Evaluarea problemelor de mediu reprezinta un profil al conditiilor de mediu existente intr-o arie geografica bine definita (oras, zona, judet, regiune). 919d37j Acest profil reprezinta, la rândul sau, o imagine cât mai clara a starii actuale a factorilor de mediu: apa, aer, sol.
Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau în:
Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate;
Furnizarea informatiilor privind impactul activitatilor institutiilor publice, private si individuale asupra mediului, precum si privind modul în care acestea pot îmbunatati si proteja mediul;
Stabilirea unui nivel initial al conditiilor de mediu care sa constituie reperul fata de care se va masura eficienta actiunilor de îmbunatatire ;
Constientizarea publicului în raport cu problemele de mediu si implicarea cetatenilor în actiunile pentru îmbunatatirea mediului ;
Facilitarea stabilirii relatiilor si parteneriatului între participantii la implementarea actiunilor, ceea ce poate conduce la noi oportunitati de actiune.
Sursele de date din judetul Prahova au fost în general autoritatile locale: Consiliul Judetean, Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, Garda de Mediu, primariile, institutiile publice cu atributii în domeniul protectiei mediului. O alta sursa de date a fost constituita din informatiile detinute de unitati private, ONG, agentii economici precum si cetatenii. Colectarea datelor s-a facut cu ajutorul unor chestionare care au fost trimise tuturor factorilor implicati si au fost primite completate. Pe baza datelor colectate si procesate au fost identificate problemele/aspectele de mediu individuale, clasificate apoi în categorii de probleme.
Ierarhizarea problemelor de mediu si stabilirea prioritatilor pentru actiune au fost efectuate, utilizând metoda analizei multicriteriale, descrisa mai jos.
a. Grupul de Lucru pentru PLAM a folosit urmatoarele criterii:
Criterii pentru ierarhizare :
- în ce masura problema afecteaza sanatatea umana.
Fundamentare - Pericolul existent sau potential asupra vietii umane este inacceptabil. Sanatatea publica trebuie sa fie protejata. Îmbunatatirea conditiilor de viata, reducerea riscului si diminuarea disconfortului trebuie sa aiba o mare prioritate.
în ce masura problema afecteaza mediul.
Fundamentare - Necesitatea refacerii, protejarii si conservarii naturii si biodiversitatii. Un mediu natural bogat, sanatos si resurse naturale bine protejate sunt conditii esentiale pentru mentinerea vietii în ansamblu dar si pentru o dezvoltare durabila.
3 - în ce masura problema genereaza neconformarea cu cerintele legale.
Fundamentare - Necesitatea respectarii/îndeplinirii obligatiilor legale actuale si în perspectiva.
Criterii pentru stabilirea prioritatilor pentru actiune :
1. - Care sunt costurile asociate solutionarii problemei.
Fundamentare - Prioritatea trebuie acordata celor mai mici costuri asociate solutionarii problemei.
2. - în ce masura abordarea problemei aduce beneficii sanatatii publice/ mediului.
Fundamentare - Prioritatea trebuie acordata celor mai mari beneficii asociate solutionarii problemei. Prioritatile cele mai mari le au problemele a caror solutionare are asociate costuri mici si beneficii mari.
b. Fiecarui criteriu i s-a asociat o scara calitativa si anume:
mare;
mediu;
redus.
c. Scarii calitative i s-a asociat o scara cantitativa:
Criterii ierarhizare (1, 2, 3):
mare = 3; mediu = 2; redus =1.
Criterii stabilire prioritati:
Criteriul 4 Criteriul 5
mare = 1; mare = 3;
mediu = 2; mediu = 2;
redus = 3. redus = 1.
d. Fiecarui criteriu i s-a asociat o pondere:
criteriul 1 - pondere 5;
criteriul 2 - pondere 4;
criteriul 3 - pondere 3;
Criteriilor pentru stabilirea prioritatilor pentru actiune nu li s-au acordat ponderi. În caz contrar un criteriu poate determina prioritatile în detrimentul celuilalt criteriu.
Ierarhizarea problemelor de mediu (exemplu) :
Matrice etapa I
|
Criteriul |
EI - XX - YY - ZZ | |
|
Criteriul 1 |
Mare | |
|
Criteriul 2 |
Mare | |
|
Criteriul 3 |
Redus |
Matrice etapa II
|
Criteriul |
EI - XX - YY - ZZ | |
|
Criteriul 1 | ||
|
Criteriul 2 | ||
|
Criteriul 3 |
Matrice etapa III
|
Criteriul |
EI - XX - YY - ZZ | |
|
Criteriul 1 ( ponderea 5) |
5 x 3 = 15 | |
|
Criteriul 2 ( ponderea 4) |
4 x 3 = 12 | |
|
Criteriul 3 ( ponderea 3) |
3 x 1 = 3 | |
|
Total |
Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii.
Scorul pe criterii se calculeaza înmultind scara cantitativa cu ponderea criteriului.
Ponderea va fi aplicata fiecarei probleme individuale din cadrul fiecarei categorii de probleme.
Stabilirea prioritatilor de mediu pentru actiune
Matrice etapa IV
|
Criteriul |
EI - XX - YY - ZZ | |
|
Criteriul 4 |
Mare | |
|
Criteriul 5 |
Mediu |
Matrice etapa V
|
Criteriul |
EI - XX - YY - ZZ | |
|
Criteriul 4 | ||
|
Criteriul 5 |
Matrice etapa VI
|
Criteriul |
EI - XX - YY - ZZ | |
|
Criteriul 4 |
1 x 30 = 30 | |
|
Criteriul 5 |
2 x 30 = 60 | |
|
Total |
Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii.
Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativa a criteriului si scorul problemei rezultat din matricea III pentru ierarhizare.
Procedura s-a aplicat fiecarei probleme individuale de mediu din cadrul categoriei de probleme respective.
3.2. DESCRIEREA, ANALIZAREA sI EVALUAREA PROBLEMELOR/ ASPECTELOR DE MEDIU
Sectiunea urmatoare include descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu din judetul Prahova, pe baza rezultatelor obtinute de la diferitele autoritati precum si în urma consultarilor în cadrul Grupului de Lucru, avându-se în vedere sursele majore de poluare identificate si influenta lor asupra mediului si sanatatii umane.
A. Calitatea si cantitatea apei potabile
Judetul Prahova, în care se gasesc 14 orase si 90 comune, are cea mai mare densitate de populatie, dupa Bucuresti. Aceasta face ca necesarul de apa potabila, atât din punct de vedere calitativ cât si cantitativ, sa fie ridicat. În prezent acesta nu este asigurat în totalitate nici în mediul urban nici în cel rural. Astfel, la începutul anului 2002 numai 44 localitati dispuneau de sisteme de alimentare centralizata cu apa. Prin procesul investitional ce a urmat s-a ajuns ca pâna în prezent 65 localitati sa dispuna de un astfel de sistem de alimentare cu apa. Totusi, zonele rurale îndepartate nu beneficiaza de sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila, aceasta facându-se din fântâni, a caror calitate nu poate fi supravegheata în bune conditii.
Cel mai important consumator de apa este industria, în cadrul careia industria de prelucrare a titeiului si petrochimica este evident cea mai reprezentativa. Faptul ca ponderea în judet o reprezinta aceasta industrie conduce la numeroase probleme legate de gospodarirea apelor, în general, si de poluarea acestora, în particular. Activitatea obiectivelor din domeniul prelucrarii titeiului si petrochimie a dus, înca de la punerea lor în functiune, cu zeci de ani în urma, la deteriorarea calitatii apei din pânza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa potabila. Totodata, evacuarea apelor uzate de la cele 5 unitati de prelucrare a titeiului si petrochimie afecteaza radical calitatea receptorilor acestora.
B. Poluarea apelor de suprafata
Reteaua hidrografica, puternic dezvoltata, formeaza un bazin de forma palmata cu directia de curgere NV - SE. Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat.
Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care la rândul lor dreneaza suprafete întinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi si debite. Principalele surse de impurificare a apelor de suprafata sunt considerate a fi apele evacuate insuficient epurate provenite: din activitati industriale, în special cea de extractie si prelucrare a titeiului, din statiile de epurare ale localitatilor mari, în special cea a municipiului Ploiesti, dar si cele ale localitatilor de pe Valea Prahovei precum si lipsa retelelor de canalizare din mediul rural. În acest ultim caz, desi s-au facut investitii în sisteme de alimentare centralizata cu apa potabila, problema realizarii si a retelelor de canalizare nu a fost luata în calcul.
C. Ape menajere si industriale
Se constata scaderea relativa si moderata a ponderii gospodariilor comunale în poluarea cursurilor de apa cu toate tipurile de poluanti fata de industria petrochimica care câstiga teren, datorita cresterii volumelor de apa evacuate de acestea din urma.
Totusi, ramâne evidenta contributia covârsitoare a gospodariilor comunale la poluarea râurilor din judet. Extinderile si modernizarile statiilor de epurare aferente s-au realizat în procent semnificativ comparativ cu numarul mare de statii subdimensionate cantitativ si calitativ. In anii 2004-2005, au fost puse în functiune statii noi de epurare pentru comunele: Floresti, sat Calinesti-com. Floresti, Valea Calugareasca, Paulesti si Maneciu Pamânteni. Deasemeni, s-au finalizat lucrarile privind extinderea si retehnologizarea statiilor Valenii de Munte si Maneciu-Ungureni în cadrul proiectului ''Reabilitare economica si ecologica a bazinului Teleajen''. Pentru municipiul Ploiesti, s-a obtinut aprobarea pentru accesarea unor fonduri ISPA pentru extinderea si retehnologizarea statiei de epurare existente, urmând ca lucrarile sa demareze în anul 2006.
Urmatorul poluator important - industria petrochimica, cunoaste o dezvoltare a sistemelor de epurare, ca urmare a lucrarilor de retehnologizare si modernizare realizate: SC Petrotel -Lukoil si-a modernizat si retehnologizat în totalitate statia de epurare, iar SC Petrom Sucursala Petrobrazi a finalizat o parte din lucrarile de modernizare a statiei de epurare, respectiv treapta biologica, reducând posibilitatea impurificarii emisarului prin apele uzate evacuate, dar nu si riscul impurificarii receptorului prin infiltratiile din subteranul infestat, mai ales în zona evacuarii de la Petrom- Petrobrazi.
Este de subliniat ca si cele mai mari depasiri ale limitelor maxim admise prin actele de reglementare se constata de asemeni în cazul evacuarilor de ape uzate de la gospodariile orasenesti, cunoscuta fiind situatia precara a statiilor de epurare, desi aglomerarile umane se dezvolta atât demografic, cât si industrial.
D. Pericole generate de fenomene naturale
Din totalul suprafetei agricole a judetului Prahova de 279053 ha, 46183 ha reprezinta terenuri puternic si foarte puternic afectate de eroziuni de suprafata, care nu sunt utilizate pentru agricultura decât dupa efectuarea de lucrari de amenajare specifice. Terenurile slab si moderat erodate, în suprafata de 25908 ha, se preteaza la culturi de vita de vie si pomi fructiferi, cu amenajari si cheltuieli minime.
În unele zone se manifesta eroziuni de adâncime (siroiri, ogase, râpe si ravene) în suprafata de 3603 ha dar si alunecari de teren înca active pe o suprafata de 3693 ha. care au afectat cai de acces, locuinte si terenuri agricole.
La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si precipitatiile abundente din anul trecut (primavara -vara 2005), care au provocat numeroase si masive alunecari de teren, modificari substantiale ale pânzei freatice, cresteri de debite ale afluentilor râului Prahova si ale torentilor, aparitia de noi izvoare si mustiri de apa, cu toate neplacerile care rezulta de aici (deteriorari de drumuri, deteriorarea retelelor de alimentare cu apa, deversari ale foselor septice , deteriorari de locuinte, doborârea arborilor, antrenarea deseurilor menajere în cursurile de apa).
E. Poluarea atmosferei
Datorita concentrarii activitatilor de prelucrare a titeiului în jurul Municipiului Ploiesti aceasta zona a fost tinuta sub observatie în ceea ce priveste evacuarea de poluanti în atmosfera. Desi în perioada analizata (vezi Cap. 2.2.1.2) s-au constatat atât cresteri cât si scaderi ale concentratiilor unor poluanti, nivelul acestora se mentine în zona limitelor admise - ceea ce dovedeste ca societatile ce îsi desfasoara activitatile în zona Ploiestiului iau masuri imediate si eficiente pentru reducerea cantitatilor noxelor evacuate si a riscului de accidente majore. Aceste masuri au fost cuprinse în programele de conformare al marilor companii si sunt în curs de implementare, dar costurile ridicate ale unora dintre ele conduc la esalonarea lor în timp.
Ca urmare a proiectului IDAQ - referitor la implementarea si transpunerea legislatiei europene privind calitatea aerului ambiental, au fost stabilite pe baza unui proiect pilot de modelare a dispersiei poluantilor atmosferici (conform datelor obtinute in urma monitorizarii calitatii aerului in Aglomerarea Ploiesti) locatiile în vederea amplasarii statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului. In urma modelarii s-au amplasat 6 statii automate de monitorizare in aglomerarea Ploiesti astfel: 4 statii in orasul Ploiesti, 1 statie in comuna Brazi si 1 statie in comuna Blejoi.
Indicatorii monitorizati sunt: NOx, SO2, CO, O3, PM10/PM2,5, COV, Pb, parametrii meteo (viteza si directia vantului, umiditate,radiatie solara)
In anul 2007 APM Prahova a fost dotata cu un laborator mobil pentru masurarea imisiilor poluantilor specifici judetului nostru, parametrii meteo (viteza si directia vantului, umiditate,radiatie solara).
De asemenea laboratorul este dotat cu analizoare automate pentru determinarea emisiilor provenite de la cosurile de evacuare a poluantilor: CO - monoxid de carbon, SO2 - dioxid de sulf, NOx - oxizi de azot, NO - monoxid de azot, NO2- dioxid de azot, CO2 - dioxid de carbon, O2 - oxigen
F. Poluarea solului si apelor subterane
Poluarea cu produse petroliere a panzei freatice din partea de sud si sud-est a municipiului Ploiesti cuprinde zonele Brazi, Barcanesti, Berceni, Rafov, Pucheni, Tinosu. Este o poluare istorica, datorata unor catastrofe anterioare (cutremure si bombardamente), precum si instalatiilor de prelucrare si transport a produselor petroliere brute si rafinate apartinand Rafinariilor Petrobrazi, Petrotel-Lukoil, Astra, Vega, SC CONPET SA SI SC PETROTRANS SA;
In cadrul proiectului PHARE RO 9910.02 LOT 2 a fost realizata o retea de monitorizare regionala care permite evaluarea contaminarii cu produs petrolier in zona de sud si sud-est a municipiului Ploiesti.
Obiective proiect :
Imbunatatirea calitatii solului poluat cu petrol si a calitatii apei subterane,
Reactualizarea studiilor anterioare in vederea caracterizarii si evaluarii poluarii solului si apei subterane
Dezvoltarea unui proiect pilot care sa foloseasca cele mai bune tehnici si tehnologii in scopul descresterii cantitatii de hidrocarburi din apa subterana si emisiile de hidrocarburi
Definirea si implementarea unui sistem de monitorizare adecvat
Prioritati proiect :
dezvoltarea sistemului de monitorizare
imbunatatirea activitatii de monitoring in sprijinul utilizarii durabile a resurselor
stabilirea unei baze pentru dezvoltarea unui sistem informational
Reteaua de monitorizare realizata in cadrul acestui proiect cuprinde 250 de foraje de observatie in zonele : Barcanesti, Berceni, Râfov, Pucheni, Tinosu, Brazi.
Incepand cu anul 2003, APM Prahova monitorizeaza calitatea apelor subterane din aceste foraje din punct de vedere al continutului de hidrocarburi totale (C10 - C40) si de benzen, toluen, etilbenzen, xilen (BTEX).
In ceea ce priveste continutul in hidrocarburi totale ( C10 - C40 ), in toate zonele studiate se observa scaderi considerabile a concentratiilor in 2006 fata de 2003. Astfel, in zona Berceni valoarea medie in 2006 a scazut de 8 ori fata de 2003, in Barcanesti de 1.8 ori, in Pucheni de 3 ori, in Rafov de 3.7 ori, in zona Tinosu de 20.8 ori, iar in zona Brazi de 4 ori.
De asemeni în zona Valea Calugareasca se afla aprox. 1000 ha teren afectat de depozitele de deseuri de pirita si fosfogips provenite din activitatea vechii fabrici de îngrasaminte.
G. Urbanizarea mediului
Tendinta de diminuare a suprafetelor ocupate cu spatii verzi, discontinuitatile în functionabilitatea sistemului urban de spatii verzi, lipsa de legatura cu unitatile exterioare si poluarea compromit posibilitatile de a asigura un microclimat echilibrat si sanatos pentru locuitorii Municipiului Ploiesti. Reglementarile privind dezvoltarea fâsiilor plantate de-a lungul cailor de comunicatii nu au fost respectate, astfel, rezervele de teren au fost ocupate cu diverse constructii, zona rezultata fiind lipsita de coerenta urbana, iar functionabilitatea sistemului fiind compromisa.
În Municipiul Ploiesti exista un singur spatiu verde care se încadreaza în categoria Parcuri orasenesti (peste 20 ha); acesta este Parcul Memorial Constantin Stere care are o suprafata de 141,4 ha.
În orasul Busteni se gaseste o zona cu foste locuinte de serviciu, "zona Fierastrau", cu o vechime considerabila, care au ajuns intr-o stare avansata de degradare. Sistemul de canalizare este precar, iar drumul de acces din zona este degradat în proportie mare ceea ce conduce la imposibilitatea salubrizarii corespunzatoare, generând un aspect peisagistic dezolant si, în acelasi timp un real focar de infectie.
H. Gestiunea deseurilor
Viata socio - economica intensa în judetul Prahova are ca rezultat o cantitate însemnata de deseuri menajere si industriale. Gestionarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a acestor deseuri nu a primit, de-a lungul timpului, atentia cuvenita, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu, cât si impactul asupra populatiei prezinta riscuri ridicate. Pe teritoriul judetului au fost identificate 106 depozite de deseuri menajere (inclusiv în zone rurale) neamenajate, care ocupa o suprafata totala de 48,5 ha. Cantitatea de deseuri municipale colectata de la populatie si agentii economici, si depozitata în rampele ecologice a fost de aproximativ 130 000 tone, pentru anul 2005. Aceasta cantitate rezulta din fisele lunare privind deseurile menajere si asimilabile raportate de operatorii de salubritate din judetul Prahova. Fractia biodegradabila reprezinta aproximativ 80% din deseurile menajere si asimilabile. În anul 2005, o cantitate de 100 000 tone deseuri biodegradabile a fost depozitata în rampele de gunoi, din care aproximativ 30 000 tone reprezinta deseuri provenite din parcuri si gradini.
La nivelul judetului Prahova sunt patru depozite ecologice de deseuri menajere si asimilabile, astfel: Baicoi, Boldesti Scaieni, Banesti (singurul depozit autorizat pentru depozitarea atât a deseurilor menajere cât si a celor industriale inerte) si Valenii de Munte.
Totusi în judet exista numeroase societati, în special din industria petroliera, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide) precum: S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SNP PETROM Sucursala PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti Punct de lucru VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Romana S.A. Câmpina. Aceste societati, pana la sfârsitul anului 2006 vor sista depozitarea deseurilor industriale in aceste bataluri, urmand sa gaseasca o alternativa pentru gestionarea deseurilor rezultate din procesul tehnologic (o posibilitate ar putea fi incinerarea / co-incinerarea in fabricile de ciment).
De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca, precum si deseuri rezultate din industria extractiva miniera la Minele Filipesti de Padure si Ceptura (steril).
Uleiurile uzate (de motor, transmisie, gresare) au fost preluate de diferiti agenti economici care detin instalatii de procesare. Pe teritoriul judetului exista 9 instalatii de procesare a uleiului uzat si a altor tipuri de deseuri (reziduuri petroliere, slam galvanic, namoluri,etc.).
Modul de gestionare al deseurilor periculoase consta în principal în colectarea si stocarea lor în spatii special amenajate si predarea spre valorificare (acumulatori, uleiuri uzate, alte produse petroliere uzate), eliminare în depozite de deseuri industriale (namoluri din epurarea apelor uzate industriale, materiale refractare sau de captusire, zguri), neutralizare si evacuare în retele de canalizare (deseuri lichide apoase cu continut de substante periculoase).
În privinta slamurilor galvanice cu continut ridicat de metale grele, s-au creat conditii de stocare permanenta a acestora în bazine sau rezervoare etanse (exemplu: SC Muntenia Filipestii de Padure stocheaza slamuri intr-un bazin betonat cu o capacitate de 100 mc)
Conform Proiectului Phare RO 2002/000-586.04.07 privind eliminarea reziduurilor de pesticide, în luna iulie 2005, cantitatea de 9,85 tone deseuri de pesticide (în stare lichida si pulberi) si 4,914 tone ambalaje goale a fost transportata la un depozit al unitatii fitosanitate din judetul Giurgiu. Acestea, ulterior, au fost incinerate în afara tarii.
In septembrie 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de valabilitate expirat, în doua locatii. Cantitatea de deseuri de pesticide este de: pulberi 2519 kg, lichide 312 litri si ambalaje goale 79 bucati. Acestea se afla depozitate în conditii de siguranta.
Începând cu anul 2003 s-a trecut la colectarea selectiva a deseurilor de hârtie si carton, în primul rând în scoli si institutii publice, în special în municipiile Ploiesti si Campina. Din luna aprilie 2004 s-a trecut si la colectarea selectiva a deseurilor de materiale plastice (în special PET-uri) prin amplasarea de eurocontainere în cartierele mai aglomerate ale orasului Ploiesti În luna octombrie 2005, Primaria Ploiesti în parteneriat cu SC Eco-Rom Ambalaje SA Bucuresti si SSB Bucuresti a realizat un proiect pilot de colectare selectiva a deseurilor pentru zona centrala si de sud a municipiului Ploiesti. Pentru anul 2005 a fost colectata selectiv o cantitate de 427,5 tone hârtie si carton, precum si 15 tone deseuri de mase plastice.
I. Asigurarea starii de sanatate
Deoarece în judetul Prahova nu a fost realizat nici un studiu al sanatatii populatiei în relatie cu calitatea factorilor de mediu, starea de sanatate a locuitorilor nu poate fi apreciata în functie de acest criteriu. În anii 80 au fost unele încercari timide de a se aprecia starea de sanatate a animalelor din zona Valea Calugareasca, în raport cu problemele de mediu create de activitatea Combinatului de Îngrasaminte Chimice. În acest context s-a apreciat ca aparitia fluorozei la unele animale din gospodariile cetatenilor s-ar datora noxelor evacuate de acest combinat, dar nu au fost elaborate studii sau alte documente oficiale.
J. Degradarea mediului natural si construit
Taierile masive de arbori, taieri de exploatare, din padurile de deal si de munte, fara a se urmari reîmpadurirea stiintifica duc la aparitia fenomenelor de alunecare, totodata schimbând starea habitatelor naturale si determinând modificari ale climei. Numeroasele constructii ridicate în multe comune si orase ale judetului au un important impact antropic asupra mediului înconjurator, schimbând puternic habitatele naturale, impact determinat de amplasarea lor în imediata apropiere a padurii (nu exista o zona tampon).
Datorita impactului antropic (constructii de case, complexe hoteliere, turism dezorganizat si lipsa educatiei ecologice) precum si a defrisarilor, arealul de raspândire a multor specii declarate monumente ale naturii sau care sunt endemice, rare sau periclitate s-a restrâns comparativ cu alti ani (in cazul speciilor vegetale), iar în cazul speciilor de pasari sau animalele acestea sunt amenintate cu disparitia, desi multe dintre ele sunt monumente ale naturii sau sunt ocrotite la nivel national si international.
In Parcul Natural Bucegi se exploateaza jneapanul (Pinus mugo), desi este ocrotit de lege, în conditiile în care este singura specie care stabilizeaza pamântul în zona alpina. De asemeni este practicat pasunatul masiv ceea ce face ca flora si fauna acestui areal protejat sa fie pusa în pericol.
K. Educatia ecologica
Cu toate ca au fost initiate diverse proiecte de colectare selectiva a deseurilor reciclabile în scoli, institutii publice, societati economice, consideram ca acesta este numai un început timid în ceea ce priveste educatia ecologica a populatiei. Insuficientele resurse materiale umane si materiale dar si modesta implicare a institutiilor în rezolvarea acestei probleme au facut ca educatia ecologica sa nu atinga nivelul dorit.
L. Transport rutier
Judetul Prahova, prin asezarea sa geografica, reprezinta un important nod al retelelor de transport rutier si feroviar. În aceasta regiune se regasesc principalele rute ce leaga sudul tarii cu zona Moldovei si Transilvaniei. Aceste coridoare rutiere sunt tranzitate zilnic de mijloace de transport de tonaj mare ceea ce provoaca disconfort locuitorilor din zona respectiva (Ploiesti - Valenii de Munte - Brasov). De asemeni, în zona Câmpina, starea precara a retelelor de transport si traficul greu ce se desfasoara aici conduc atât la poluarea factorilor de mediu dar si la crearea unei stari de disconfort cetatenilor.
O alta problema o constituie transportul urban în Municipiile Ploiesti si Câmpina, care se face cu mijloace învechite si care nu mai corespund normelor rutiere în vigoare. Desi în ultimii ani, parcul de mijloace de transport în comun din Municipiul Ploiesti a fost în parte înnoit, poluarea aerului în oras se mentine la cote la care provoaca disconfortul locuitorilor mai ales în orele de trafic intens.
M. Întarirea capacitatii APM Prahova
Principalele probleme necesar a fi abordate în întarirea institutionala a autoritatii de mediu sunt legate de managementul eficient al resurselor umane, prin instruirea, utilizarea si motivarea eficienta a acestora.
În momentul de fata în cadrul APM sunt compartimente care au ca atributii de serviciu activitatea de control (controlul gestiunii deseurilor si a substantelor chimice periculoase, controlul conformarii, controlul biodiversitatii , controlul poluarii aerului a solului si a apei ), dar fara a avea posibilitatea de a aplica masuri coercitive.
Pentru a efectua un control eficient al poluarii ar fi necesar ca A.P.M sa dispuna de echipament pentru determinarea emisiilor în vederea identificarii surselor de poluare si supravegherea emisiilor rezultate din aceste procese tehnologice.
Deoarece poluarea nu are frontiere si atât poluarea aerului cit si a apei pot avea un impact pe o zona mai larga se impune abordarea acestor probleme de mediu la un nivel regional si national.
N. Aspecte legislative
Eforturile personalului A.P.M. Prahova sunt necesare pentru a se asigura atât corecta aplicare a legislatiei cât implementarea la nivel local a prevederilor directivelor Uniunii Europene.
Ţinând cont de necesitatile legislative actuale se impune cresterea nivelului de pregatire profesionala a personalului A.P.M prin realizarea unui sistem de instruire permanenta.
O. Turism si agrement
Recunoscuta ca importanta regiune turistica a tarii, Valea Prahovei constituie punctul de atractie principal al judetului. Renumitele statiuni, recunoscute atât pe plan national cât si international, concentreaza pe tot parcursul anului un numar impresionant de turisti care folosesc bazele existente, atât cele turistice cât si cele de tratament. Practicarea turismului în aceasta regiune a devenit o traditie, lucru ce a condus la dezvoltarea regiunii din toate punctele de vedere. Acest fapt a dat nastere însa si la practicarea unui turism dezorganizat, în locuri ce nu sunt special destinate acestuia. De-a lungul timpului unele zone au fost transformate în spatii traditionale de campare neavând însa amenajarea corespunzatoare. Acest fapt a dat nastere la crearea de depozite de deseuri menajere necontrolate sau la degradarea florei si faunei existente initial. Inexistenta marcajelor sau a mijloacelor de avertizare au întretinut aceasta stare de fapt.
Odata cu dezvoltarea, din punct de vedere turistic, si a altor zone din judet (Câmpina, Valea Doftanei, Telega, Slanic, Cheia, etc.), problemele prezentate mai sus au devenit un fapt real si pentru acestea, necesitând masuri imediate pentru a stopa evolutia lor.
Ierarhizarea si prioritizarea s-au realizat prin metoda analizei multicriteriala descrisa la capitolul 3.1, tinând cont de urmatoarele:
- pentru criteriul 4 - care sunt costurile asociate solutionarii problemei - s-au luat în considerare urmatoarele plaje de valori:
Costuri mici < 500.000 EURO - 3 puncte
Costuri medii 500.000 EURO - 1.000.000 EURO - 2 puncte
Costuri mari > 1.000.000 EURO - 1 punct
- pentru criteriul 5 - în ce masura abordarea problemei aduce beneficii sanatatii - s-a tinut cont de numarul de populatie afectata, astfel:
Numar populatie > 20.000.000 locuitori - 3 puncte
Numar populatie 10.000.000-20.000.000 locuitori - 2 puncte
Numar populatie < 10.000.000 locuitori - 1 punct
Procesul de luare a deciziilor pentru stabilirea prioritatilor a fost "Metoda votarii prin vot deschis". Grupul de Lucru si Comitetul de Analiza Tehnica au evaluat fiecare problema în parte prin discutii deschise si au procedat la vot deschis pentru fiecare problema identificata în vederea ierarhizarii si prioritizarii acestora, tinând cont de criteriile enumerate mai sus, argumentând fiecare votul sau.
Rezultatele proceselor de ierarhizare si stabilire a prioritatilor precum si lista centralizatoare a problemelor identificate sunt prezentate mai jos.
|
LISTA EXHAUSTIVĂ A PROBLEMELOR DE MEDIU sI IERARHIZAREA LOR |
||
|
PROBLEMA |
COD PROBLEMA |
IERARHIZARE |
|
CALITATEA sI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 01 | |
|
Asigurarea partiala si necorespunzatoare cu apa potabila a oraselor |
PM - 01 - 02 | |
|
Risc de poluare a surselor de suprafata de alimentare cu apa potabila datorat lipsei unor masuri de conectare la retelele sanitare în zonele rezidentiale îndepartate |
PM - 01- 03 | |
|
Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila în unele localitati rurale |
PM - 01 - 01 | |
|
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ |
PM - 02 | |
|
Poluarea produsa de Municipiul Ploiesti asupra pârâului Dâmbu |
PM - 02 - 07 | |
|
Poluarea unor cursuri de apa prin deversari de petrol |
PM - 02 - 06 | |
|
Risc de poluare a râului Doftana cu ape uzate insuficient epurate provenite de la S.C. STEAUA ROMANA S.A. Câmpina. |
PM - 02 - 04 | |
|
Risc de poluare a râului Prahova cu ape impurificate evacuate de PETROM OMV GROUP Bucuresti, Sucursala Petrobrazi |
PM - 02 - 05 | |
|
Poluarea apei râului Prahova generata de apele pluviale ce spala platformele: S.C. Mefin S.A. Sinaia, S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti, Sucursala PECO Prahova - Statia PECO PH nr.13 Piatra Arsa, care sunt evacuate direct, fara preepurare |
PM - 02 - 03 | |
|
Poluarea apei râului Prahova generata de statia de epurare a apelor uzate de pe platforma S.C. OMNIMPEX HARTIA S.A. Busteni care este partial functionala |
PM - 02 - 01 | |
|
Poluarea apei râului Prahova generata de canalizarile de apa menajera de la Fabricatia I, Pavilionul Administrativ, Masina 10 care nu sunt racordate la statia de epurare ape menajere existenta la S.C. OMNIMPEX HARTIA S.A. Busteni |
PM - 02 - 02 | |
|
APE MENAJERE sI INDUSTRIALE |
PM - 04 | |
|
Poluarea apelor generata de lipsa statiilor de epurare a apelor uzate menajere si a retelelor de canalizare la orasele : Azuga, Busteni, Comarnic, Breaza - Cartier Nistoresti, Mizil, Plopeni, Urlati, Valenii de Munte |
PM - 04 - 01 | |
|
Poluarea apelor generata de functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare a oraselor : Ploiesti, Câmpina, Sinaia, Mizil, Plopeni (capacitate depasita, dotare necorespunzatoare) |
PM - 04 - 02 | |
|
Poluarea apelor generata de functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare a unor comune |
PM - 04 - 03 | |
|
Poluarea mediului generata de lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere la unele localitati rurale |
PM - 04 - 04 | |
|
Existenta în apele uzate epurate provenite de la S.C.RAFINĂRIA "ASTRA ROMÂNĂ" S.A. Ploiesti a unor concentratii de poluanti apropiate de limitele admise de legislatie, putând determina poluarea apelor |
PM - 04 - 06 | |
|
Existenta pericolului de deversare a slamurilor galvanice în canalizarea uzinala a S.C. Mefin S.A. Sinaia si încarcarea apelor reziduale cu metale grele |
PM - 04 - 07 | |
|
Încarcarea suplimentara a apelor uzate menajere cu produse petroliere provenite de la apele pluviale care spala platformele statiilor de distributie a carburantilor si a depozitelor de combustibili. |
PM - 04 - 05 | |
|
PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE |
PM - 03 | |
|
Existenta unor zone afectate de alunecari de teren. |
PM - 03 - 05 | |
|
Pericole de inundatii generate de lipsa amenajarilor si protectiei împotriva inundatiilor pe cursuri de apa |
PM - 03 - 01 | |
|
Existenta unor terenuri supuse eroziunii |
PM - 03 - 02 | |
|
Existenta unor zone afectate de torenti |
PM - 03 - 06 | |
|
Existenta terenurilor cu exces de umiditate |
PM - 03 - 04 | |
|
Modificarea albiilor râurilor datorata exploatarii nerationale a agregatelor de râu, generând conditii de producere a unor fenomene periculoase. |
PM - 03 - 07 | |
|
Degradari de maluri pe râurile: Ialomita, Oghiza, Doftana, Plopu, Teleajen, Valea Târsei, Prahova, Valea Alba, Lopatna, Cricovul Sarat, Mislea, Provita, Salcia, Sarata, Runcu, Telega, Izvorul Dorului, Valea Casariei, Valea Iancului, Batrâneanca, Stâpnic, Valea Stâlpului, Valea Rea, Cosmina, Câmpinita, Bucovel |
PM - 03 - 03 | |
|
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 05 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la activitatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploiesti si riscul unor accidente majore |
PM - 05 - 08 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la activitatile/instalatiile IPPC din judetul Prahova si riscul unor accidente majore |
PM - 05 - 05 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti în zona PETROM OMV GROUP Bucuresti, Sucursala Petrobrazi si riscul unor accidente majore |
PM - 05 - 07 | |
|
Poluarea aerului si solului datorita activitatii de productie de fabricare var - productie improvizata, cu tehnologie rudimentara si combustibili poluanti în zona Magureni |
PM - 05 - 02 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de COV în zona statiilor de distributie a carburantilor din judetul Prahova datorita faptului ca pompele de distributie nu sunt prevazute cu recuperatoare de vapori |
PM - 05 - 03 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare de la sectiile Turnatorie si Tratamente termice apartinând S.C. MEFIN S.A. Sinaia |
PM - 05 - 01 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale unor unitati industriale din Municipiul Ploiesti |
PM - 05 - 04 | |
|
Poluarea atmosferei generata de utilizarea combustibililor fosili la încalzirea locuintelor |
PM - 05 - 09 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale unor unitati industriale din Municipiul CÂMPINA |
PM - 05 - 06 |
|
POLUAREA SOLULUI sI A APELOR SUBTERANE |
PM - 06 | |
|
Poluarea solului si apelor subterane datorita activitatii rafinariilor din judet. |
PM - 06- 01 | |
|
Existenta solului contaminat cu produse petroliere si fluide de foraj în zona sondelor de foraj si extractie |
PM - 06- 04 | |
|
Poluarea solului si a apelor subterane cu produse petroliere datorita spargerilor conductelor de transport titei si produse petroliere finite |
PM - 06- 05 | |
|
Existenta unor terenuri agricole degradate ca urmare a activitatii trecute a Combinatului Chimic Valea Calugareasca |
PM - 06 - 09 | |
|
Poluarea solului si apelor subterane datorita altor activitati industriale |
PM - 06- 03 | |
|
Poluarea solului generata de existenta unor puturi seci nefunctionale sau de lipsa acestora |
PM - 06- 08 | |
|
Poluarea solului datorita utilizarii necorespunzatoare a substantelor chimice în agricultura |
PM - 06-07 | |
|
Risc de poluare cu produse petroliere a solului si apelor subterane în zona S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti, Sucursala PECO Prahova, în zona gestiunilor care detin rezervoare de combustibili îngropate. |
PM - 06- 06 | |
|
Poluarea solului cu produse petroliere peste pragul de alerta în zona cladirii Protectie Civila - Depozit combustibili -Rampa CFR si peste pragul de interventie în zona Portii de acces nr. 3 ale S.C.Mefin S.A. Sinaia. |
PM - 06- 02 | |
|
URBANIZAREA MEDIULUI |
PM - 07 | |
|
Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si periurbane din municipiul Ploiesti si in municipiul Campina |
PM - 07- 04 | |
|
Degradarea locuintelor din zona Fierastrau, orasul Busteni (Zona Fierastrau este o zona cu foste locuinte de serviciu ce apartin S.C. OMNIMPEX HÂRTIA S.A. Busteni) |
PM - 07- 03 | |
|
Poluarea atmosferei si poluarea fonica în zonele urbane generate de faptul ca retelele de centura pentru traficul de tranzit urban si pentru traficul industrial deservesc numai partial municipiile Ploiesti si Câmpina |
PM - 07- 05 | |
|
Poluarea fonica datorata zgomotului generat de S.C. OMNIMPEX HÂRTIA S.A. Busteni, cu impact asupra locuintelor din vecinatate |
PM - 07- 01 | |
|
Degradarea valorilor estetice generata de aspectul zonelor industriale (Petrobrazi, Petrotel, Vega, Astra, Steaua Româna etc) |
PM - 07- 02 | |
|
GESTIUNEA DEsEURILOR |
PM - 08 | |
|
Poluarea mediului generata de existenta batalelor de gudroane acide si de slamuri provenite de la instalatiile de epurare a apelor uzate din rafinarii |
PM - 08- 03 | |
|
Poluarea mediului generata de existenta depozitelor vechi de deseuri menajere orasenesti |
PM - 08- 04 | |
|
Poluarea mediului generata de depozitele existente de deseuri (cenusi piritice si fosfogips) |
PM - 08 - 06 | |
|
Inexistenta unui sistem de colectare si reciclare a deseurilor |
PM - 08- 01 | |
|
Pericol de poluare a mediului generat de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale |
PM - 08- 02 | |
|
Risc de poluare accidentala cu deseuri de produse de uz fitosanitar |
PM - 08- 05 |
|
ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE |
PM - 09 | |
|
Lipsa monitorizarii evolutiei sanatatii umane in raport cu calitatea mediului |
PM - 09- 03 | |
|
Lipsa cuantificarii efectelor poluarii factorilor de mediu asupra populatiei si animalelor |
PM - 09- 02 | |
|
Deficiente privind colaborarea intre APM Prahova si Directia de Sanatate Publica Prahova |
PM - 09- 01 | |
|
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL sI CONSTRUIT |
PM - 10 | |
|
Afectarea rezervatiilor naturale si a site-urilor Natura 2000 prin practicarea turismului neecologic în ariile naturale protejate si în zonele forestiere |
PM - 10- 03 | |
|
Degradarea padurilor datorita exploatarii nerationale în comunele: Mâneciu, stefesti, Magureni, Apostolache, |
PM - 10- 01 | |
|
Degradarea mediului natural datorita pasunatului în Parcul Natural Bucegi si in Parcul National Ciucas. |
PM - 10- 07 | |
|
Existenta unor rezervatii naturale la care nu se cunosc cu exactitate amplasamentul si limitele |
PM - 10- 08 | |
|
Lipsa administrarii eficiente a ariilor naturale protejate si lipsa alocarii de fonduri în acest scop |
PM - 10- 04 | |
|
Afectarea biodiversitatii generata de lipsa inventarierii riguroase a arborilor si speciilor de interes stiintific si turistic, în vederea protejarii lor |
PM - 10- 06 | |
|
Afectarea fondului forestier datorita bolilor si daunatorilor specifici |
PM - 10- 02 | |
|
Degradarea naturala a ariei protejate Piatra Verde Slanic |
PM - 10- 09 | |
|
Degradarea monumentelor istorice construite datorita poluarii urbane în municipiul Ploiesti |
PM - 10- 05 | |
|
EDUCATIA ECOLOGICĂ |
PM - 11 | |
|
Insuficienta informare si constientizare a populatiei asupra problemelor de mediu |
PM - 11 - 01 | |
|
Lipsa de cunostinte privind legislatia de mediu în vigoare |
PM - 11 - 02 | |
|
Absenta voluntariatului de mediu, a responsabilitatii individuale în cadrul unei comunitati |
PM - 11 - 03 | |
|
TRANSPORT RUTIER |
PM - 12 | |
|
Poluarea atmosferei datorata numarului mare de autovehicule învechite în zonele urbane si pe principalele artere rutiere din judet |
PM - 12 - 01 | |
|
Disconfort creat de traficul greu ce deserveste balastierele, în comunele sirna, Tinosu, Baltesti, Comarnic, Magurele, Magureni |
PM - 12 - 03 | |
|
Poluarea atmosferei, poluarea fonica si prin vibratii în localitati rurale generate de starea tehnica precara a drumurilor comunale |
PM - 12 - 02 |
|
ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII APM PRAHOVA |
PM - 13 | |
|
Inexistenta sistemelor de monitorizare pentru apa si sol |
PM - 13-01 | |
|
Existenta unui sistem de monitorizare a calitatii aerului învechit, greoi si costisitor, impropriu aplicarii prevederilor Ordinului 592/2002 |
PM - 13-02 | |
|
Dificultati în preluarea datelor din teritoriu, în conditiile în care activitatea de inspectie revine integral Garzii de Mediu. APM nu are posibilitatea de a constrânge unitatile sa furnizeze datele solicitate la termen si în forma necesara |
PM - 13-03 | |
|
Insuficienta fondurilor necesare desfasurarii activitatii APM, precum si restrictii financiare |
PM - 13-04 | |
|
Personal insuficient |
PM - 13-05 | |
|
Spatiu insuficient desfasurarii activitatilor |
PM - 13-06 | |
|
ASPECTE LEGISLATIVE |
PM - 14 | |
|
Absenta legislatiei care sa prevada stimulente financiare pentru colectarea si transportul anvelopelor uzate, cât si pentru obligarea detinatorilor de anvelope uzate sa le predea la achizitionarea unora noi |
PM - 14 - 01 | |
|
Pericol de degradare continua a mediului generat de inexistenta Programului de Management al Parcului Natural Bucegi |
PM - 14 - 02 | |
|
Absenta unor norme si regulamente specifice de administrare a potentialului natural si peisagistic în scop turistic si de agrement prin practicarea unui turism neorganizat si punctiform, desfasurat pe areale si în situri mari, imposibil de monitorizat si de stabilit unele masuri adecvate reducerii riscului de afectare a mediului natural. |
PM - 14 - 03 | |
|
TURISM sI AGREMENT |
PM - 15 | |
|
Poluarea solului si apelor de suprafata datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor rezultate din practicarea turismului |
PM - 15 - 01 | |
|
Degradarea speciilor de flora si fauna protejate si trecute pe listele rosii ale României si UE, ca tinta a grupurilor turistice |
PM - 15 - 04 | |
|
Cauze asociate institutiilor si factorilor cheie : administrarea necorespunzatoare a potentialului existent, neaplicarea legilor existente, ignorarea aspectelor de protectia mediului, lipsa de preocupare privind atât valorificarea potentialului, cât si satisfacerea cerintelor populatiei |
PM - 15 - 05 | |
|
Absenta managementului în dezvoltarea si controlul activitatilor turistice si de agrement |
PM - 15 - 02 | |
|
Absenta organizarii eficiente a siturilor utilizate în turismul taberelor scolare, lipsa dotarilor adecvate pentru practicarea sporturilor de masa sau de performanta (Sali si terenuri de sport, stadioane, bazine de înot, patinoar) |
PM - 15 - 03 |
SCOR IERARHIZARE PE PROBLEME GENERALE
|
PROBLEMA |
COD PROBLEMA |
Ierarhizare |
|
GESTIUNEA DEsEURILOR |
PM - 08 | |
|
POLUAREA SOLULUI sI A APELOR SUBTERANE |
PM - 06 | |
|
CALITATEA sI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 01 | |
|
APE MENAJERE sI INDUSTRIALE |
PM - 04 | |
|
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ |
PM - 02 | |
|
PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE |
PM - 03 | |
|
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL sI CONSTRUIT |
PM - 10 | |
|
TRANSPORT RUTIER |
PM - 12 | |
|
ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE |
PM - 09 | |
|
TURISM sI AGREMENT |
PM - 15 | |
|
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 05 | |
|
URBANIZAREA MEDIULUI |
PM - 07 | |
|
ASPECTE LEGISLATIVE |
PM - 14 | |
|
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ |
PM - 11 | |
|
INTĂRIREA CAPACITĂŢII APM PRAHOVA |
PM - 13 |
În continuare se prezinta lista problemelor de mediu identificate în judetul Prahova împreuna cu punctajul obtinut la prioritizare:
|
STABILIREA PRIORITATII PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL PRAHOVA | |||
|
PROBLEMA |
COD PROBLEMA |
Prioritizare |
|
|
CALITATEA sI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 01 | ||
|
Asigurarea partiala si necorespunzatoare cu apa potabila a oraselor |
PM - 01- 02 | ||
|
Risc de poluare a surselor de suprafata de alimentare cu apa potabila datorat lipsei unor masuri de conectare la retelele sanitare în zonele rezidentiale îndepartate |
PM - 01- 03 | ||
|
Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila în unele localitati rurale |
PM - 01- 01 | ||
|
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ |
PM - 02 | ||
|
Poluarea produsa de Municipiul Ploiesti asupra pârâului Dâmbu |
PM - 02- 07 | ||
|
Poluarea unor cursuri de apa prin deversari de petrol |
PM - 02- 06 | ||
|
Risc de poluare a râului Doftana cu ape uzate insuficient epurate provenite de la S.C. STEAUA ROMANA S.A. Câmpina. |
PM - 02- 04 | ||
|
Risc de poluare a râului Prahova cu ape impurificate evacuate de PETROM OMV GROUP Bucuresti, Sucursala Petrobrazi |
PM - 02- 05 | ||
|
Poluarea apei râului Prahova generata de apele pluviale ce spala platformele : S.C. Mefin S.A. Sinaia, S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti, Sucursala PECO Prahova - Statia PECO PH nr.13 Piatra Arsa, care sunt evacuate direct, fara preepurare |
PM - 02- 03 | ||
|
Poluarea apei râului Prahova generata de statia de epurare a apelor uzate de pe platforma S.C. OMNIMPEX HARTIA S.A. Busteni care este partial functionala |
PM - 02- 01 | ||
|
Poluarea apei râului Prahova generata de canalizarile de apa menajera de la Fabricatia I, Pavilionul Administrativ, Masina 10 care nu sunt racordate la statia de epurare ape menajere existenta la S.C. OMNIMPEX HARTIA S.A. Busteni |
PM - 02- 02 | ||
|
APE MENAJERE sI INDUSTRIALE |
PM - 04 | |
|
Poluarea apelor generata de lipsa statiilor de epurare a apelor uzate menajere si a retelelor de canalizare la orasele : Azuga, Busteni, Comarnic, Breaza - Cartier Nistoresti, Mizil, Plopeni, Urlati, Valenii de Munte |
PM - 04- 01 | |
|
Poluarea apelor generata de functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare a oraselor : Ploiesti, Câmpina, Sinaia, Mizil, Plopeni (capacitate depasita, dotare necorespunzatoare) |
PM - 04- 02 | |
|
Poluarea apelor generata de functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare a unor comune |
PM - 04- 03 | |
|
Poluarea mediului generata de lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere la unele localitati rurale |
PM - 04- 04 | |
|
Existenta în apele uzate epurate provenite de la S.C.RAFINĂRIA "ASTRA ROMÂNĂ" S.A. Ploiesti a unor concentratii de poluanti apropiate de limitele admise de legislatie, putând determina poluarea apelor |
PM - 04- 06 | |
|
Existenta pericolului de deversare a slamurilor galvanice în canalizarea uzinala a S.C. Mefin S.A. Sinaia si încarcarea apelor reziduale cu metale grele |
PM - 04- 07 | |
|
Încarcarea suplimentara a apelor uzate menajere cu produse petroliere provenite de la apele pluviale care spala platformele statiilor de distributie a carburantilor si a depozitelor de combustibili. |
PM - 04- 05 | |
|
PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE/ANTROPICE |
PM - 03 | |
|
Existenta unor zone afectate de alunecari de teren. |
PM - 03 - 05 | |
|
Pericole de inundatii generate de lipsa amenajarilor si protectiei împotriva inundatiilor pe cursuri de apa |
PM - 03 - 01 | |
|
Existenta unor terenuri supuse eroziunii |
PM - 03 - 02 | |
|
Existenta unor zone afectate de torenti |
PM - 03 - 06 | |
|
Existenta terenurilor cu exces de umiditate |
PM - 03 - 04 | |
|
Modificarea albiilor râurilor datorata exploatarii nerationale a agregatelor de râu, generând conditii de producere a unor fenomene periculoase. |
PM - 03 - 07 | |
|
Degradari de maluri pe râurile: Ialomita, Oghiza, Doftana, Plopu, Teleajen, Valea Tarsei, Prahova, Valea Alba, Lopatna, Cricovul Sarat, Mislea, Provita, Salcia, Sarata, Runcu, Telega, Izvorul Dorului, Valea Casariei, Valea Iancului, Batrâneanca, Stâpnic, Valea Stâlpului, Valea Rea, Cosmina, Câmpinita, Bucovel |
PM - 03 - 03 | |
|
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 05 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la activitatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploiesti si riscul unor accidente majore |
PM - 05- 08 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la activitatile/instalatiile IPPC din judetul Prahova si riscul unor accidente majore |
PM - 05- 05 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti în zona PETROM OMV GROUP Bucuresti, Sucursala Petrobrazi si riscul unor accidente majore |
PM - 05- 07 | |
|
Poluarea aerului si solului datorita activitatii de productie de fabricare var - productie improvizata, cu tehnologie rudimentara si combustibili poluanti în zona Magureni |
PM - 05- 02 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de COV în zona statiilor de distributie a carburantilor din judetul Prahova datorita faptului ca pompele de distributie nu sunt prevazute cu recuperatoare de vapori |
PM - 05- 03 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare de la sectiile Turnatorie si Tratamente termice apartinând S.C. MEFIN S.A. Sinaia |
PM - 05- 01 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale unor unitati industriale din Municipiul Ploiesti |
PM - 05- 04 |
|
Poluarea atmosferei generata de utilizarea combustibililor fosili la încalzirea locuintelor |
PM - 05 - 09 | |
|
Poluarea atmosferei generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale unor unitati industriale din Municipiul CÂMPINA |
PM - 05 - 06 | |
|
POLUAREA SOLULUI sI A APELOR SUBTERANE |
PM - 06 | |
|
Poluarea solului si apelor subterane datorita activitatii rafinariilor din judet. |
PM - 06- 01 | |
|
Existenta solului contaminat cu produse petroliere si fluide de foraj în zona sondelor de foraj si extractie |
PM - 06- 04 | |
|
Poluarea solului si a apelor subterane cu produse petroliere datorita spargerilor conductelor de transport titei si produse petroliere finite |
PM - 06- 05 | |
|
Existenta unor terenuri agricole degradate ca urmare a activitatii trecute a Combinatului Chimic Valea Calugareasca |
PM - 06 - 09 | |
|
Poluarea solului si apelor subterane datorita altor activitati industriale |
PM - 06- 03 | |
|
Poluarea solului generata de existenta unor puturi seci nefunctionale sau de lipsa acestora |
PM - 06- 08 | |
|
Poluarea solului datorita utilizarii necorespunzatoare a substantelor chimice în agricultura |
PM - 06- 07 | |
|
Risc de poluare cu produse petroliere a solului si apelor subterane în zona S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti, Sucursala PECO Prahova, în zona gestiunilor care detin rezervoare de combustibili îngropate. |
PM - 06- 06 | |
|
Poluarea solului cu produse petroliere peste pragul de alerta în zona cladirii Protectie Civila - Depozit combustibili-Rampa CFR si peste pragul de interventie în zona Portii de acces nr. 3 ale S.C.Mefin S.A. Sinaia. |
PM - 06- 02 | |
|
URBANIZAREA MEDIULUI |
PM - 07 | |
|
Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si periurbane din municipiul Ploiesti si in municipiul Campina |
PM - 07- 04 | |
|
Degradarea locuintelor din zona Fierastrau, orasul Busteni (Zona Fierastrau este o zona cu foste locuinte de serviciu ce apartin S.C. OMNIMPEX HÂRTIA S.A. Busteni) |
PM - 07- 03 | |
|
Poluarea atmosferei si poluarea fonica în zonele urbane generate de faptul ca retelele de centura pentru traficul de tranzit urban si pentru traficul industrial deservesc numai partial municipiile Ploiesti si Câmpina |
PM - 07- 05 | |
|
Poluarea fonica datorata zgomotului generat de S.C. OMNIMPEX HÂRTIA S.A. Busteni, cu impact asupra locuintelor din vecinatate |
PM - 07- 01 | |
|
Degradarea valorilor estetice generata de aspectul zonelor industriale (Petrobrazi, Petrotel, Vega, Astra, Steaua Romana etc) |
PM - 07- 02 | |
|
GESTIUNEA DEsEURILOR |
PM - 08 | |
|
Poluarea mediului generata de existenta batalelor de gudroane acide si de slamuri provenite de la instalatiile de epurare a apelor uzate din rafinarii |
PM - 08- 03 | |
|
Poluarea mediului generata de existenta depozitelor vechi de deseuri menajere orasenesti |
PM - 08- 04 | |
|
Poluarea mediului generata de depozitele existente de deseuri (cenusi piritice si fosfogips) |
PM - 08 - 06 | |
|
Inexistenta unui sistem de colectare si reciclare a deseurilor |
PM - 08- 01 | |
|
Pericol de poluare a mediului generat de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale |
PM - 08- 02 | |
|
Risc de poluare accidentala cu deseuri de produse de uz fitosanitar |
PM - 08- 05 |
|
ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE |
PM - 09 | |
|
Lipsa monitorizarii evolutiei sanatatii umane in raport cu calitatea mediului |
PM - 09- 03 | |
|
Lipsa cuantificarii efectelor poluarii factorilor de mediu asupra populatiei si animalelor |
PM - 09- 02 | |
|
Deficiente privind colaborarea intre APM Prahova si Directia de Sanatate Publica Prahova |
PM - 09- 01 | |
|
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL sI CONSTRUIT |
PM - 10 | |
|
Afectarea rezervatiilor naturale si a site-urilor Natura 2000 prin practicarea turismului neecologic în ariile naturale protejate si în zonele forestiere |
PM - 10- 03 | |
|
Degradarea padurilor datorita exploatarii nerationale în comunele: Mâneciu, stefesti, Magureni, Apostolache, |
PM - 10- 01 | |
|
Degradarea mediului natural datorita pasunatului în Parcul Natural Bucegi si in Parcul National Ciucas. |
PM - 10- 07 | |
|
Existenta unor rezervatii naturale la care nu se cunosc cu exactitate amplasamentul si limitele |
PM - 10- 08 | |
|
Lipsa administrarii eficiente a ariilor naturale protejate si lipsa alocarii de fonduri în acest scop |
PM - 10- 04 | |
|
Afectarea biodiversitatii generata de lipsa inventarierii riguroase a arborilor si speciilor de interes stiintific si turistic |
PM - 10- 06 | |
|
Afectarea fondului forestier datorita bolilor si daunatorilor specifici |
PM - 10- 02 | |
|
Degradarea naturala a ariei protejate Piatra Verde Slanic |
PM - 10- 09 | |
|
Degradarea monumentelor istorice construite datorita poluarii urbane în municipiul Ploiesti |
PM - 10- 05 | |
|
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ |
PM - 11 | |
|
Insuficienta informare si constientizare a populatiei asupra problemelor de mediu |
PM - 11 - 01 | |
|
Lipsa de cunostinte privind legislatia de mediu în vigoare |
PM - 11 - 02 | |
|
Absenta voluntariatului de mediu, a responsabilitatii individuale în cadrul unei comunitati |
PM - 11 - 03 | |
|
TRANSPORT RUTIER |
PM - 12 | |
|
Poluarea atmosferei datorata numarului mare de autovehicule învechite în zonele urbane si pe principalele artere rutiere din judet |
PM - 12 - 01 | |
|
Disconfort creat de traficul greu ce deserveste balastierele, în comunele sirna, Tinosu, Baltesti, Comarnic, Magurele, Magureni |
PM - 12 - 03 | |
|
Poluarea atmosferei, poluarea fonica si prin vibratii în localitati rurale generate de starea tehnica precara a drumurilor comunale |
PM - 12 - 02 | |
|
ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII APM PRAHOVA |
PM - 13 | |
|
Inexistenta sistemelor de monitorizare pentru apa si sol |
PM - 13-01 | |
|
Existenta unui sistem de monitorizare a calitatii aerului învechit, greoi si costisitor, impropriu aplicarii prevederilor Ordinului 592/2002 |
PM - 13-02 | |
|
Dificultati în preluarea datelor din teritoriu, în conditiile în care activitatea de inspectie revine integral Garzii de Mediu. APM nu are posibilitatea de a constrânge unitatile sa furnizeze datele solicitate la termen si în forma necesara |
PM - 13-03 | |
|
Insuficienta fondurilor necesare desfasurarii activitatii APM, precum si restrictii financiare |
PM - 13-04 | |
|
Personal insuficient |
PM - 13-05 | |
|
Spatiu insuficient desfasurarii activitatilor |
PM - 13-06 |
|
ASPECTE LEGISLATIVE |
PM - 14 | |
|
Absenta legislatiei care sa prevada stimulente financiare pentru colectarea si transportul anvelopelor uzate, cât si pentru obligarea detinatorilor de anvelope uzate sa le predea la achizitionarea unora noi |
PM - 14 - 01 | |
|
Pericol de degradare continua a mediului generat de inexistenta Programului de Management a Parcului Natural Bucegi |
PM - 14 - 02 | |
|
Absenta unor norme si regulamente specifice de administrare a potentialului natural si peisagistic în scop turistic si de agrement prin practicarea unui turism neorganizat si punctiform, desfasurat pe areale si în situri mari, imposibil de monitorizat si de stabilit unele masuri adecvate reducerii riscului de afectare a mediului natural. |
PM - 14 - 03 | |
|
TURISM sI AGREMENT |
PM - 15 | |
|
Poluarea solului si apelor de suprafata datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor rezultate din practicarea turismului |
PM - 15 - 01 | |
|
Degradarea speciilor de flora si fauna protejate si trecute pe listele rosii ale României si UE, ca tinta a grupurilor turistice |
PM - 15 - 04 | |
|
Cauze asociate institutiilor si factorilor cheie : administrarea necorespunzatoare a potentialului existent, neaplicarea legilor existente, ignorarea aspectelor de protectia mediului, lipsa de preocupare privind atât valorificarea potentialului, cât si satisfacerea cerintelor populatiei |
PM - 15 - 05 | |
|
Absenta managementului în dezvoltarea si controlul activitatilor turistice si de agrement |
PM - 15 - 02 | |
|
Absenta organizarii eficiente a siturilor utilizate în turismul taberelor scolare, lipsa dotarilor adecvate pentru practicarea sporturilor de masa sau de performanta (Sali si terenuri de sport, stadioane, bazine de înot, patinoar) |
PM - 15 - 03 |
SCOR PRIORITIZARE PE PROBLEME GENERALE
|
PROBLEMA |
COD PROBLEMA |
Prioritizare |
|
CALITATEA sI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 01 | |
|
GESTIUNEA DEsEURILOR |
PM - 08 | |
|
TURISM sI AGREMENT |
PM - 15 | |
|
POLUAREA SOLULUI sI A APELOR SUBTERANE |
PM - 06 | |
|
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL sI CONSTRUIT |
PM - 10 | |
|
APE MENAJERE sI INDUSTRIALE |
PM - 04 | |
|
PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE |
PM - 03 | |
|
URBANIZAREA MEDIULUI |
PM - 07 | |
|
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ |
PM - 02 | |
|
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 05 | |
|
TRANSPORT RUTIER |
PM - 12 | |
|
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ |
PM - 11 | |
|
ASPECTE LEGISLATIVE |
PM - 14 | |
|
ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII APM PRAHOVA |
PM - 13 | |
|
ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE |
PM - 09 |
Procesul de stabilire a prioritatilor de mediu pentru actiune bazat pe analiza multicriteriala a evidentiat problemele de mediu care au cea mai mare prioritate pentru solutionare. Ca regula generala, au fost selectate problemele care au obtinut un scor mai mare decât media. Acolo unde s-a considerat ca problemele au o importanta deosebita au fost selectate si altele chiar daca punctajul acestora nu a respectat regula de mai sus (ex. Gestiunea Deseurilor). Lista problemelor prioritare este prezentata mai jos:
|
Problemele prioritare abordate |
||
|
PROBLEMA |
COD PROBLEMA |
Prioritizare |
|
CALITATEA sI CANTITATEA APEI POTABILE |
PM - 01 | |
|
Asigurarea partiala si necorespunzatoare cu apa potabila a oraselor |
PM - 01 - 02 | |
|
Risc de poluare a surselor de suprafata de alimentare cu apa potabila datorat lipsei unor masuri de conectare la retelele sanitare în zonele rezidentiale îndepartate |
PM - 01- 03 | |
|
Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila în unele localitati rurale |
PM - 01 - 01 | |
|
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ |
PM - 02 | |
|
Poluarea produsa de Municipiul Ploiesti asupra pârâului Dâmbu |
PM - 02 - 07 | |
|
Poluarea unor cursuri de apa prin deversari de petrol |
PM - 02 - 06 | |
|
Risc de poluare a râului Doftana cu ape uzate insuficient epurate provenite de la S.C. STEAUA ROMANA S.A. Câmpina. |
PM - 02 - 04 | |
|
Risc de poluare a râului Prahova cu ape impurificate evacuate de PETROM OMV GROUP Bucuresti, Sucursala Petrobrazi |
PM - 02 - 05 | |
|
APE MENAJERE sI INDUSTRIALE |
PM - 04 | |
|
Poluarea apelor generata de lipsa statiilor de epurare a apelor uzate menajere si a retelelor de canalizare la orasele : Azuga, Busteni, Comarnic, Breaza - Cartier Nistoresti, Mizil, Plopeni, Urlati, Valenii de Munte |
PM - 04 - 01 | |
|
Poluarea apelor generata de functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare a oraselor : Ploiesti, Câmpina, Sinaia, Mizil, Plopeni (capacitate depasita, dotare necorespunzatoare) |
PM - 04 - 02 | |
|
Poluarea apelor generata de functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare a unor comune |
PM - 04 - 03 | |
|
Poluarea mediului generata de lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere la unele localitati rurale |
PM - 04 - 04 | |
|
PERICOLE GENERATE DE FENOMENE NATURALE/ANTROPICE |
PM - 03 | |
|
Existenta unor zone afectate de alunecari de teren. |
PM - 03 - 05 | |
|
Pericole de inundatii generate de lipsa amenajarilor si protectiei împotriva inundatiilor pe cursuri de apa |
PM - 03 - 01 | |
|
Existenta unor terenuri supuse eroziunii |
PM - 03 - 02 | |
|
Existenta unor zone afectate de torenti |
PM - 03 - 06 | |
|
Existenta terenurilor cu exces de umiditate |
PM - 03 - 04 | |
|
POLUAREA ATMOSFEREI |
PM - 05 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la activitatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploiesti si riscul unor accidente majore |
PM - 05 - 08 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la activitatile/instalatiile IPPC din judetul Prahova si riscul unor accidente majore |
PM - 05 - 05 | |
|
Poluarea aerului datorita emisiilor de poluanti în zona PETROM OMV GROUP Bucuresti, Sucursala Petrobrazi si riscul unor accidente majore |
PM - 05 - 07 | |
|
Poluarea aerului si solului datorita activitatii de productie de fabricare var - productie improvizata, cu tehnologie rudimentara si combustibili poluanti în zona Magureni |
PM - 05 - 02 | |
|
POLUAREA SOLULUI sI A APELOR SUBTERANE |
PM - 06 | |
|
Poluarea solului si apelor subterane datorita activitatii rafinariilor din judet. |
PM - 06- 01 | |
|
Existenta solului contaminat cu produse petroliere si fluide de foraj în zona sondelor de foraj si extractie |
PM - 06- 04 | |
|
Poluarea solului si a apelor subterane cu produse petroliere datorita spargerilor conductelor de transport titei si produse petroliere finite |
PM - 06- 05 | |
|
Existenta unor terenuri agricole degradate ca urmare a activitatii trecute a Combinatului Chimic Valea Calugareasca |
PM - 06 - 09 | |
|
Poluarea solului si apelor subterane datorita altor activitati industriale |
PM - 06- 03 | |
|
URBANIZAREA MEDIULUI |
PM - 07 | |
|
Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si periurbane din municipiul Ploiesti si in municipiul Campina |
PM - 07- 04 | |
|
Degradarea locuintelor din zona Fierastrau, orasul Busteni (Zona Fierastrau este o zona cu foste locuinte de serviciu ce apartin S.C. OMNIMPEX HÂRTIA S.A. Busteni) |
PM - 07- 03 | |
|
Poluarea atmosferei si poluarea fonica în zonele urbane generate de faptul ca retelele de centura pentru traficul de tranzit urban si pentru traficul industrial deservesc numai partial municipiile Ploiesti si Câmpina |
PM - 07- 05 | |
|
GESTIUNEA DEsEURILOR |
PM - 08 | |
|
Poluarea mediului generata de existenta batalelor de gudroane acide si de slamuri provenite de la instalatiile de epurare a apelor uzate din rafinarii |
PM - 08- 03 | |
|
Poluarea mediului generata de existenta depozitelor vechi de deseuri menajere orasenesti |
PM - 08- 04 | |
|
Poluarea mediului generata de depozitele existente de deseuri (cenusi piritice si fosfogips) |
PM - 08 - 06 | |
|
Inexistenta unui sistem de colectare si reciclare a deseurilor |
PM - 08- 01 | |
|
Pericol de poluare a mediului generat de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale |
PM - 08- 02 | |
|
Risc de poluare accidentala cu deseuri de produse de uz fitosanitar |
PM - 08- 05 | |
|
ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE |
PM - 09 | |
|
Lipsa monitorizarii evolutiei sanatatii umane in raport cu calitatea mediului |
PM - 09- 03 | |
|
Lipsa cuantificarii efectelor poluarii factorilor de mediu asupra populatiei si animalelor |
PM - 09- 02 | |
|
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL sI CONSTRUIT |
PM - 10 | |
|
Afectarea rezervatiilor naturale si a site-urilor Natura 2000 prin practicarea turismului neecologic în ariile naturale protejate si în zonele forestiere |
PM - 10- 03 | |
|
Degradarea padurilor datorita exploatarii nerationale în comunele: Mâneciu, stefesti, Magureni, Apostolache, |
PM - 10- 01 | |
|
Degradarea mediului natural datorita pasunatului în Parcul Natural Bucegi si in Parcul National Ciucas. |
PM - 10- 07 | |
|
Existenta unor rezervatii naturale la care nu se cunosc cu exactitate amplasamentul si limitele |
PM - 10- 08 | |
|
Lipsa administrarii eficiente a ariilor naturale protejate si lipsa alocarii de fonduri în acest scop |
PM - 10- 04 | |
|
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ |
PM - 11 | |
|
Insuficienta informare si constientizare a populatiei asupra problemelor de mediu |
PM - 11 - 01 | |
|
TRANSPORT RUTIER |
PM - 12 | |
|
Poluarea atmosferei datorata numarului mare de autovehicule învechite în zonele urbane si pe principalele artere rutiere din judet |
PM - 12 - 01 |
|
INTĂRIREA CAPACITĂŢII APM PRAHOVA |
PM - 13 | |
|
Inexistenta sistemelor de monitorizare pentru apa si sol |
PM - 13-01 | |
|
Existenta unui sistem de monitorizare a calitatii aerului învechit, greoi si costisitor, impropriu aplicarii prevederilor Ordinului 592/2002 |
PM - 13-02 | |
|
Dificultati în preluarea datelor din teritoriu, în conditiile în care activitatea de inspectie revine integral Garzii de Mediu. APM nu are posibilitatea de a constrânge unitatile sa furnizeze datele solicitate la termen si în forma necesara |
PM - 13-03 | |
|
ASPECTE LEGISLATIVE |
PM - 14 | |
|
Absenta legislatiei care sa prevada stimulente financiare pentru colectarea si transportul anvelopelor uzate, cât si pentru obligarea detinatorilor de anvelope uzate sa le predea la achizitionarea unora noi |
PM - 14 - 01 | |
|
Pericol de degradare continua a mediului generat de inexistenta Programului de Management a Parcului Natural Bucegi |
PM - 14 - 02 |
|
TURISM sI AGREMENT |
PM - 15 | |
|
Poluarea solului si apelor de suprafata datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor rezultate din practicarea turismului |
PM - 15 - 01 | |
|
Degradarea speciilor de flora si fauna protejate si trecute pe listele rosii ale României si UE, ca tinta a grupurilor turistice |
PM - 15 - 04 | |
|
Cauze asociate institutiilor si factorilor cheie : administrarea necorespunzatoare a potentialului existent, neaplicarea legilor existente, ignorarea aspectelor de protectia mediului, lipsa de preocupare privind atât valorificarea potentialului, cât si satisfacerea cerintelor populatiei |
PM - 15 - 05 |
|
