O data cu progresul tot mai accelerat al tehnicii moderne,creste si primejdia provocarii unor profunde modificari nocive ale mediului ambiant.
Modul nostru de viata, nu intotdeauna suficient de chibzuit, ajunge acum sa otraveasca natura in asemenea masura incat formele superioare de viata sa se fie intr-un fel sau altul amenintate.Efectele nocive ale unora dintre produsele civilizatiei moderne se resimt astazi pana in cele mai indepartate regiuni nelocuite ale globului,pana in apele ghetarilor polari, pana in junglele Amazonului,ca si pana in paturile cele mai inalte ale atmosferei.
Poluarea mediului ambiant, ajunsa astazi la un grad ingrijorator pentru numeroase tari din lume, este generata de doua cauze, ambele legate de dezvoltatrea economica si tehnica a societatii umane:
- pe de o parte, extragerea din biosfera intr-o masura crescanda a unor elemente componenete normale ale acestora si tendinta de perturbare a echilibrului dintre elementele care o alcatuiesc;
-pe de alta parte introducerea de elemente noi, straine de compozitia biosferei, rezultate din dezvoltarea tehnica, a industriei, a transportului, a chimizarii agriculturii etc.
Omul, pe masura dezvoltarii cunostintelor si a tehnicii a folosit resursele biosferei cu mult peste nevoile necesare acoperirii existentei.
Daca omul preistoric a extras din biosfera numai oxigenul necesar respiratiei, omul tehnicizat de azi consuma o cantitate de oxigen incomparabil crescuta, pentru intretinerea arderilor in uzinele energetice, pentru diverse procese tehnologice.
Intreg regnul vegetal si animal, ca si toate activitatile umane care se desfasoara pe Pamant, depind de circuitul in natura al celor patru elemente fundamentale ale materiei vii: C, O, H si N.
O alta actiune a omului care a produs dezechilibre este defrisarea padurilor in vederea obtinerii de suprafete arabile. Aceasta a dus la distrugerea functiilor multiple pe care le detine padurea : pastrarea umiditatii, producerea de oxigen,consumul de dioxid de carbon, functia antierozionala.
Indicatori cheie arata ca majoritatea conditiilor fizice ale Pamatului se deterioreaza. Despadurirea planetei continua nestanjenita, reducand astfel capacitatea solului si a vegetatiei de a absorbi si stoca apa. Rezultatul il constituie caderi de ploi masive si eroziunea solului .De asemenea, numarul speciilor de animale si plante, poate cel mai important indicator al sanatatii Pamantului, este in continua scadere .
Una din cele mai nelinistitoare tendinte de la sfarsitul acestui secol privind mediul o reprezinta accelerarea rimului de diparitie a speciilor de pesti de apa dulce. Un numar estimat la 37% din speciile de pesti ce populeaza lacurile si cursurile de apa ale Americii de Nord sunt fie disparute,fie amenintate cu disparitia. Situatia ar putea fi insa si mai grava in Europa, unde cam 80% din speciile de pesti de apa dulce, ditr-un total de 193 de specii, sunt amenintate cu disparitia, specii 121c26b periclitate sau aflate sub protectie speciala. In Marea Neagra,productia de peste marin a scazut drastic dupa 1989.Daca in 1989 consumul de peste indigen maritim era de 3,5kg/loc., in 1994 s-a redus la 1,5kg, in timp ce tarile vest-europene consumau 10kg/loc.(inclusiv pestele oceanic). Doua treimi din cele 94 specii de pesti din America de Sud necesita pentru a supravietui protectie speciala. La nivel planetar, principala cauza a acestor pierderi o constituie degradarea habitatului sub forma poluarii si a necesarului uman in crestere pentru apa ecosistemelor de apa dulce.
Padurile reprezinta astazi numai 27% . Cele mai multe pierderi au fost suferite incepand cu anul 1950. De la mijlocul secolului, cea mai mare pierdere de suprafete impadurite s-a inregistrat in regiunile tropicale si subtropicale, ca rezultat al eliberarii suprafetelor pentru scopuri agricole, taierii esentelor dure tropicale si necesarului de combustibil lemnos dar acum pagube majore se inregistreaza si in zona nordic temperata. Canada pierde probabil un milion de hectare de padure anual. O situtie inca si mai dificila existenta in Siberia unde se pierd anual circa 4 milioane hectare padure .In tara noastra,in ceea ce priveste distrugerea padurilor se evidentiaza doua efecte majore : redusa capacitate a coniferelor de a se regenera si disparitia stejarilor.
Una din amenintarile la care sunt supuse si speciile de pesti de apa dulce si padurile o constituie ploile acide, asociate cu emisia de oxizi de sulf si azot in atmosfera, rezultat al arderii combustibililor fosili.
Privita istoric, poluarea mediului a aparut o data cu omul, dar s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane si ea se subimparte in doua mari categorii:
-poluare naturala produsa de catre componentele cadrului natural in situatii extreme:inundatii( in judetul Suceava-satul Straja, in Muntii Apuseni-satele Arieseni, Bistra), eruptii vulcanice, furtuni puternice (in 1995 a fost afectat Dealul Zanelor din statiunea Covasna), alunecari de teren;
-poluare antropica (sursele industriale si activitatile agricole produc cele mai importante fenomene de poluare, la care se adauga aceea datorata transporturilor)
Fata de componentele de mediu si forma de manifestare, exista mai multe tipuri de poluare:
a)fizica(radioactiva, termica, sonora);
b)chimica(derivati gazosi ai carbonului,azot,sulfat,materiale plastice,metale grele, floruri, materii organice dizolvabile -toate in apa, aer, sol);
c)biologica(contaminare a mediului cu bacterii, virusuri, invazii de specii de plante si animale);
d)estetica(degradare a peisajelor, amplasare de obiective economice in biotopuri naturale putin modificate).
Unele zone industriale se gasesc
in apropierea unor importante trasee turistice, centre sau zone turistice
valoroase (ex.Bicaz, Tasca-materiale de
constructii;Ploiesti, Tg. Mures, Govora, Rm.Valcea-ind. chimica, petrochimica;
Facand abstractie de actiunea tot mai intensa a omului asupra biosferei si a modificarii unor procese naturale care se petrec in sfera acesteia, omul a introdus, pe masura dezvotarii tehnice si tehnologice, substante noi in elementele biosferei. Acestea au dus la o importanta poluare a mediului si la consecinte asupra organismului uman.
Pentru fiecare specie de vietuitoare, prima categorie de poluante o constituie deseurile activitatii sale vitale, care, la randul lor, permit dezvoltarea unor organisme parazite. Aceasta categorie de poluante formeaza poluarea naturala .
Poluantul este un factor care, aflat in mediu, impiedica inmultirea unei specii printr-o actiune de intoxicare acuta sau de lunga durata . Poluantul e un factor care, aflat in mediu in cantitati ce depasesc limita de toleranta a unei specii, impiedica inmultirea sau dezvoltarea normala a acestora printr-o actiune toxica -poluare . Pricipalele surse de poluare ale mediului sunt : industria, agricultura si activitatile menajere.
Industria este considerata la ora actuala drept cea mai importanta sursa de poluare. Poluarea industriala porneste de la problema poluarii la locul de munca si pana la consecintele ecologice ce intereseaza globul terestru in intregime. Poluarea la locul de munca se caracterizeaza prin prezenta substantelor sau factorilor fizici vatamatori in zona locului de munca, poate avea urmari boli profesionale. Exemple elocvente in acest sens sunt: fabrica de negru de fum de la Copsa Mica, care ar fi trebuit inchisa, deoarece noxele ce le elimina depaseau limitele admise, pana cand aceasta va fi dotata cu echipamente mai performante; ca si combinatul de neferoase de la Baia Mare care elimina in atmosfera cantitati insemnate de pulbere. Poluarea industriala a mediului ambiant se propaga mai ales pe calea aerului si apei. Pentru poluarea aerului este vinovata atat industria producatoare de energie electrica, prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, cat si alte ramuri industriale: metalurgia feroasa si neferoasa, chimica si a materialelor de constructii.
Industria extractiva conduce la scoaterea din productie pentru mult timp a terenului exploatat .Exploatarile sunt precedate de descopertarea solului fertil, apoi a rocii sterile, care acopera zacamantul.Siderurgia polueaza mediul prin emiterea de fum format din pulberi, combustibili nearsi, cenusa, gaze de ardere .
Industria metalelor neferoase elimina noxe ca : oxid de zinc, dioxid de sulf,plumb, fluoruri, cloruri, care afecteaza viata animalelor sau,in anumite cazuri, structurile metalice ale constructiilor.
Industria materialelor de constructii polueaza atmosfera cu pulberi care pot sedimenta, afectand vegetatia, modificand reactia solurilor. Industria termoenergetica si a petrolului emana gaze, pulberi, degaja fum si hidrocarburi daunatoare culturilor agricole.
Industria materialelor plastice elimina gaze de tip vinil,compusi greu degradabili, cu mirosuri care determina stari de disconfort.
Industria alimentara de conserve utilizeaza freoni ca agenti de racire, afectand stratul de ozon.
Mult mai variata este poluarea apei. Importanta acestei poluari creste, cu atat sunt mai ridicate si posibilitatile de raspandire in mediul ambiant a substantelor vatamatoare caracteristice diferitelor procese industriale.
Cele mai frecvente substante toxice industriale sunt: arseniul, amoniacul, clorul, cromul, cuprul, florul, fenolii, oxizii de azot, plumb, sulfatii etc.
In general, se poate spune ca nu exista industrie care sa nu genereze poluare: fie deseuri toxice, fie deseuri obisnuite (dar in conditii sporite), ori prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplacute. Acesta este de altfel, motivul pentru care inainte de a incepe functionarea unor obiective industriale este necesar a se stabili cu precizie riscurile ce vor fi create pentru mediul ambiant de catre produsele acelor obiective, precum si masurile ce trebuie sa le ia pentru a reduce la minimum aceste riscuri.
Agricultura poate fi sursa de poluare a mediului prin: declansarea si favorizarea proceselor de eroziune, folosirea pesticidelor organoclorurate (HCH si DTT), utilizarea in exces a ingrasamintelor chimice.
Despadurirea exagerata si folosirea irationala a unor terenuri agricole au avut o influenta negativa asupra scurgerii de apa pe versanti, provocand eroziunea solului.
Lucrarile de irigatii executate, impermeabilizarea canalelor de aductiune au produs ridicarea nivelului apelor, ducand chiar la inmlastinire(Delta Dunarii, Campia Romana).
Una din problemele importante o reprezinta chimizarea agriculturii. Este incriminata indeosebi folosirea ingrasamintelor cu azot, care constituie principala parghie a sporirii productiei agricole.Acesta adus la poluarea cu nitrati a alimentelor si apelor, cu efect anemizant, la reducerea treptata a fertilitatii solurilor, prin deteriorarea structurilor si reducerea procentului de humus .
O alta sursa de poluare este zootehnia, cu marile concentrari de animale in complexe de tip industrial, din care rezulta mari concentratii de dejectii si ape uzate.Marile complexe zootehnice reprezinta o sursa poluare si prin cantitatile mari de soda calcinata si detergenti folositi in actiunea de igienizare(ferme de porci de la Isaccea, Satu-Nou, Baia, M.Kogalniceanu).
Agricultura, silvicultura si zootehnia, reprezinta activitati economice care se bazeaza cel mai mult pe relatiile cu mediul, dar reprezinta si surse de poluare, ele devenind elemente de deteriorare ale mediului. Eroziunea dezlantuita de apa este puternic influentata de defrisarea padurii.
In ceea ce priveste unele animale, chiar domestice, cum ar fi caprele, distrug iremediabil vegetatia arborescenta in dezvoltare si impiedica regenerarea padurilor. In savana, turmele de elefanti distrug culturi si copaci, favorizand extinderea deserturilor.
Chimizarea necontrolata a agriculturii face ca o parte din excesul de chimicale, neintrate in circuitul ecologic al plantelor, sa fie purtate de ploi putand astfel distruge flora si fauna specifica. Un continut ridicat de nitrati din apa freatica si de suprafata produce efecte vatamatoare la cei care o folosesc ca apa potabila. Pe langa ingrasamintele, pesticidele ameninta tot mai mult calitatea mediului prin faptul ca distrug o parte din flora si fauna necesara pentru perfectarea metabolismului ecosistemului.
Aerul atmosferic reprezinta, alaturi de celelalte componenete ale biosferei, elementul primordial pentru mentinerea vietii. Protejarea sanatatii si bunei stari a omului implica pastrarea calitatii naturale a aerului. Aceata calitate poate fi alterata prin introducerea unor substante straine sau prin variatia in proportii insemnate a componentilor sai naturali.
Sursele de poluare a aerului sunt:
-poluantii naturali: solul care, uscat si pulverizat, elimina particule de praf; plantele si animalele de la care provin polenul, parul, penele; gazele si vaporii de apa; eruptiile vulcanice; praful cosmic;
-poluarea datorata industriei;
-poluarea datorata combustiei;
-poluarea datorata transportului;
-poluarea radioactiva
Arderea combustibilului da nastere la fum care, emanat in atmosfera, se disperseaza. Fumul are o componenta gazoasa si una solida. Componenta gazoasa contine: gaz carbonic, oxid de carbune, hidrocarburi nearse, oxizi de sulf si indeosebi SO2, oxizi de azot. Componenta solida contine: funingine, granule de cocs ori carbune nears, cenuse usoare. Datorita cresterii impresionante a varietatii de substante poluante, intreprinderile industriale pot fi clasificate in:
-intreprinderi producatoare de pulberi (fabrici de ciment, var, materiale de constructii );
-intreprinderi producatoare de fum (siderurgii, cocserii);
-intreprinderi producatoare de mirosuri (fabrici de celuloza, de prelucrare a unor produse animale );
-intreprinderi care elimina substante iritante si toxice (fabrici de produse chimice, de cauciuc);
Poluantii proveniti de la vehiculele cu motoare cu ardere interna sunt emisi indeosebi prin conductele de esapament. Natura produsilor difera dupa tipul motorului.
Constituentii gazelor de esapament sunt: anhidrida carbonica, CO, O2,H, hidrocarburile, aldehidele, NO2, anhidrida sulfurica.
Poluarea naturala este produsa de furtunile de praf si nisip, eruptii vulcanice a caror cenusa fina depusa pe plante si animale stanjeneste dezvoltarea; nu mai putin activitatile industriale, arderile din locuinte, emanatiile industriale, precum si autovehiculele sunt generatoare de oxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de plumb la care se adauga pulberele toxice, praful de carbune sau ciment.
Numai in regiunea pariziana sunt deversate in atmosfera 240 mii tone de gaze sulfuroase.Efectele ecologice ale poluarii sunt evidente iarna in conditii de ceata, calm atmosferic, cand vaporii de apa impreuna cu noxele industriale formeaza o cupola de poluare cu consecinte negative asupra biosferei. Gradul de sensibilitate al plantelor(licheni, ciuperci si coniferere) este considerat ca etalon -indicatori biologici ai poluarii.
Bioxidul de sulf figureaza printre poluantii majori asupra plantelor, asupra carora produce leziuni foliare, necroze apicale rosii si portocalii: lucerna, bumbacul si unele legume sunt deosebit de afectate, in schimb griul, vita-de-vie si pomii fructiferi sunt deosebit de tolerante cu acest gaz.
Bioxidul de azot este toxic asupra tomatelor pe care le inhiba la concentratia de 0,5 ppm. Poluarea cu flor produce coniferelor tulburari la concentratia de 1 ppm; s-a constatat ca florul descompune citoplasma pana la uscarea plantei, trebuie amintit ca entomofauna sufera mortalitate in masa, iar animalele ce consuma de pe pasuni poluate cu greu suporta intoxicatia, producandu-le tulburari neuro. Anchetele clinice arata ca smogul londonez sau al altor orase contribuie la cresterea morbiditatii si mortalitatii populatiei(1952-au murit peste 4000 de persoane, iar altele au suferit tulburari bronho-pulmonare numai intr-o singura saptamana in decembrie).
Poluarea solului e cauzata in principal de:
*descarcarea pe sol de reziduuri solide menajere provenite din gospodarii, de pe strazi, piete, alimentare precum si deversarea de ape reziduale menajere in scopul de epurare a lor sau de fertilizare a culturilor agricole .Nocivitatea reziduurilor consta in continutul lor organic, in germeni patogeni virusi si paraziti.
*tratarea terenurilor agricole cu substante chimice in scopul fertilizarii lor sau a combaterii daunitorilor; cand acestea sunt folosite irational, duc la o poluare accentuata a solului, care se transfera si produselor alimentare, aerului, surselor de apa.
*descarcarea pe sol de reziduuri solide sau semisolide, provenite din intreprinderi si combinate industriale, mine si intreprinderi de prelucrare a minereurilor; aceste reziduuri contin substante nocive sau toxice care pot duce la poluarea apelor subterane sau de suprafata.
*poluarea prin substante radioactive, praf nuclear provenit din explozii nucleare si depus la suprafata solului si din deseuri radioactive .
Daca toate elementele enumerate mai sus duc la poluarea solului, se pare ca praf cosmic, care este unul din poluantii atmosferici, conform studiilor efectuate de unii cercetatori sovietici, actioneaza asupra solului ca "fertilizator".Aceste studii au fost facute in urma produs la data de 30 iunie 1908, in estul Siberiei, cand un corp cosmic a strabatut bolta cereasca si a explodat deasupra taigalei. Explozia a distrus padurea pe o suprafata de 2200 kmp, pe locul padurii fiind imprastiata o cantitate enorma de praf cosmic.Cercetatorii au descoperit cu uimire ca, pe locul padurii distruse,copacii au crescut vigurosi, iar puietii de arbori s-au dezvoltat mult mai repede decat in alte parti. Analiza solului a pus in evidenta, intr-o cantitate mare, seleniul, bromul si alte elemente rare. Folosind aceste elemente in diferite experiente, s-a dedus ca praful cosmic actioneaza ca un "fertilizator cosmic" asupra solului, stimuland cresterea plantelor.
Poluarea radioactiva a mediului a capatat odata cu preparea si utilizarea la scara larga a substantelor radioactive.Acestea emit radiatii ionizate care pot deveni extrem de periculoase pentru orice vietate, daca nu se iau anumite masuri de protectie. Radiatii ionizate exista si in natura si actiunea lor fizica si biologica se manifesta odata cu construirea reactoarelor nucleare, a acceleratorilor de particule si a aparatelor de radiatii X. Aceste radiatii ionizate s-au manifestat si in timpuri stravechi prin radiatia cosmic. Iradierea Terrei cu raze cosmice depinde si de campul magnetic terestru, care joaca un rol selector si chiar depozitar al particulele din razele cosmice. Din faptul ca viata pe Pamant continua sa se dezvolte deducem ca radiatia cosmica nu a intrecut limitele de suportabilitate ale organismele vii.
Odata cu trecerea aviatiei la altitudini mari, in atmosfera, acolo unde ecranul atmosferic nu mai poate atenua fluxul de raze cosmice, pericolul de iradiere apare mai grav si este cu atat mai mare in timpul furtunilor magnetice. In afara de componenta magnetica a radiatiilor omul a mai fost expus si la componenta tehnica cauzata de prezenta in scoarta Pamantului a numeroase elemente radioactive.
In aceasta situatie se poate vedea usor ca omul este supus nu numai iradierii externe ci si celei tehnice cat si riscului de contaminare cu substante radioactive care se afla in mediul sau de existenta. La un examen mai atent se poate constata ca omul este contaminat in mod natural cu potasiu, carbon si alte elemente radioactive ale uraniului, mai ales in orasele mari.
Doza totala de iradiere la care este expus omul din fondul natural de radiarii depinde de organism, de altitudine si de particularitatile solului. Omul este supus iradierii si prin investigatii medicale, este vorba de radiografii si de tratamente radiologice. O mare importanta in cresterea fondului terestru de radiatii o au si experientele cu bombe nucleare, in emisfera nordica inregistrandu-se cele mai multe experiente.
In afara acestui pericol militar, exista si un alt pericol ce rezulta din activitatea nucleara, in domeniul cercetarii si mai ales al dezvoltarii progresului energetic nuclear in intreaga lume. Au fost opinii potrivit carora CMO s-au dovedit a fi comode si sigure in exploatare.Dar aceasta opinia fost combatuta prin tragicul accident survenit la centrala atomo-nucleara de la Cernobil,care a marcat vieti omenesti.
Punerea hotarata inca a problemei dezvoltarii enegetice nucleare ne obliga sa reflectam inca o data la lectia conferita de Cernobil, la cauzele, la esenta si la urmarile traite de noi toti, de omenirea intreaga, ale catastrofei de la centrala nucleara din Poleaia ucrainiana. De altfel, aceasta centrala a fost inchisa definitiv in urma unor cercetari minutioase. "Rezidurile din energia nucleara, potential extrem de periculoase, sunt atat de compacte incat pot fi pastrate in locuri izolatede mediul exterior".Opinie total gresita tinandu-se seama de faptul ca in urma exploziei de la Cernobil nu s-au gasit locuri unde sa poata fi evacuat combustibilul nuclear utilizat, si depozitul a trebuit sa fie construit chiar langa grupul avariat,in conditiile unui camp de radiatii intense, suprairadiindu-i pe constructori si pe montori .
Un alt exemplu sunt exploziile nucleare americane asupra Japoniei ( Hirosima si Nagasachi ) care au provocat moartea a sute de oameni si mari pierderi materiale.
In unele cazuri s-a folosit apa lacurilor marilor si oceanelor ca mijloc de depozitare a reziduurilor toxice, aceasta ducand la acidularea apei, disparitia pestilor si a altor organisme acvatice.Putem da exemplu: regiunea Marilor Lacuri (SUA tara unde exista cam 1000 de lacuri acide si alte 3000 alterate chimic ); Suedia unde sunt 14000 de lacuri incapabile de a intretine viata acvatica si 2200 aproape moarte, pentru a da cateva exemple.
Probe recente au indicat ca si apele litorale pot fi tot atat de grav amenintate prin procesul "eutrofizare", azotul provenit de la o multime de surse stimuleaza cresterea algelor intr-o asemenea masura, incat acestea micsoreaza cantitatea de oxigen si blocheaza patrunderea luminii solare de care au nevoie alte plante si animale marine.
Poluarea apelor marine este datorata de aparitia mareelor negre provocate de deversarea incarcaturii petroliere avariate,esuate, naufragiate.Pentru inlaturarea lor s-au incercat mai multe solutii printre care folosirea unor detergenti, a unei substante organice-"NOISOREX" cu o mare putere de absortie care transforma petele intr-o masa inerta asemanatoare cauciucului.
Rezidurile radioactive provenite de la centralele termonucleare, sau rezultate din fabricarea armelor nucleare, deseuri radioactive depozitate in profunzimea oceanelor constituie un risc deosebit de grav. Cum s-a constatat, containerele cu aceste reziduri se pot deteriora, diseminand continutul lor in sedimente oceanice si creand astfel posibilitatea patrunderii substantelor radioactive in "lantul alimentar" de origine marina.
Poluarea sonora. Undele mecanice, reprezentate prin trepidatii, sunete, infrasunete si vribatii ultrasonore polueaza mediul urban creand efecte phihologice epuizante. Zgomotul urban, chiar la intensitate egala cu acele natural, este cu mult mai vatamator pentru sanatate.Zgomotul se caracterizeaza prin intensitate, durata si frecventa. In mod practic se considera ca limita de suportabilitate pentru un om este de 65 de decibeli.
In general cele mai inalte nivele de zgomote se intalnesc in halele industriale, dar aceasta problema este de resortul specific al productiei muncii, care impune anumite limite pentru intensitatea zgomotului si recomanda utilizarea de casti sau busoane antifonice.
In marile orase, sursele de zgomot sunt reprezentate de transporturi. In acest sens, zgomotul este direct proportional cu intensitatea traficului si viteza autovehiculelor.
Pe langa transportul terestru mai trebuie luata in considerare si aviatia supersonica. In fata flagelului zgomot se impun urmatoarele masuri:
*disciplina personala si colectiva la locul de munca;
*masuri tehnice care privesc ecranarea sursei de zgomot;
*utilizarea de materiale de constructii izolante din punct de vedere fonic pentru construirea locuintelor.
Poluarea termica. Azi in lume, peste 6% din energia calorica a centralelor electrice se iroseste sub forma de apa calda deversata in rauri degradeaza apa si biocenoza sa. De aceea s-a luat masura reciclarii apei calde, prin folosirea acesteia la incalzirea locuintelor, sau irigatii primavaratice pentru dezghetul solului. S-a constatat ca la incalzirea apei la +35 C algele mor, iar la +24 C mor pestii. In municipiul Pitesti, apa calda industriala de la ARPECHIM este folosita la incalzirea locuintelor .
Transporturile reprezinta o sursa importanta de poluare aflandu-se in scadere: modul de transport ( terestru, marin, aerian); mijlocul de propulsie (motor cu abur, motor cu ardere interna, motor electric); locul specific al transportului (urban-rutier pe sine, interurban-rutier, feroviar, aerian, naval, international-rutier, feroviar, naval, aerian).
Motoarele cu abur dau vapori de apa si dioxidul de carbon care se raspandesc in atmosfera, fum, zgura, cenusa si produse de dilatare a carbunilor.Motoarele cu explozie, desi nu produc atat fum si zgura, dau produse de combustibili cu ardere incompleta, intre care oxidul de carbon, oxizii de azot si hidrocarburile arse incomplet. Dioxidul de carbon si vaporii de apa ce rezulta din arderea combustibililor nu au actiune toxica, dar pot produce efectul de sera. Hidrocarburile nearse dau efecte cancerigene. Oxidul de carbon este un gaz toxic, iar oxizii de azot au actiune puternic iritanta, in concentratii mari fiind chiar toxice.
Motoarele cu explozie mai elimina inca un agent poluant periculos - plumbul. Aceasta rezulta din substante adaugate benzinelor pentru a le imbunatati cifra octanica. Din atmosfera, plumbul poate ajunge in sol si apa. CUS admite drept concentratie maxima 2 micrograme pe metrul cub.
Poluarea produsa de mijloacele de transport capata un nou efect prin extinderea transporturilor aeriene in atmosfera.
Datorita efectului negativ ce- l produc noxele emise de automobile pentru sanatate in tarile dezvoltate, masinile au fost echipate cu convertori catalitici care nu pot tolera combustibilul tratat cu plumb. Astfel, in SUA emisiile au scazut aproape 96%, ca rezultat al aplicarii legislatiei naitonale referitoare la reducerea folosirii combustibilului cu plumb. Insa nu in toate tarile lumii se foloseste acest lucru. Un raport al WMO si UMEP a estimat ca 30% din locuitorii oraselor Americii de Nord si Europei sunt expusi unor concentratii de neacceptat ale plumbului in aer. Spre exemplu, Parisul se afla pe unul din primele locuri ale listei aglomerarii urbane cu o medie anuala a concentratiei de noxe ce depaseste nivelul normal stabilit de WMO. Intr-un studiu facut in orasul Mexico, 7 din 10 copii nou- nascuti au fost gasiti ca avand procentul de plumb din sange peste normele WMO.
Studiile efectuate asupra transportului poluantilor acizi au aratat ca doar 10-25%din emisiile de dioxid de sulf si azot raman la mai putin de 150 km de sursa, dar in conditiile in care concentratia maxima este atinsa in imediata apropiere a acestei surse.
Privind efectele poluarii ne intrebam ce-i de facut si ce masuri putem lua. Astfel, in 1992 a avut loc conferinta de la Rio care a unit cel mai mare numar de sefi de state si guverne (179), unde s-au formulat 27 de principii, drepturi si responsabilitati ce trebuiesc respectate de fiecare stat in parte. S-au creat o serie de organizatii internationale care incearca sa se ocupe de degradare mediului inconjurator si de la noi din tara unde problemele poluarii sunt foarte grave- singura tara din Europa cu padurea aproape distrusa in intregime, Delta Dunarii si ea distrusa si unde se nasc copii cu cancer.
Asa au aparut la noi in tara programele ETP cu scopul de a oferi in tarile Europei Centrale si de Est care promoveaza cooperarea privind protectia mediului, dezvoltarea societatii civile.
Aceste programe au avut contributie pozitiva prin programul ETP. In perioada februarie-iunie 1993, organizatii au raportat strangerea de fonduri in valoare de peste 750000 $, iar in perioada iunie-august 1993- 36 organizatii au strans peste 900000 $ si tot prin aceste programe in Pitesti s-au organizat pentru prima data 3 organizatii neguvernamentale pentru protectia mediului inconjurator. Iar prin programul REC (serveste 10 tari din Europa Centrala si de Est) se incearca schimbul de informatii, lucruri cu guvernele nationale si locale, finantarea pentru organizatiile neguvernamentale.
Dintre modalitatile de ameliorare a poluarii aerului amintim intai autoepurarea.Aceasta se realizeaza sub actiunea curentilor de aer, prin sedimentare si precipitatii.Poluarea si autoepurarea aerului afecteaza insa uneori vegetatia, micsoreaza posibilitatile de protectie a solului, inclusiv pe cele impotriva eroziunii.
Mai avantajoase decat masurile de combatere, sunt cele de prevenire a poluarii. Acestea se refera la: buna intretinere si ingrijire a utilajelor industriale, adaptarea unor tehnologii nepoluante, folosirea surselor de energie nepoluante, buna functionare a motoarelor cu ardere interna, amplasarea judicioasa a intreprinderilor poluante.Metodele de combatere propriu-zisa a poluarii se refera la epurarea aerului.
Un rol important in epurarea aerului revine si vegetatiei, in special celei forestiere, care contribuie in mod esential la purificarea aerului, cu conditia ca noxele sa nu distruga vegetatia.
Epurarea apelor uzate este una din masurile de prevenire sau limitare a poluarii apelor. Epurarea apelor uzate necesita doua grupe de operatiuni succesive:
*retinerea si neutralizarea substantelor nocive sau valorificarea apelor uzate;
*prelucrarea substantelor rezultate din prima operatie.
Astfel, din acest proces rezulta ape epurate care sunt evacuate sau sunt valorificate direct, namoluri care sunt indepartate sau sunt folosite in agricultura.
In epoca contemporana, un important factor de poluare a apei, solului si aerului il constituie cresterea cantitatii de deseuri, indiferent de provenienta acestora. Aceasta constituie un potential pericol de afectare a starii de sanatate a populatiei, mai ales in mediul urban.
Un centru urban reprezinta un ecosistem artificializat la maximum, un ansamblu de elemente alogene care reprezinta utilitati, fantezii si facilitati pe care societatea moderna le-a creat si care tinde sa-si adune tot mai multi membri. Diminuarea spatiului natural in favoarea celui antropic duce la o serie de dezechilibre care pot sa nu-si manifeste efectele imediat dar, in timp, acestea sunt de cele mai multe ori ireversibile.
Bibliografie
1. Iolanda Daduianu Vasilescu- "Mediul si economia", edit. Didactica si Pedagogica, R.A., Buc., 1997;
2. Mircea Dutu- "Ecologie- filosofia naturala a vietii", edit. Economica, Buc., 1999;
3. Sanda Visan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi- "Mediul inconjurator- poluare si protectie", edit. Economica, Buc., 1998;
4. Florina Bran- "Probleme ecologice si riscuri de mediu", edit. ASE, Buc., 1997;
5. Florina Bran- "Geografie economica teritoriala a Romaniei", edit. ASE, Buc., 1999;
6. Revista "Economie si administratie locala"- nr. 11/1997 (nov.);
- nr. 4/1998 (apr.);
7. Anuarul statistic al Romaniei 1997- Comisia Nationala pentru statistica;
8.Florina Bran- "Poluarea.Protectia si legislatia de mediu" 1997;
9.Florina Bran-"Ecologia generala si protectia mediului", edit. ASE, Buc.,1998;
10.L.A. Brown-"Probleme globale ale omenirii".
11.Internet
|
