PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

10.1 Agricultura

10.1.1 Interactiunea agriculturii cu mediul

Agricultura si zootehnia sunt mai putin dezvoltate datorita amplasarii geografice a judetului Maramures si activitatilor industriale preponderente, respectiv extragerea si prelucrarea minereurilor neferoase.

Desi în judet au existat ferme zootehnice pentru cresterea în sistem industrial a pasarilor si animalelor, în prezent efectivul de animale este în descrestere. Cantitatile de dejectii animaliere produse au scazut, dar ele reprezinta, alaturi de cadavrele de animale, prin lipsa puturilor seci, o problema de mediu a judetului. Deseurile agricole rezultate din gospodariile individuale sunt gestionate corespunzator de catre detinatorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturala a terenurilor agricole. Stocarea dejectiilor de animale în gospodariile individuale pâna la împrastierea acestora pe câmp, poate constitui o potentiala sursa de poluare a apei freatice, utilizata în multe cazuri ca singura sursa de apa potabila.

În zonele deluroase se practica viticultura si în special horticultura. Din prelucrarea în sistem gospodaresc a fructelor, rezulta deseuri lichide cu încarcare organica deosebit de mare, care partial se valorifica sub forma de hrana pentru animale. Exista totusi o tendinta de deversare a borhotului direct în cursuri de apa de munte, cu debit mic de dilutie, cu un impact negativ semnificativ asupra calitatii apei si a solului.

10.1.2 Evolutiile din domeniul agriculturii, estimarile noilor efective de animale si perfectionarile metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

10.1.2.1 Evolutia utilizarii solului în agricultura

Evolutia utilizarii solului în agricultura este prezentata în continuare:

Tabel 10.1.2.1.1

Evolutia utilizarii solului de catre agricultura

10.1.2.2 Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

În anul 2005 s-au retras din circuitul agricol 22 ha teren în favoarea curtil 858j93i or si constructiilor din care 11 ha teren arabil.

10.1.2.3 Evolutia suprafetelor împadurite

În fondul forestier de stat s-au împadurit 696 ha integral si 74 ha completari curente. Prin regenerari naturale s-au realizat 894 ha.

10.1.2.4 Evolutia septelului (bovine, porcine, pasari)

Evolutia septelului în anul 2005 fata de anul 2004 este:

Tabel 10.1.2.4.1

Evolutia efectivului de animale

10.1.2.5 Agricultura ecologica

La nivelul judetului Maramures agricultura ecologica nu are un caracter organizat si semnificativ ca amploare. In anul 2005 s-au înregistrat 4 producatori de produse ecologice, cu activitate în legumicultura si apicultura.

10.1.3 Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

În judetul Maramures, spatiu apartinând Bazinului Hidrografic Somes - Tisa, Lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole cuprinde urmatoarele teritorii administrative:

Principalele emisii poluante în atmosfera, din agricultura, provin din cresterea animalelor. Astfel, în anul 2005, pe baza metodologiei CORINAIR, s-au inventariat 2316 to de CH₄, 122,5 to de N₂O si 3527 to de NH₃, ca emisii în atmosfera provenite din sectorul agricol.

10.1.4 Utilizarea durabila a solului

La nivelul judetului Maramures, din datele obtinute, nu se evidentiaza schimbari semnificative în utilizarea solului. În anul 2005 a ramas necultivata o suprafata de teren arabil de 620 ha.

10.2 Industria

Principalele surse de poluare a mediului sunt unitatile cu profil de extractie si preparare a minereurilor neferoase si de metalurgie neferoasa.

Din activitatea specifica de metalurgie neferoasa se emit în atmosfera gaze cu dioxid de sulf si pulberi cu continut de plumb, cadmiu si alte metale. La acestea se adauga poluarea provocata de pulberile cu continut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum si emisiile de poluanti în atmosfera provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice, de la centralele termice pentru producerea caldurii si apei calde menajere si din traficul rutier.

Din aceleasi activitati apele si solul sunt poluate cu metale grele.

În zona municipiului Sighetu Marmatiei si în celelalte localitati din judet, principalele surse de emisii poluante sunt constituite de unitatile de producere a energiei termice de mica capacitate, majoritatea locuintelor utilizând surse individuale de încalzire, de arderile combustibililor la agenti economici si populatie, avându-se în vedere tipurile de combustibili utilizati (pacura, CLU, lemn si deseuri de lemn).

10.3 Energie si transport

10.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului

In judetul Maramures nu exista în functiune instalatii mari de ardere pentru producerea energiei termice. Pentru producerea energiei electrice exista 8 microhidrocentrale cu o functionare sezoniera, functie de debitele râurilor pe care sunt instalate (3 pe râul Firiza, 1 pe râul Stedea, 1 pe Valea Stur, 1 pe pârâul Chiuzbaia si 2 pe pârâul Viseut si Fântâna).

Instalatiile electrice aflate în gestiunea SDFEE Baia Mare sunt compuse din:

• statii electrice de transformare (18 de 110 kV/medie tensiune; 5 statii de medie tensiune/medie tensiune), posturi de transformare aeriene, în cladire zidita sau în constructie metalica (1133 buc);
• linii electrice aeriene (LEA) de 110 (547,6 km), LEA de 35, 20, 10, 6 kV si linii electrice subterane (LES) de 20, 10, 6 kV (total linii electrice de medie tensiune = 2157,155 km; total linii electrice de 0,4 kV = 4139,306 km).

Desi nu sunt surse de poluare, liniile si statiile prezinta totusi un oarecare impact negativ asupra mediului înconjurator, ca de exemplu:

a) asupra terenului pe care sunt amplasate:

posibilitate de contaminare a solului si a apelor prin scapari accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili;

ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene si perimetrele statiilor de transformare;

defrisarea sistematica a vegetatiei în lungul culoarului de siguranta al liniilor electrice aeriene;

obstacole în calea zborului pasarilor;

generarea de ozon prin efect corona (în conditii meteorologice nefavorabile si la tensiuni > 110 kV). 

b) asupra altor obiective si în special a transmisiilor în curenti slabi:

interdictii pentru amplasarea în vecinatate a altor obiective;

perturbatii ale sistemelor de radio si televiziune;

influente asupra instalatiilor de telecomunicatii sau a altor retele electrice la încrucisarile si apropierile de acestea.

c) asupra urbanismului:

impact vizual.

d) altele:

pericol de incendiu ca urmare a deteriorarii izolatiei sau a atingerii accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetatie uscata;

potentiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutari;

pericol de cadere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la traversari de drumuri, cai ferate, ape, cladiri, etc.

10.3.2 Consumul brut de energie

Consumul brut de energie electrica în judetul Maramures în anul 2005 a fost de 654943 MWh, iar energia vânduta a fost de 528785 MWh, din care:

mari consumatori:  252990 MWh

mici consumatori:  85428 MWh

iluminat public: 13212 MWh

consum casnic: 177155 MWh

10.3.3 Generarea de energie si încalzirea la nivel de unitati administrative

La nivelul unitatilor administrative au fost desfiintate sistemele centralizate de producere si distributie a energiei termice. Incalzirea se realizeaza în general prin sisteme proprii (microcentrale de bloc, scara, apartament) care utilizeaza combustibil gazos (Baia Mare, Seini, Târgu-Lapus) sau combustibil lichid si solid (Sighetu Marmatiei).

Volumul total de gaze distribuite în judet în anul 2005 a fost de 139204 mii m³, repartizat astfel:

consum industrial: 23328 mii m³

comert, institutii: 28527 mii m³

consumatori casnici, încalzire CT (case, vile, scara, apartament): 87349 mii m³

În centralele termice ale agentilor economici s-au consumat pentru producerea de energie termica 2370,9 tone pacura, 708 tone CLU si 40662 tone deseuri de lemn.

10.3.4 Impactul consumului de energie asupra mediului

Folosirea energiei electrice în diversele activitati industriale nu produce un impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisa desfasurata.

Impactul asupra mediului produs de arderea combustibililor de tipurile pacura, CLU si deseuri de lemn pentru producerea de energie termica este tratat la capitolul 3.

10.3.5 Impactul producerii de titei si gaz natural asupra mediului

In judetul Maramures se extrage titei în localitatea Sacel. Productia este intermitenta si nu depaseste 4 to/zi. Lungimea traseului de conducte cu potential impact negativ asupra solului este de 6,8 km. Activitatea de extractie a afectat de-a lungul timpului 1,09 ha de teren, din care 1 ha a fost refacut, ramânând afectata o suprafata de 0,9 ha de fânete. Gazul de zacamânt separat este folosit partial pentru activitati desfasurate la baza Sacel, o parte fiind eliminat în atmosfera.

10.3.6 Energii neconventionale - nu e cazul

10.3.7 Evolutia energiei în perioada 1995 - 2005 si tendintele generale de mediu în urmatorii ani

Evolutia energiei electrice vehiculata prin retelele electrice din judetul Maramures este urmatoarea:

Tabel 10.3.7.1

Evolutia energiei în perioada 1995 - 2005

Fig. 10.3.7.1

Evolutia consumului de energie electrica în perioada 1995 - 2005

10.3.8 Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi

O mare parte a activitatilor economice si sociale ale judetului Maramures sunt concentrate în municipiul Baia Mare, care a devenit un centru polarizator al deplasarilor de bunuri si persoane pentru o zona relativ întinsa.

Având în vedere cresterea intensitatii traficului rutier, acesta determina o presiune semnificativa asupra mediului.

Principalele cantitati de poluanti emisi din transport rutier, inventariati în anul 2005, prin metodologia CORINAIR, sunt (în tone):

10.3.9 Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Se prognozeaza un nivel în continua crestere a traficului rutier, estimându-se ca limita de saturatie se va atinge în anul 2025. S-au avut în vedere:

schimbarea structurii economiei prin cresterea semnificativa a ponderii sectorului tertiar;

redistribuirea în teritoriu a unor activitati economice;

urbanizarea mai accentuata a unor localitati;

ridicarea generala a nivelului de trai al populatiei;

dezvoltarea relatiilor economice cu tarile învecinate.

Rezulta din aceste tendinte necesitatea unui volum foarte mare al investitiilor pentru infrastructura rutiera si monitorizare.

10.3.10 Situatia parcului auto

Nu detinem date actualizate privind parcul auto.

10.4 Turismul

Se constata o crestere a capacitatii de cazare turistica în functiune în anul 2005 cu 45,5% fata de anul 2004, (976.902 locuri-zile), pe fondul cresterii calitatii serviciilor, pondere detinând hotelurile(53,8%), pensiunile 24,8%, taberele de elevi 10,6%, motelurile 5,8%, cabanele turistice 3,1 % si restul tipurilor 1,9%.

Inzestrat cu un potential extravilan natural d3e agrement si turism, Baia Mare detine zone de agrement si în intravilan, localizate îndeosebi în partea de Nord si Nord-Est a intravilanului, respectiv în arealul zonei forestiere. Punctele vizate în scopuri de agrement sunt reprezentate de lacurile artificiale Bodi Ferneziu si Strâmtori-Firiza precum si de vaile: Firiza, Blidari, Valea Neagra, Usturoiu.

Conform strategiilor locale, turismul si agrementul sunt considerate ca fiind domenii foarte importante în dezvoltarea durabila a municipiului, investitiile în acest domeniu constituind o prioritate a comunitatii, alaturi de infrastructura urbana.

În acest sens este prognozata o crestere a presiunii exercitate de turism si agrement pentru urmatorii ani, existând o potentiala reflectare în evolutia calitatii factorilor de mediu.

10.5 Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

10.5.1 Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

În anul 2005 nu au avut loc accidente majore de mediu sau poluari accidentale cu impact major asupra mediului. S-a intervenit la 2 poluari accidentale pe ape, fara efecte semnificative.

10.5.2 Poluari cu efect transfrontier

În anul 2005 nu s-au semnalat poluari cu efect transfrontier.

10.6 Impactul realizarii Canalului de Navigatie de Mare Adâncime pe bratul Chilia (Ucraina)

Nu este cazul

10.7 Concluzii

Principalele presiuni asupra mediului provin din emisiile de poluanti rezultate în urma activitatilor industriale specifice zonei (exploatarea miniera a metalelor neferoase, metalurgia neferoasa) care au afectat în timp starea factorilor de mediu.

De asemenea, cresterea semnificativa a traficului rutier constituie o presiune asupra mediului, în special în Baia Mare.