PROIECT

Planul de Actiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si ofera opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu precum si actiunile identificate ca prioritare in domeniul protectiei mediului. Ce aduce nou acest Plan Local de Actiune pentru Mediu?

Ø      faptul ca are la baza consensul unui larg grup reprezentand diferite parti ale societatii judetului;

Ø      este realizat conform recomandarilor UE intr-o maniera participativa, cea mai mare parte a planului fiind realizata de catre grup.

Planul poate de asemenea servi ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare, in special a celor oferite de Uniunea Europeana. Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului, locuitorilor din zona caruia i se adreseaza. Aceasta este exact ceea ce isi propune acest Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM).

Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca recomandarile PLAM sunt in conformitate cu prioritatile identificate prin strategii sectoriale si acest fapt dovedeste viziunea comuna a opiniei publice si a politicii oficiale de mediu la nivel de judet.

CUPRINS

	Rezumat
	Introducere
		Ce este un PLAM si de ce un astfel de plan pentru judetul Valcea
		Structura PLAM. Metodologia folosita la intocmirea PLAM
			Consideratii generale
			Identificarea si clasificarea problemelor de mediu
			Transformarea problemelor de mediu in plan de actiune
	Starea initiala
		Informatii generale despre judet
			Istorie si valori culturale
			Descrierea judetului
				Date fizico-geografice
				Date administrative si economice
		Descrierea starii mediului
			Starea atmosferei
				Poluarea de fond
				Poluarea de impact
			Starea apelor de suprafata si a celor subterane
				Starea raurilor
				Starea lacurilor
				Starea apelor subterane
				Alimentarea cu apa a populatiei
				Situatia apelor uzate
			Starea solurilor
			Starea padurilor
			Starea mediului in asezarile umane
				Calitatea aerului
				Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement
				Gospodarirea deseurilor urbane
			Situatia deseurilor industriale
			Poluari accidentale
			Zone critice pe teritoriul judetului sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului
				Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice
				Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata
				Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane
				Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor
				Zone vulnerabile care necesita masuri de reconstructie ecologica
	Probleme de mediu prioritare
		Descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu. Selectarea problemelor prioritare
	Planul Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea
			Matricea - plan pentru aer - sumar
			Matricea - plan pentru aer - detaliata
			Matricea - plan pentru apa - sumar
			Matricea - plan pentru apa - detaliata
			Matricea - plan pentru sol - sumar
			Matricea - plan pentru sol - detaliata
	Actiuni strategice privind protectia mediului in judetul Valcea
			Introducere
			Stabilirea scopurilor, obiectivelor si a indicatorilor
			Considerente generale
			Recomandari cadru privind factorul de mediu apa
			Recomandari privind factorul de mediu aer
			Identificarea actiunilor prioritare
			Identificarea criteriilor de evaluare
			Analiza si selectarea actiunilor
			Adoptarea si institutionalizarea PLAM
	Planul de implementare a actiunilor
	Monitorizarea si evaluarea rezultatelor
	Lista investitiilor de mediu pe termen scurt

ANEXA A

Evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare
	Procesul de aproximare legislativa
	Directive referitoare la calitatea aerului
		Directiva-cadru privind calitatea aerului (96/62/EEC) si directivele-fiica
		Directiva referitoare la instalatii mari de ardere (88/609/EEC)
	Directive referitoare la deseuri
		Directiva-cadru privind deseurile (75/442/EEC)
		Directiva privind depozitarea deseurilor (99/31/EC)
		Directiva privind incinerarea deseurilor (2000/76/EC)
	Directive referitoare la calitatea apei
		Directiva-cadru privind apa (2000/60/EC)
		Directiva privind tratarea apelor uzate urbane (91/271/EEC)
		Directiva privind calitatea apei destinata consumului uman (98/83/EC)
		Directiva privind namolurile de canalizare (86/278/EEC)
	Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (97/11/EC)
	Directiva privind evaluarea efectelor pe care anumite planuri si programe le au asupra mediului (2001/42/EC)
	Directiva IPPC (96/61/EC)
	Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu
	Legea protectiei mediului 137/1995 republicata

1. Rezumat

Consideratii generale

In 1993 ministrii mediului din Europa si din SUA au convenit asupra unei strategii de abordare a problemelor de mediu din regiune - Programul de Actiune pentru Mediu pentru Europa Centrala si de Est. Programul contureaza un proces in mai multi pasi care trebuie urmat de autoritati in vederea stabilirii prioritatilor de mediu si luarii masurilor adecvate pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in regiune. Programul subliniaza importanta identificarii actiunilor prioritare, pornind de la amenintarile asupra sanatatii umane si sanatatii ecosistemelor, precum si de la necesitatea identificarii actiunilor de diminuare a acestora. Principiul fundamental al Planului de Actiune a fost acela de integrare a consideratiilor de mediu in procesul de restructurare economica.

In majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est autoritatile locale sunt responsabile cu aprovizionarea cu apa, canalizarea, incalzirea centrala, colectarea si eliminarea deseurilor, cu spatiile verzi si cu amenajarea teritoriului. De aceea, Planurile de Actiune pentru Mediu pot fi initiate la nivelul comunitatii si sunt din ce in ce mai des utilizate ca instrumente in cadrul proceselor de aderare la Uniunea Europeana, in sprijinul alinierii cu cerintele de mediu comunitare.

Obiective

Principalele obiective ale PLAM sunt:

1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune

2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati

3. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia

4. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni de stiinta, agentii economici

5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza programe de mediu

Metodologie

Metodologia folosita pentru realizarea acestui PLAM a fost cea participativa. In acest scop a fost infiintat un Comitet Consultativ care, pe parcursul intalnirilor a identificat, analizat, descris, evaluat si prioritizat problemele de mediu la nivelul judetului, dupa care a trecut la intocmirea planului de actiune propriu-zis, pentru fiecare factor de mediu.

Efectul negativ al impactului a fost analizat in relatie cu sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii. Criteriile calitative de evaluare a riscului (extrem, mare, semnificativ, considerabil, redus), stabilite in functie de dimensiunea impactului, intensitatea acestuia si persistenta/reversibilitatea acestuia, au fost alocate fiecarei probleme de mediu.

Concluzii

La nivelul judetului, au fost selectate ca principale surse de poluare urmatoarele:

Mineritul si prelucrarea materialului excavat

Sectorul energetic

Alte industrii (industria chimica, de prelucrare a lemnului etc)

Infrastructura

Agricultura si silvicultura

Principalele probleme de mediu identificate cu care se confrunta judetul Valcea se datoreaza urmatoarelor (in ordinea prioritatilor):

Infrastructura (deseurile solide si apele uzate menajere)

Exploatarea sarii de la Ocnele Mari

Transportul rutier

Exploatarea feldspatului de la Brezoi - Cataracte

Exploatareaa calcarului de la Bistrita - Costesti

Platforma Chimica

Defrisarea padurilor

Sistemele de incalzire

Rezultate

Tinind cont de concluziile precizate anterior au fost intocmiti arborii problemelor si arborii obiectivelor pentru fiecare factor de mediu, fapt ce a contribuit la elaborarea planului de actiune. Pornind de la acesti arbori au fost stabilite obiectivele generale si cele specifice iar mai apoi, acestora le-au fost atribuite actiuni specifice, cu termene de realizare si responsabilitati.

Scopul acestui proces a fost acela de a identifica liniile directoare de actiune, prin enuntarea, obiectivelor importante si actiunilor generale aferente acestora. Oricum, datele avute la dispozitie nu permiteau aceasta descriere in amanunt, dar ideea a fost aceea de a inscrie in planul de actiuni liniile directoare, subliniind ideea ca orice activitate sau actiune ulterioara, neidentificata la momentul redactarii lucrarii sa poata fi inscrisa, la nivel de detaliu, si continuta in acest plan, deci recunoscuta ca actiune prioritara si care sa sustina un obiectiv deja indentificat. S-a creat cadrul general de actiune, planul fiind dezvoltat avandu-se in vedere aceasta abordare strategica.

De asemenea, nu sunt prezentate costurile pentru indeplinirea fiecarui obiectiv. Motivul pentru aceasta este reprezentat de faptul ca la momentul redactarii planului de actiune existau numai niste date estimative, grosiere, care nu aveau la baza niste studii tehnice de specialitate sau studii de fezabilitate. Datele reprezentau de fapt niste aproximari facute la un moment dat la nivelul administratiilor locale, fara nici un fel de fundamentare si erau, oricum, punctuale. Alte date care au fost folosite sunt cele puse la dispozitie de catre agentii economici, referitoare la investitiile necesare, asa cum reies ele din planurile de conformare. Din nou era vorba de niste informatii punctuale. Avand in vedere acestea, valorile obtinute nu creau o imagine generala, posibil a fi extrapolata la nivelul intregului judet, pentru a oferi niste informatii demne de a fi luate in considerare. Cu toate acestea planul de implementare pe termen scurt a investitiilor de mediu cuprinde si costurile aferente implementarii.

2. Introducere

In majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est autoritatile locale sunt responsabile cu aprovizionarea cu apa, canalizarea, incalzirea centrala, colectarea si eliminarea deseurilor, cu spatiile verzi si cu planificarea teritoriului. De aceea, Planurile de Actiune pentru Mediu au fost initiate la nivelul comunitatii si sunt din ce in ce mai des utilizate ca instrumente in cadrul proceselor de aderare la Uniunea Europeana, in sprijinul alinierii cu cerintele de mediu comunitare.

Procesul de reactualizare a Planului Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea a inceput in iulie 2005 si este dezvoltat de catre Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Valcea, in parteneriat cu Consiliul Judetean Valcea. Au fost utilizate aceleasi metode de abordare dezvoltate de US-EPA si aplicate cu succes la elaborarea primei editii de PLAM.

Acest program va constitui baza activitatilor viitoare ale autoritatilor locale, avandu-se in vedere faptul ca acest plan de actiune isi propune stabilirea prioritatilor si a actiunilor posibil a fi intreprinse pana in anul 2018.

2.1. Ce este un Plan Local de Actiune pentru Mediu si de ce un astfel de Plan pentru judetul Valcea

Elaborarea unui Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta un proces standardizat care poate fi folosit de catre o comunitate pentru abordarea realista a problemelor de mediu. Prin comparatie, Agenda Locala 21 evidentiaza obiectivele si actiunile care pot fi intreprinse la nivel local si recunoaste rolul comunitatilor locale in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste dezvoltarea durabila. Tema centrala a Agendei Locale 21 o reprezinta relatia dintre problemele sociale, economice si cele de mediu, integrand politicile referitoare la egalitatea sanselor, la masurile anti-saracie, cu politicile de mediu.

PLAM reprezinta un ghid si un cadru de abordare a evaluarii problemelor de mediu din punct de vedere al prioritatilor, de elaborare a solutiilor realiste in mod eficient si cu costuri acceptabile.

Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) au un mare potential in solutionarea problemelor de mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea prioritatilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme si realizarea de actiuni constand in imbunatatiri reale ale situatiei mediului si aspectelor de sanatate publica. In acelasi timp, PLAM reprezinta una din caile cele mai importante de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local.

PLAM ofera un cadru de intalnire si discutie pentru diverse grupuri interesate, cu valori si perspective diferite, in scopul de a obtine consensul asupra prioritatilor si actiunilor prin care se pot aborda problemele de mediu. Prioritatile sunt apoi inscrise in planul de actiune care se constituie intr-un proiect al investitiilor viitoare.

PLAM-urile elaborate pana in prezent au avut, printre altele, urmatoarele obiective:

1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune

2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati

3. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni de stiinta, agentii economici

4. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia

5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza programe de mediu

Tinand cont de cele mai serioase probleme de mediu la nivel local, PLAM se concentreaza pe capacitatea pe care o au administratia si institutiile statului la nivel local de a gestiona si a gasi solutii pentru aceste probleme, in mod eficient, pe termen lung si respectand principiile democratice.

De asemenea, PLAM presupune in mod implicit realizarea celui mai important aspect, acela de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local, in conformitate cu prevederile Conventiei de la Aarhus. PLAM reprezinta un instrument pentru implementarea si aplicarea la nivel local a legislatiei europene transpuse in legislatia nationala si a politicii de mediu in conformitate cu procesul de aproximare.

La elaborarea PLAM s-a tinut cont de legislatia, standardele si reglementarile in vigoare, conceptul fiind in conformitate cu principiile generale si cu obiectivele prioritare identificate in Planul National de Actiune pentru Mediu si in Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila.

Necesitatea realizarii PLAM pentru judetul Valcea a aparut in contextul descentralizarii, in care autoritatilor locale le revin tot mai multe responsabilitati, inclusiv in domeniul managementului deseurilor solide, furnizarii apei potabile si managementului celei uzate, controlului eliminarii substantelor periculoase si al poluarii aerului pe teritoriul administrat, protejarii si intretinerii spatiilor verzi si chiar al educarii publicului in ceea ce priveste aspectele de mediu. Prin PLAM se stabilesc foarte clar care sunt obiectivele si actiunile care trebuie intreprinse pentru rezolvarea problemelor de mediu, in functie de responsabilitatile si posibilitatile administratiei si ale institutiilor locale in ceea ce priveste coordonarea eficienta a intregului proces.

Principalele obiective pentru care s-a decis reactualizarea acestui de document sunt:

imbunatatirea conditiilor de mediu la nivelul judetului Valcea prin implementarea unor actiuni concrete si eficiente din punct de vedere al costurilor, in concordanta cu cerintele impuse Romaniei de catre U.E pentru aderare;

identificarea, stabilirea si evaluarea unor prioritati de actiune in domeniul mediului in conformitate cu valorile comunitatii locale si Strategiile sectoriale privind: protectia calitatii aerului si atmosferei, gestionarea deseurilor etc.;

intarirea cooperarii institutionale, promovarea parteneriatului intre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, mediul de afaceri;

imbunatatirea participarii publicului la luarea deciziei pentru a schimba perceptia populatiei in ceea ce priveste abordarea problemelor de mediu, constientizarea publicului, cresterea responsabilitatii acestuia si cresterea sprijinului acordat de public pentru actiunile strategice si pentru investitii;

intarirea capacitatii autoritatilor locale si ONG-urilor sa gestioneze si sa implementeze programe de mediu;

monitorizarea tuturor actiunilor si asigurarea unei baze de date pentru urmarirea si unde este cazul ajustarea, acestor actiuni;

respectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului.

2.2. Structura Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). Metodologia folosita la intocmirea PLAM

2.2.1. Consideratii generale

Prezentul PLAM are o structura simpla si logica, pornind de la modelele existente in domeniu si avand in acelsi timp in vedere elementele specifice existente la nivelul judetului Valcea.

Astfel, se pleaca de la ideea descrierii contextului general de la care a pornit necesitatea intocmirii acestui document, se descrie situatia actuala evidentiindu-se provocarile carora trebuie sa le faca fata Romania in contextul procesului de aderare la Uniunea Europeana (Anexa A), se prezinta judetul din punct de vedere fizico-geografic, economic si administrativ, cat si din punct de vedere al starii mediului. Practic, sectiunea referitoare la descrierea starii mediului este cea mai importanta, avandu-se in vedere faptul ca datele prezentate aici constituie baza de pornire in identificarea, analizarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu care reprezinta primul pas in intocmirea si dezvoltarea PLAM-ului. Etapa urmatoare a constituit-o realizarea arborilor problemelor si transformarea acestora in arborii obiectivelor. Ultima etapa a constituit-o prelucrarea tuturor acestor informatii si elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea.

In ceea ce priveste metodologia, PLAM este impartit in doua sectiuni, fiecare fiind caracterizata de urmatoarele scopuri:

1. Identificarea si prioritizarea problemelor de mediu in functie de efectele pe care le au asupra mediului
2. Transformarea problemelor prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de partile implicate

Atat scopurile cat si metodologia (descrisa in cele ce urmeaza) sunt bazate pe un principiu cheie, si anume abordarea participativa a partilor implicate. Cu alte cuvinte, toata activitatea desfasurata pentru PLAM este bazata pe participarea grupurilor interesate (factori cheie).

2.2.2. Identificarea si clasificarea problemelor de mediu

In conformitate cu abordarea participativa a partilor implicate, atat identificarea cat si clasificarea problemelor de mediu au fost realizate de catre grupul de reprezentanti locali - Comitetul Consultativ al PLAM, creat in 2001, cand a fost elaborata prima versiune PLAM.

Comitetul Consultativ a identificat initial problemele cheie de mediu ale judetului. Fiecare dintre problemele identificate a fost apoi descris, folosindu-se aceeasi structura pe baza relatiilor dintre sursa de poluare, factorul de stres la adresa mediului si impactul sau.

Factorii de stres pentru mediu si impactul acestora au fost analizati separat pentru apa, aer si sol. Impactul a fost impartit in trei categorii, fiecare tratata separat. Cele trei categorii sunt: impactul asupra sanatatii umane, impactul asupra mediului si impactul asupra calitatii vietii.

Un exemplu de astfel de descriere a problemelor este dat in figura urmatoare:

Figura nr. 2.1. - Exemplu de descriere a problemelor de mediu

Pe baza acestei metode de descriere a problemelor, toate sursele de poluare pentru toate problemele identificate de catre Comitetul Consultativ au fost comparate intre ele folosind drept criteriu dimensiunea impactului pe care il determina. Aceasta comparatie s-a facut pe baza unei metode numite Evaluarea Comparativa a Riscului care cuprinde urmatoarele etape:

1. Comitetul Consultativ a stabilit 5 niveluri de risc (importanta) asociate cu nevoia de a intreprinde actiuni:

NIVELUL DE RISC	NEVOIA DE ACTIUNE
E - extrem	Actiune imediata
M - mare	Actiune
S - semnificativ	Actiune cand este posibil
C - considerabil	Plan de actiune
R - redus	Monitorizare

2. Pentru a fi in masura sa evalueze riscurile, Comitetul Consultativ a creat initial trei tabele cu criterii, cate unul pentru fiecare categorie de impact (impact asupra sanatatii umane, naturii/peisajului si calitatii vietii). A fost tratata si capacitatea de intelegere a comunitatii in ceea ce priveste riscurile, astfel incat tabelele s-au bazat pe doua tipuri de scale:

Dimensiunea spatiala a impactului (procentajul de suprafata afectata)

Severitatea impactului (durata de timp necesara pentru refacerea ecosistemului)

Un exemplu de tabel pentru evaluarea impactului asupra mediului este prezentat mai jos:

Tabel nr. 2.1. - Exemplu pentru evaluarea impactului asupra mediului

Afectarea ireversibila a ecosistemului	M	M	E	E	E
Mai mult de 50 de ani pentru refacere	S	M	M	M	E
10 - 50 ani pentru refacere	C	S	M	M	M
1 - 5 ani pentru refacere	R	C	C	S	S
Mai putin de 1 an pentru refacere	R	R	R	C	C
Suprafata afectata

3. Pentru fiecare sursa si fiecare efect, Comitetul Consultativ a evaluat riscul pentru tot impactul descris (pana la 9 riscuri diferite pentru fiecare problema). Un exemplu este prezentat in tabelul urmator:

Tabel nr. 2.2. - Exemplu de evaluare a riscului pentru o problema data

	Apa	Aer	Sol
Sanatate umana	E	M	M
Natura si peisaj	M	S	R
Calitatea vietii	C		R

4. Odata cu asocierea riscului fiecarei surse de poluare, scorul general a fost calculat pentru fiecare sursa (prin desemnarea unei cifre fiecarei categorii de risc) si sursele au fost clasificate (prioritizate) in functie de scorul general.

5. In cadrul intalnirii speciale a Comitetului Consultativ de dezbatere publica, prioritatile au fost ajustate si au fost selectate cele mai importante probleme.

O importanta sursa de informatii a reprezentat-o Raportul privind starea mediului, pregatit de Agentia pentru Protectia Mediului.

2.2.3. Transformarea problemelor in plan de actiune

PLAM a fost realizat de catre Comitetul Consultativ pe baza etapelor corespunzatoare unor principii de planificare strategica. Cum acestea sunt bine cunoscute, vom prezenta pe scurt aceste etape:

Cu ajutorul listei cu prioritati Comitetul Consultativ a aranjat problemele in arborele problemelor care a fost ulterior convertit in arborele obiectivelor. Astfel de arbori au fost creati separat pentru aer, apa, sol.

Fiecare arbore de obiective a fost dezvoltat ulterior de catre Comitetul Consultativ intr-o matrice plan de actiune cu urmatoarea structura:

obiectivul general

obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori

stabilirea activitatilor pentru fiecare obiectiv specific, impreuna cu instructiuni de implementare, termene limita si costuri

etape in implementarea fiecarei activitati

3. Starea initiala

Modernizarea structurilor si a modalitatilor de abordare a problemelor constituie, pentru Romania, un element vital in procesul de tranzitie. Noile medii socio-politice si economice au supus vechiul sistem unor presiuni extreme, fortand birocratiile organizate in mod ierarhic sa adopte un comportament mai putin interventionist si mai descentralizat orientat spre oferirea unor servicii de inalta calitate catre cetateni si sa furnizeze un cadru pozitiv pentru implementarea economiei de piata.

Se acorda din ce in ce mai multa atentie considerentelor de mediu si integrarii acestora in politicile sectoriale, plecandu-se de la urmatoarele abordari: asigurarea sanatatii oamenilor si a mediului natural, implementarea legislatiei de mediu existente, cooperare intre mediul de afaceri si consumatori pentru gasirea unor solutii comune, asigurarea integrarii costurilor de mediu, datoriile fata de mediu. Se au de asemenea in vedere si urmatoarele principii: prevenirea la sursa si "poluatorul plateste".

Procesul de elaborare a planurilor locale de actiune tine seama de toate cele mentionate anterior si isi propune trecerea in revista a problemelor precum si rezolvarea acestora.

In acest capitol se prezinta conditiile initiale de la care se porneste la intocmirea PLAM pentru judetul Valcea din punct de vedere legislativ si al starii mediului, neomitand descrierea generala si conditiile in care se desfasoara activitatea la nivelul judetului.

3.1. Informatii generale despre judet

3.1.1. Istorie si valori culturale

Atestarea documentara a judetului Valcea este datata 8 ianuarie 1392, fiind cuprinsa in Condica Manastirii Cozia, unde se conserva hrisovul dat de domnul Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386-1418), care daruia manastirii toate drepturile asupra "albinaritului din judetuI Valcea".

Urme de locuire a zonei apar insa si mai devreme. Depozitul fosilifer descoperit la Bugiulesti (comuna Tetoiu), dateaza de 2.000.000-1.800.000 de ani si face dovada celei mai indepartate urme de locuire pe continentul european, Australanthropus olteniensis reprezentand prima veriga a antropogenezei din Europa.

Cercetarile de la Ocnita au dus la identificarea anticei cetati dacice Buridava, vechi centru militar, politic, religios si economic deosebit de important, mentionat si de geograful grec Ptolemeu in sec. II e.n., sub denumirea de Burida-Ven-Sioi, situat in apropierea masivului de sare de la Ocnele Mari. Malurile Oltului au fost martorele trecerii cuceritorilor romani, care au lasat in urma vestitul sistem de fortificatii "Limes Alutanus", descoperit si studiat de istoricul Vasile Parvan.

Mircea cel Batran (1386-1418) a zidit intre 1386-1388 Manastirea Cozia, monument de arhitectura medievala romaneasca, pe plan triconic, cu o savanta decoratie a fatadelor. Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase din Valahia vreme de patru secole. In chiliile sale si-au gasit adapost mari carturari precum Fios-Filotei, Mardarie Cozianul, Ghenadie Cozianul, Grigore Ieromonahul si altii. Doua morminte voievodale adapostesc osemintele marelui ctitor Mircea cel Batran si ale lui Teofana, mama lui Mihai Viteazul (1593-1601).

La Manastirea Govora era tiparita prima carte in limba romana, in anul 1640. Cartea era intitulata "Pravila de la Govora" si cuprindea o colectie de invataminte laice. In 1705 este infiintata tipografia de limba romana pe langa Episcopia de Ramnic din initiativa lui Antim Ivireanul, viitorul mitropolit al Valahiei (1708-1716).

JudetuI Valcea se transforma intr-un centru de iradiere a culturii crestine in tot sud-estul Europei. In secolul al XIX-lea, mai multe evenimente de importanta nationala s-au derulat pe teritoriul judetului. Aici s-a desfasurat ultimul act al Revolutiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu si considerata inceputul istoriei moderne a Romaniei. La Raureni a fost organizata tabara militara a revolutionarilor anului 1848 din Valahia, comandata de generalul Gheorghe Magheru. In acelasi an 1848, a fost cantat la Ramnic, pentru prima data pe versurile lui Andrei Muresanu si muzica lui Anton Pann cantecul "Desteapta-te romane", actualul imn national al Romaniei.

3.1.2. Descrierea judetului

3.1.2.1. Date fizico - geografice

Judetul Valcea este situat in partea central-sudica a Romaniei la 175 de km de Bucuresti si este asezat intre paralelele 48 28' si 48 36' latitudine nordica si intre meridianele 23 37' si 24 30' longitudine estica.

Limitele si vecinii judetului sunt dupa cum urmeaza:

Limita de nord a judetului (pornind inspre vest) incepe cu izvoarele raului Scara (afluent al raului Topolog) care este situat sub Varful Scara (2285 m), extremitatea de vest a Muntilor Fagaras, trecand prin Varful Suru (2282 m), Varful Tataru (1890 m), Varful Chica Fedelesului (1818 m) si coboara spre cheile raului Olt prin nordul localitatii Rau Vadului. Pe lungimea acestei limite Judetul Valcea se invecineaza cu Judetul Sibiu, iar intre Varful Tataru si Muntii Poiana Muierii (1804 m) cu Judetul Alba.

De la Varful Poiana Muierii limita de vest coboara catre sud trecand prin Varful Capra (1927 m), Varful Ciobanu (1944 m), Varful Pietrele (2241 m), Varful Coasta lui Rus (2306 m), care reprezinta sectorul muntos din care izvoraste raul Lotru si care separa Judetul Valcea de Judetul Hunedoara.

De la Varful Coasta lui Rus incepe limita cu Judetul Gorj care continua la est cu Muntii Capatanii si apoi cu izvoarele raului Oltet catre sud - est, cu inaltimile Muntelui Negovanu (2064 m) si coboara catre Depresiunile Polovragi si Racovita. Intre bazinele raurilor Oltet si Amaradia incepe limita cu Judetul Dolj care se abate catre sud si sud - est.

La marginea dealurilor situate la sudul raului Topolog incepe limita cu Judetul Olt.

Limita de est cu Judetul Arges urca spre nord, traverseaza raul Topolog si de aici continua pana la izvoarele acestui rau.

Relieful include toate formele, de la munti inalti de 2300 m, in nordul judetului, Muntii Coziei, Muntii Capatinii, Muntii Lotrului, sectorul vestic al Muntilor Fagaras pana la dealurile, depresiunile subcarpatice si podisul piemontan cu o altitudine de cateva zeci de metri, in zona Dragasani. Principalul curs de apa care strabate judetul este raul Olt. Pricipalele tipuri de lacuri din judetul Valcea sunt cele de origine glaciara din bazinul superior al Lotrului (Zanoaga Mare, Calcescu, Iezerul - Parang, Gauri) si cele din bazinul Latoritei (Iezerul Latoritei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul), lacurile sarate de la Ocnele Mari si Ocnita (formate in urma prabusirii unor saline) si lacurile de acumulare de pe raul Olt si Lotru (Daiesti, Raureni, Govora, Vidra, Bradisor, Malaia, etc).

Fiind dispus in trepte de la nord catre sud, relieful este cu precadere muntos si deluros. Dispunerea in benzi de la vest catre est a culmilor muntoase inalte si a inaltimilor Sub-Carpatilor, a dealurilor piemontane pe directie nord - sud, aspectul vailor si al depresiunilor, prezenta luncilor raurilor pe lungimea principalelor cursuri de ape, particularitatile geomorfologice ale formelor de relief indica o mare varietate a acestora, rezultand sectoare bine definite, caracterizate de mari unitati fizico-geografice: Carpatii Meridionali, Sub-Carpatii Getici, Platoul Getic, cu o structura geologica complexa - de la cele mai vechi roci cu structura cristalina pana la cele mai tinere, pliocene si cuaternare.

Subsolul se caracterizeaza prin diversitatea structurilor rocilor din care este alcatuit relieful judetului Valcea, fapt care a determinat o mare varietate de depozite de minerale. Intre cele mai valorificate depozite de minerale mentionam mica alba (Voineasa), sarea (Ocnita - Ocnele Mari), petrolul (Babeni, Stoilesti, Gusoieni), gazul natural (Tetoiu), carbunele (Berbesti - Alunu), calcarul (Arnota), argilele, pietrele, nisipurile, apele minerale (Caciulata, Calimanesti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari).

Ca urmare a diversitatii conditiilor fizico-geografice si a factorilor care au contribuit la formarea lor (materialul parental, formele de relief, clima si activitatea biologica), solurile existente pe teritoriul judetului sunt extrem de variate.

La altitudini de peste 1700 m, in zona montana, se intalnesc soluri podzolice humice feriiluviale si soluri brune de pajisti alpine care sunt valorificate prin pajistile naturale.

Mai jos, la altitudini de pana la 1000 m sub padurile de conifere si de conifere in amestec cu fag, se intalnesc soluri brune acide si brune podzolite, iar in defileul Oltului, la inaltimi mai joase apar solurile brun - montane tipice, in alternanta cu solurile brun - galbui acide, acoperite in mare parte cu fanete, culturi de trifoi, cartofi si pomi fructiferi (prun si mar).

Pe dealurile si vaile sub-carpatice se intalnesc predominant solurile brune de padure, brune - acide si cele argilo - iluviale brune podzolite, favorabile culturilor furajere, pajistilor naturale si livezilor.

In treapta dealurilor de podis dintre Olt si Oltet alterneaza soluri brune eubazice si mezobazice cu soluri argiloiluviale podzolice si chiar soluri pseudogleizate, mai restranse ca suprafata, care sunt folosite pentru culturi cerealiere, pomi fructiferi si vita de vie. Luncile sunt caracterizate de soluri aluviale care sunt in general valorificate pentru cultura porumbului si a legumelor.

Tabelul nr. 3.1. - Categoriile de folosinta ale terenurilor in judetul Valcea - Suprafete (ha)

Categoria		Suprafata
Suprafete agricole	Arabil	83.503
	Vii	4.251
	Livezi	16.605
	Pasuni
	Fanete	31.026
	TOTAL
Suprafete acoperite cu padure	Fond forestier de stat
	Fond forestier privat	58.738
	TOTAL
Ape curgatoare si lacuri		12.182
	Industrie	3.235
	Cladiri	11.390
	Transport	6.924
	Altele	2.701
Neproductiv		8.453

De asemenea, au fost cartate unitati de sol apartinand aproape tuturor claselor de calitate, functie de intensitatea limitarilor de sol, relief si de drenaj (natura limitarilor se refera la textura si orizontul superior, la volumul edafic, la salinizare si alcalinizare, la eroziuni - alunecari, la inundabilitate etc.).

Clima este temperat continentala puternic influentata de fragmentarea accentuata a formelor de relief, de expunerea versantilor, de regimul de radiatie solara si de vanturi. Regimul climatic se datoreaza in proportie de 65% tinuturilor cu clima de dealuri si podis, in proportie de 33% tinuturilor cu clima de munte si doar in proportie de 2% tinuturilor cu clima de campie.

Valorile temperaturii medii anuale inregistreaza o scadere de la sud la nord, in functie de relief, variind intre 10,4 C in lunca raului Olt, 9 C in regiunea Sub-Carpatica si sub -2 C pe inaltimile muntilor.

Chiar daca Depresiunea Lovistea este situata intre cei mai inalti munti, ea beneficiaza de un climat mai bland comparativ cu alte depresiuni similare; aici se inregistreaza rar fenomenul de inversiune termica, fenomen frecvent intalnit in depresiunile intra-montane care conduce la scaderea temperaturii aerului.

Valoarea medie a precipitatiilor anuale variaza in functie de altitudine si insumeaza 500 - 600 mm in lunca raului Olt, 700 - 800 mm in zona sub-carpatica si peste 1200 mm in zonele muntoase.

Vanturile, influentate in mare masura de formele de relief, se manifesta in toate directiile, in general in directie nord - sud, avand o viteza medie de 1 - 1,5 m/s la Dragasani, 2 m/s la Ramnicu Valcea si 4 - 7 m/s pe culmi. La poalele muntilor si pe pantele dealurilor se inregistreaza frecvent efectele miscarii fohnale a aerului care provoaca o incalzire locala, inseninare si o scadere a umiditatii relative a aerului.

Intreaga retea hidrografica de pe teritoriul Judetului Valcea apartine bazinului hidrografic al raului Olt (mijlociu si inferior) care strabate relieful in trepte al judetului de la nord la sud. In functie de caracteristicile fizice si geografice ale zonelor strabatute, raul Olt se caracterizeaza prin doua sectoare ale bazinului hidrogeografic: sectorul de nord al judetului care corespunde zonei muntoase si sectorul de sud care corespunde zonei deluroase.

Raurile din sectorul muntos au un potential hidro-energetic important. Pe raul Olt si pe raul Lotru s-au construit mai multe lacuri de acumulare in scop hidroenergetic si de alimentare cu apa (Calimanesti, Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani).

Intre lacurile artificiale mai importante sunt Vidra si Bradisor. De asemenea exista cateva lacuri de origine glaciara (Calcescu, Zanoaga Mare, Iezerul - Parang, Gauri) si lacurile din bazinul raului Latorita (Iezerul Latoritei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul). Apele lacurilor sarate de la Ocnele Mari si Ocnita sunt folosite in scopuri terapeutice.

In arealul judetului Valcea, Oltul primeste numerosi afluenti intre care Boia, Baiasu, Salatrucel, Topolog (pe stanga), Calinesti, Lotru, Muereasca, Olanesti, Bistrita, Luncavat, Oltet si Cerna (pe dreapta). Debitele acestor rauri sunt relativ bogate si au curgere permanenta datorita precipitatiilor abundente.

Apele subterane se intalnesc in acviferul local si in straturile discontinui si formeaza adesea izvoare. Apa se aduna in depozite diferite, cum ar fi: in depresiunea Lovistea in calcar, cremene, marna, conglomerate; in sectorul dealurilor si in depresiunile sub-carpatice, in depozite de calcar, marna si calcar, cremene, conglomerate, argila rosie, marna, argila, tuf vulcanic si nisip.

In general, in zona sub-carpatica la limita intre conglomerat si marna cu diferite compozitii chimice apar izvoarele cu apa minerala. Izvoare minerale sulfuroase se intalnesc la Calimanesti - Caciulata, Olanesti, Govora, Muereasca, Dobriceni, Bunesti; izvoare cu oligo minerale - la Ramnicu Valcea, Mateesti; izvoare clorate la Ocnele Mari, Ocnita, Otesani, Pietrarii de Sus; izvoare iodate la Gorunesti.

Diversitatea conditiilor fizice si geografice a condus la o mare varietate a vegetatiei pe teritoriul judetului Valcea, care este dispusa in benzi care se succed de la nord la sud.

Fauna este reprezentata de specii care cresc in padure si prezinta interes economic: ursul, cerbul, caprioara, mistretul, bursucul, lupul, potarnichea.

Elementele mediteraneene se fac simtite si in fauna: scorpionul carpatic, vipera cu corn, lepidoptera; de asemenea se intalnesc si elemente endemice: Isophia harzi, Chortippus ocrolecus, Odontopodissima carpathica. In zona montana predomina capra neagra, Turdus sp., Prunella collaris, Anthus sp., Aquila chrysaetos.

Pe teritoriul judetului se intalnesc urmatoarele rezervatii naturale:

Rezervatia complexa Cozia caracterizata de microrelief structural, de vegetatia cu numeroase plante endemice - Rosa villosa sp. Coziae, Rosa argesana, Centaurea stoebe, Achillea coziana -, de plante rare - Dianthus spiculifolius, Daphne blagayana, Fritillaria montana, Erysimum saxosum -, de vegetatie forestiera - padurea Latorita cu arbori seculari.

Rezervatia geologica 858h72i si geomorfologica Valea Stancioiului cu piramidele sale de pamant.

Rezervatia forestiera - Padurea Latorita cu arbori seculari (laricele, zambrul)

Pe teritoriul judetului Valcea s-au conservat: Narcisus augustifolius in campia cu narcise din localitatea Milostea; in Muntii Lotrul si Capatanii s-a gasit Trollius europaeus, Angelica archangelica, Rhododendron kotschyi, Gentiana lutea, iar Taxus baccata in Valea Cheia.

3.1.2.2. Date administrative si economice

Judetul Valcea are o suprafata de 5765 kmp, reprezentand 2,4% din teritoriul Romaniei.

Conform organizarii administrativ-teritoriale, judetul Valcea are doua municipii Ramnicu Valcea - resedinta judetului si Dragasani. De asemenea, sunt sase orase: Calimanesti, Horezu, Ocnele Mari, Baile Olanesti, Baile Govora, Brezoi, Babeni, Balcesti si 75 de comune.

La 1 ianuarie 1999, populatia judetului era de 432.068 locuitori, din care: 177.800 traiesc in mediul urban. Densitatea este de 75 locuitori/kmp. In functie de nationalitate, populatia este structurata astfel (la recensamantul din 7 ianuarie 1992): romani (99,03%), romi (0,78%), alte minoritati (0,19%). Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala judetului, care are o populatie de cca. 119.000 locuitori, si de orasele Dragasani (cca. 22.900 locuitori), Baile Govora (cca. 3.200 locuitori), Baile Olanesti (cca. 4.900 locuitori), Brezoi (cca. 7.700 locuitori), Calimanesti-Caciulata (cca. 9.000 locuitori), Horezu (cca. 7.400 locuitori) si Ocnele Mari (cca. 3.650 locuitori), Babeni (cca.9767 locuitori), Balcesti (cca. 5807 locuitori). Populatia rurala traieste in 75 de comune.

Indicele de urbanizare din punct de vedere al suprafetei este de 12,99%, iar indicele de urbanizare din punct de vedere al populatiei este de 40,98%.

Tabelul nr. 3.2. - Distributia nr. de locuitori pe orase

Orasul	Numar de locutori	Suprafata (ha)
Ramnicu Valcea		8.866
Dragasani	22.522	4.457
Calimanesti	8.999	8.890
Baile Govora	3.170	1.380
Olanesti	4.835
Brezoi	7.605
Horezu	7.406
Ocnele Mari	3.611	2.672
Babeni	9.767	3.570
Balcesti	5.807	9.812

Infrastructura judetului cuprinde mai mult de 2.028 de km de drumuri publice, din care 550 sunt drumuri nationale, si 164 km de cale ferata.

Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente. Cele mai reprezentative sunt urmatoarele ramuri:

industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si al afluentilor sai, realizand o productie de 1000 MW.

industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara, ocupand 42,2% din volumul productiei industriale a judetului - aici sunt produse mai mult de 70 de produse diferite, printre care produse sodice si derivati, produse organice de sinteza, produse macromoleculare, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc. Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt S.C. OLTCHIM SA si S.C. UZINELE SODICE GOVORA S.A..

exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt S.C. COZIA FOREST S.A. si S.C. ELVILA S.A. filiala Carpatina, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila.

industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri sunt S.C. VILMAR S.A., un joint-venture Franco-Roman, S.C. ROTI AUTO S.A. si S.C. HERVIL S.A.

industria usoara este de asemenea bine reprezentata, prin fabrici producatoare de incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute etc.

industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe, de produse lactate, de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice.

Agricultura si silvicultura - din suprafata totala a judetului, 42,7% este suprafata agricola (dealuri, livezi, vii), iar restul este acoperita de padure si alta vegetatie forestiera. Fondul funciar agricol este de 246 814 ha, din acesta 34,5% constituie teren arabil, 44% sunt pasuni, 12,3% fanete, iar restul plantatii de livezi si vii. Cresterea de animale este o activitate de baza in mediul rural.

Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei prielnice. Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz, grau).

In ceea ce priveste comunitatea de afaceri, incepand din 1991, au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului 9067 societati comerciale si 2750 persoane fizice care desfasoara activitati economice. Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine reprezentat, acest tip de societati fiind majoritare in Valcea. Tendinta actuala este de orientare a acestora catre domenii economice noi, mai putin reprezentate in peisajul economic regional actual.

Principala atractie turistica a judetului Valcea o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele minerale, geotermale si frumusetea peisajului. Oferta turistica a judetului cuprinde mai mult de 11.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile, campinguri si gospodarii rurale inregistrate in sistemul romanesc de turism rural si ecologic.

O scurta prezentare a facilitatilor oferite de statiunile valcene cuprinde urmatoarele:

Principala atractie turistica a judetului Valcea o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele minerale, geotermale si frumusetea peisajului. Oferta turistica a judetului cuprinde mai mult de 11.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile, campinguri si gospodarii rurale inregistrate in sistemul romanesc de turism rural si ecologic.

O scurta prezentare a facilitatilor oferite de statiunile valcene cuprinde urmatoarele:

Statiunea Baile Olanesti aflata la 18 km de Ramnicu Valcea este situata la 475 m altitudine, in nord-estul Olteniei, la poalele Muntilor Capatinii, de o parte si de alta a paraului Olanesti. Statiunea detine cel mai mare numar de izvoare minerale din Romania si a obtinut Medalia de Aur la Expozitia Internationala de al Viena in 1873 pentru calitatea curativa a apelor sale. Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afectiunilor aparatului digestiv si urinar si afectiunilor metabolice.

Statiunea Baile Govora aflata la 12 km de gara Govora si al 20 km sud-vest de Ramnicu Valcea este situata la 360 m altitudine, intr-o depresiune subcarpatica din nord-estul Olteniei. si este renumita pentru pentru tratamentul afectiunilor respiratorii, locomotorii si neurologice.

Calimanesti - Caciulata aflata la 18 km de Ramnicu Valcea, la 81 km de Sibiu si la 198 km de Bucuresti este situata la iesirea Oltului din Carpatii Meridionali, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine). Izvoarele sale minerale sunt recomandate pentru tratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate.

Statiunea Voineasa, asezata pe Valea Lotrului la 80 km de Ramnicu Valcea, la 580-640 m altitudine, este recunoscuta ca statiune climaterica. Muntii inconjuratori constituie cadrul natural optim pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiilor.

Zona Ocnele Mari - Ocnita este renumita pentru bazinele sale cu apa sarata si noroiul sapropelic utilizat in tratarea reumatismului si afectiunilor locomotorii.

Obiectivele turistice reprezentative ale judetului sunt:

Masivul Cozia - (vf. Cozia 1668 m) situat in sud-vestul Muntilor Fagaras, intre raurile Olt (la vest), Baiasu (la nord), Topolog (la est), Salatrucel (la sud), in apropierea complexului balneoclimateric Calimanesti-Caciulata-Cozia. In 1990 Rezervatia complexa Cozia a fost declarata Parc National.

Defileul Oltului - Oltul a reusit sa sape pana la radacina cea mai masiva si mai inalta parte a Carpatiilor Meridionali. Portiunea din judetul Valcea este cea mai spectaculoasa, albia ingusta a Oltului fiind strajuita de Muntele Cozia (la est) si Culmea Capatinii (la vest).

Valea Lotrului - de o mare frumusete peisagistica, se caracterizeaza prin multitudinea 'cataractelor' si prin bogatia folclorica a meleagurilor pe care le strabate.

Cheile Bistritei - (langa Manastirea Bistrita) cele mai inguste chei din Romania, se caracterizeaza in special de numeroasele guri de pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei.

Piramidele de pamant, Goranu - rezervatie geologica situata pe valea paraului Stanciou, unde apele rezultate din ploi si din topirea zapezilor au creat masive piramide de pamant, adevarate turnuri gigantice de 80 m inaltime.

Ruinele castrului roman Arutela, Bivolari - (langa Calimanesti) aflat in apropierea unor izvoare cu ape termale, folosite in termele castrului. Alte vestigii istorice: Ruinele castrului roman Rusidava-Dragasani (situat pe drumul antic ce ducea de la Romula la Apullum), Vestigiile castrului roman, Radacinesti (138 d.Hr.), Ruinele termelor romane, Stolniceni (la 5 km de Ramnicu Valcea).

Manastirea Horezu, Romanii de Jos (la 6 km de Horezu) - cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca; a fost ridicata de Constantin Brancoveanu intre 1690 si 1697.

Manastirea Cozia (la 2 km de Calimanesti si la 20 km de Ramnicu Valcea) -reprezinta unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din secolul XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca. Biserica mare a fost zidita intre 1386-1388 de catre Mircea cel Batran. Aici se afla mormantul lui Mircea cel Batran, precum si mormantul Tofanei, mama domnitorului Mihai Viteazul.

3.2. Descrierea starii mediului

3.2.1. Starea atmosferei

3.2.1.1. Poluarea de fond

In judetul Valcea nu sunt amplasate statii de supraveghere a poluarii de fond, deoarece, desi exista zone considerate conventional curate - situate la altitudini de peste 1000 m si departe de aglomerarile urbane si de obiectivele industriale, accesul zilnic la o astfel de zona este imposibil datorita distantei si starii infrastructurii rutiere.

3.2.1.2. Poluarea de impact

Poluarea industriala este produsa in principal de instalatiile tehnologice cu profil chimic si de producerea energiei termice si electrice, in vreme ce poluarea urbana se datoreaza in principal

instalatiilor de incalzire centralizata (incalzirea in judetul Valcea este realizata in sistem centralizat - termocentrala 17%, in sistem cvartal 12%, iar incalzire individuala 4%; 67% din populatie foloseste incalzirea cu sobe individuale avand drept combustibil lemnul)

traficului (sunt inregistrate 20.756 de autovehicule in proprietate de stat si 54.786 in proprietate privata). Aceasta a condus in timp la modificarea indicatorilor de calitate ai aerului in zone protejate, la generarea disconfortului locuitorilor, la deteriorarea elementelor de urbanism si la favorizarea cresterii sensibilitatii la diferite boli ale aparatului respirator si

traficului de tranzit

In judetul Valcea inventarul emisiilor s-a facut partial si abia incepand cu anul 2000 s-au folosit metodologii recunoscute, respectiv CORINAIR si AIR-CHIEF.

Principalele surse de poluare a aerului in judet sunt platforma chimica si traficul rutier. Indicatorii monitorizati in jurul platformei industriale si in municipiul Ramnicu Valcea sunt cei specifici proceselor tehnologice: acid clorhidric, amoniac, pulberi in suspensie, dioxid de sulf, pulberi sedimentabile etc.

Emisia de gaze cu efect de sera

Poluant	Emisii totale in judetul Valcea (tone/an) - in anul:
CO2
N2O
CO
CH4

Sursa AJPM Valcea

Reprezentarea grafica a emisiilor de gaze cu efect de sera in anul 2004 in judetul Valcea:

Diferentele inregistrate intre anul 2003 si 2004 in ceea ce priveste emisiile de CO₂ se datoreaza atat restrangerii activitatilor de productie, cat si micsorarii consumului de energie..

Emisiile de gaze sunt mai mari in anul 2001 decat in anul precedent, deoarece in acest an au fost inventariati un numar mai mare de agenti economici de pe raza judetului Valcea, care au evacuat in atmosfera gaze cu efect de sera. Printre acestia, o contributie importanta o detin unitatile cu profil de activitate transport de marfuri si persoane, responsabile de cresterile de oxizi de azot.

Substante care distrug stratul de ozon

Din iunie 2000 S.C. OLTCHIM S.A., singura unitate care detinea instalatii de producere a substantelor din grupa cloroflorcarbonilor produse in judetul Valcea nu mai fabrica tetraclorura de carbon (CCl₄) decat la cerere, procesul tehnologic fiind modificat pentru sinteza exclusiva a percloretilenei. Instalatia de metilcloroform a fost dezafectata in anii 1995-1996.

Emisii de substante acidifiante*

Acidifierea se datoreaza prezentei in atmosfera a SO₂ si NO_x, care provin ca urmare a arderii combustibililor si a traficului rutier (care a inregistrat o crestere semnificativa in ultima perioada). De asemenea, la fenomenul de acidifiere contribuie si HCl si NH_3.

Poluant	Emisii totale in judetul Valcea(t/an) - in anul:
NO2
SO2
NH3

Sursa AJPM Valcea

Reprezentarea grafica a emisiilor de gaze cu efect acidifiant in anul 2004 in judetul Valcea:

*Emisiile sunt calculate prin metodologia CORINAIR si AIRCHIEF, in judetul Valcea neexistand echipamente de masurare a emisiilor la sursa

Datorita faptului ca tipul de combustibil ars poate fi variabil, atat din punct de vedere al cantitatii cat si al compozitiei, functie de cerintele momentului si posibilitatilor de aprovizionare, cantitatile de poluanti responsabili cu acidifierea atmosferei si precipitatiilor sunt fluctuante de la an la an. (De exemplu, cantitatea de NH₃ emisa in anul 2004 este mai mare decat in anul precedent).

Poluarea cu HCl si NH₃

Acidul clorhidric, participa alaturi de SO₂ si NOx la fenomenul de acidifiere. In principal poluarea cu acid clorhidric si amoniac provine din instalatiile chimice situate pe platforma chimica - sud de municipiul Rm. Valcea.

Punct de recoltare	CMA ug/mc
VILMAR
COMPPIL
COMAT
LICEUL FORESTIER
FAVIL
UZINA G

Sursa :AJPM Valcea

Evolutia concentratiei de HCl in aer

In anul 2004 HCl s-a monitorizat in sase puncte, patru dintre ele sunt amplasate in incinta urmatorilor agenti economici: S.C. Vilmar S.A., S.C. Favil S.A., Uzina G(sau Govora sat) si S.C. Comppil S.A., aflandu-se sub influenta directa a noxelor rezultate din procesele tehnologice. Celelalte doua puncte de prelevare se afla in municipiul Rm. Valcea, cu mentiunea ca punctul S.C. Comat S.A. se afla in vecinatatea platformei industriale.

Dioxid de sulf (SO2) Pentru dioxidul de sulf (SO2), valorile concentratiilor medii pe 24 ore s-au situat pe parcursul anului 2004 sub CMA pe 24 ore (125 μg/mc - conform Ordinului 592/2002). Mediile anuale inregistrate sunt dupa cum urmeaza

Punct de recoltare	CMA ug/mc
APM Rm Valcea
Liceul Forestier
Comppil

Sursa: AJPM Valcea

Reprezentarea grafica a indicatorului SO2 in judetul Vậlcea in perioada 2002 - 2004:

Nivelul concentratiilor de dioxid de sulf s-a urmarit in trei puncte: doua situate in municipiu si unul in zona Platformei Chimice Rậmnicu Vậlcea. Nu s-au inregistrat depasiri fata de concentratia maxima zilnica. Comparativ cu anul 2003 s-a evidentiat o usoara scadere a imisiilor de dioxid de sulf intr-unul din punctele de prelevare situate in municipiul Rậmnicu Vậlcea, respectiv Liceul Forestier si o usoara crestere in celelalte doua puncte, respectiv APM Vậlcea si Comppil. Acest lucru se verifica, intrucật cele doua puncte situate pe platforma industriala sunt sub influenta noxelor de la S.C. CET Govora S.A.(arderea carbunilor) si a traficului rutier intens din zona APM Vậlcea.

Dioxid de azot (NO2)

Valorile concentratiilor medii pe 24 ore pentru dioxidul de azot (NO2) nu au depasit CMA pe 24 ore. Mediile anuale inregistrate sunt dupa cum urmeaza:

Punct de recoltare	CMA ug/mc
APM Valcea
Liceul Forestier
Comppil

Sursa AJPM Valcea

Reprezentarea grafica a indicatorului NO2 in judetul Vậlcea in perioada 2002 - 2004:

Nivelul concentratiilor de dioxid de azot s-a determinat in trei puncte: doua situate in zona Platformei Chimice si un punct in municipiul Rậmnicu Vậlcea. Nu s-au inregistrat depasiri fata de cma zilnica. Comparativ cu anul 2003 s-a evidenttat o scadere a imisiilor de dioxid de azot in punctul de prelevare situat in municipiul Rậmnicu Vậlcea, respectiv la Liceul Forestier si o usoara crestere in punctul APM Vậlcea.  

In anul 2004 reteaua de supraveghere a calitatii precipitatiilor a fost marita de la doua puncte de prelevare, respectiv APM Valcea si Vladesti, la sase puncte: Dragasani, Calimanesti, Berbesti si Babeni. In urma analizei probelor de precipitatii recoltate in cele sase puncte de-a lungul anului 2004, s-a constatat caracterul acid al acestora, atat in punctele aflate sub influenta poluarii cat si in zonele lipsite de surse majore de poluare. Astfel in punctele Vladesti si Babeni s-au inregistrat valori cuprinse intre 6,6 si 6,7. Din punct de vedere al incarcaturii ionice, apele provenite din precipitatii in anul 2004 au avut un nivel redus, inregistrandu-se doar sporadic valori mai ridicate, dupa cum se poate observa din tabelul alaturat: Ploile acide (pH < 5,6) conduc la distrugerea vegetatiei si lumii animale vulnerabile, uneori au efecte fatale (pesti din cca 100 de localuri Scandinave, paduri europene etc.).

Punct de prelevare	Conductivitate scm_1	SO4 2_   mg/l
Zona Rm. Valcea
Zona Vladesti
Zona Babeni
Zona Berbesti
Zona Dragasani

Sursa AJPM Valcea

Calitatea apelor de precipitatii

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile

A.P.M. Valcea a urmarit nivelul pulberilor in suspensie, in zona platformei industriale Rm. Vậlcea, prin cele trei statii de prelevare: S.C. Comppill S.A., S.C. Favil S.A., Govora sat. Concentratiile medii la pulberile totale in suspensie (TSP) in timp de 24 ore au depasit CMA pe 24 ore, conform STAS 12574/87, in urmatoarele doua puncte de prelevare: S.C. Favil S.A. si Govora sat. Valorile maxime si minime ale concentratiilor medii pe 24 ore si frecventele depasirii CMA pe 24 ore sunt prezentate in tabelul urmator:

Punct de prelevare	Nr. depasiri/nr masuratori	Frecventa de depasire a CMA /24h (%)	Media anuala a conc. medii/24 h (mg/mc)	Maxima conc. medii/24h (mg/mc)	Minima conc. medii/24h (mg/mc)
S.C. Favil S.A.
Govora sat

Sursa AJPM Valcea

Situatia depasirilor de pulberi in suspensie in anul 2004

Concentratiile medii la pulberile in suspensie - fractiunea PM₁₀ in timp de 24 ore au depasit CMA pe 24 ore (conform Ordinului 592/2002), in statia de prelevare amplasata la sediul APM Valcea. Valorile maxime si minime ale concentratiilor medii pe 24 ore si frecventele depasirii CMA pe 24 ore sunt urmatoarele

Punct de prelevare	Nr. depasiri/nr masuratori	Frecventa de depasire a CMA /24h (%)	Media anuala a conc. medii/24 h (mg/mc)	Maxima conc. medii/24h (μg/mc)	Minima conc. medii/24h (mg/mc)
APM Valcea

Sursa AJPM Valcea

Situatia depasirilor la pulberi PM 10 in anul 2004

Dupa cum se poate observa, frecventa depasirilor a fost de 42,3%, respectiv din 241 determinari, 102 s-au situat peste cma zilnica. Acest nivel ridicat de poluare se datoreaza in egala masura functionarii necorespunzatoare a instalatiilor societatii S.C. Elvila S.A. Rm. Valcea Sucursala Carpatina cat si traficului intens din zona.

Nr.crt.	Luna	Medii lunare 2004 μg/mc
	IANUARIE
	FEBRUARIE
	MARTIE
	APRILIE
	MAI
	IUNIE
	IULIE
	AUGUST
	SEPTEMBRIE
	OCTOMBRIE
	NOIEMBRIE
	DECEMBRIE

Sursa AJPM Valcea

Valorile medii lunare ale pulberilor PM 10 in anul 2004

Poluarea cu pulberi sedimentabile

Pulberile sedimentabile au fost urmarite in sase puncte din judet: Ramnicu Valcea, Vladesti, Cazanesti, Babeni, Govora si Ocnele Mari. In municipiul Ramnicu Valcea frecventa anuala de depasire a fost de 87,5 % cu 10 % mai mare fata de anul 2003, valoarea maxima anuala a fost de 35,9 g/m²/luna ( de 2,11 ori mai mare fata de cma ).

In celelalte zone supravegheate din judet, frecventa anuala de depasire a fost de 50 % in zona Cazanesti si tot de 50% in zona Ocnele Mari. Valoarea maxima anuala in punctul de prelevare Oc. Mari a fost de 37,6 g/m² /luna, aceasta datorandu-se functionarii necorespunzatoare a instalatiilor tehnologice a S.C. Exploatarea Miniera Rm. Valcea.

Depasirile inregistrate in punctul de prelevare Cazanesti se datoreaza functionarii necorespunzatoare a instalatiilor societatilor de pe platforma industriala Rm. Valcea si a fenomenelor meteorologice.

Nr.crt.	Luna	Valori lunare 2003 g/m2/luna	Valori lunare 2004 g/m2/luna
	IANUARIE
	FEBRUARIE
	MARTIE
	APRILIE
	MAI
	IUNIE
	IULIE
	AUGUST
	SEPTEMBRIE
	OCTOMBRIE
	NOIEMBRIE
	DECEMBRIE

Sursa AJPM Valcea

Evolutia indicatorului pulberi sedimentabile in punctul de prelevare APM Rm. Valcea:

Nr.crt.	Punct recoltare	Medii anuale 2002 g/m2/luna	Medii anuale 2003 g/m2/luna	Medii anuale 2004 g/m2/luna
	APM Valcea
	Vladesti
	Cazanesti
	Babeni
	Govora
	Ocnele Mari

Sursa APM Valcea

Evolutia indicatorului pulberi sedimentabile in Jude|ul Valcea

Evolutia calitatii aerului in perioada 1995 - 2003

Calitatea aerului a cunoscut o ameliorare continua datorita diminuarii emisiilor rezultate din activitatile industriale, ca urmare a masurilor impuse agentilor economici: imbunatatirea monitorizarii emisiilor, planuri de conformare viabile, importante lucrari de investitii pe linie de protectia mediului.

Zona	CMA g/mp/luna
APM Valcea
Vladesti
Cazanesti
Babeni
Govora
Ocnele Mari

Sursa AJPM Valcea

Evolutia indicatorului pulberi sedimentabile in Judetul Valcea

3.2.2. Starea apelor de suprafata si a celor subterane

3.2.2.1. Starea raurilor

Reteaua hidrografica a judetului este administrata de filiala Ramnicu Valcea a Autoritatii Nationale "Apele Romane" (ANAR). Supravegherea calitatii apelor de suprafata se face atat de catre ANAR cat si de catre AJPM Valcea. In ultimii ani calitatea apelor s-a imbunatatit constant atat din punct de vedere chimic cat si biologic, imbunatatire datorata atat stoparii evacuarii unor ape uzate extrem de poluate, cat si micsorarii numarului de poluari accidentale.

Judetul Valcea este strabatut de o retea hidrografica relativ densa si are intreaga suprafata cuprinsa in bazinul hidrografic Olt. Resursele de apa ale judetului sunt constituite din ape de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si artificiale) si ape subterane.

Categoria de resurse	Resursa potentiala mil. mc	Resursa tehnic utilizabila mil. mc
Rauri interioare	4.697,00	1440,00
Ape subterane	163,17	108,70
TOTAL	4860,17	1548,70

Sursa: A.N.Apele Romane - Directia Apelor Olt

Resursele de apa ale judetului Valcea

Raportat la populatia actuala a judetului, rezulta o resursa specifica, utilizabila in regim natural, de cca 3750,5 mc/loc/an, superioara mediei pe tara, de 2705 mc/loc/an si apropiata de media europeana care este de 4000 mc/loc/an..

Apele raului Olt se inscriu in categoria a II-a de calitate, pe toata lungime sa de la intrare si pana la iesirea din judet.

Aportul judetului Valcea la poluarea raului a scazut considerabil deoarece Platforma Chimica a inchis multe din instalatiile tehnologice care evacuau ape puternic impurificate. De asemenea, avand in vedere ca o mare parte a raului este in regim amenajat, lacurile de acumulare functioneaza ca adevarate decantoare.

Indicator de calitate	C.M.A. S.T.A.S. 4706/88 (cat.I )	Sectiuni de control pe raul Olt
	mg/l	Caineni	Ramnicu Valcea	Babeni	Dragasani
pH
suspensii
Cloruri - Cl
Azotati - NO3
Amoniu - NH4
Azotiti - NO2
Sulfati - SO4
CCO-Mn

Valori ale diferitelor concentratii de poluanti in apele raului Olt

Lotrul are apa care se incadreaza in categoria I de calitate, de la izvor pana la varsare, ceea ce il face sa reprezinte principala sursa de alimentare cu apa a orasului Ramnicu Valcea.

Oltetul are apa de pe cursul superior (care se gaseste in judetul Valcea) incadrata in categoria I de calitate.

Topologul se incadreaza si el in categoria I de calitate pe tot parcursul din judetul Valcea.

O situatie deosebita prezinta raul Luncavat, care cu putin inainte de confluenta cu raul Olt, este puternic poluat, datorita evacuarii de ape uzate neepurate provenite de la fermele de pasari si suine din localitatea Babeni.

Celelalte rauri din reteaua hidrografica, de mica importanta, nu pun probleme sub raportul calitatii.

3.2.2.2. Starea lacurilor

In perioada 1960 - 1982 au fost construite 14 lacuri de acumulare, 3 pe raul Lotru si 11 pe raul Olt care au folosinte multiple.

Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind in unele lacuri in cantitati excesiv de mari. Cele mai afectate sunt lacurile Malaia (depuneri de terasit de la exploatarea de mica de la Cataractele Lotrului), Daesti si Ramnicu Valcea (depuneri de aluviuni aduse de torenti si afluenti), care au cuveta colmatata in proportie de 50%.

Concentratiile indicatorilor de calitate cei mai reprezentativi se situeaza in limite normale. Indicatorii de eutrofizare (azotul si fosforul) nu depasesc pragul de alerta, deci nu se inregistreaza pericolul producerii fenomenelor nedorite (infloriri algale, scaderi ale saturatiei in oxigen etc.).

In ceea ce priveste calitatea globala a apei din lacurile de acumulare de pe raurile Olt si Lotru se pot afirma urmatoarele:

Lacurile de acumulare Vidra si Bradisor prezinta o apa bine oxigenata, saraca in nutrienti si in plancton care permit incadrarea lor din punct de vedere biologic in categoria oligosaproba;

Lacurile de acumulare Daesti, Ramnicu Valcea, Babeni, Zavideni, si Dragasani, fiind mai expuse activitatilor antropice, calitatea lor variaza in functie de calitatea evacuarilor. Apa este suficient oxigenata, dar este mult mai bogata in nutrienti si prezinta plancton diversificat. Din punct de vedere biologic aceste lacuri se incadreaza in categoria mezotrofa.

Nr	Cursul de apa	Tronsonul	Lungime tronson
			Total	I	II	III	IV	V
	Olt	Caineni - Drag.
	Total	Lungime totala
	Lotru	amonte confl. Olt
	Total	Lungime totala
	Olanesti	Izvor - confl. Olt
	Total	Lungime totala
	Bistrita	Izvor - confl. Olt
	Total	Lungime totala
	Topolog	Izvor - confl. Olt
	Total	Lungime totala
	Luncavat	Izvor - confl. Olt
	Total	Lungime totala
	Oltet	Izvor - Otetelis
	Oltet	Otetelis - Cerna
	Total	Lungime totala
Lungime totala

Sursa: Autoritatea Nationala "Apele Romane" - Directia Apelor Olt

Lungimea tronsoanelor de rau in raport cu calitatea la grupa generala

Monitorizarea calitatii apelor curgatoare de suprafata din judetul Valcea - bazinul hidrografic Olt - s-a realizat in anul 2004 prin determinari fizico-chimice si biologice efectuate pe probe de apa prelevate din sectiunile de control de ordinul I (Olt la Caineni, Olt la Rm. Valcea, Olt la Dragasani, Lotru la Gura Latoritei, Lotru la Valea lui Stan, si Oltet la Nistoresti) si de ordinul II (Olt la Priza Olt, Luncavat la Marcea, Bistrita la Babeni, Olanesti la Vladesti si Topolog la Milcoiu), stabilite in conformitate cu Ordinul M.A.P.M nr. 1618/2000. In urma prelucrarii rezultatelor obtinute analitic si raportarii lor la standardele de calitate existente, se poate aprecia ca fata de anii anteriori, starea raurilor interioare s-a mentinut constanta si in anul 2004.

Evaluarea incadrarii pe cele 5 clase de calitate, in scopul caracterizarii starii corpurilor de apa s-a realizat dupa cele 5 grupe stabilite, respectiv: regimul de oxigen, gradul de mineralizare, micropoluanti anorganici si organici, nutrienti si metale, pe baza valorii concentratiei '90 percentile'. Dupa indicatorii de caracterizare generala se incadreaza in categoria a III - a de calitate - 58,39 % si in categoria a IV - a de calitate - 41,61 %, din totalul apelor de suprafata din judetul Valcea.

In general, partea cea mai importanta a poluantilor deversati in emisarii naturali, revine unitatilor din domeniul gospodariei comunale, industriei chimice, industriei extractive si zootehniei, dar si surselor de poluare difuze datorate tratarii cu ingrasaminte si pesticide a unor suprafete intinse de teren.

3.2.2.3. Starea apelor subterane

Calitatea apelor subterane este stationara Comparativ cu perioadele anilor trecuti, modificarea compozitiei acestor ape se efectueaza foarte lent. Ramane in continuare poluat acviferul din zona platformei chimice, atat cu compusi chimici greu degradabili (sau toxici), cat si cu mercur, fapt care nu permite folosirea lui in scopuri potabile, ca si cel din zona Ocnele Mari-Ocnita, unde concentratia de cloruri si produs petrolier depaseste cu mult limitele de potabilitate. De asemenea, in ultimii ani se constata o deteriorare a acviferului de pe traseele conductelor de transport titei si saramura, datorata deselor spargeri (voite sau accidentale) ale acestora, cu toate ca nu s-au identificat decat cazuri izolate.

Dotarile improvizate - fose septice neimpermeabilizate, rigole si santuri, latrine - precum si ceea ce rezulta din activitatile gospodaresti - gunoi menajer, gunoi de grajd, etc. - contribuie direct sau indirect la poluarea panzei freatice, cu toate consecintele negative privind sanatatea populatiei si a mediului.

Pentru zona Rm. Valcea forajele din reteaua hidrogeologica, mai ales cele din Raureni, Copacelu, cele de pe conturul haldelor de slam ca si cele din Babeni, situate in lunca Oltului, au pus in evidenta poluarea orizontului acvifer freatic pe directia de curgere. Mineralizarea puternica in zona de terasa, de 1g/l - 16 g/l in zona paraului Sarat si 100 g/l in zona haldelor de slam constatata prin analize de laborator, certifica poluarea istorica pe acest areal.

3.2.2.4. Alimentarea cu apa a populatiei

In judetul Valcea alimentarea cu apa a populatiei se face prin sisteme centralizate de distributie apa, in 15 localitati - 8 urbane si 7 rurale - utilizandu-se 19 surse de apa - 11 de suprafata si 8 subterane.

Sursele de suprafata sunt tratate in 11 statii de potabilizare a apei brute avand ca trepte de tratare: decantare, coagulare, filtrare, clorinare. Aceste statii se afla in: Ramnicu Valcea - Nord, Calimanesti - Pausa, Brezoi - Valea Satului, Voineasa - Manaileasa, Voineasa - Voinesita, Olanesti - Comanca, Horezu - Romani, Vaideeni - Izvorul Rece si Vaideeni, Alunu si Valea lui Stan.

Cele 8 surse subterane, respectiv Ramnicu Valcea - Vladesti, Brezoi - Vultureasa, Govora - Barcanu, Dragasani - Olt I si Olt II, Balcesti, Babeni si Bistrita - Oltchim sunt captate iar apa este supusa proceselor de dezinfectie si pompare in retea. O parte din aceste surse au fost afectate in timp, fie de exploatarea intensiva in conditiile scaderii nivelului hidrostatic (datorat amenajarilor hidrotehnice), fie unor impurificari temporare. De asemenea, seceta prelungita din anul 2000 a diminuat debitul multor puturi, conducand la restrictii in programele de alimentare cu apa a populatiei.

Celelalte localitati rurale de pe teritoriul judetului sunt deficitare in privinta alimentarii cu apa, fiind necesare investitii pentru realizarea instalatiilor de captare si tratare a apei potabile, cu acoperirea necesarului pentru populatie. In judet sunt cartografiate un numar de 26.089 fantani individuale si un numar de 2.954 fantani publice care aprovizioneaza cca 250.000 locuitori, mai mult de jumatate din populatia judetului nebeneficiind de servicii comunitare minime.

3.2.2.5. Situatia apelor uzate

Principalele surse de poluare a apelor de suprafata sunt evacuarile provenite de pe platforma industriala, respectiv de la S.C. Oltchim S.A cu 2 evacuari si S.C Uzinele Sodice Govora S.A cu o evacuare. Prin natura sistemului de canalizare construit in zona, se colecteaza apele uzate de la toate intreprinderile care functioneaza aici, si anume S.C. C.E.T Govora S.A. si S.C.Vilmar S.A. In municipiul Rm. Valcea exista si alte intreprinderi industriale care genereaza ape uzate, care evacueaza insa in canalizarea municipala, suferind inainte de deversarea in emisar un proces de epurare in statia de epurare biologica a municipiului Ramnicu Valcea. Majoritatea indicatorilor analizati pentru apele uzate conventional curate sau epurate biologic se incadreaza in normativele in vigoare, desi se inregistreaza depasiri frecvente la cloruri, rezidiu total. Alte surse de poluare sunt reprezentate de fermele de crestere a animalelor.

Daca apele uzate din industria chimica sunt colectate si epurate, atat local in statii de preepurare, cat si final in statii de epurare mai complexe, apele uzate urbane (care insumeaza atat ape menajere, cat si ape uzate industriale) sunt epurate in statii de epurare orasenesti al caror proces tehnologic nu poate asigura epurarea lor in totalitate. Cauzele acestei situatii sunt complexe fiind in cea mai mare parte obiective cum sunt: lipsa utilajelor de aerare, parametrii de proiectare nerealisti, lipsa personalului calificat, inexistenta unor programe de intretinere continue, dar si subiective care tin nu atat de ignoranta manifestata de administratorii statiilor, cat mai ales de preocuparea scazuta a edililor si autoritatilor publice locale pentru problemele de protectie a mediului.

Localitatile de tip urban din judet (Ramnicu Valcea, Dragasani, Horezu, Calimanesti, Olanesti, Govora, Voineasa, Ocnele Mari, Brezoi, Balcesti, Babeni, Berbesti), detin statii de epurare a apelor uzate menajere, dar fie nu functioneaza cu randament maxim (Calimanesti si Dragasani au randamente cuprinse intre 42 - 51%, iar Ramnicu Valcea are randamente cuprinse intre 60 - 70%), fie functioneaza defectuos sau sunt subdimensionate sau necorespunzator exploatate (Balcesti, Calimanesti, Brezoi).

In municipiul Ramnicu Valcea functioneaza o statie de epurare mecanica - biologica avand capacitatea de 1020 l/s. Colectarea apelor uzate din municipiul Rm. Valcea se face in proportie de cca 85%, nefiind racordati la canalizare toti utilizatorii casnici. Apele uzate supuse epurarii sunt un amestec de ape menajere, ape industriale si meteorice, actualul sistem de canalizare nefiind realizat cu posibilitatea separarii lor. Acest lucru creeaza dificultati in asigurarea unui randament de epurare eficient, in caz de precipitatii abundente sau de incarcari excesive ale apelor industriale.

In orasul Govora functioneaza o statie de epurare a apelor uzate menajere prin procedeul clasic cu treapta mecano-biologica, neasigurand un randament suficient. S-au inregistrat pe efluent depasiri frecvente la indicatorii azot amoniacal, CCO-Cr, CBO5 si rezidiu filtrabil uscat.

In municipiul Dragasani statia de epurare functioneaza ca cea amintita mai sus, cu randamente scazute si depasiri frecvente la indicatorii azot amoniacal si substante organice.

In Calimanesti statia de epurare functioneaza cu randamente scazute, depasind constant limitele maxime admise la indicatorii substante organice, azot amoniacal, si rezidiu filtrabil uscat. O mentiune speciala: in statie intra si o insemnata cantitate de ape minerale - sulfuroase, clorurate si sodice - provenite din curele balneare externe si ape geotermale utilizate ca agent termic, fapt care ingreuneaza si mai mult functinarea statiei la parametri normali. Procesul tehnologic fiind cel clasic, nu a luat in considerare si aportul acestor ape cu insemnat continut de minerale de provenienta naturala.

Nr. Crt.	Denumire activitate	Statii de epurare existente
		Total	Corespunzatoare		Necorespunzat.
			numar	%	numar	%
	Gospodarie comunala
	Industrie chimica
	Zootehnie
	Alte activitati

Sursa: Autoritatea Nationala "Apele Romane" - Directia Apelor Olt

Situatia functionarii statiilor de epurare in judetul Valcea

In ceea ce priveste evacuarea de poluanti in receptorii naturali de principalele surse, dupa epurarea lor sau direct, se poate afirma ca, in general, au fost respectate prevederile actelor normative in vigoare, privind limitele maxime admise la restitutie, cantitatile celor mai importanti dintre ei fiind redata mai jos:

Nr. Crt.	Denumire activitate	Incarcare ape uzate (to/an)
		CBO5	CCO-Cr	Suspensii	Rez.filtrabil	NH4
	Gosp.comunala
	Ind. Chimica
	Zootehnie
	Alte activitati
TOTAL

Sursa: autoritatea Nationala "Apele Romane" - Directia Apelor Olt

Situatia incarcarii apelor uzate evacuate in emisarii naturali

Se poate constata ca industria chimica este responsabila de evacuarea celor mai mari cantitati de substante organice, suspensii si saruri minerale, in timp ce gospodaria comunala "arunca" cele mai mari cantitati de azot amoniacal.

3.2.3. Starea solurilor

Calitatile edafice ale solurilor de pe terenurile agricole si arabile au scazut datorita alternantei perioadelor de seceta puternica, cu perioade de precipitatii abundente si de tip "orage", avand efecte in ceea ce priveste productia vegetala, spontana sau cultivata. Cele mai importante efecte la nivelul solurilor sunt datorate atat proceselor de alunecare cat si eroziunii produse de siroiri si apele de suprafata.

Tipul de degradare	Localizare
Alunecari de teren si eroziuni de suprafata	In zona subcarpatica pe raza localitatilor Berbesti, Alunu, Boisoara, Perisani, Caineni, Mateesti, Copaceni, Francesti, Golesti, Berislavesti, Olanesti, Ramnicu Valcea
Eroziune de adancime	Suprafetele afectate se situeaza in zona reliefului colinar pe principalele fire de vale cu caracter torential (paraul Beica, paraul Geamana, paraul Pesceana, paraul Perisani, paraul Nisipoasa, paraul Trepteanca, paraul Teianca-Urseanca si in zona localitatii Malaia-Saliste
Depozite de deseuri	Depozite de deseuri menajere, industriale, slamuri, mixte si miniere
Saraturari, poluari cu hidrocarburi, inmlastiniri etc.	Terenuri saraturate se intalnesc la Ocnele Mari - Ocnita, iar cele saraturate si poluate cu hidrocarburi in zona Fauresti, Madulari, Stoilesti, Babeni

Se remarca faptul ca in ultima perioada terenurile degradate prin alunecari si eroziuni de suprafata au crescut foarte mult, cauzele principale fiind extinderea proceselor fizice de degradare pe amplasamentele vechi, activarea lor pe alte amplasamente noi si lipsa lucrarilor de combatere specifice. In ceea ce priveste eroziunea de adancime valorile sunt estimative, lipsa cartarilor si suprapunerea mai multor fenomene pe acelasi amplasament impiedicand stabilirea certa a suprafetelor afectate de acest tip de degradare.

In evidenta cadastralǎ a judetului Valcea existǎ o statisticǎ conform cǎreia in 2004, 113500 ha au fost afectate de alunecǎri de teren. Cele mai importante au fost localizate in comuna Lǎpusata, unde s-a prǎbusit o suprafata de cca. 100 m teren, fenomen cuplat cu eroziunea mixtǎ a solului - de adancime si de suprafatǎ, si in comuna Alunu.

Fatǎ de anul 2003, terenurile degradate prin eroziuni si-au mǎrit suprafata cu cca. 2 procente. Corectarea reactiei acide ce se regǎseste pe 42% din terenuri, supravegherea terenurilor cu compactare secundarǎ intalnitǎ pe 25% din suprafata arabilǎ, promovarea lucrǎrilor de combatere a excesului de umiditate de naturǎ freaticǎ ce se manifestǎ pe 10,8% din suprafata agricolǎ si a excesului de umiditate de naturǎ stagnantǎ ce afecteaza 2% din suprafete, sunt numai cateva din mǎsurile ce trebuie luate de specialistii valceni.

De asemenea, extractia sarii de la Ocnele Mari - Ocnita reprezinta cauza principala a saraturarii si poluarii solurilor, constatata pe zone situate in vecinatatea sondelor sau de-a lungul conductelor de transport la beneficiar, respectiv instalatiile de pe platforma chimica.

3.2.4. Starea padurilor

Judetul Valcea se situeaza printre judetele din tara bogate in paduri, acestea indeplinind un important rol de protectie, 75% din padurile judetului fiind incadrate in grupa I functionala (cu rol special de protectie). Padurile judetului ocupa in actualele limite administrative o suprafata de 291.254 ha, din care 232.510 ha fond forestier de stat. In judetul Valcea relieful este dispus in trepte, iar ponderea padurilor este de cca 7% in zona de campie, cca 25% in zona deluroasa si cca 68% in zona subcarpatica si montana. Starea de sanatate a padurilor este buna. Exista disponibilitati de impadurire, indeosebi in partea de sud a judetului.

Zona montanǎ reprezintǎ 27% din suprafata totalǎ a judetului, aici situandu-se un numǎr de 20 de localitati.Ocuparea terenurilor cu fond forestier depǎseste cu mult media pe tarǎ. Retrocedarea pǎdurilor vechilor proprietari si trecerea unor suprafete in alte proprietǎti - obsti sǎtesti, primǎrii, a accentuat starea de degradare a solului din aceste teritorii. Evolutiile s-au fǎcut simtite si in zonele in care nu s-a instituit un regim silvic si o gestionare corespunzǎtoare a noii proprietǎti.

In anul 2004 18 ha de teren au fost scoase din fondul forestier pentru alte utilizǎri, iar activitǎti de regenerare a pǎdurilor s-au desfǎsurat pe 192 ha. Conform planificǎrilor privind impǎduririle, trebuiau efectuate lucrǎri pe 120 ha si s-au realizat pe o suprafata de 150 ha.

3.2.5. Starea mediului in asezarile umane

3.2.5.1. Calitatea aerului

In judetul Valcea, mediul urban este concentrat de-a lungul principalelor cursuri de apa de suprafata (Olt, Lotru), unde au existat conditii propice dezvoltarii economice diversificate si concentrarii populatiei, pentru care a fost necesara crearea infrastructurilor utilitare (alimentare centralizata de apa, canalizare, drumuri, colectare deseuri etc.).

Poluarea urbana se datoreaza in principal industriei chimice, traficului rutier, arderii combusibililor (gaz metan, carbune, pacura, combustibil lichid usor), incinerarii deseurilor. Nu se face o masurare permanenta a indicatorilor poluarii urbane, cum ar fi precursorii ozonului troposferic, respectiv oxizii de azot, fibre de azbest si COV. Studiile efectuate arata ca poluarea datorata traficului rutier este in continua crestere si se manifesta in special atunci cand nu se efectueaza ventilatia naturala in apropierea solului, respectiv in zilele cu insolatie maxima.

Zonele rurale, in special din regiunea de deal si montana sunt mai putin afectate de poluare.

3.2.5.2. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Pentru optimizarea conditiilor de mediu in centrele populate, spatiile verzi indeplinesc un rol de primǎ importantǎ la crearea unui microclimat corespunzator. In municipiul Rm.Valcea, in administrarea domeniului public este in evidenta   o suprafatǎ de 398.160 mp spatii verzi, din care 32735 mp aliniamente stradale, 129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri si 207.414 mp spatii verzi intravilane. Ca suprafatǎ verde pe cap de locuitor revin 4 mp, foarte putin in comparatie cu normele internationale de 17-26 mp. Rǎspandirea zonelor verzi pe teritoriul orasului nu este uniformǎ. Extinderea aleilor de acces, a chioscurilor, a parcǎrilor a condus la micsorarea suprafetelor verzi din majoritatea centrelor urbane, fara ca primariile si consiliile locale sa ia masuri de protectie corespunzatoare.

In anul 2004 in municipiul Rm. Vǎlcea numarul de plantari a fost de 130 bucati la arbori, de 6940 bucati la arbusti, de 146745 bucǎti la flori, iar in zona Ostroveni 5 a blocurilor ANL, s-a refacut cadrul natural pe o suprafata de 5000 mp. In orasele Cǎlimǎnesti si Olǎnesti nu s-au semnalat modificari de suprafete verzi, efectuandu-se doar lucrari de intretinere si reamenajare a suprafetelor existente pe cca 4 ha in fiecare dintre acestea, iar in orasul Drǎgǎsani s-a infiintat un strand si s-au amenajat spatiile aferente pe o suprafatǎ de 1 ha.

Parcurile amplasate in zonele de locuit constituie un cadru natural benefic pentru populatie. In municipiul Rm. Valcea sunt douǎ parcuri mari: Parcul Zǎvoi care dispune de dotǎri de alimentatie publicǎ, locuri de joacǎ pentru copii si alei betonate si Parcul Mircea cel Bǎtran din zona centralǎ a orasului care completeazǎ centrul civic al orasului. In partea de sud a orasului se aflǎ zona de agrement Strand Ostroveni, care an de an este reamenajatǎ si infrumusetatǎ.

In ceea ce priveste restul localitǎtilor ubane suprafata de spatiu verde ce revine unui locuitor diferǎ mult functie si constrangerilor de relief. Cel mai bine la acest capitol stau locuitorii orasului Ocnele Mari care la un numar de 7000 locuitori au o suprafatǎ de 11,2 ha spatii verzi, ceea ce inseamnǎ 145,5 mp zonǎ verde pentru fiecare cetǎtean al orasului.

Suprafata administrata de municipalitatea Ramnicu Valcea este de 8959 ha. Din aceasta, 3556 ha sunt terenuri agricole, 3456 ha reprezinta fond forestier, iar restul suprafetei de 1947 ha are alte utilizari. Din tabelul de mai sus reiese ca aproape 100 ha sunt acoperite cu verdeata, ceea ce ne conduce la un procent de 5,1% de suprafata verde in municipiu, procent aflat la limita inferioara a normalului.

3.2.5.3. Gospodarirea deseurilor urbane

Datele privind evolutia cantitatilor de deseuri generate pentru judetul Valcea sunt prezentate in tabelul urmator ( pentru anul 2004 nu s-au centralizat datele ) :

	Tipuri principale de deseuri	Cod deseu	( tone)	( tone)	( tone)	( tone)	( tone)
	Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care :
	Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie
	Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii
	Deseuri colectate separat din care :
	- hartie si carton
	- sticla
	- plastic
	- metale
	- lemn
	- biodegradabile
	- altele
	Deseuri voluminoase
	Deseuri din gradini si parcuri
	Deseuri din piete
	Deseuri stradale
	Deseuri generate si necolectate*
	Namoluri de la statii de epurare orasenesti, din care :
	Cantitate valorificata (s.u.)**
	Cantitate depozitata (s.u.)**
	Deseuri din constructii si demolari, din care :
	Deseuri inerte
	Deseuri in amestec
	TOTAL deseuri generate

Sursa : APM Valcea, Companii de salubrizare, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si drumuri

Evolutia cantitatilor de deseuri generate pentru judetul Valcea

Depozitarea controlata a deseurilor urbane se face in cele 10 rampe situate in localitatile Ramnicu Valcea, Calimanesti, Dragasani, Horezu, Brezoi, Balcesti, Berbesti, Voineasa, Govora si Maldaresti. Nici unul din acestea nu este autorizat din punct de vedere al protectiei mediului, deoarece nu indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

In aceste rampe sunt depozitate atat deseuri provenite de la populatie, cat si deseuri din demolari, namoluri, deseuri metalice, deseuri din lemn etc., fara o selectare prealabila. Impactul asupra factorilor de mediu a depozitarii deseurilor, fara amenajamentele necesare (impermeabilizare, imprejmuire, sistem de colectare a scurgerilor si infiltratiilor), este semnificativ, avand in vedere ca majoritatea depozitelor sunt amplasate foarte aproape de cursurile apelor de suprafata.

Cea mai mare parte a deseurilor menajere, rezultate in urma folosintelor diverse, sunt compuse din materiale care pot fi reciclate (hartie, metal, plastice, materii organice) si cateva tipuri care pot fi considerate "periculoase" (baterii, vopsele, flacoane cu aerosoli etc.). Cantitatile de deseuri colectate si transportate de societatiele de salubritate variaza in functie de anotimp, de numarul populatiei, de frecventa de colectare si nu in ultimul rand de fluctuatia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul.

Figura nr. 3.3. - Compozitia deseurilor orasenesti in Ramnicu Valcea

Cantitatea cea mai mare rezulta de la gospodariile individuale, de aproape doua ori mai mult ca la blocuri, unde spatiul limitat reprezinta una din constrangeri. Din datele furnizate de prestatorii de servicii, s-a constatat ca in ultimii ani, compozitia deseurilor menajere aruncate la pubela, a ramas constanta.

In judetul Valcea, mai precis in Municipiul Ramnicu Valcea, se deruleaza un proiect ISPA privind imbunatatirea sistemului de management al deseurilor. In cadrul acestui program se vor realiza transformari si restructurari majore ale serviciului public de salubritate care vor conduce la:  schimbarea cadrului institutional cu privire la prestarea serviciului ; dezvoltarea de noi facilitati pentru gestionarea deseurilor, introducerea unui concept de management integrat al deseurilor conform cu directivele europene in domeniu, imbunatatirea calitativa a serviciului, cresterea gradului si frecventei de colectare a deseurilor ; introducerea colectarii selective a deseurilor ; diversificarea si specializarea operatorilor ; minimizarea impactului asupra mediului si sanatatii populatiei .

Ca urmare a aplicarii masurilor de imbunatatire a sistemului de gestiune a deseurilor, la nivelul municipiului Ramnicu Valcea se preconizeaza racordarea intregii populatii la serviciul public de salubritate, pana la sfarsitul anului 2005. Acest program se va realiza in baza memorandumului de finantare aprobat de Uniunea Europeana si semnat de Guvernul Romaniei, incepand din anul 2002, avand ca finantare doua surse distincte : fonduri nerambursabile ISPA, in suma de peste 11.000.000 Euro (ce asigura 75% din costurile eligibile) si fonduri alocate de ministerul de finante (ce acopera 25% din costuri) .

Proiectul va avea 3 componente distincte si anume :

noua deponie ecologica situata la Feteni, cu o rezerva de depozitare estimata la 20 de ani ;

statie de compost la Raureni, langa actuala statie de epurare oraseneasca. Aceasta statie va procesa intreaga cantitate de deseuri organice compostabile colectate selectiv, estimate la circa 50% din totalul deseurilor generate de populatie ;

inchiderea actualei deponii Raureni si refacerea ecologica a terenului, fiind prevazute masuri de monitorizare a emisiilor de gaze si levigat ;

imbunatatirea pana  la atingerea cerintelor europene a serviciului de colectare si transport a deseurilor municipale, inclusiv implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor.

Tipurile de deseuri care vor fi depozitate in rampa vor fi stabilite in lista de deseuri acceptate la depozit, conform Ordinului 867/2002.

Proiectul "Statie de compost Raureni, Ramnicu Valcea" cuprinde in principal :

evaluarea amplasamentului

descrierea proiectului cu evidentierea surselor de cuantificare a cantitatilor de poluanti

consultarea publicului si a factorilor decizionali

evaluarea impactului asupra mediului produs de functionarea obiectivului,precum si de utilizarea compostului

recomandari privind sistemul de monitoring

masuri privind reducerea impactului asupra mediului

Valorificarea deseurilor biodegradabile prin intermediul compostarii este promovat de legislatia europeana cat si de legislatia romana. Studiul de fezabilitate prevede realizarea investitiei in doua etape de dezvoltare, pentru faza I de executie fiind prevazuta realizarea a 50 % din capacitatea totala a statiei de compost. Amplasamentul ales pentru realizarea Statiei de compost este situat la o distanta de 5 km fata de centrul orasului Ramnicu Valcea. Suplimentar fata de studiul de fezabilitate s-a considerat necesara introducerea unor instalatii de preepurare locale a apelor uzate in functie de categoria de folosinta.

3.2.6. Situatia deseurilor industriale

Dinamica generarii deseurilor industriale a cunoscut pana in anul 2000 o tendinta descrescatoare ca efect al restrangerii activitatilor productive, in special a celor miniere. In anul 2000 se inregistreaza o crestere semnificativa a deseurilor miniere, dar in ceea ce priveste deseurile toxice se mentine tendinta de scadere datorita reducerii activitatilor productive.

Desi depozitele industriale din judetul Valcea au fost construite pe baza de proiecte, cu delimitarea stricta a perimetrelor de depozitare, ele nu corespund in totalitate cerintelor de protejare a mediului inconjurator. La depozitele societatilor C.E.T, Oltchim si U.S.G, depozitarea in aer liber a cenusii, izomerilor inactivi si respectiv carbonatilor rezultati dupa evaporarea slamului alcalin, produce poluarea aerului in conditii meteo defavorabile ( viteza vant > 5 m/s). Depozitarile de steril de la exploatarea carbunelui produc efecte negative asupra mediului natural si antropizat, prin antrenarea deseurilor fie in albiile majore ale cursurilor de apa , fie tasari ale solului soldate cu alunecari de teren spre perimetrele construite.

Societatile de pe raza judetului Valcea care detin depozite de deseuri industriale sunt:

S.C. Oltchim S.A.- care detine un batal pentru depozitarea reziduurilor organice;

S.C. Uzinele Sodice Govora S.A. - detine un batal compus din 8 compartimente pentru depozitarea suspensiilor rezultate din procesele tehnologice;

S.C. CET Govora S.A. - dispune de un depozit de zgura si cenusa;

Sucursala Exploatarea Miniera Ramnicu Valcea - cu halde de steril la Pietreni si Cataracte;

Exploatarea Miniera Berbesti - cu haldele de steril de la Oltet- Alunu si Berbesti.

In structura tipurilor de deseuri generate in judetul Valcea intr-un an, deseurile industriale ocupa un loc predominant, dintre acestea deseurile miniere fiind preponderente (97,6% in anul 2000)

Cele mentionate anterior sunt ilustrate in tabelul de mai jos.

Tipul deseurilor
Totalul deseurilor industriale, din care:
Deseuri miniere (steril)
Deseuri toxice si periculoase
Reziduuri incinerate in instalatia de ardere (Krebbs)

Dinamica producerii deseurilor industriale [t]

Din totalul deseurilor, doar o mica parte a fost reciclata, acest procent insemnand cantitati moderate de: otel, fonta, cupru, aluminiu, deseuri de lemn, hartie si sticla.

	Denumire deseuri	Cantitate reciclata prin REMAT in anul 2001 - tone -	Cantitate reciclata prin REMAT in anul 2002 - tone	Cantitate reciclata prin REMAT in anul 2003 -tone-	Cantitate reciclata prin REMAT in anul 2004 -tone-
	Fonta
	Fier vechi
	Plumb
	Cenusa plumb
	Cupru
	Bronz
	Alama
	Aluminiu
	Sp.aluminiu
	Sp.alama
	Sp.cupru
	Hartie
	Sticla
	Mase plastice
	Cauciuc
	Textile
	Acumulatori uzati

Sursa: REMAT S.A Rm. Valcea

Deseuri valorificate prin REMAT

Se poate observa ca in 2004, cantitatile valorificate prin societatile de resort sunt mai mari cu aproximativ 5%, fara a atinge insa un procent acceptabil, posibilitatile de reciclare si valorificare fiind mai mari.

In judet exista suprafete mari de teren ocupate cu depozite de deseuri. Cea mai mare parte a acestora sunt ocupate cu sterilul provenit de la exploatarea de suprafata a carbunelui in zona Berbesti - Alunu. La aceastea se adauga suprafetele de teren scoase din circuitul agricol.

Depozite de deseuri	Suprafata afectata [ha]	Observatii
Deseuri industriale		S.C. CET Govora S.C. FINCA S.A. S.C. OLTPLAST S.A.
Deseuri miniere		E.M. Ramnicu Valcea E.M Berbesti
Slamuri		S.C. OLTCHIM S.A. S.C. USG S.A.

Sursa: AJPM Valcea

Suprafetele de teren ocupate cu depozite de deseuri

Starea centrelor de depozitare deseuri este precara, atat la categoria deseuri industriale, cat si la categoria deseuri menajere. La deseurile industriale, desi depozitele au fost construite pe baza de proiecte, cu delimitarea stricta a perimetrelor de depozitare, ele nu corespund in totalitate cerintelor de protejare a mediului inconjurator. La depozitele S.C. CET Govora S.A., S.C. Oltchim S.A. si S.C. Uzinele Sodice Govora S.A., depozitarea in aer liber a cenusii, izomerilor inactivi si respectiv carbonatilor rezultati dupa evaporarea slamului alcalin, produce poluarea aerului in conditii meteo defavorabile (viteza vant > 5 m/s). In ceea ce priveste depozitarile de steril de la exploatarea carbunelui si de la exploatarea zacamintelor de mica, produc efecte negative asupra mediului natural si antropizat, prin antrenarea deseurilor fie in albiile majore ale cursurilor de apa (Lotru), fie tasari ale solului soldate cu alunecari de teren spre perimetrele construite.

Impactul depozitelor de deseuri urbane si industriale se manifesta pregnant asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol, subsol) pe arealele depozitarilor propriu-zise sau in imediata lor vecinatate. In judetul Valcea, cele mai afectate zone sunt cele din vecinatatea batalului de rezidii organoclorurate si de slam, situate pe platforma chimica si cele din vecinatatea depozitelor de deseuri urbane. Pe platforma chimica, impactul se manifesta prin impurificarea panzei freatice cu cloruri, si substante organoclorurate la nivele care fac imposibila folosirea lor in orice scop.

Depozitarile de terasit (deseu rezultat de la exploatarea zacamantului de mica) pun in pericol nu numai cursul normal al raului Lotru in zona Cataractelor, ci si calitatea apei din lacurile situate in aval, Malaia si in special Bradisor, furnizorul de apa potabila al municipiului Ramnicu Valcea. De asemenea, haldele de steril din zona Berbesti-Alunu, desi nu contin substante toxice sau periculoase, prin cantitatile mari depozitate pun in pericol stabilitatea terenurilor si gospodariilor localnicilor din apropiere.

3.2.7. Poluari accidentale

In luna septembrie 2001, in localitatea Ocnele Mari a avut loc un accident major de mediu, manifestat prin prabusirea plafonului unei caverne formate subteran in campul de sonde II de pe dealul Teica. Fenomenul de prabusire initial, soldat cu surparea unei sonde si formarea unui lac cu apa sarata, a continuat cu intermitente, pana in luna octombrie, cand s-a diminuat in intensitate. Expulzarea saramurii din acest lac, ale carui dimensiuni sunt in prezent de cca 150 m in diametru, a fost oscilanta si necontrolabila, astfel ca in paraul Sarat au ajuns mari cantitati de clorura de sodiu (concentratia saramurii a variat intre 200 - 270 g/l) care, deversate in raul Olt in amonte de captarea de apa industriala a platformei chimice, au determinat oprirea a cca 2/3 din instalatiile existente pe o perioada de cel putin 2 saptamani.

Cauza prabusirii s-a datorat exploatarii intensive a sarii in campul sonde II Teica, din perioada 1960 - 1990, prin procedeul dizolvarii subterane a zacamantului de sare cu apa si extractia saramurii. Aplicarea defectuoasa a acestui procedeu, neurmata de masurile de protectie necesare, a condus in timp la "dizolvarea" pilonilor de sustinere a plafonului (cu grosimi de pamant variind intre 80 - 150 m) si unirea cavernelor individuale intr-o singura caverna subterana.

Estimarile specialistilor au confirmat existenta unei caverne si mai mari in aceeasi zona, pentru care exista oricand riscul prabusirii, cu efecte incalculabile sub raport material si ecologic.

Pentru diminuarea riscurilor pentru populatie si mediu, in anul 2004 a fost adoptat un proiect unicat de prabusire controlata a plafonului cavernei SOCON, care consta efectuarea operatiilor de dizolvare lenta a zacamantului de sare (ce se constituie in plafonul cavernei) si ruperea unor bucati de marimi variabile din plafon (ramase nedizolvate). Procesul de prabusire presupune controlarea in timp a cantitatilor de saramura rezultate in urma dizlocuirilor din caverna si evacuarea lor dirijata in raul Olt, fara afectarea functionarii platformei chimice din aval si calitatii cursurilor de apa de suprafata cu cloruri in exces.

3.2.8. Zone critice pe teritoriul judetului sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului

3.2.8.1. Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice

Platforma chimica Ramnicu Valcea

Depozitul de cenusa si zgura al S.C. CET Govora S.A.

Centrele urbane si drumurile nationale cu trafic intens

Zona industriala a S.C. Elvila S.A. sucursala Carpatina din Ramnicu Valcea

Exploatarile de carbune la suprafata de la Berbesti - Alunu

Exploatarea de calcar de la Bistrita

3.2.8.2. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

Raul Olt - Zona Stuparei, aval de evacuarea platformei chimice Ramnicu Valcea si a paraului Govora

Raul Olt - Zona Raureni, aval de evacuarea statiei de epurare municipale si a depozitului de deseuri industriale si menajere al municipiului Ramnicu Valcea

Raul Lotru - Zona Cataracte, datorita depozitarii de terasit in albia majora a raului

Raul Bistrita - Zona Babeni - Francesti, aval de evacuarea prin canal deschis a apelor uzate provenite de la Avicola Babeni

Paraul Ranga - Zona Babeni aval de instalatia de retinere a titeiului si a iazului de retinere produse petroliere

3.2.8.3. Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane

Panza freatica in zona platformei chimice Ramnicu Valcea

Acviferul din zona extractiilor petroliere de la Babeni, Dragasani, Madulari

Acviferul din zona depozitului de deseuri menajere Raureni

3.2.8.4. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor

Batalul de slam al S.C. UZINELE SODICE GOVORA S.A.

Batalul de rezidii organice al S.C. OLTCHIM S.A.

Batalul de cenusa si zgura al S.C. CET GOVORA S.A.

Perimetrele de extractie a carbunelui si haldele de steril de la Berbesti - Alunu

Perimetrele de extractie a titeiului de la schelele petroliere Babeni, Dragasani

Terenurile din perimetrul campului de sonde ce extractie a saramurii de la Teica - Ocnita

Zonele pe care se manifesta intens fenomenul alunecarilor de teren din regiunea dealurilor subcarpatice (localitatile Perisani, Racovita, Malaia, Voineasa, Berislavesti, Vaideeni, Costesti, Berbesti, Francesti, Tomsani, Cernisoara, Gradistea, Scundu)

3.2.8.5. Zone vulnerabile ecologic care necesita masuri de reconstructie ecologica

Toate zonele si arealele care au suferit si sufera din cauza fenomenelor de alunecare sau de eroziune (de suprafata sau de adancime) in care trebuie intreprinse masuri urgente nu numai de inlaturare a efectelor distructive produse asupra mediului si constructiilor civile, ci si de stopare a avansarii lor pe mari suprafete, prin lucrari specifice (consolidari de versanti, impaduriri etc.) Localitatile cele mai afectate sunt: Perisani, Muereasca, Stoenesti, Berbesti, Copaceni, Alunu.

4. Probleme de mediu prioritare in judetul Valcea

Metodologia folosita pentru descrierea si evaluarea problemelor de mediu in judet se bazeaza pe:

Metodologia Planului Regional/Local de Actiune asupra Mediului

Metodologia de Estimare comparativa a riscului

Criterii de Clasificare a Problemelor de Mediu

Clasificarea Problemelor de Mediu

In aceasta parte introductiva a capitolului vom detalia metodologia prezentata anterior in capitolul 2.2., cu referire speciala la descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu.

Evaluarea aspectelor de mediu si stabilirea prioritatilor reprezinta etape critice in desfasurarea unui PLAM. Evaluarea aspectelor de mediu consta in descrierea conditiilor de mediu ale comunitatii, asa cum sunt acestea la momentul intocmirii PLAM, tinand cont de starea aerului, apei si solului.

Evaluarile de mediu descriu efectul problemelor de mediu, exprimat in amenintarea (riscul) la adresa starii de sanatate a populatiei, sanatatea mediului si calitatea vietii. Informatiile colectate in faza de evaluare reprezinta baza pentru stabilirea prioritatilor, permitand definirea problemelor critice. De asemenea, evaluarea problemelor de mediu reprezinta si o modalitate de inventariere a conditiilor de mediu.

Exista doua modalitati de evaluare a problemelor de mediu : evaluare participativa de catre un grup de lucru si evaluare de catre experti. Uzual se foloseste o combinatie a celor doua abordari care presupune: inventarierea conditiilor de mediu ale comunitatii si evaluarea mediului urban, si evaluarea riscului si analiza comparativa a riscului.

In cazul primei abordari trebuie urmati pasii urmatori: identificarea poluatorilor din comunitate, identificarea tipurilor de poluanti eliminati si cantitatile acestora, stabilirea conformitatii poluatorilor, inventarul resurselor naturale, analiza posibilelor efecte ale poluantilor, analizarea situatiei in care anumite categorii de locuitori sunt supuse poluarii mai mult decat altele, analizarea modului de folosire a terenurilor, transportul urban etc.

In cazul celei de-a doua abordari, evaluarea riscului reprezinta instrumentul utilizat pentru masurarea probabilitatii unui impact (risc) negativ, fie asupra sanatatii populatiei si a ecosistemelor, fie asupra calitatii vietii. Riscul reprezinta probabilitatea aparitiei unor efecte negative. Analiza comparativa a riscului este o metodologie analitica de comparare a problemelor de mediu intr-o maniera sistematica, pe baza celor mai bune informatii disponibile referitoare la riscurile relative pe care le ridica aceste probleme. In acelasi timp, furnizeaza un mijloc de descriere si comparare a problemelor de mediu. Utilizeaza criterii precum sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii si permite determinarea intensitatii si severitatii problemelor prin compararea acestora, unele in raport cu celelalte.

In metoda de analiza comparativa a riscurilor se utilizeaza urmatoarea terminologie: factori de stres (reprezinta poluantii chimici sau impacturi de natura fizica care au efect negativ), surse (reprezinta activitatile umane care au ca efect eliberarea de factori de stres in mediu), impactul (contribuie la stabilirea ierarhiei problemelor de mediu; ex: sanatatea umana, sanatatea mediului, calitatea vietii).

In acest context, principalele responsabilitati ale Comitetului Consultativ au fost: identificarea problemelor de mediu, trecerea in revista a surselor existente de informatii, determinarea modalitatilor de suplinire a lipsei de informatii si analizarea informatiilor stiintifice. In acelasi timp, Comitetul Consultativ a stabilit problemele specifice care sa fie incluse in evaluare si care dintre acestea sa fie dezvoltate si analizate pe larg. In final, Comitetul Consultativ a colectionat informatiile, le-a interpretat si a tras concluziile.

Cele mai importante probleme de mediu din judet au fost identificate in directa relatie cu sursele care le provoaca. Aceste surse sunt:

Mineritul si prelucrarea materialului excavat

Sectorul energetic

Alte industrii

Infrastructura

Agricultura si silvicultura

Apoi, folosindu-se metodologia de analiza comparativa a riscurilor, Comitetul Consultativ a efectuat o analiza a riscurilor legate de aceste probleme, determinand importanta sau severitatea consecintelor acestora. S-a analizat efectul negativ al impactului acestor probleme in stransa legatura cu sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii. S-au stabilit criterii calitative de evaluare a riscului: extrem, mare, semnificativ, considerabil, redus.

De asemenea, la evaluarea impactului s-a avut in vedere dimensiunea impactului, intensitatea acestuia si persistenta/reversibilitatea acestuia.

4.1. Descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu. Selectarea problemelor prioritare

Sectiunea urmatoare include descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu din judetul Valcea, pe baza rezultatelor obtinute in urma consultarilor in cadrul Comitetului Consultativ, avandu-se in vedere sursele majore de poluare identificate.

Dupa cum s-a mentionat si mai sus, efectul negativ al impactului a fost analizat in stransa legatura cu sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii. Criteriile calitative de evaluare a riscului (extrem, mare, semnificativ, considerabil, redus), stabilite in functie de dimensiunea impactului, intensitatea acestuia si persistenta/reversibilitatea acestuia, au fost alocate fiecarei probleme de mediu in conformitate cu tabelele de mai jos:

Sanatatea umana

Severitatea Impactului
Deces	S		E	E		E		E		E
Handicap	C		S	S		E		E		E
Imbolnavire pe termen lung	R		C	S		M		E		E
Imbolnavire pe termen scurt	R		C	S		M		E		E
Probleme Minore	R		R	C		S		M		E
	1/mil.
Populatia afectata

Mediul Natural

Perioada de regenerare
Ireversibil		M			M		E	E	E
Peste 50 de ani		S			M		M	M	E
Sub 50 de ani		C			S		M	M	M
1-5 ani		R			C		C	S	S
Sub 1 an		R			R		R	C	C
Zona afectata

Calitatea Vietii

Nivelul de disconfort
Sunt afectat si impresionat	M	E	E	E	E
Sunt afectat dar nu impresionat	S	S	M	E	E
Accept	R	C	S	M	E

Populatie afectata [%]

I. Mineritul si Prelucrarea materialului excavat

I.1. E.M. Ramnicu Valcea (sectorul Brezoi - Cataracte) - exploatarea feldspatului. Materialul excavat este supus unui proces fizic de separare a utilului de steril; sterilul este depozitat la halda de steril situata pe malul raului Lotru. Exploatarea feldspatului se practica sezonier.

Impactul asupra sanatatii umane - Efectele majore asupra sanatatii umane sunt legate de problema poluarii aerului cu particule minerale care pot provoca probleme respiratorii. Impactul a fost evaluat de catre membrii comisiei ca fiind semnificativ. Alte efecte sunt potentialele schimbari in ecosistemul acvatic, cauzate de apele reziduale si de scurgerile de la depozite, considerate extreme, ca si efectul poluarii aerului.

Impactul asupra mediului - Mediul sufera schimbari ireversibile de peisaj datorita exploatarii; riscul a fost clasificat ca semnificativ. Impactul asupra apei a fost evaluat de catre membrii comisiei ca fiind extrem, urmare a posibilitatiilor de antrenare a sterilului.

Impactul asupra calitatii vietii - Exploatarea miniera si prelucrarea materialului excavat cauzeaza locuitorilor disconfort in principal din cauza modificarii peisajului si a posibilitatilor reduse de relaxare pe malul raului. Mai mult, avand in vedere faptul ca raul Lotru face parte din aria de captare a lacului Bradisor, care este o sursa de apa potabila pentru municipiul Ramnicu Valcea, poluarea cauzata de mina determina cresterea costurilor de tratare a apei lacului. Potentialul impact asupra calitatii vietii a fost evaluat ca fiind redus in privinta poluarii apei si semnificativ in ceea ce priveste aerul, solul si panza freatica.

I.2. E.M. Ramnicu Valcea (Sectorul Ocnele Mari) - facilitate miniera aflata in proprietatea statului, ce extrage sare din zacaminte subterane. Se folosesc doua metode de extragere a sarii: prin dizolvarea cu apa in subteran (sub forma de saramura) si exploatarea directa din zacamant (sub forma de sare gema). Saramura este transportata prin conducte pe platforma chimica (cca.15 km), pentru prelucrare.

Impactul asupra sanatatii umane - Sanatatea umana poate fi afectata in mod accidental, fapt pentru care comitetul consultativ a calificat efectul ca fiind redus.

Impactul asupra mediului - Afectarea conditiilor geologice, ca si poluarea solului si panzei freatice implica un efect mare asupra mediului, considerand si potentiala poluare cauzata de folosirea motorinei tehnologice. Poluarea apei de suprafata si a aerului a fost evaluata ca fiind redusa, poluarea fiind posibila cu totul accidental.

Impactul asupra calitatii vietii - Functionarea indelungata si in conditii defectuase a sondelor au provocat surparea plafonului unei caverne formate in subteran, care a pus in pericol asezarile locuitorilor, unii deja fiind evacuati. Riscul de prabusire, inca existent, a fost evaluat ca mare, referitor la componenta sol. In plus, in conditii de deversare brusca a saramurii prin surparea pamantului, care ar duce la cresterea mineralitatii raului Olt, ar avea efecte econonice negative asupra platformei chimice. Efectul a fost evaluat ca mare. Efectele legate de poluarea aerului au fost considerate semnificative.

I.3. E.M. Ramnicu Valcea (Sector Bistrita) - cariera de calcar aflata in Bistrita, aflata in proprietatea statului. Calcarul extras este transportat cu trenul, la S.C. UZINELE SODICE Govora S.A. (cca. 40 km). Sterilul rezultat in urma exploatarii este depozitat pe halda de steril.

Impactul asupra sanatatii umane - Efectul asupra sanatatii umane a fost evaluat ca fiind redus in ceea ce priveste influenta pe care raurile Bistrita si Costesti ar putea-o avea asupra acesteia ca urmare a impactului pe care activitatea miniera o induce asupra apelor de suprafata. Particule solide emise in atmosfera ca urmare a activitatii de minerit, poate afecta locuitorii din zona limitrofa exploatarii; datorita numarului mic de personane, acest risc a fost considerat ca redus.

Impactul asupra mediului - Afectarea conditiilor geologice si hidrologice din cauza exploatarii carierei de calcar implica un efect mare asupra mediului. In privinta efectului pe care activitatea miniera o induce asupra apei de suprafata si a aerului acesta a fost evaluat ca fiind redus, deoarece afecteaza o arie relativ mica.

Impactul asupra calitatii vietii - Halda de steril nu este stabila si provoaca alunecari de teren, punand in pericol asezarile locuitorilor, unii fiind deja stramutati. Riscul de alunecari de teren, inca existent, a fost evaluat ca mare, referitor la componenta sol. Emisiile de particule minerale de la concasarea calcarului si halda de steril provoaca un efect semnificativ asupra calitatii vietii. In plus, efectul de reducere a potentialului de dezvoltare turistica a fost evaluat ca fiind redus.

I.4. E.M. Berbesti - facilitate miniera de exploatare carbune (lignit), cu mai multe locatii de exploatare la suprafata si subteran (adancime 200-250 m). Carbunele exploatat este transportat la beneficiari dupa separarea acestuia de steril. Sterilul este depozitat pe halde de steril.

Impactul asupra sanatatii umane - Nu a fost stabilit nici un impact major asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - Afectarea conditiilor geologice si hidrologice din cauza exploatarii carbunelui implica un efect redus asupra mediului.

Impactul asupra calitatii vietii - Nu a fost stabilit nici un impact major asupra calitatii vietii, considerandu-se ca toti oamenii potentiali afectati au fost deja stramutati din zona.

II. Sectorul Energetic

II.1. Sistemele de incalzire - Incalzirea in judetul Valcea este realizata in sistem centralizat - 17%, in sistem cvartal 12%, iar incalzire individuala 4%. 67% din populatie foloseste incalzirea cu sobe individuale avand drept principal combustibil lemnul.

Impactul asupra sanatatii umane - Sistemul respirator poate fi serios afectat din cauza emisiilor de la sistemele de incalzire. In gospodariile individuale se folosesc drept combustibil: pacura, motorina si lemnul. Emisiile tipice ale acestor surse de incalzire contin SO₂, NO_x, CO₂, CO. Din cauza temperaturii reduse de ardere a combustibilor, sunt emise particule cu hidrocarburi poliaromatice, inclusiv cancerigene - benzopiren. Desi efectul potential este foarte dificil de estimat, din cauza lipsei masuratorilor, avand in vedere numarul mare de oameni expusi emisiilor nocive si avand in vedere efectul potential cancerigen al unor substante emise in atmosfera in urma arderii combustibililor, riscul a fost evaluat ca fiind extrem.

Impactul asupra mediului - Efectul principal asupra mediului este cauzat de emisia de poluanti, care afecteaza nu numai mediul local, dar si global, sub forma ploilor acide si prin accentuarea efectului de sera; s-a evaluat un risc mare.

Impactul asupra calitatii vietii - Efectul principal asupra calitatii vietii este legat de scaderea valorilor estetice din zona, din cauza gazelor arse si a fumului emis in atmosfera. Riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

III. Alte industrii

III.1. Platforma chimica - situata la 10 km S-V de Ramnicu Valcea, reprezinta principala zona industriala a judetului. Cele mai reprezentative companii sunt:

S.C. OLTCHIM S.A. - companie de produse chimice, infiintata in 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea. Principalele produse fabricate sunt: produse anorganice, produse macromoleculare, produse organice de sinteza, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc (prima companie romaneasca certificata ISO 14001).

S.C. UZINELE SODICE Govora S.A. - companie de produse sodice si derivati ai acestora.

S.C. CET Govora SA - companie specializata in producerea energiei electrice si termice.

Impactul asupra sanatatii umane - Poluarea apei din cauza platformei chimice ar putea genera accidental unele probleme asupra sanatatatii umane, efect evaluat totusi ca avand un impact redus. Desi nu exista date relevante in Capitolul "Starea mediului" cu privire la poluarea aerului in perimetrul platformei chimice, dar avandu-se in vedere producerea si vehicularea unor cantitati mari de produse chimice, se poate aprecia ca influenta platformei poate induce un impact asupra sanatatii umane. Cu toate acestea Comitetul Consultativ a decis ca nu exista suficiente informatii pentru a evalua impactul.

Impactul asupra mediului - Deversarea apei reziduale genereaza schimbari in ecosistem atat din cauza compozitiei chimice cat si a temperaturii; efectul a fost considerat semnificativ. Efectele asupra solului si panzei freatice, cu precadere in zona de depozitare a deseurilor industriale, au fost evaluate la un nivel mare. In ceea ce priveste informatiile asupra poluarii aerului, Comitetul Consultativ a decis ca acestea nu sunt suficiente pentru a evalua impactul.

Impactul asupra calitatii vietii - Poluarea apei, solului si a panzei freatice reduce posibilitatea folosirii acestor resurse ca zone de recreere sau ca surse de apa potabila. Efectele au fost evaluate ca fiind reduse (pentru apa) si semnificative (pentru sol si panza freatica). In plus, perceptia platformei chimice ca fiind o sursa majora de poluare a aerului din zona, cauzeaza disconfort, evaluat ca semnificativ.

III.2. Prelucrarea Lemnului - In zona judetului Valcea, exista mai multe fabrici de prelucrare bruta a masei lemnoase si de producere mobila, cele mai importane fiind: S.C. ELVILA S.A. - filiala Carpatina si S.C. COZIA FOREST S.A. Resturile lemnoase (talas, aschii, resturi de cherestea) sunt de regula arse in instalatii.

Impactul asupra sanatatii umane - Fabricile de prelucrare a lemnului pot influenta sanatatea umana prin poluarea aerului; totusi, emisiile nu pot provoca probleme de sanatate majore, avand in vedere numarul limitat de locuitori ce pot fi afectati. Astfel, Comitetul Consultativ a evaluat efectul ca fiind redus.

Impactul asupra mediului - Impactul principal asupra mediului il are poluarea aerului, posibilele efecte fiind reversibile intr-o perioada relativ scurta, iar zona afectata fiind mica (aproximativ 20 ha), impactul a fost evaluat ca fiind redus.

Impactul asupra calitatii vietii - Chiar daca numarul de persoane potential afectate este mic, efectele secundare legate de prelucrarea lemnului (miros, valori estetice si mai ales zgomot) pot provoca efecte evaluate ca fiind extreme.

III.3. Prelucrarea Pielii - Aceasta industrie este reprezentata in principal de catre S.C. VALCEANA S.A. care foloseste tehnologii de prelucrare primara a pielii.

Impactul asupra sanatatii umane - S-a evaluat ca nu exista posibile efecte majore asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - S-a evaluat ca nu exista efecte majore asupra mediului.

Impactul asupra calitatii vietii - Mirosul este principala problema a aproximativ 1500 locuitori, efectul evaluat fiind redus.

III.4. Turismul - Potentialul pentru dezvoltarea turismului in judetul Valcea este ridicat, iar aceasta ramura de economie ar putea constitui baza dezvoltarii viitoare a regiunii. Exista cateva statiuni balneare (Calimanesti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari) si climaterice (Voineasa, Vidra), ca si zone adecvate turismului individual (Valea Latoritei, Obarsia Lotrului, Malaia, Horezu, Vaideeni).

Impactul asupra sanatatii umane - Activitatea de turism poate provoca poluarea apei de suprafata prin deversarea de apa uzata si prin abandonarea de deseuri solide pe malul si chiar in cursul apei; in consecinta, este posibila aparitia unor probleme de sanatate, fapt ce a dus la aprecierea riscului ca fiind redus.

Impactul asupra mediului - Activitatea turistica s-a apreciat ca are un impact semnificativ asupra apelor de suprafata.

Impactul asupra calitatii vietii - Poluarea apei ca si a malurilor raurilor si lacurilor creeaza o impresie foarte proasta atat locuitorilor cat si turistilor, limitand astfel oportunitatile pentru dezvoltarea turismului. Acest efect a fot evaluat ca fiind semnificativ.

IV. Infrastructura

IV.1. Sistemele de canalizare - Sistemele de canalizare exista in localitatiile de tip urban ale judetului Valcea: Ramnicu Valcea, Dragasani, Horezu, Calimanesti, Olanesti, Govora, Voineasa, Ocnele Mari, Brezoi, Balcesti, Babeni, Berbesti; sistemul de canalizare urban este deficitar, atat datorita faptului ca nu acopera intreaga structura locuita a oraselor, dar este in multe locuri colmatat si spart. Sistemele de canalizare sunt afectate si de deversari accidentale de produse petroliere din diverse surse cum ar fi rezervoarele de petrol, unitatile de service pentru automobile etc.

Impactul asupra sanatatii umane - Apele de suprafata poluate datorita activitatilor turistice ar putea genera unele probleme minore de sanatate in mod accidental. Avand in vedere ca deversarea din sistemele de canalizare orasenesti este una din cele mai mari surse de poluare a apelor, potentialul impact a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului - Apele reziduale din sistemele de canalizare urbane, neepurate corespunzator, induc poluarea majoritatii raurilor din judet, poluare ce poate duce la modificarea ecosistemelor acvatice; in special au loc importante cresteri a cantitatilor de nutritienti care pot provoaca eutrofizarea; de asemenea, in apele de suprafata sunt deversate accidental si produse petroliere. Impactul a fost evaluat ca fiind considerabil.

Impactul asupra calitatii vietii - Lacurile si raurile poluate, nu numai ca influenteaza valorile estetice si reduc posibilitatile de recreere ale locuitorilor judetului, dar reduc si oportunitatile de dezvoltare a turismului, ceea ce a fost evaluat ca avand un efect semnificativ asupra calitatii vietii.

IV.2. Ape menajere reziduale - Apele menajere reziduale neepurate din zonele care nu sunt conectate la reteaua de canalizare sunt deversate in apele de suprafata si prin infiltrare ajung si in panza freatica. Acest lucru afecteaza, 5.000 de locuitori din mediul urban si 250.000 din mediul rural.

Impactul asupra sanatatii umane - Apele reziduale neepurate corespunzator deversate, polueaza panza freatica, care este sursa de apa potabila a zonelor rurale, deci poate influenta sanatatea umana provocand diverse probleme de sanatate (ex. cianoza, provocata de nitrati). Un astfel de posibil efect a fost considerat ca fiind mare.

Impactul asupra mediului - Datorita deversarii repetate a apelor reziduale neepurate, riscul asupra mediului a fost evaluat ca fiind mare, intrucat exista posibilitatea de modificare a ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calitatii vietii - Poluarea apelor de suprafata si subterane reduce sursele de apa potabila pentru mare parte din populatia rurala care este astfel nevoita sa creasca costurile alocate consumului de apa prin construirea de fantani adanci sau sisteme centralizate de alimentare cu apa. Impactul este considerat ca avand efect mare.

IV.3. Gestiunea deseurilor solide - In Valcea nu exista depozite de deseuri solide autorizate, cele existente nu corespund standardelor de protectie a mediului. Exista 10 astfel de depozite principale, in Ramnicu Valcea, Dragasani, Calimanesti, Govora, Brezoi, Balcesti, Horezu, Voineasa, Berbesti si Babeni. Acestea nu sunt impermeabilizate, astfel incat se produc infiltrari de substante poluante in panza freatica, iar levigatul de cele mai multe ori afecteaza apele de suprafata; datorita fenomenelor de autoaprindere a deseurilor, in atmosfera sunt emise substante toxice, de exemplu, dioxine, furani, hidrocarburi nearse, etc. De asemenea, mai ales in zonele rurale, apar zone de depozitare "libera"; alta practica utilizata frecvent tot in mediul rural fiind arderea deseurilor solide in curtile locuintelor individuale.

Impactul asupra sanatatii umane - Zonele de depozitare prost intretinute sunt o sursa de muste, sobolani, pasari si micro-organisme purtatoare de boli. De asemenea, de la aceste zone se poate transmite poluarea la sursele de apa potabila. Considerand impactul larg al problemei, efectele posibile au fost evaluate ca fiind semnificative (pentru sol si aer).

Impactul asupra mediului - Infiltrarea in sol si in panza freatica a poluantilor provenind de la zonele de depozitare neimpermeabilizate poate produce schimbari ireversibile in ecosistemul solului, evaluat ca avand un impact mare. In plus, obiceiul comun de ardere a deseurilor in curtea proprie si procesul de combustie interna ce are loc in depozitele de deseuri pot provoca poluarea aerului pe aproximativ 20% din aria judetului; chiar daca vom considera ca fenomenul nu are un caracter continuu, potentialul efect este extrem.

Impactul asupra calitatii vietii - Depozitarea deseurilor solide nu numai ca strica valorile estetice ale peisajului, dar reduce si zonele care pot fi folosite in alte scopuri (agricultura, recreere, zone rezidentiale), avand un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Efectul de disconfort cauzat de mirosul deseurilor a fost evaluat ca fiind mare.

IV.4. Transportul Rutier - Judetul este traversat de cateva drumuri de importanta nationala, si de drumuri secundare ce stabilesc legaturi intre orase si sate. Drumurile principale sunt: DN 7, DN 6 si DN 64. In plus, traficul in orasele principale a crescut semnificativ in ultimii ani si incepe sa genereze probleme de mediu. Sunt inregistrate 20.756 de autovehicule in proprietate de stat si 54.786 in proprietate privata.

Impactul asupra sanatatii umane - Traficul rutier este o sursa de emisie a oxizilor de sulf si azot, plumb, benzen, particule si alte componente care pot provoca boli grave ale sistemului respirator, cum sunt astmul, cancerul. Din lipsa masuratorilor, efectul asupra sanatatii este foarte dificil de evaluat, insa, avand in vedere ca efectele poluarii pot genera boli letale sau cronice, si ca marea majoritate a populatiei este expusa, s-a decis sa se evalueze acest efect ca avand potential extrem.

Impactul asupra mediului - Datorita emisiilor mari de poluanti in atmosfera efectul asupra componentei aer a fost evaluat ca fiind semnificativ. Traficul intens si vehiculele prost intretinute cauzeaza poluarea solului prin scurgerea de produse petroliere si, mai departe, infiltrarea in panza freatica. Impactul este evaluat ca fiind totusi redus.

Impactul asupra calitatii vietii - Calitatea vietii este afectata in principal de zgomotul cauzat de trafic, acest efect fiind evaluat ca semnificativ. Traficul este si o sursa de deseuri solide de-a lungul drumului, ceea ce deterioreaza valorile estetice ale zonei si reduce potentialul turistic; s-a considerat ca impactul asupra calitatii vietii este semnificativ.

V. Agricultura si Silvicultura

V.1. Fermele de animale - In zona judetului Valcea, exista cateva societati comerciale cu profil zootehnic unele apartinand S.C. OLTCHIM S.A.: Avicola Budesti, Avicola Francesti si Suinprod Babeni, iar altele unor proprietari particulari. Fermele se concentreaza pe cresterea pasarilor si porcilor si reprezinta o sursa mare de ape reziduale cu o concentratie mare de substante organice si amoniu. De obicei, fermele sunt dotate cu sisteme de tratare a apei reziduale, dar care sunt subdimensionate si nu foarte eficiente. Apele reziduale sunt deversate in apele de suprafata.

Impactul asupra sanatatii umane - Apele reziduale deversate de la ferme pot afecta sursele de apa potabila prin poluarea cu amoniu si substante organice si prin contaminarea microbiologica. Acest lucru reprezinta un efect de importanta considerabila pentru populatia rurala.

Impactul asupra mediului - Poluarea de la fermele de animale determinata de deversarea apelor uzate in apele de suprafata reprezinta o importanta sursa de nutrienti pentru acestea. Impactul asupra apelor de suprafata a fost evaluat ca fiind redus.

Impactul asupra calitatii vietii - Fermele care genereaza poluare nu afecteaza numai apa de suprafata, ci si panza freatica, impiedicand locuitorii de la sate sa o foloseasca ca sursa de apa potabila, situatie care determina locuitorii sa construiasca fantani adanci si scumpe, si sisteme centralizate de alimentare cu apa; impactul a fost catalogat ca fiind extrem.

V.2. Defrisarea - Intretinerea padurilor, in special a padurilor private, se face necorespunzator, iar taierea unui numar excesiv de copaci duce la intensificarea eroziunii.

Impactul asupra sanatatii umane - Nu are impact asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - Defrisarea si eroziunea pot afecta ecosistemul terestru, mai ales in zona montana a judetului. Capacitatea de retinere a apei scade, cauzand deficit de apa. Din cauza reversibilitatii pe timp indelungat a fenomenului, impactul a fost evaluat ca fiind extrem (pentru apa) si mare (pentru sol si apa subterana).

Impactul asupra calitatii vietii - Intretinerea necorespunzatoare a padurilor reduce posibilitatile economice ale generatiilor viitoare si limiteaza productivitatea zonelor defrisate, generand scaderea potentialelor resurse de apa potabila. Acest impact a fost evaluat ca semnificativ (pentru apa).

V.3. Eroziunea - Vulnerabilitatea naturala a solurilor, accentuata si de activitatile umane (in principal agricultura), cauzeaza eroziune, in special in zona subcarpatica a judetului, in localitatile: Berbesti, Alunu, Perisani, Caineni, Mateesti, Copaceni, Francesti, Golesti, Berislavesti, Olanesti si Ramnicu Valcea.

Impactul asupra sanatatii umane - Nu are impact asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - Eroziunea poate provoca schimbari asupra ecosistemului terestru, in special scaderea vegetatiei. Din cauza reversibilitatii pe termen lung a acestui fenomen, impactul a fost evaluat ca extrem.

Impactul asupra calitatii vietii - Eroziunea limiteaza productivitatea zonelor arabile, cu un impact evaluat ca fiind semnificativ.

In tabelul urmator sunt prezentate sintetic rezultatele sesiunii de evaluare a problemelor de mediu care au fost descrise anterior in detaliu.

No.	Surse	Apa			Sol			Aer
		SU	MN	CV	SU	MN	CV	SU	MN	CV
I.	Mineritul si prelucrarea
	Exploatarea feldspatului -Brezoi -Cataracte	E	E	R	R	S	S	S	R	S
	Exploatarea sarii - Ocnele Mari	R	R	M		M	M		R	S
	Exploatarea calcarului- Bistrita -Costesti	R	R	R		M	M	R	R	S
	Exploatarea lignitului - Berbesti - Alunu		R			R			R
II.	Sectorul Energetic
	Sistemele de incalzire							E	M	S
III.	Alte industrii
	Platforma Chimica	R	S	R		M	S			S
	Prelucrarea Lemnului							R	R	E
	Productia de Piele									R
	Turism	R	S	S
IV.	Infrastructura
	Apa termala si sisteme de canalizare	C	C	S
	Ape uzate menajere	M	M	M
	Deseuri solide				S	M	S	S	E	M
	Transportul rutier			S		R	S	E	S	S
V.	Agricultura si Silvicultura
	Ferme de Animale	C	R	E
	Defrisare paduri		E	S		M	R
	Eroziune					E	S

Tabel nr. 4.1. - Clasificarea problemelor de mediu

Legenda

Impact asupra: Risc:

SU - Sanatatea Umana               R - Redus

MN - Mediul Natural                             C - Considerabil

CV - Calitatea Vietii                               S - Semnificativ

M - Mare

E - Extrem

In functie de aceste evaluari si atribuind fiecarei categorii de risc un punctaj, se obtine urmatoarea prioritizare a problemelor de mediu:

Nr. crt	Scala criteriilor de evaluare a riscului	Simbol	Punctaj
	Redus	R
	Considerabil	C
	Semnificativ	S
	Mare	M
	Extrem	E

Tabel nr. 4.2. - Punctajul atribuit fiecarei categorii de risc

	Surse	Apa	Sol	Aer	Total
I.	Minerit si Prelucrare
	Exploatarea feldspatului - Brezoi
	Exploatarea sarii - Ocnele Mari
	Exploatarea calcarului- Bistrita
	Exploatarea lignitului - Berbesti
II.	Sectorul Energetic
	Sisteme de incalzire
III.	Alte Industrii
	Platforma Chimica
	Prelucrarea Lemnului
	Productia de Piele
	Turism
IV.	Infrastructura
	Sisteme de canalizare si ape termale
	Ape uzate menajere
	Deseuri solide
	Transportul rutier
V.	Agricultura si Sivlicultura
	Ferme de animale
	Defrisare paduri
	Eroziune
Total

Tabel nr. 4.3. - Clasificarea problemelor de mediu - punctaj

Avand in vedere cele prezentate mai sus, putem aprecia ca principalele probleme de mediu cu care se confrunta judetul Valcea se datoreaza urmatoarelor (in ordinea prioritatilor):

1. Infrastructura (deseurile solide si apele uzate menajere)

2. Exploatarea sarii de la Ocnele Mari

3. Transportul rutier

4. Exploatarea feldspatului de la Brezoi - Cataracte

5. Exploatarea calcarului de la Bistrita - Costesti

6. Platforma Chimica

7. Defrisarea padurilor

8. Sistemele de incalzire

Pe baza acestor rezultate, Comitetul Consultativ a realizat "arborele problemelor de mediu" si "arborele obiectivelor de mediu" pentru judetul Valcea. Pornind de la arborele obiectivelor de mediu

s-au realizat matricile obiectivelor si actiunilor pentru fiecare factor de mediu.

5. Planul Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea

Fiecare arbore de obiective a fost dezvoltat de catre Comitetul Consultativ intr-o matrice - plan de actiune cu urmatoarea structura:

Obiectiv general

Obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori

Stabilirea activitatilor pentru fiecare obiectiv specific, impreuna cu instructiuni de implementare, termene limita si autoritati responsabile

Etape in implementarea fiecarei activitati

Scopul acestei lucrari a fost acela de a identifica liniile directoare de actiune, formulandu-se in principal, obiectivele importante si actiunile generale aferente acestora. Avandu-se in vedere aceasta abordare generala, activitatile s-au concentrat pe identificarea liniilor principale de interventie, intrarea intr-un grad avansat de detaliu nefiind intentia lucrarii prezente. Oricum, datele avute la dispozitie nu permiteau aceasta descriere in amanunt, dar ideea a fost aceea de a inscrie in planul de actiuni liniile directoare, subliniind ideea ca orice activitate sau actiune ulterioara, neidentificata la momentul redactarii lucrarii sa poata fi inscrisa, la nivel de detaliu, si continuta in acest plan, deci recunoscuta ca actiune prioritara si care sa sustina un obiectiv deja indentificat. S-a creat cadrul general de actiune, planul fiind dezvoltat avandu-se in vedere aceasta abordare strategica.

De asemenea, nu sunt prezentate costurile pentru indeplinirea fiecarui obiectiv. Motivul pentru aceasta o reprezinta faptul ca la momentul redactarii planului de actiune existau numai niste date estimative, grosiere, care nu aveau la baza niste studii tehnice de specialitate sau studii de fezabilitate. Datele reprezentau de fapt niste aproximari facute la un moment dat la nivelul administratiilor locale, fara nici un fel de fundamentare si erau, oricum, punctuale. Alte date avute au fost cele puse la dispozitie de catre agentii economici, referitoare la investitiile necesare, asa cum reies ele din planurile de conformare. Din nou era vorba de niste informatii punctuale. Avand in vedere acestea, valorile obtinute nu creau o imagine generala, posibil a fi extrapolata la nivelul intregului judet, pentru a oferi niste informatii demne de a fi luate in considerare.

Aceste matrice - plan de actiune pentru fiecare factor de mediu sunt prezentate in cele ce urmeaza.

5.1.1. Matricea - plan pentru aer - sumar

Obiectiv general	Obiectiv specific	Indicatori
1. Calitatea aerului ambiental in jurul zonelor industriale si de prelucrare in conformitate cu standardele	Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici din 1.1. industria chimica 10-20% NH3, 7% HCl, Cl2, 10-20% pulberi	Concentratia de Cl2, NH3, HCl, CO2, pulberi
	1.2. industria energetica 20% SO2, 10% NOx, 5% CO2	Concentratia de SO2, NOx, CO2
	1.3. industria miniera 1.3.1. Ocnele Mari Reducerea poluarii cu pulberi cu 50%	Concentratia de pulberi
	1.3.2. Brezoi Cataracte Reducerea poluarii cu pulberi cu 70%	Concentratia de pulberi
	1.3.3. Bistrita Reducerea poluarii cu pulberi cu 50%	Concentratia de pulberi
	1.3.4. Berbesti Reducerea poluarii cu pulberi cu 50%	Concentratia de pulberi
2. Calitatea aerului ambiental in zone urbane in conformitate cu standardele	2.1. Reducerea impactului traficului rutier asupra calitatii aerului in Rm. Valcea, Dragasani, Horezu, Brezoi, Calimanesti, Govora, Olanesti cu 20%	Concentratia de NOx, CO, SO2, CxHy, CO2, azbest, Pb
	2.2. Reducerea emisiilor totale provenite din sistemele de incalzire individuale	Concentratia de emisii
	2.3. Imbunatatirea practicilor in amenajarea teritoriala	Nr. documentatii
3. Calitatea aerului ambiental in zone rurale in conformitate cu standardele	3.1. Reducerea poluarii datorate sistemelor de incalzire individuale	Nr. studii
	3.2. Evitarea arderii deseurilor din mase plastice (deseuri periculoase)	Zero deseuri periculoase arse
	3.3. Reducerea poluarii provenite de la fermele de animale	Nr. ferme dotate
4. Incadrarea nivelului de zgomot in normele existente	4.1. Reducerea nivelului de zgomot in zonele rezidentiale cu 20%	dB

5.1.2. Matricea - plan pentru aer - detaliata

Obiectiv general	Obiectiv specific	Indicatori	Activitati/Sarcini/Etape	Responsabili	Termene prevazute
1. Calitatea aerului ambiental in jurul zonelor industriale si de prelucrare in       conformitate cu standardele	Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici din 1.1. industria chimica 10-20% NH3 7% HCl, Cl2   10-20% pulberi	Concentratia de Cl2, NH3, HCl, CO2, pulberi	1.1.1. Retehnologizarea proceselor industriale poluante 1.1.2. Automonitorizare 1.1.3. Monitorizare 1.1.4. Imbunatatirea informarii publicului cu privire la calitatea aerului 1.1.5. Masuri coercitive	S.C. Oltchim S.A. S.C. U.S.G. S.A. Agentii economici AJ.P.M. Valcea Primaria Rm. Valcea A.J.P.M. Valcea Primaria Rm. Valcea S.C. Oltchim S.A. S.C. U.S.G. S.A. A.J.P.M. Valcea Consiliul Local Rm. Valcea	permanent permanent permanent
	1.2. industria energetica 20% SO2 10% NOx 5% CO2	Concentratia de SO2, NOx, CO2	1.2.1. Tehnologii adecvate in exploatarea haldei de cenusa 1.2.2. Imbunatatirea sistemelor de desprafuire 1.2.3. Imbunatatirea sistemelor de ardere 1.2.4. Realizarea unui studiu de fezabilitate pentru utilizarea carbunelui cu continut scazut de sulf	CET Govora , Consiliul Judetean CET Govora, Consiliul Judetean CET Govora, Consiliul Judetean CET Govora, Consiliul Judetean
	1.3. industria miniera 1.3.1. Ocnele Mari Reducerea poluarii cu pulberi cu 50%	Concentratia de pulberi	1.3.1.1. Realizarea unui studiu de fezabilitate privind optimizarea transportului si incarcarii sarii si a tufului in vrac 1.3.1.2. Proiectarea si realizarea unei instalatii de desprafuire 1.3.1.3. Retehnologizarea instalatiei de prelucrare, transport si incarcare 1.3.1.4. Monitorizare imisii	E.M. Rm. Valcea E.M. Rm. Valcea E.M. Rm. Valcea A.J.P.M. Valcea	permanent
	1.3.2. Brezoi Cataracte Reducerea poluarii cu pulberi cu 70%	Concentratia de pulberi	1.3.2.1. Imbunatatirea izolatiei benzilor transportoare 1.3.2.2. Monitorizare imisii 1.3.2.3. Proiectarea si realizarea unei instalatii de desprafuire	E.M. Rm. Valcea A.J.P.M. Valcea E.M. Rm. Valcea	permanent
	1.3.3. Bistrita Reducerea poluarii cu pulberi cu 50%	Concentratia de pulberi	1.3.3.1. Retehnologizarea instalatiilor de exploatare, transport si incarcare 1.3.3.2. Realizarea depozitarii in interiorul carierei 1.3.3.3. Stabilizarea haldei vechi prin terasare, inierbare, impadurire 1.3.3.4. Monitorizarea starii de stabilitate a haldei si a imisiilor	E.M. Rm. Valcea E.M. Rm. Valcea E.M. Rm. Valcea A.J.P.M. Valcea	permanent
	1.3.4. Berbesti Reducerea poluarii cu pulberi cu 50%	Concentratia de pulberi	1.3.4.1. Imbunatatirea tehnologiei prin acoperirea in totalitate a benzilor transportoare 1.3.4.2. Plantarea de perdele forestiere 1.3.4.3. Udarea frontului de lucru si a drumurilor 1.3.4.4. Monitorizare imisii	E.M.C. Berbesti E.M.C. Berbesti E.M.C. Berbesti A.J.P.M. Valcea	permanent permanent
2. Calitatea aerului ambiental in zone urbane in conformitate cu standardele	2.1. Reducerea impactului traficului rutier asupra calitatii aerului in Rm. Valcea, Dragasani, Horezu, Brezoi, Calimanesti, Govora, Olanesti cu 20%	Concentratia de NOx, CO, SO2, CxHy, CO2, azbest, Pb Timp de parcurs Nr. de vehicule Km. drum modernizat Km. traseu electrificat Nr. persoane Nr. persoane care folosesc transportul in comun	2.1.1. Imbunatatirea starii parcului auto prin: Facilitati fiscale pentru cei care achizitioneaza autovehicule cu motor Euro 3 Campanii de verificare a noxelor la intersectii/Verificarea starii tehnice auto Imbunatatirea starii parcului auto destinat transportului public 2.1.2. Fluidizarea traficului prin: Elaborarea unui master plan computerizat pentru: Sincronizare pentru unda verde Sens unic Construirea de sosele de centura pentru devierea traficului greu Imbunatatirea retelei de drumuri 2.1.3. Introducerea transportului public electrificat actualizare studiu de fezabilitate coordonare cu regionala CFR identificare surse de finantare realizarea investititei 2.1.4. Campanie de informare a populatiei 2.1.5. Schimbarea structurii participantilor la trafic prin: informarea/educarea populatiei in domeniul transportului public vs. masina proprie stimulente economice pentru folosirea transportului in comun campanie mass media	Consiliile Locale Registru Auto Roman, A.J.P.M. Valcea D.S.P. Valcea, I.J.P. Valcea Operatorii de transport Consiliile Locale, I.J.P. Valcea Consiliile Locale, A.N.D. Consiliul Judetean, Consiliile Locale,  A.N.D. Consiliul Local Rm. Valcea Primarii, D.S.P. Valcea, A.J.P.M. Rm. Valcea, Registru Auto Roman Primarii	Annual /o data pe trimestru Annual /o data pe trimestru permanent permanent
	2.2. Reducerea emisiilor totale provenite din sistemele de incalzire individuale	Nr. de studii Km. retea Nr. cladiri Nr. contoare Km. conducta Nr. persoane	2.2.1. Realizare de studii de fezabilitate colectarea datelor referitoare la impactul sistemului individual de incalzire asupra calitatii aerului realizarea studiilor de fezabilitate implementarea masurilor 2.2.2. Master plan energetic pentru Rm. Valcea reabilitare temica a retelei de distributie reabilitare termica a cladirilor instalarea de contoare imbunatatirea cadrului institutional 2.2.3. Extinderea alimentarii cu gaze naturale 2.2.4. Campanie de educare/informare a populatiei 2.2.5. Stimulente economice	Consiliile Locale Consiliile Locale Consiliile Locale Primaria si Consiliul Local Rm. Valcea Consiliul Judetean, Consiliile Locale Consiliile Locale Consiliul Judetean Consiliile Locale
	2.3. Imbunatatirea practicilor in amenajarea teritoriala	Nr. documentatii	2.3.1. Reactualizarea/respectarea documentatiei de urbanism	Consiliile Locale
3. Calitatea aerului ambiental in zone rurale in conformitate cu standardele	3.1. Reducerea poluarii datorate sistemelor de incalzire individuale	Nr. studii Km conducta Nr. persoane	3.1.1. Realizarea de studii de fezabilitate Extinderea retelei de alimentare cu gaz 3.1.3. Campanie de informare/educare a populatiei	Consiliile Locale Consiliile Locale Consiliile Locale
	3.2. Evitarea arderii deseurilor din mase plastice (deseuri periculoase)	Zero deseuri periculoase arse	3.2.1. Organizarea unui sistem de colectare 3.2.2. Educarea populatiei	Consiliul Judetean Consiliile Locale Consiliul Judetean Consiliile Locale	Vezi sol Vezi sol
	3.3. Reducerea poluarii provenite de la fermele de animale	Nr. ferme dotate	3.3.1. Dotarea cu echipamente/instalatii de captare a biogazului	Agentii economici
4. Incadrarea nivelului de zgomot in normele existente	4.1. Reducerea nivelului de zgomot in zonele rezidentiale cu 20%	dB	4.1.1. Vezi 2.1.2. 4.1.2. Reglementarea activitatilor care produc zgomot si stabilirea de restrictii 4.1.3. Studiu privind zonarea localitatilor din punct de vedere al nivelului de zgomot	Vezi 2.1.2. D.S.P. Valcea, A.J.P.M. Valcea Consilile Locale Consilii Locale	Vezi 2.1.2.