Poluarea mediului,a solului

si a aerului.

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbatute probleme ale contemporaneitatii si una de prim ordin pentru conducerea societatii, de aceea ne aflam in fata unui subiect atat de vast si de complex.

Omul si mediul sunt entitati inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, in urma folosirii lor de catre om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia unele produse, rezultate din procesele fiziologice si din activitatea omului si a animalelor, devin reziduuri care pot sa incomodeze bunul trai in functie de natura si cantitatea lor. Se poate spune ca poluarea a insotit omul inca de la aparitia lui pe Terra.

In trecut, cand densitatea redusa a populatiei precum si utilizarea, aproape in exclusivitate, a produselor naturale, nu diferentiau mult viata omului de modul de existenta simplu si nu se produceau atat de multe reziduuri. Odata cu marile progrese stiintifice, cantitatea si natura lor s-a schimbat fundamental. In ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul planetei noastre a avut o evolutie din ce in ce mai ingrijoratoare, cantitatea de poluanti atingand cifre ce depasesc orice imaginatie. Inlaturarea poluarii este o problema de corectare a erorilor care o provoaca. Decizia de combatere trebuie sa existe chiar din momentul in care raul este denuntat ca atare, iar mijloacele tehnico-stiintifice actuale pot rezolva, problemele de poluare.

Notiuni generale despre mediul inconjurator

Notiunea de mediu inconjurator nu trebuie confundata cu aceea de natura, care ii este anterioara si are un continut difer 141h72b it. Conceptul de mediu inconjurator are caracter de sistem; este vorba de un sistem complex, dar unitar, format dintr-un numar foarte mare de elemente si de legaturi, avand o anumita capacitate de autoreglare si in care factorul cel mai activ il reprezinta comunitatile omenesti.

In ultimul timp, un termen asociat celui de mediu inconjurator este poluarea, care se manifesta ca o agresiune continua impotriva integritatii acestuia. Poluarea reprezinta, de fapt, pretul pe care oamenii il platesc pentru beneficiile aduse de tehnica moderna. Ceea ce se cheama in prezent poluare, este sfarsitul unui proces care a inceput odata cu formarea comunitatilor omenesti si care, la un moment dat, a inceput sa degradeze mediul.

Continutul mediului inconjurator reprezinta o imbinare de elemente naturale intrepatrunse si dinamic corelate intre ele. Aceste elemente pot fi grupate in trei categorii:

1. componente primare - fundalul fizic, neinsufletit;

2. componente derivate - dezvoltate pe seama celor primare, reprezentand mediul biotic;

c. componente antropice - introduse de om prin activitati constiente.

Surse de poluare

Poluarea mediului inconjurator, care si-a intins amenintarea asupra intregii planete, a ajuns in punctul in care ataca dezlantuit omul si spatiul sau de existenta. Trecand peste limitele capacitatii proprii de aparare a naturii, de regenerare si de echilibrare, toti agentii poluanti noi se raspandesc rapid in aer, in apa sau in sol, generand, dezvoltand si propagand unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a intampinat civilizatia moderna.

1.Surse latente de poluare

In prezent exista numeroase surse naturale de poluare cum ar fi: vulcanii, furtunile de praf, ozonul, vanturile, apele subterane, iar in viitor, pe masura ce omul isi va extinde habitatul, este posibil sa apara si alte surse, nu numai pe Pamant ci si in spatiul cosmic.

Ozonul este o substanta periculoasa pentru om, chiar in concentratii mici. In troposfera concentratia lui este foarte redusa astfel el nu e periculos pentru om sau animale. In stratosfera prezenta ozonului este extrem de periculoasa datorita reactiei dintre oxigen si radiatiile ultraviolete solare.

In anul 1985, in timpul primaverii australe, s-a pus in evidenta o scadere dramatica a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, ceea ce a condus la formarea unor 'gauri' care s-au extins ca arie de la 40% la 50% intre 1985 si 1987. Acest lucru a avut loc datorita conditiilor meteorologice specifice: iarna, stratosfera de deasupra acestei regiuni este practic izolata, datorita unor vanturi puternice; aparitia unor particule de gheata care favorieaza reactiile ce conduc la disparitia ozonului.

Aerul este purtatorul multor agenti poluanti pe care ii imprastie cu repeciziune pe intreaga suprafata a Pamantului. Astfel, praful impiedica vederea, ingreuneaza respiratia si constituie dusmanul numarul unu al curateniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalansele de praf aduse de vant. Studiile arata ca, in fiecare an, atmosfera poarta peste 30 milioane de tone de praf.

Apele subterane, care stau in contact indelungat cu masive de sare sau alte minerale se incarca cu substante impurificatoare, chiar toxice. De multe ori sunt poluate stratele de apa freatica, din care se extrage apa in mod obisnuit.

Ionizarea atmosferei, surplusul de ioni pozitivi sau negativi, care atunci cand sunt inhalati in organism pot declansa reactii enzimatice exagerate ce suprasolicita organismele bolnave.

2.Surse de poluare caracteristic umane

Omul, ca fiinta vie, produce deseuri proprii existentei sale. Pe langa acestea exista si cele provenite din activitatile sale industriale: imbracaminte, mobila, detergenti, cosmetice, chimicale de uz casnic si altele. O mare parte a acestora nu sunt biodegradabile si altele sunt direct toxice. Urmeaza o compozitie aproximativa in privinta deseurilor solide: hartie-55%, metalice-9%, alimente-14%, textile-5%, lemnoase-4%, sticla-9%, plastice-1%, diverse-3%.

O sursa suplimentara de poluare, reprezinta mijloacele de incalzire, respectiv focarele de carbuni, petrol, gaze, lemn care produc cantitati mari de fum, cenusa, zgura, gaze. Un alt, element poluant este constituit din bacteriile patogene care sunt vehiculate mai ales in apele menajere

Pentru o viziune de viitor, este important sa se cunoasca nu numai situatia actuala a populatiei, ci si tendinta de evolutie a acesteia. Este necesar a fi luat in considerare faptul ca populatia Terrei e intr-o continua crestere, dupa anul 2001se estimeaza ca va ajunge la cca. 7 miliarde de oameni.

Specialistii prevad ca volumul deseurilor menajere va creste mai rapid decat greutatea lor, din cauza cresterii importantei ambalajelor de hartie si sticla, precum si a aparaturii nerecuperabile si a mobilei vechi. Se estimeaza ca deseurile pe cap de locuitor vor creste anual cu urmatoarele valori: carte si hartie - 1 /2 kg, plastice - 0,5/0,7 kg, sticla - 0,6 kg, mobila - cu 3/5 % din existent.

3.Agricultura, silvicultura si zootehnia ca surse de poluare

In mod paradoxal, tocmai ramurile economiei umane, care se bazeaza cel mai mult pe relatiile cu mediul, sunt, in acelasi timp, si surse de poluare. Agricultura poate fi sursa de poluare a mediului prin: declansarea si favorizarea proceselor de degradare a solurilor in urma proceselor de eroziune (destelenirea terenurilor duce la eroziunea solului), saraturare, compactere; folosirea pesticidelor (insecticidele care distrug toate insectele si pe cele folositoare); utilizarea in exces a ingrasamintelor chimice.

Dupa aprecierile specialistilor, din totalul suprafetei agricole a tarii noastre, numai 30% sunt soluri cu un potential ridicat de fertilitate, restul prezentand diferite stari si stadii de degradare. Din cele 5 milioane de ha de terenuri afectate de eroziune doar jumatate au fost amenajate antierozional si astfel au dus la obtinerea unor recolte pozitive. Prin procesul de eroziune se pierd anual 150 milioane de tone de sol, din care 1 milioane tone de humus.

Despadurirea exagerata in zona superioara a majoritatii bazinelor hidrografice, ca si folosirea nerationala a unor terenuri agricole, au avut influenta negativa asupra scurgerii apei pe versanti, provocand declansarea unor grave procese de eroziune a solului. Fondul forestier al tarii noastre este de 6,4 milioane de ha, ceea ce reprezinta un puternic dezechilibru, predominand padurea tanara, iar cea de peste 80 de ani (exploatabila) prezinta un deficit de 500 de mii de ha, determinand o acuta lipsa de material lemnos pentru cherestea si furnire.

Werner Green Iguana Foundation, creata in Costa Rica isi propune sa salveze padurile din regiunile umede incurajand taranii sa creasca iguana in loc sa mai taie padurile in scopul cresterii vitelor. Dimpotriva, ei ar fi interesati sa largeasca padurile ca loc de crestere intensiva a "soparlei verzi". Un exemplu "in mic", de ce s-ar putea face, "in mare", daca s-ar gandi si s-ar actiona ecologic la scara planetara.

In ceea ce priveste zootehnia, chiar unele animale domestice distrug iremediabil vegetatia arborescenta in dezvoltare, impiedicand regenerarea padurilor. De asemenea, crescatoriile de animale domestice pot pune probleme serioase privind poluarea mediului cu deseuri animaliere. Exodul unor populatii de animale poate crea catastrofe ecologice. In zootehnie, pe langa insecticide, se mai utilizeaza si alte substante chimice care dau efecte secundare nedorite. Este vorba de substantele administrate pentru influentarea dezvoltarii productiei animaliere. Acestea dauneaza pentru ca sunt eliminate prin urina si se regasesc in apa de baut a altor loturi de animale (pentru care subst. respectiva e contraindicata) sau pot ajunge la om, daca sunt administrate pana in ultimele zile de dinaintea sacrificarii.

In organizarea agriculturii moderne, un rol foarte important il joaca lucrarile de amenajare a terenurilor si, in special, gospodarirea apelor. Dar barajele si canalele de irigatii modifica nu numai regimul hidrologic din zona respectiva, ci si sistemele ecologice locale, prin schimbarea factorilor edafici. Pot aparea atat efecte pozitive (extinderea teritoriala a zonelor cultivate si ridicarea productivitatii), si negative (poluarea cu sare: salificare, saraturarea). Irigatiile au avut un rol foarte important in dezvoltarea marilor civilizatii antice. In prezent sunt irigate peste 500 de milioane de ha, de 50 de ori mai multe decat in 1800.

4.Poluarea radioactiva

Poluarea radioactiva este o forma speciala de poluare datorita emisiei in spatiu a unor radiatii capabile sa produca efecte fizice, chimice si biologice asupra organismelor vii. Pe Pamant exista un fond global de radiatii, datorat surselor de iradiere naturala, care este suportat de organismele vii datorita adaptarii. Radiatiile sunt emisii spontane si permanente produse prin dezintegrare atomica.

In anul 1988 existau in lume 385 de centrale nuclearo-electrice, cu o putere instalata de 400.000 de MW, ingloband 3800 de reactoare in functiune. Aceste reactoare au produs in 1988 circa 15% din totalul de energie electrica, iar in 1990 circa 18-20%. Repartizate pe tari, in Franta centralele nuclearo-electrice ocupa 65% din totalul puterii instalate, in Finlanda, Suedia, Elvetia peste 40%, in SUA peste 14% (dar care reprezinta peste 30% din totalul mondial).

Odata cu evolutia societatii umane, omul a fost supus suplimentar si altor expuneri de radiatii. Astfel, investigatiile medicale (radioscopii, radiografii, tratamente radiologice) expun omul la radiatii mult mai puternice decat cele naturale. Chiar si ceasurile cu cadrane luminioase si televizoarele pot contribui la iradierea in masa a populatiei.

Sursele de radiatii ionizante se pot imparti in doua categorii:

-surse controlate: acceleratorii de particule in care sunt inclusi acceleratorii pentru cercetare, generatoare de raze X, aparate si instalatii de uz comun; reactii nucleare; radioizotopii utilizati in laborator si in aplicatii pasnice;

-surse necontrolate: deseuri radioactive (din activitatea de cercetare si economica); caderile radioactive (fall- out).

Efectele poluarii cu radiatii se fac resimtite, in toate cazurile, in atmosfera, in apa, pe sol, influentand organismele vii, uneori pe lantul trofic. Efectele acestei poluari pot fi: directe (ca urmare a interactiunii radiatiilor cu suport biologic, modificandu-se compozitia si structura materiei, insotita uneori de mutatii genetice), indirect (cand nu este afectata structura biologica, dar este afectat mediul in care aceasta este plasata). In general, efectul nociv al radiatiilor depinde de tipul radiatiei, de energia radiatiei si de durata de iradiere, determinand:

-efecte pe termen scurt, dupa o iradiere puternica (boli specifice, deces);

-efecte pe termen lung, pe seama acumularii unor iradieri slabe (creste riscul de cancer);

-efecte genetice, ce se manifesta la urmasii parintilor iradiati.

Ponderea majora, in pericolul de poluare cu radiatii, o detin experientele nucleare militare (interzise din 1963) si exploatarea centralelor nuclearo-electrice. Deja au avut loc o serie de accidente nucleare grave (Three Miles Island - SUA, in 1979, Cernobal - Ucraina, in 1986) care au sensibilizat opinia publica si au alertat specialistii pentru a evalua riscurile de poluare radioactiva si a gasi metode de decontaminare si prevenire a poluarii. Insa singura solutie ramane controlul riguros si responsabil al functionarii instalatiilor nucleare. Dupa accidentul de la Cernobal s-a admis ca tara noastra a primit o doza suplimentara de iradiere aproximativ egala cu cea naturala.

Cum omenirea nu va renunta la una din cele mai prolifice surse de energie, energia nucleara, va fi nevoie sa se imagineze si sa se puna in practica noi mijloace de protectie impotriva radiatiilor si de stavilire a poluarii mediului cu substante radioactive.

5. Poluarea sonora

Undele mecanice, reprezentate prin trepidatii, sunete, infrasunete si vibratii ultrasonore, polueaza in special mediul urban creand efecte psiholigice epuizante. Zgomotul se caracterizeaza prin: intensitate, durata si frecventa sunetelor componente.

Intensitatea se exprima in Beli, insa din motive practice, se ia ca unitate de masura a intensitatii zgomotului, decibelul, dB.

In ceea ce priveste durata, efectul nociv al sunetului este direct proportional cu aceasta, iar in situatiile cand intrece anumite limite de suportabilitate, se poare crea si o psihoza periculoasa.

Frecventa sunetelor componente ale zgomotului are si ea o anumita importanta in definirea efectului vatamator, deoarece nu toate frecventele sunt auzite de om cu aceeasi intensitate sonora.

In general fenomenele sonore de la bun inceput, sunt inutile, nedorite, neplacute si chiar vatamatoare (motoare, masini, utilaje si instalatii care au piese mobile si toate vehiculele cu sau fara roti). Infrasunetele duc, in unele cazuri, la tulburari nervoase, la scaderea puterii de munca, fizice si intelectuale. Cele mai inalte nivele de zgomot se intalnesc in halele industriale. Dintre sursele de zgomot din orasele moderne, cu o pondere mare contribuie traficul rutier, care este in continua crestere.

In scopul reducerii nivelului zgomotului si tinand cont de natura activitatilor umane, s-au stabilit anumite limite admisibile ale acestuia. De exemplu: 90 dB- in halele industriale, 50 dB- zona de locuit urbana, 45 dB- zone de recreere si zone protejate (parcuri, spitale, camine de batrani).

Pentru asigurarea unor nivele de zgomot in limitele impuse, se iau masuri care constituie, totodata, cai de combatere a poluarii sonore. Astefel, in industrie, pe langa folosirea mijloacelor individuale de protectie (antifoane), in anumite sectoare se recomanda izolarea utilajelor generatoare de zgomote prin asezarea de elemente din materiale fono-absorbante (cauciuc, azbest), folosirea unor ecrane fono-izolanate sau cabine speciale captusite cu materiale fono-izolante (pluta, zgura, vata de sticla, polistiren expandat). La toate acestea se adauga proiectarea de aparate electrocasnice cat mai silentioase si, desigur, educatia facuta in permanenta in spiritul "linistei"celuilalt.

Si acum, ce ramane de facut concluzii

Incet, dificil, dar inevitabil ideea ca mediul incojurator ca problema globala trebuie sa fie abordata la nivel planetar si, speram, rezolvata. Acest lucru nu se poate realiza fara eforturi comune din partea tarilor dezvoltate. Exista un consens astazi, fragil inca, ca fara asistenta tarilor dezvoltate, lumea celor mai putin favorizati nu va putea proteja mediul inconjurator ci ii va exacerba deteriorarea. Ca o exprsie concreta a acestei constientizari, 25 de tari dezvoltate si in curs de dezvoltare, au cazut de acord in noiembrie 1990, sa creeze un instrument de asistenta in materie denumit: "The Global Environment Facility" (GEF). Cu un capital subscris de 1,5 miliarde de dolari, GEF isi concentreza eforturile asupra a 4 domenii si anume: protectia paturii de ozon; limitarea emisiilor de poluanti (efect de sera); protejarea biodiversitatii (fondului genetic); protejarea apelor internationale.

In prezent, si desigur si in viitor, obligatia noastra, a oamenilor, este de a echilibra si controla calitatea mediului pentru fiecare componenta cat si pe ansamblu. Astfel, ameliorarea mediului va deveni actiunea impotriva dezordinii si reactie impotriva inertiei si compromisurilor in considerarea mediului de viata uman. Poate candva fiecare element si parametru al mediului se va integra "intr-o lume a echilibrului si armoniei".

Sunt celebre spusele lui Albert Schweitzer: (castigator al premiului Nobel pentru pace - filozof, teologist si misionar pentru drepturile omului si protejare a mediului, in Africa) "Omul si-a pierdut capacitatea de a prevedea si de a anticipa. Va sfarsi prin a distruge planeta".

Poluarea solului

Solul poate fi poluat :

-direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul,

infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

In ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde in suprafata.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala in general atmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului.

Intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca atat ingrasamintele cat si pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol. In realitate, o parte din ele este luata de vant, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune in timp, datorita oxidarii in aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. In tabelul urmator sunt prezentate unele date in legatura cu persistenta in sol a unor insecticide comune.

Intrucat deplasarea pesticidelor si a ingrasamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au incercat metode pentru marirea persistentei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenta heptaclorului in sol a fost marita:

cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral

cu 52% prin adaus de rasina de Piccopale ;

cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;

cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.

Cu 21% prin adaus de fractiuni grele aromatice din petrol.

Experienta a aratat ca persistenta pesticidelor mai depinde si de natura solului : ea este mai mica in solurile cu continut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decat in substante organice.

POLUAREA AERULUI

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Efectul de sera:

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri.

Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.

Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Gauri in stratul de ozon:

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se cloridioni ,care ataca si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului ,crescand nivelul radiatiilor nocive.Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

Ploi acide:

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele rezultate ale poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele.Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide.Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta ,omorand si cele mai mici organisme.Dupa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului.

Din cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii ,aparitia unor boli grave si moartea.Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor:regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti.

In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a suferit de astm.Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare.

Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului ,dar un lucru este sigur:poluarea agraveaza simptomele.Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor.

Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele ,medicatia preventiva ,este eficienta ,dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni ,care a luat proportii ingrijoratoare.

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele "verzi".In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta.

In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale.Populatia contribuie la aceste campanii ,prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical ,reducand oarecum cererea pentru acesta.Sunt tari care ajuta la restabilirea echilibrului ;prin plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur:in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.

Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata.Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.