea cu nitrati, aratind care sunt datele necesare ce trebuiesc cunoscute si modul de actiune pentru prevenirea sau reducerea poluarii cu nitrati. Am prezentat zonele vulnerabile din judetul Valcea si ce s-a facut pina acum pe aceasta linie dar mai ales ce urmeaza sa se petreaca in viitor.

Consider ca subiectul este foarte important si vast iar abordarea lui va trebui sa stea in preocuparile mele de viitor ca specialist ce-mi desfasor activitatea in domeniu. Cred ca dupa studiul acesta voi putea sa influentez pozitiv si colegii de munca pentru a actiona mai eficient pentru prevenirea poluarii apelor din bazinul hidrografic al riului Olt.