protectia mediului īnconjurator, ca strategie de actiune pentru secolul XXI
Mediul Natural are legile lui care si chiar daca vrem sau chiar daca nu vrem, ele trebuie respectate īntocmai. A le īncalca, īnseamna de facto a profana puritatea constituirii acestora. Din pacate realitatea arata ca oceanele nu mai sunt pure ca odinioara si nici flora si fauna nu mai sunt atāt de bogate. Mai mult, īn ultimii ani au aparut semnale alarmante. Suntem īn situatia īn care existenta planetei noastre este amenintata de tot felul de fenomene specifice civilizatiei moderne cu urmari tot mai vatamatoare si chiar fatale Pamāntului. De aceea este absolut necesara derularea la scara planetara a revolu# 14314r176o 5;iei verzi.
Problema
poluarii este astazi extrem de grava, cu efecte locale, regionale
sau chiar globale. De aceea trebuie sa facem deosebire īntre poluarea
atmosferei, care ameninta viitorul planetei noastre, fata
de cea a solului si a apei, care creeaza mari dificultati
fiecarei natiuni si mai ales a statelor industrializate nord
americane, din Europa, Rusia si Extremul Orient (īn special China),
alterānd profund calitatea vietii.
Trebuie precizat de la
īnceput ca problema poluarii atmosferice este cea mai grava.
Formele de poluare ale aerului sunt multiple, īn egala masura
fiind afectata si structura planetei din punct de vedere geologic,
hidrologic si biotic (Ciobanu Beatrice, 2006). Efectele sunt dramatice
ajungāndu-se la smog, la problema reziduurilor, la eutrofizarea apelor, la
ploile acide, la efectul de sera, la topirea ghetarilor, la perioade
de seceta alternānd cu mari inundatii. Toate acestea numai din dorinta
omului de a cumula cāt mai multe bunuri materiale, īn dauna propriei sale
existente.
In fata acestor primejdii cu urmari care pot deveni catastrofale,
oamenii de stiinta au atras atentia cu ani īn urma,
dar numai īn parte demersul lor a fost cel scontat. Rolul primordial pentru
crearea unei noi dimensiuni viitoarei societati metabolice (viabile)
revenind tuturor comunitatilor umane.
Societatea moderna trebuie sa realizeze ca este pe cale, nu numai de a-si distruge mediul natural īnconjurator, dar chiar de a-si submina propriul viitor. Pāna īn momentul de fata foarte putine guverne si agentii pentru dezvoltare din īntreaga lume au īncercat sa schimbe sensul acestor tendinte amenintatoare. O societate viabila este aceea care īsi satisface nevoile fara a pune īn pericol perspectivele generatiilor viitoare. Acest deziderat presupune responsabilitatea fiecarei generatii fata de asigurarea posibilitatii ca urmatoarea generatie sa beneficieze de o zestre naturala si economica nediminuata.
Īn ultimele decenii situatia
s-a deteriorat si mai mult, cea mai mare parte a tarilor īn curs
de dezvoltare aspirānd catre economii bazate pe combustibili fosili si
centrate īn jurul "zeului automobil", de tipul celor din vest. S-a
ajuns la poluarea ireversibila a aerului si la amenintarea
globala pe care o reprezinta schimbarea climei, Reiese faptul ca
aceste societati sunt departe de a fi sustenabile (durabile), ele
pregatindu-si cu rapiditate propria lor pieire. In mod evident, o
economie ce provoaca schimbarea rapida a climei, de care depinde
capacitatea sa de producere a hranei, nu poate fi viabila, ca si
aceea care conduce la taierea masiva a padurilor ce asigura
combustibilul, materia prima si nu īn ultimul rānd oxigenul necesar
vietii.
Schimbarile fundamentale din domeniul energetic, silvicultura,
agricultura si din alte domenii nu pot avea loc fara
modificari esentiale din punct de vedere social, economic si
moral al societatilor umane.
3.1.1. Strategia reconceptualizarii si retehnologizarii
Desigur, este necesara o perioada de tranzitie spre o societate metabolica, viabila, care va adopta un nou set de principii, avānd ca obiectiv prosperitatea si protectia generatiilor viitoare. Īn prezent nu exista modele coerente pentru o astfel de societate si de aceea trebuie elaborat un nou "set de valori". Printre cele mai evidente mutatii spre acest tel vor fi: (a) cele legate de īntrebuintarea fortei de munca, (b) trecerea de la combustibili fosili la diverse surse regenerabile de energie, (c) extragerea unor cantitati mai mici de minereuri si reciclarea deseurilor, (d) restructurarea practicilor legate de agricultura si silvicultura, care vor crea un numar sporit de locuri de munca pentru unele ramuri traditionale.
Pierderile economice īnregistrate īn minele de carbune, productia de automobile, constructiile de drumuri si prospectarea metalelor vor fi compensate de cresterea numarului celor ce se vor ocupa cu fabricarea si vānzarea celulelor solare fotovoltaice, a turbinelor eoliene, a bicicletelor, a echipamentelor pentru transporturi īn comun. De asemenea, distilariile de alcool vor īnlocui rafinariile de petrol, iar, pe de alta parte, vor fi create numeroase tehnologii pentru reciclarea deseurilor. Īn agricultura si agroturism, pe masura ce se vor raspāndi noile modele agricole, implicit se va elimina folosirea pesticidelor si va exista o cerere tot mai mare de agronomi si de specialisti īn metode biologice de combatere a daunatorilor.
Mutatii importante vor avea loc si īn domeniul profesiilor. Printre profesiile foarte cautate se vor numara cele de prospector eolian, revizor al eficientei energetice si al arhitecturii "solare", determinate de tranzitia catre o economie a energiei regenerabile. Īn prezent sunt numai cāteva sute de astfel de locuri de munca īn aceste domenii, dar cu siguranta ele pot ajunge pe plan mondial la ordinul milioanelor īn cāteva decenii. Multi oameni cu studii superioare īsi vor valorifica cunostintele profesionale īn alte domenii de munca, īn scopul crearii unei economii ecologice si a protectiei mediului.
Īntr-o societate bazata pe conceptul de dezvoltare sustenabila, bugetele militare nationale vor reprezenta numai o mica parte din ceea ce sunt ele astazi. Ratiunea si nevoile stringente ale societati metabolice, viabile, va duce la o trecere masiva a resurselor din domeniul militar īn cel al eficientei energetice, a conservarii solului, a plantarii arborilor, a planificarii familiale, a eradicarii unor boli. Pentru realizarea acestor deziderate, natiunile vor fi nevoite sa coopereze īntr-o masura mult mai mare, fata de tot ce a cunoscut omenirea pāna acum.
Tranzitia spre o societate sustenabila si viabila nu poate avea loc fara o transformare a prioritatilor si valorilor individuale. Īntrucāt acumularea avutiei personale si/sau nationale nu va mai constitui telul principal, distanta care īi separa pe cei bogati de cei saraci se va diminua elimināndu-se astfel tensiunile sociale. Statele si guvernele responsabile vor īntelege ca atingerea acestor tinte necesita un larg set de valori, dintre care amintim: (a) principiile democratice, (b) libertatea de a inova, (c) respectul fata de drepturile omului, (d) acceptarea diversitatii, (e) principiile ecologice si salvarea biodiversitatii. Īn fata acestor mari provocari si sarcini comune ale tuturor natiunilor, atāt de dificile si numeroase pe care le implica actiunea de "reparare" si protejare a planetei, ideea declansarii si derularii de razboaie vor deveni practic, anacronisme. Viitorul umanitatii va fi incert, mai ales daca nu se iau masuri īnca de pe acum. Dupa cum este cunoscut, Terra si locuitorii ei se afla īn prezent īn fata unor profunde schimbari negative si catastrofale. Dar pentru a cāstiga "revolutia verde" oamenii vor trebui sa faca sacrificii si sa schimbe strategiile politice. Trebuie īndepartat pericolul unui nou razboi mondial, va trebui creata o viata cu adevarat umana, atāt pentru generatiile actuale cāt mai ales pentru cele viitoare.
|
