POLUAREA FONICA
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli iar traficul spre exemplu genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoa 131e47b se ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna.
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor. Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil, ne atrage atentia atuci cand suna telefonul sau bate cineva la usa, sau cand suna sirena unui vapor. Zgomotul, un sunet nedorit, consista intr-un amestec de multe frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba, care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite. Zgomote diferite sunt distinse prin diferite distributii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.
Sunetele s-au definit ca orice
variatie de presiune care poate fi auzita de urechea umana.Aceasta inseamna un
domeniu de frecvente 20Hz ÷20 kHz, pentru o persoana tanara si sanatoasa.
Folosind NIVELUL DE PRESIUNE
Cum auzim?desen
Urechea umana este formata din 3 parti-urechea externa
-urechea mijlocie
-urechea interna
Urechea externa-pavilion
-canal auditiv colecteaza sunetele exterioare si le canalizeaza spre timpan care este pus in stare de oscilatie .
Timpanul separa urechea externa de urechea mijlocie
Urechea mijlocie actioneaza ca un dispozitiv de acordare in impendanta si este compusa din 3 oscioare 9(scarita,ciocan si nicovala).Aceste oscioare transmit oscilativ la urechea interna care este alcatuita din 2 sisteme separate:
Canalele semicirculare(pentru controlul echilibrului) si melcul (tub sub forma de cochilie umplut cu lichid care este separat pe directie longitudinala in doua de membrane bazilara
Sonometru
Sonometru este un instrument de masura proiectat astfel incat sa raspunda la sunete in mod similar cu urechea umana si sa permita masurarea repetabila si reproductibila a nivelului presiunii sonore.
Exista mai multe tipuri de sisteme de masurare a sunetului ,insa toate in principiu cu acelasi sistem de masura:microfon,o sectiune de procesare si o unitate de afisare.
Microfonul converteste semnalul sonor intr-un semnal electric echivalent.
Alegerea unui anumit tip de microfon poate fii influentata si de standardele impuse(national sau international) ISO 1999 si OSHA(American).
Daca se foloseste un microfon cu incidenta oarecare pentru masuratori in camp liber,rezultate optime se obtin daca acesta este orientat cu un unghi cuprins intre 70-800 in raport cu sursa Sonora.Daca microfonul este orientat direct catre sursa,rezultatele obtinute sunt mult prea mari.
DESENE
Influenta mediului inconjurator asupra masurarii
1.Vantul
Daca vantul bate direct spre microfon produce zgomote suplimentare.Pentru a bloca acest fenomen se folosesc niste ecrane de vant ce constau din sfere din burete spongios cu care se acopera microfonul.
2.Umiditatea
In cele mai multe cazuri nivelul de umiditate pana la un nivel de 90% are un efect neglijabil asupra sonometrului si microfonului.
3.Temperatura
Sonometru lucreaza in intervalul
4.Presiunea mediului
Variatiile presiunii atmosferice de pana la ± 10% vor avea o
influenta negrijabila asupra sensibilitatii microfonului.
Totusi la altitudini mari sensibilitatea poate fi influentata in cazul
frecventelor mari.
5.Vibratiile
Sonometrul si microfonul nu sunt influentate de vibratii dar sunt recomandate evitarea acestora.
6.Zgomotul ambiental implica masurarea zgomotului total
7.Zgomotul de Fond
Este un factor important care poate afecta precizia masuratorilor de zgomot.
Harti de zgomot
Efectele sunetului-zgomotului asupra omului
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice.
Majoritatea cazurilor de boala s-au inregistrat la locul de munca, unde lucratorii nu pot evita expunerea la sunetelor de intensitati ridicate, si daca aceasta expunere este idelungata pericolul este iminent. Muncitorii din fabrici, cei din domeniul constructiilor, personalul militar, politistii, pompierii si muzicienii sunt cei mai predispusi la aparitia acestei boli.
Chiar si la nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica produce probleme. Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare si deranjeaza somnul. Ca sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sangelui si la alte probleme de ordin cardiovascular, cat si boli pe fond nervos.
Din 2006, Romania va trebui sa respecte anumite limite de zgomot, dar si aparatura fabricata astfel incit sa nu deranjeze auzul, potrivit normelor europene.
Harti speciale pentru zonele in care zgomotul este intens, taxe pentru
depasirea limitelor de zgomot admise, muzica avind sonor redus, alarme auto
fabricate astfel incit sa nu deranjeze auzul. Toate acestea vor aparea
in
Din
pacate, pe harta nu va fi inclus zgomotul ambiental generat de activitatile
casnice, vecini, activitatile de la locul de munca si din interiorul
mijloacelor de transport in comun,
activitatile militare. Primii locuitori care vor afla cat de mare este zgomotul
in zonele prin care vor circula, langa casa, in parcuri, vor fi cei din
Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov,
Ploiesti, comunele Valea Calugareasca, Barcanesti, Blejoi. De aceasta
cartografiere a zgomotului se vor ocupa primariile, care, la randul lor, vor
realiza si planurile de actiune pentru prevenirea sau reducerea nivelului de
zgomot. Autoritatile regionale de protectie a mediului sunt obligate sa
identifice localitatile, aglomerarile, caile ferate, drumurile si aeroporturile
in care numarul decibelilor depaseste limita de suportabilitate si aproba
hartile de zgomot si planurile de actiune. Ulterior, autoritatea centrala de
mediu va comunica la Bruxelles toate informatiile. Hartile vor fi refacute la
fiecare 5 ani.
Din 2006, toate autoritatile locale care administreaza zonele cu mai mult de 250.000 de locuitori si cele care administreaza aeroporturile vor trebui sa aloce bani pentru realizarea hartilor de zgomot si sa gestioneze poluarea fonica. Nici localitatile mai mici nu au scapat. Pina in 2011, toate aglomerarile din Romania vor trebui sa aiba astfel de harti. Poluarea fonica se refera la volumul zgomotelor pe care le recepteaza o persoana la un moment dat. Astfel, nivelul zgomotului in fata cladirilor de locuit nu poate depasi 50 de decibeli, pe timp de zi, conform datelor furnizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Nici Ministerul Sanatatii nu a omis poluarea fonica. Pe timp de noapte, nivelul de zgomot nu trebuie sa depaseasca 40 de decibeli, potrivit ordinului dat de minister. La ora actuala, poluarea fonica depaseste si de doua ori limita admisa, conform datelor furnizate de Agentia Nationala de Mediu. 'Daca o persoana este supusa unui zgomot cu o intensitate mai mare de 80 de decibeli, aceasta risca sa-i fie afectat auzul', spune Lucia Radu, medic ORL.
Odata cu integrarea in UE, toate utilajele, autovehiculele, alarmele auto si chiar aparatele casnice vor fi evaluate in functie de vibratii si de intensitatea zgomotelor pe care le produc. Ele vor avea o eticheta in care se va specifica exact intensitatea zgomotului pe care il produc, iar din 2007 se vor introduce si taxele pe care utilizatorii vor trebui sa le achite daca depasesc limitele de zgomot maxim admise. Taxele vor fi diferite in functie de activitatea si de durata acesteia, spun specialisti din cadrul Ministerului Mediului. La ora actuala, masuratorile Directiei de Mediu din Primaria Capitalei demonstreaza ca bucurestenii sint supusi unor zgomote de doua ori mai mari decit limita admisa.
Luand in considerare aspectelor chestiunile expuse mai sus, trebuie sa acordam atentie si problemelor legate de rezolvarea poluarii fonice, in general putin atinse de studiile de mediu (studiile de impact).
Poluarea fonica produsa de transportul in comun in orasul Cluj-Napoca este una foarte mare in primul rand datorita mujloacelor de transport foarte vechi care produc un zgomot mare si unele vibratii care pot produce rupturi in infrastructura cladirilor aflate pe traseul masinilor.
Poluare fonica cea mai mare o produc tramvaiele care sunt invechite si produc sunete si vibratii mari.Insa de pe urma acestei poluari cine are de suferit?cetatenii orasului si locuitorii din preajma traseului tramvaielor care aud sunetele si simt vibratiile produse de trecerea tramvaielor.
In Cluj-Napoca, in special in zona centrala, sunt depasite frecvent normele maxime admise de zgomot si vibratii, mai ales datorita geometriei strazilor (inguste, fronturi inchise), configuratia terenului (strazi in panta), transportul greu, distantele mici intre intersectii, parcul mare de masini, lipsa unor masuri administrative eficiente Masurile ce le vom lua sint:
Legile care le incalca poluarea fonica sunt urmatoarele :
Art. 43. - Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreaza normele tehnice, standardele si regulamentele de aplicare privind:
d) pragul fonic si reglementari pentru limitarea zgomotelor;
Art. 47. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:
e) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis.
Art. 61. - In procesul de dezvoltare social-economica, al planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului si a localitatilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos. In acest scop, consiliile locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice raspund pentru:
e) reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporara sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor cu predominanta spatiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului;
Art. 75. - Ministerul Transporturilor si Ministerul de Interne asigura, pe baza normelor avizate de autoritatea centrala pentru protectia mediului, controlul:
a) gazelor de esapament;
b) intensitatii zgomotelor si vibratiilor produse de autovehicule;
c) transportului de materiale.
Efectele patologice ale zgomotului sunt:
- frustrare, deviere comportamentala, probleme psihologice legate de stress, dificultati in comunicare, dereglarea somnului si a relaxarii.
- impact asupra generatiilor viitoare
-probleme social-culturale, economice si estetice (izolare sociala, cartiere rau famate, deteriorarea cladirilor)
- surditatea traumatica
- perturbari ale sistemului nervos, cu evolutie lenta sau agresiva.
Expunerea excesiva la zgomot intens si pe perioade lungi de timp determina surditatea. Ea este intalnita mai ales la muncitorii din cazangerii care nu poarta casti fonice de protectie.
Frecventele inalte ale zgomotelor sunt mai periculoase decat cele joase. Surditatea intervine la persoanele care se afla in imediata apropiere a sursei puternice de zgomot. Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, cai ferate. Un singur camion cu remorca genereaza un zgomot de 90 decibeli, iar o coloana de camioane mai mult de 100 decibeli; un avion cu reactie, genereaza la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. In cartierul de locuinte pragul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 50 decibeli.
Zgomotul nu are numai o actiune patologica specifica asupra organului auditiv, provocand pierderile temporare sau permanente ale acuitatii auditive, dar poate sa exercite un anumit efect toxic asupra organismului. Astfel, zgomotul provoaca modificari in echilibrul fiziologic al organismului; simptomul general este o senzatie de oboseala, de slabiciune. Tulburarile pot duce la ameteli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mancare, anemie. Zgomotul produce tulburari neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificari ale presiunii sanguine, slabirea atentiei, leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor.
Traficul stradal genereaza zgomot cu o anumita intensitate produsa de camioane, autobuze, de sutele de autoturisme, trenuri, avioane. Astazi se cauta solutii pentru a evita producerea si transmiterea zgomotelor. Masinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit sa produca un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor de locuit. Acasa sau la birou, izolarea peretilor si instalarea geamurilor duble pot diminua sunetul traficului, a vecinilor si a altor surse zgomot exterioare. Peretii pusi de-a lungul autostrazilor pot proteja persoanele care locuiesc in apropiere de acestea de sunetul traficului, insa, din pacate, la noi in tara-unde nu avem nici autostrazi, dar sa mai vorbim de perdele fonice- acest lucru pare a fi destul de departe.
Prea mult zgomot pentru nimic!
Intermitenta zgomotului de intensitate diferita, deranjeaza linistea locuitorilor. Acest aspect este intalnit si noaptea. Zgomotele peste 65 decibeli implica modificari psihice manifestate mai ales prin oboseala si slabirea atentiei. La peste 90 decibeli oboselii si lipsei de atentie li se adauga leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), creste tensiunea arteriala intracraniana, diminueaza reflexele, determina tulburari ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburari fiziologice ale aparatului digestiv de cele mai multe ori cu aparitia ulcerului, tulburari ale glandelor endocrine, se accelereaza pulsul si ritmul respiratiei etc.
Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei si florei regiunilor pe care le survoleaza, datorita undelor de soc, fenomenului de reflexie si de difractie produs de denivelarile terenului. Avioanele supersonice produc detunatura balistica si bangul sonic care loveste solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populatie. Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de daunatoare pentru cladiri si pentru persoanele din zona maturata de bang ce atinge largimi de 80-100 km2. Manifestarile fiziologice negative ale organismului uman sunt cele mentionate anterior.
Astazi se cauta solutii pentru a evita producerea si transmiterea zgomotelor. Masinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit sa produca un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor de locuit. Pana in prezent, in Romania nu s-au stabilit norme de calitate sonora a mediului.
Pentru o mai buna apreciere a acestei "cantitati de zgomot", cum am numit-o arbitrar, zgomotele care actioneaza asupra organismului au fost clasificate in trei categorii:
1. zgomote cu intensitate intre 30-65 de foni in care se incadreaza fondul sonor obisnuit intalnit in apartamente si la numeroase locuri de munca in care se desfasoara activitati putin zgomotoase;
2. zgomote cu intensitate intre 65-90 de foni care cuprinde majoritatea zgomotelor intalnite pe reteaua stradala a centrelor populate precum si in numeroase sectoare de productie;
3. zgomote cu intensitate peste 90 de foni, caracteristice unor sectoare de productie deosebit de zgomotoase precum si in imediata apropiere a aeroporturilor pentru avioane cu reactie.
Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite. Acestea sunt:
- circulatia sau transporturile; - industria;
- constructiile si montajele;
- comertul;
- copiii in trenurile de joaca (tipetele lor inregistrand 70-80 dB);
- terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100 dB);
- animalele (cainii, pisicile, pasarile) pot tulbura linistea mai ales noaptea. Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80 dB.
Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier, perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.
Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier, perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.
Impactul poluari fonice asupra mediului si a oamenilor
Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv structura fragila a urechi interne. Sunetele puternice - cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon - pot duce la pierderea imediata a auzului.
Majoritatea cazurilor de boala s-au inregistrat la locul de munca, unde lucratori nu pot evita expunerea la sunete de intensitati ridicate, si daca aceasta expunere este indelungata pericolul este iminent. Muncitorii din fabrici, cei din domeniul constructiilor , personalul militar, politisti, pompierii si muzicieniisunt cei mai predispusi la aparitia acestei boli.
Chiar si la nivele la care nu exista pericolul pierderi auzului, poluarea fonica produce probleme. Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare si deranjeaza somnul. Ca sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiuni sangelui si la alte probleme de ordin cardiovascular, cat si boli pe fond nervos.
Decibeli
Soapta/Vantul prin valuri/ceata/aspirator/muzica/motor/tipat de
Frunze / aprinsa rock /cu reactie/durere
Fig. 1
Cercetarile actuale au demonstrat ca un nivel foarte mare al zgomotului actioneaza intr-adevar negativ, dar si linistea foarte apasatoare este cauzatoare de neliniste. Prin urmare, sunetele cu o anumita intensitate sunt necesare. Fiecare persoana are un anumit nivel de toleranta la zgomot intrand acum in joc factori precum varsta, starea de sanatate sau chiar temperamentul.
Poluarea sonora este prezenta in transporturile de toate tipurile (rutier, feroviar, aerian), cresterea numarului de unitati industriale, precum si in dotarea locuintelor cu tot mai multe aparate electrocasnice industrie.
In general se poate discuta despre o extindere a poluarii sonore la nivelul global al mediului ambiant. Inainte de elaborarea unor noi legi pentru protectia mediului inconjurator, trebuiesc respectate cu strictete legile existente in vigoare, iar noile legi sa fie in concordanta cu legile Uniunii Europene.
BIBLIOGRAFIE
https://greenattack.bikeattack.ro/
https://www.euractiv.ro/content/section%7CreadStory
Sunetele s-au definit ca orice
variatie de presiune care poate fi auzita de urechea umana.Aceasta inseamna un
domeniu de frecvente 20Hz ->20 kHz,pentru o persoana tanara si sanatoasa.
Folosind NIVELUL DE PRESIUNE
CUM AUZIM?
Urechea umana este formata din 3 parti-urechea externa
-urechea mijlocie
-urechea interna
Urechea externa-pavilion
-canal auditiv -> colecteaza sunetele exterioare si le canalizeaza spre timpan care este pus in stare de oscilatie
Timpanul separa urechea externa de urechea mijlocie
Urechea mijlocie actioneaza ca un dispozitiv de acordare in impendanta si este compusa din 3 oscioare 9(scarita,ciocan si nicovala).Aceste oscioare transmit oscilativ la urechea interna care este alcatuita din 2 sisteme separate:
Canalele semicirculare(pentru controlul echilibrului) si melcul (tub sub forma de cochilie umplut cu lichid care este separat pe directie longitudinala in doua de membrane bazilara
Sonometru
Sonometru este un instrument de masura proiectat astfel incat sa raspunda la sunete in mod similar cu urechea umana si sa permita masurarea repetabila si reproductibila a nivelului presiunii sonore.
Exista mai multe tipuri de sisteme de masurare a sunetului ,insa toate in principiu cu acelasi sistem de masura:microfon,o sectiune de procesare si o unitate de afisare.
Microfonul converteste semnalul sonor intr-un semnal electric echivalent.
Alegerea unui anumit tip de microfon poate fii influentata si de standardele impuse(national sau international) ISO 1999 si OSHA(American).
Daca se foloseste un microfon cu incidenta oarecare pentru masuratori in camp liber,rezultate optime se obtin daca acesta este orientat cu un unghi cuprins intre 70-800 in raport cu sursa Sonora.Daca microfonul este orientat direct catre sursa,rezultatele obtinute sunt mult prea mari.
DESENE
Influenta mediului inconjurator asupra masurarii
1.Vantul
Daca vantul bate direct spre microfon produce zgomote suplimentare.Pentru a bloca acest fenomen se folosesc niste ecrane de vant ce constau din sfere din burete spongios cu care se acopera microfonul.
2.Umiditatea
In cele mai multe cazuri nivelul de umiditate pana la un nivel de 90% are un efect neglijabil asupra sonometrului si microfonului.
3.Temperatura
Sonometru lucreaza in intervalul
4.Presiunea mediului
Variatiile presiunii atmosferice de pana la ± 10% vor avea o
influenta negrijabila asupra sensibilitatii microfonului.
Totusi la altitudini mari sensibilitatea poate fi influentata in cazul
frecventelor mari.
5.Vibratiile
Sonometrul si microfonul nu sunt influentate de vibratii dar sunt recomandate evitarea acestora.
6.Zgomotul ambiental implica masurarea zgomotului total
7.Zgomotul de Fond
Este un factor important care poate afecta precizia masuratorilor de zgomot.
|
