Protectia subsolului - raspunderea contraventionala si penala in domeniul protectiei si ameliorarii solului si subsolului

Protectia subsolului - Raspunderea contraventionala si penala in domeniul protectiei si ameliorarii solului si subsolului

In conformitate cu art. 136 alin. 3 din Constitutie, bogatiile de orice natura ale subsolului, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, putand fi date, in conditiile prevazute de lege, in administrarea unor persoane juridice publice sau private, concesionate ori inchiriate[1].

Intra sub incidenta regimului de protectie resursele naturale ale subsolului, ale platoului continental, zacamintele de ape minerale, lacurile terapeutice si acumularile de namol, precum si alte bunuri si resurse naturale ale subsolului.

Statul are obligatia sa asigure exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national, ceea ce implica si respectarea normelor de protectie si conservare a mediului.

Persoanele fizice si juridice care prospecteaza sau exploateaza asemenea resurse au obligatia de a cere si a obtine acordul si/sau autorizatia de mediu si de a respecta prevederile acestora; de a reface terenurile afectate, aducandu-le la parametrii productivi si ecologici naturali sau la un nou ecosistem functional, conform prevederilor si in termenele continute in acordul si/sau autorizatia de mediu; de a anunta autoritatile pentru protectia mediului sau alte autoritati competente, potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si de a actiona pentru refacerea acestuia; de a monitoriza zona s.a.

Explorarea, dezvoltarea si exploatarea petrolului se realizeaza conform legii, cu respectarea stricta a cerintelor de protectie a mediului.

Operatiunile petroliere se pot desfasura numai in cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea masurilor stabilite in acordurile petroliere pentru protectia solului si a subsolului. Periclitarea, prin modul de executare a operatiunilor petroliere, a posibilitatilor exploatarii viitoare a zacamantului sau incalcarea normelor privind protectia si exploatarea rationala a zacamintelor ori a normelor privind protectia mediului de catre titularul acordului petrolier, atrage dupa sine, retragerea dreptului de administrare sau de concesionare.

Ca bunuri naturale ale subsolului, bunurile patrimoniului geologic sunt proprietate publica, fiind supuse regimului juridic prevazut de lege. Aceste bunuri cuprind obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural si stratigrafic, ca de exemplu, pesteri, depozite fosiliere, formatiuni geologice, mineralogice si altele asemenea, fiind supuse regimului special de protectie pentru ariile naturale protejate de interes geologic, in conditiile legii[2].

Raspunderea contraventionala si penala in domeniul protectiei si ameliorarii solului si subsolului

Legea protectiei mediului prevede o serie de fapte considerate contraventii privind regimul de protectie al solului si subsolului[3].

Dintre acestea mentionam: nerespectarea obligatiei de a asigura, prin sisteme proprii, supravegherea mediului, pe baza prevederilor din autorizatie, pentru identificarea si prevenirea riscurilor pe care substantele si preparatele chimice periculoase le pot reprezenta asupra sanatatii populatiei si mediului, netinerea evidentei rezultatelor actiunilor de supraveghere si neanuntarea producerii unor descarcari neprevazute sau a accidentelor, autoritatilor competente pentru protectia mediului si de aparare civila; nerespectarea obligatiei de depozitare a deseurilor menajere, industriale, agricole sau altele, numai pe suprafetele autorizate in acest scop; incalcarea obligatiei de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare a deseurilor (de tot felul) prevazuta in acordul si/sau autorizatia de mediu; nedepozitarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor numai ambalate si in locuri protejate; folosirea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in zonele sau pe suprafetele  umede unde sunt instituite masuri speciale de protectie s.a.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul imputernicit in acest scop de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, de catre comisarii si subcomisarii de politie, de catre personalul imputernicit al administratiei publice judetene si locale si de personalul Ministerului Apararii Nationale in domeniile sale de activitate, potrivit competentelor legale.

In completarea acestor reglementari se aplica dispozitiile din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, actualizata, privind regimul juridic al contraventiilor.

Sunt considerate infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau amenda penala: arderea miristilor, stufului, tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile protejate si de pe terenurile supuse refacerii ecologice; provocarea de poluare prin evacuarea, cu stiinta, in apa, in atmosfera sau pe sol, a unor deseuri sau substante periculoase (art. 98 alin.1 pct.1) etc; se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda: nesupravegherea si neasigurarea depozitelor de deseuri si substante periculoase (art. 98 alin.1 pct.2) s.a.; se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani: amenajarea, fara autorizatie, de depozite subterane sau de suprafata pentru deseuri periculoase; depozitarea in spatii subterane a deseurilor sau substantelor periculoase; nerespectarea interdictiilor in legatura cu utilizarea pe terenuri agricole, de pesticide sau ingrasaminte chimice; provocarea, datorita nesupravegherii surselor de radiatii ionizante, a contaminarii mediului si/sau expunerii populatiei la radiatii ionizante s.a. Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu de organele de urmarire penala, conform competentei legale[4].

Trebuie sa aratam ca sistemul sanctiunilor contraventionale si penale prevazute de Legea-cadru, OUG nr. 195/2005 in domeniul protectiei si ameliorarii solului se completeaza corespunzator cu sanctiunile prevazute in legatura cu fondul funciar, regasite in Legea nr. 247/2004, precum si de celelalte reglementari cu caracter special care vizeaza, intr-o forma sau alta, acest domeniu.