Presiuni asupra mediului - NEAMT

1. Agricultura

1.1. Interactiunea agriculturii cu mediul

Tabel 1.1.1 Consumul de ingrasaminte chimice

Tabel 1.1.2 Consumul de pesticide

1.2. Evolutiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimarile noilor efective de animale si perfectionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Tabel 1.2.1 Evolutia suprafetei agricole in judet in perioada 2003-2006

Motivatia scoaterii din circuitul agricol: constructii locuinte, exploatatii agricole, spatii comerciale, biserici, sonde gaz metan, alimentari cu apa.

Tabel 1.2.2 Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte, in judet in perioada 2003-2006

Tabel 1.2.3 Suprafata agricola totala la nivel de judet in perioada 2003-2007

1.2.1. Evolutia utilizarii solului in agricultura

Pentru a descrie evolutia utilizarii solului in agricultura se foloseste urmatorul indicator:

a)     intensitatea agriculturii = are drept scop sa evidentieze schimbarile survenite in utilizarea productiva sau neproductiva a terenurilor agricole.

Indicatorul se calculeaza ca raport intre suprafata agricola din anul curent si suprafata agricola dintr-un an de referinta.

Tabel 1.2.1.1 Evolutia utilizǎrii solului in agriculturǎ

1.2.2. Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Tabel 1.2.2.1 Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

1.2.3. Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

Suprafete de padure din fondul forestier de stat regenerate in anul 2007

Tabel 1.2.3.1 Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

1.2.4. Evolutia septelului

Tabel 1.2.4.1 Evolutia septelului la nivel de judet

1.2.5. Agricultura ecologica

La aceasta data functioneaza ca ferma ecologica :

PF GHERCA F. ANTON Tamaseni - albine 150 familii

PF IACOB ADRIAN Tg. Neamt - albine 72 familii

PF COSTIN PETRU Roman - albine 200 familii

SC DORNA SA - Vatra - Dornei - PL Targu Neamt – procesator si exportator de cascaval Dalia si cascaval afumat Vidraru Ecologic;

Si sunt depuse dosare pentru:

PF MUNTEANU GHEORGHE - Baltatesti - pentru vaci cu lapte

PF VOAIDES EMIL - Piatra Neamt - pentru albine;

PF David Neculai –Ghindaoani - ferma vaci de lapte ;

PF Padure Constantin –Bahna -   ferma vaci de lapte;

PF Ursache Constantin P.Neamt - albine 50 familii;

SC Triticum SRL Savinesti - ferma vegetala.

1.3. Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor

Emisii

Emisii in atmosfera:

-emisii din halele de crestere a porcilor ce contin CO, SO₂, NO_x, pulberi, NH₃, hidrocarburi, evacuate prin intermediul sistemelor de ventilatie;

-emisii de gaze arse de la functionarea centralei termice pe baza de combustibil solid (lemne) pentru incalzirea pavilionului administrative si eliminate in atmosfera prin intermediul unui cos de evacuare si a centralei pe baza de combustibil solid (lemn) pentru incalzirea halei pentru porci tineri, eliminate in atmosfera prin intermediul unui cos de evacuare;

- emisii de joasa inaltime din zona platformei de depozitare dejectii, ce contin CH₄, H₂S, CO₂, NH₃;

- emisii de la gazele de esapament rezultate de la mijloacele auto din dotarea societatii;

Emisii in apa:

-ape uzate tehnologice rezultate din igienizarea halelor, care contin materii in suspensie, substante consumatoare de oxigen, saruri de amoniu, sulfuri si H₂S;

-ape menajere, cu incarcare in suspensii, substante consumatoare de oxigen.

Generarea de deseuri:

-deseuri valorificabile: dejectii uscate, namol provenit de la curatarea bazinelor vidanjabile, a canalizarilor, deseuri metalice din activitatea de intretinere si reparatii;

-deseuri rezultate din pierderi naturale de la efectivul de animale;

-deseuri menajere.

1.4. Utilizarea durabila a solului

Solul este unul dintre cei mai importanti factori de mediu si, in acelasi timp, o resursa fundamentala pentru dezvoltarea economica. Activitatea umana este cea care a condus in timp la degradarea calitatii solului, ceea ce a avut ca efect atat deteriorarea echilibrului ecologic cat si diminuarea potentialului de dezvoltare.

Daca pana nu demult calitatea solului era privita simplist, numai prin prisma factorilor care favorizeaza cresterea plantelor, conceptul modern privind calitatea solului integreaza alaturi de productivitatea solului si atributele securitatii si calitatii alimentelor, sanatatii umane si animale, precum si ale calitatii mediului inconjurator.

Solul constituie mediul pentru cresterea plantelor, fiind de asemenea o resursa de baza si pentru dezvoltare. Dezvoltarea durabila nu poate fi realizata fara a include , ca un concept de baza conservarea si utilizarea durabila a solului.

Utilizarea durabila a solului este definita ca utilizarea ariei necesare pentru a satisface alimentatia populatiei unei tari.

2. Industria

2.1. Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Principalele ramuri industriale si ponderea acestora in economia judetului Neamt sunt: industria metalurgica-18,8%, industria producatoare de textile - 16,5%, industria producatoare de substante chimice - 12,9%, industria celulozei si hartiei, industria lemnului si de prelucrare a lemnului - 9,1%, industria producatoare si de furnizare a energiei electrice si termice, gaze naturale si apa – 8,8%, industria alimentara si a bauturilor - 7,8% , industria producatoare a materialelor de constructii si altor produse din minerale nemetalice - 6,3%, industria articolelor de imbracaminte - 4,8%, industria de masini si echipamente - 4,6%, precum si alte ramuri ale industriei - 10,4% (industria celulozei si hartiei, constructii metalice, industria pielariei).

Industria metalurgica

Instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase

Emisii in aer

Emisii punctiforme, dirijate.

Surse de emisii.

Din procesele tehnologice principale sau auxiliare aplicate in cadrul obiectivului pot rezulta poluanti atmosferici de tipul:

-pulberi in suspensie si sedimentabile;

-gaze de ardere de tipul:oxizi de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, vapori de solvent de tip COVNM, adica de tip compusi organici volatili nemetanici (toluen, wihite-spirit, cetone si esteri), aerosoli acizi sau alcalini de Zn din atelierul de fosfatare mufe.

Emisii nedirijate

Se considera emisii nedirijate, emisiile care au loc de pe o suprafata variabila emitatoare, sunt dispersate si necontrolabile. Aceste emisii pot fi continue si discontinue.

vacuarea apelor uzate

Apele menajere se evacueaza prin doua colectoare principale in statia de epurare a apei menajere, iar de aici in emisar.

Apele industriale uzate sunt apa industriala uzata de la spalarea tevilor, solutii de curatire uzata, solutii de fosfatare uzate, emulsii uzata din sectiile de tratament, din sectia Mecano-Energetic, apele uzate provenite de la laboratoare chimice, industriale uzate provenite din Transporturi – depoul de locomotive si garajul auto, apele industriale uzate provenite din statiile de pompe si filtre din instalatiile de laminare, de la cazanul recuperator de producere abur aferent CVR si Forja.

Sol si ape subterane

Sol.

Surse potentiale de poluare: deversarile, scurgerile si pierderile de combustibili sau uleiuri uzate, deversari, scurgeri si pierderi accidentale de solutii chimice concentrate, depuneri de pulberi, tunder, halda de slam si reziduuri Simionesti, pierderile de apa uzata din reteaua de canalizare uzinala, zgura de sudura.

Exista doua tipuri de poluare a solului in zona:

-poluarea cu metale grele Cu, Zn, Ni, Cd si Pb sau pulberi metalice si

-stocarea produselor petroliere care poate constitui o sursa necontrolata de poluare a solului prin pierderi de lucru si prin “respiratie”.

Nu exista descarcari directe in apele subterane.

Surse potentiale de poluare sunt:

-depozitarea temporara a deseurilor in cazul neincadrarii in spatiile special amenajate;

-reteaua de canalizare ape uzate, in cazul deteriorarii;

-bazinele statiilor de tratare locale a apelor chimic impure, in cazul deteriorarii lor sau a exploatarii necorespunzatoare;

-activitatile de dezafectare instalatii si/sau demolare cladiri, in cazul nerespectarii conditiilor de protectie a mediului;

-activitatile de descarcare, depozitare si manipulare a substantelor chimice, in cazul nerespectarii conditiilor specifice si/sau a deteriorarii rezervoarelor, cuvelor de retentie, conductelor, pompelor si altor echipamente;

-activitatea de gestionare a combustibililor lichizi, a uleiurilor si uleiurilor uzate, bateriilor cu plumb, materialelor de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii conditiilor specifice de transport, depozitare, manipulare;

-avarii, accidente in instalatiile tehnologice si auxiliare.

Zgomot si vibratii.

Surse de zgomot si vibratii sunt : sectiile :Laminor 16”, Laminor 6”/1, Laminor 6”/2, FMT, Laminor 20”, statiile de compresoare, instalatii de retinere a pulberilor (cicloane, hidrocicloane, filtre) , instalatii de ventilatie, utilaje tehnologice , centrala termica, utilaje de transport.

Gestiunea deseurilor.

Deseuri produse, colectate, stocate temporar

Sursele de generare a deseurilor si tipul de deseuri dupa compozitie :

-deseuri metalice din atelierele de debitare, prelucrari metalice

-deseuri de tip carton din magazie materiale auxiliare

-deseuri menajere solide din birouri si grupuri sociale

-uleiuri si emulsii uzate (lichid vascos) de la utilaje, angrenaje, parc auto si depou locomotive;

-acumulatori uzati, anveleope uzate de la parcul auto;

-namol steril din statia de neutralizare (statie epurare ape uzate);

-slam chimic de la faza de fosfatare;

-deseuri de lemn de la ateliere ajustare; magazie produse finite; magazie achizitii;

-tunder de la instalatiile de laminare si tratamet termic.

Industria Chimica

Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza : instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza cum ar fi : cauciucurile sintetice ; vopselele si pigmenti, producerea de fibre polimerice sintetice.

Instalatii pentru producerea de fibre polimerice sintetice

Aer

Din activitate sunt emisii in atmosfera din surse stationare, acestea fiind gazele de ardere rezultate de la cosul centralei termice si cosul de evacuare al instalatiei de ventilare de la cuptorul de ardere filiere.

Apa

Evacuarile de apa uzata contin poluanti specifici procesului tehnologic de fabricare a fibrelor poliamidice si poluanti specifici apelor uzate menajere, care sunt evacuate in statia de epurare a apelor uzate industriale, pentru tratarea biologica in scopul evacuarii in emisar apa de suprafata - riu.

Generarea deseurilor

Din desfasurarea activitatii rezulta deseuri tehnologice de fir poliamidic; deseuri din activitatile auxiliare cum sunt deseuri de hartie, carton, plastic, deseuri metalice si deseuri menajere din activitati socio-administrative si igienico-sanitare.

Instalatii pentru producerea vopselelor si pigmentilor

Emisii in atmosfera

Surse de emisie

-cosurile de dispersie aferente proceselor de combustie (centrala termica, statia difil, incinerator ape uzate);

-gurile de evacuare ale sistemelor de ventilatie aferente sectiilor de productie si depozitare a materiilor prime si produselor finite;

-gurile de aerisire ale rezervoare ( parcul de rezervoare cu solventi si cel cu combustibili) Emisia exista in perioada de incarcare a acestora din cisterne- marea respiratie si redus in restul perioadei-mica respiratie;

-parcul de maturatoare aferent sectiei de fabricare rasini;

-accidental la punctele de imbinare a conductelor cu flanse, sau la pompe in cazul unor presgarnituri uzate

-din perioada de incarcare cu difil a rezervoarelor aferente celor doua sobe.

Sunt emisii provenite din trafic si din unele depozite.

Poluanti atmosferici generati de activitate sunt:

-pulberi si gaze arse (NO₂, CO, SO₂, NO_X, particule solide),

-pulberi tehnologice (cu si fara oxizi metalici : TiO2, fosfat de zinc, cromat de zinc) de materii prime (pigmenti, anhidrida ftalica, anhidrida maleica, pentaeritrita, acid benzoic, uree) sau produse finite , sau rezultate din desfasurarea urmatoarelor procese productive: apastoare- LV, buncare – rasini, dispersoare – EVA, Linia I – VP, depozit materii prime

-compusi organici volatili datorati utilizarii solventilor: toluen, xilen,white-spirit, benzina,acetona,acetat de butil, n-butanol,

-alti poluanti organici din spectrul materiilor prime si produselor finite incadrati categoria solventilor organici: acroleina, aldehida formica, acid acrilic, metacrilatul de metil.

Deoarece cea mai mare parte a proceselor tehnologice se desfasoara in sistem inchis, aceste emisii sunt de scurta durata si apar discontinuu in timpul operatiilor de dozare materii prime , schimbarii elementelor filtrante , pe timpul macinarii sau ambalarii.

Emisii stationare dirijate rezultate din procese de ardere din:

-instalatiile de ardere (centrala termica, statia difil, incinerator) sunt de capacitate mica si nu se incadreaza in prevederile OUG nr. 152/2005.

-prin trecerea instalatiilor de ardere, pe gaz metan (inlocuirea combustibilului in cursul anului 2003) emisiile din procese de combustie au fost diminuate.

Evacuarea apelor uzate

Ape uzate evacuate sunt:

-ape menajere, ape meteorice;

- ape uzate tehnologice cu nivel redus de impurificare care sunt: ape de spalare pardoseli de la depozitul de materii prime, atelier Colormix, laborator cercetari, basa parc maturatoare, camin vane parc solventi, base parc combustibili si ape spalare pardoseli centrala termica;

- ape uzate tehnologice puternic impurificate sunt apele de sinteza rasini (mai putin cele de la sinteza de rasini alchidice acrilate care nu genereaza ape de proces), apele uzate de la spalarea reactoarelor, schimbatoarelor de caldura si a vaselor Florentine (fabricarea de rasini alchidice slabe si grase pe baza de ulei), solventii uzati de la vasele Florentine, apele de spalare pardoseli sectia “Rasini, apele de la turnul de spalare –racire gaze de ardere incinerator.

Apele de sinteza puternic impurificate sunt colectate in sistem inchis, stocate in rezervoarele supraterane a liniei post-procesare termica ape uzate tehnologice (instalatia de incinerare) si supuse incinerarii in instalatia de postprocesare termica ape uzate.

Ape subterane

Din activitatea nu sunt emisii directe in apa subterana.

Sol

Surse potentiale de poluare sunt:

-gazele arse evacuate in atmosfera cu continut de pulberi;

-posibilele scurgeri accidentale de substante chimice sau amestecuri de substante utilizate;

-depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate in procesele de productie.

Principalii compusi sau elemente posibil a fi regasiti in sol, ca urmare a emisiilor atmosferice, a pierderilor, sau a depozitarii necontrolate a deseurilor rezultate in procesele de productie, sunt reprezentate de: compusi organici (solventi, deseuri si reziduuri), metale, saruri, acizi, baze, produse petroliere.

Mirosuri

Acestea se datoreaza in principal emisiilor de COV; prin respectarea VLE impuse pentru COV si externalizarea deseurilor periculoase provenite din activitate, se reduc substantial sursele de mirosuri neplacute.

Gestiunea deseurilor

Producerea deseurilor si modul de gestionare

Deseurile rezultate au o natura foarte diversificata si pot fi incadrate in doua grupe mari: industriale si menajere.

Deseurilor industriale produse pe amplasament sunt:

-deseuri industriale reciclabile: deseurile metalice feroase si neferoase (ambalaje metalice, piese uzate), deseurile nemetalice din hartie, cartoane, ambalaje din plastic, baterii de acumulatori, anvelope uzate, lemn, uleiuri uzate.

-deseuri nereciclabile, care constau in: deseuri tehnologice: slamuri chimice cu continut de solventi si produse finite, namoluri din statiile de preepurare, cenusa de la incinerator, coji de rasini, echipament de protectie uzat;

Deseurile provin din: procesele tehnologice din instalatie (slamuri chimice cu continut de solventi, lavete uzate, coji de rasini), incinerarea apelor tehnologice uzate (cenusi), reparatii si casari utilaje si conducte (deseuri metalice feroase si neferoase, vata minerala), activitatile Sectorului Administativ, Transporturi (hartie, cartuse imprimante, anvelope uzate, baterii de acumulatori uzati, ulei uzat).

Instalatii pentru producerea cauciucului sintetic

Emisii in atmosfera:

Activitatea in sine nu este generatoare de emisii in atmosfera.

Emisii stationare difuze

Surse de emisii :

-gurile sistemelor de ventilatie aferente sectiilor de productie .

Emisii nedirijate apar de la -circulatia auto din incinta ce genereaza CO, CO2, NOx, provenite din gazele de esapament.

Posibilele surse de poluare a aerului sunt: centrala termica care functioneaza cu gaz metan, functionarea autovehiculelor din dotarea unitatii;

Emisii in apa:

Apa nu este folosita in procesul tehnologic.

Se evacueaza ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare ale unitatii si ape pluviale. Partial apa pluviala intra in sol in zonele in care platforma betonata este deteriorata;

Generarea de deseuri:

Deseurile rezultate din activitatea desfasurata sunt:

-piese rebutate rezultate in urma procesului de prelucrare mecanica, termica a cauciucului poliuretanic;

-span de polimer rezultat de la prelucrari mecanice si termice;

-deseu metalic feros (span, butoaie metalice, etc.) rezulta din lucrarile de reparatii si intretinere, ambalaje de la materiile prime;

-deseu PET (bidoane de plastic) provenite de la ambalajele materiilor prime si sunt de diferite dimensiuni;

-anvelope uzate provin de la mijloacele auto proprii;

-deseurile tehnologice sunt colectate selectiv si valorificate functie de natura lor;

-deseurile menajere sunt depozitate in buncare metalice, care sunt ridicate periodic de societate de salubritate a comunei Podoleni si predate la groapa localitatii;

-uleiurile arse provenite de la mijloacele auto din dotare si atelierul mecanic, se depoziteaza corespunzator in depozite special amenajate pentru produsele chimice si sunt livrate la PETROM in vederea valorificarii.

Ape subterane

Surse potentiale de poluare:

-depozitarea temporara a deseurilor in cazul neincadrarii in spatiile special amenajate;

-reteaua de canalizare ape uzate, in cazul deteriorarii;

-activitatile de dezafectare instalatii si/sau demolare cladiri, in cazul nerespectarii conditiilor de protectie a mediului;

-activitatile de descarcare, depozitare si manipulare a substantelor chimice, in cazul nerespectarii conditiilor specifice si/sau a deteriorarii rezervoarelor, cuvelor de retentie, conductelor, pompelor si altor echipamente;

-activitatea de gestionare a combustibililor lichizi, a uleiurilor si uleiurilor uzate, bateriilor cu plumb, materialelor de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii conditiilor specifice de transport, depozitare, manipulare;

-avarii, accidente in instalatiile tehnologice si auxiliare.

Sol

Sursele posibile de poluare sunt:

-scapari accidentale de produse petroliere de la instalatile de depozitare, descarcare, transport si utilizare.

-depozitarea pe sol a diferitelor deseuri metalice sau nemetalice

-degradarea sau intretinerea necorespunzatoare a perdelelor vegetale sau arboricole

-poluarea apelor subterane

Zgomot

Putem considera ca acesta activitate productate nu este o sursa majora de poluare fonica sau de vibratii.

Sursele generatoare de zgomote si vibratii din activitate sunt motoarele electrice ce actioneaza utilajele dinamice si cele produse de mijloacele auto.

Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza: amoniac, acid azotic, carbonat de calciu, Instalatii chimice pentru producerea ingrasamintelor chimice pe baza de azot (Uree granulata, Urean 32)

Aer

Emisii dirijate din surse stationare punctiforme :

Poluantii principali emisi in aer sunt cei proveniti din principalele procese tehnologice si din arderea combustibilului (gaz metan) la centralele termice.

Punctele de emisie si poluantii emisi in aer sunt:

-Instalatia de Amoniac de la fazele de ardere in supraincalzitor si ardere in cazanele auxiliare, poluantii fiind NOx, SO2, CO, Pulberi.

-Instalatia de Uree granulata de la fazele de granulare si spalare scruber amoniac, poluantii emisi fiind pulberile si NH3.

-Instalatia de CaCO3 de la fazele de uscare cu poluantii NOx, SO2, pulberile de CaCO₃ si faza de racire-separare cu poluantul pulberile de
CaCO₃ .

Emisii nedirijate, dispersate si necontrolabile sunt emisiile de poluanti in atmosfera care au loc in timpul operatiilor de incarcare - descarcare a rezervoarelor de materii prime, a materiale sau produselor finite (cum ar fi amoniacul), in timpul operatiunilor de manevrare a materialelor pulverulente (uree) sau datorita scaparilor accidentale ale racordurilor instalatiilor.

Principalii poluanti sunt amoniacul, oxizii de azot si pulberile care trebuie sa respecte limitele din Ordinul MAPM nr. 592 din 06.05.2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.

Prin respectarea masurilor necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor fugitive si anume : desfasurarea planificata a activitatilor de intretinere si reparatii, controlul planificat al etanseitatii utilajelor si echipamentelor, interventia rapida in cazul depistarii pierderilor necontrolate de noxe in atmosfera, aceste emisii de poluanti se reduc cat mai mult posibil .

Apa

Din activitate se evacueaza apa conventional curata, apa chimic impura si apa menajera.

Apa conventional curata este evacuata in reteaua de canalizare conventional curata. In aceasta categorie sunt incadrate apele provenite din instalatiile:

Instalatia de fabricare a amoniacului: ape de la recuperarea caldurii din fazele de reformare, conversie, sinteza reprezentate de condens de la compresia gazului metan, purja cazanului recuperator de caldura de la reformarea secundara, purja cazanului recuperator de caldura de la conversiile de inalta si joasa temperatura, condens de la compresia gazului de sinteza, purja cazanului recuperator de caldura de la sinteza amoniacului.

Instalatia de demineralizare II: evacuari discontinue de ape de spalare si afanare a filtrelor mecanice, purje pentru reglari tehnologice.

Gospodaria de apa recirculata nr. 2 (Hammon): cu evacuari discontinue sunt purje din circuitul de racire.

Ape chimic impure - evacuate in canalizarea conventional curata

In aceasta categorie sunt incadrate apele provenitedin urmatoarele instalatiile:

- Instalatia de fabricare amoniac: condensul tehnologic de la racirea gazelor de la conversie, scurgeri accidentale de la pompele de vehiculare lesie Benfield (solutie K₂CO₃) de la faza de indepartare CO₂ din gazele reformate, ape spalare pavimente.

- Instalatia de fabricare uree granulata: condensul tehnologic de la faza de evaporare a solutiilor de uree (dupa trecerea prin instalatia de absorbtie- hidroliza ioni amoniu), evacuare continua, ape de spalare platforme sunt dirijate direct in bazinele de omogenizare din cadrul instalatiei de absorbtie- hidroliza, evacuari intermitente.

- Instalatia de fabricare carbonat de calciu: apele provenite din clasarea suspensiei de carbonat de calciu, spalari, echipamente si pavimente (dupa decantare in bazin bicompartimentat).

- Instalatia de demineralizare II : ape uzate rezultate din fazele de regenerare si spalare a maselor ionice. O parte din acesti efluenti la evacuarea din instalatii sunt dirijati in statiile locale de preepurare.

Ape menajere: efluentul de ape menajere rezultate sunt dirijate catre statia de epurare mecano-biologica.

Sol

Emisiile din activitate constituie o sursa de poluare a solului de pe amplasamentul de operare si vecinatati, cu poluanti specifici industriei chimice anorganice in cadrul platformei chimice de fabricare a ingrasamintelor acestia fiind ionii amoniu si azotat.

Gestiunea deseurilor: deseuri produse, colectate, stocate temporar

Functie de provenienta si natura lor, deseurile generate de activitatii sunt :

-deseurile tehnologice din activitatea productiva, respectiv din

Instalatia Amoniac Salzglitter

- catalizatori uzati (NiO de la fazele de reformare primara, secundara si metanizare, Fe-Cr - conversie de inalta temperatura, Cu-Zn - conversie de joasa temperatura, Co-Mo -dezoxigenare, ZnO - desulfurare, Fe₂O₃ - sinteza).

Catalizatorii uzati sunt stocati in butoaie de PVC sau tabla si depozitati in magazia de catalizatori uzati, aferenta Instalatiei Amoniac- in vederea valorificarii prin societati de profil.

Instalatia Uree granulata

-ambalajele uzate de polietilena,vor fi depozitate in locuri bine stabilite in vederea valorificarii prin societati de profil;

-ureea granulata deseu rezultat din caderile de pe benzile transportoare se recupereaza in ambalaje de polietilena pentru valorificare ca uree declasata (categoria II si III) sau este reintrodusa in fabricatie.

Instalatia Carbonat de calciu - instalatie in regim de conservare

-reziduu solid de la etapa de hidratare - depozitare in buncar in vederea eliminarii prin depozitare pe halda;

-slam provenit de la etapa de clasare (hidrociclonare) colectat din bazinul decantor si eliminat prin vanzare pentru valorificare sau eliminare prin depozitare pe halda, functie de calitate;

-steril si praf de var este un reziduu solid provenit din etapele de separare (sitare suspensie), uscare, macinare si ambalare carbonat de calciu care se colecteaza in depozit acoperit si se elimina prin depozitare pe halda.

Instalatia apa demineralizata: deseurile de masa ionica se colecteaza si depoziteaza in vederea valorificarii prin societatea furnizoare in scopul regenerarii.

Utilaje dinamice pompe, compresoare, turbine: uleiurile uzate colectate selectiv in recipienti metalici si depozitate in vederea valorificarii prin societati de profil.

Deseuri din activitatile de retehnologizare instalatii - reparatii, dezmembrare inlocuire si casare utilaje: deseuri metalice feroase si neferoase, mase plastice, ulei uzat de la compresoare si pompe aferente instalatiei de amoniac, materiale de constructie, banda de cauciuc uzata (de la benzi transportoare), anvelope uzate, acumulatori auto care sunt colectate in tarc acoperit in scopul predarii la valorificare.

Sunt si deseuri de ambalaje specifice activitatii si anume saci din polietilena si polipropilena, saci din hartie, butoaie din PVC si tabla .

Modul de gospodarire a ambalajelor: ambalajele de polietilena si polipropilena sunt utilizate la ambalarea dubla a ingrasamintelor chimice de tip uree granulata cu livrare catre beneficiari interni si externi.

Ambalajele uzate de hartie sunt reutilizate la ambalarea deseului de hartie trimis la valorificare .

Deseuri menajere

Desurile menajere sunt colectate, transportate si depozitate prin firme prestatoare de servicii de colectare si eliminare.

Eliminarea deseurilor de pe amplasament se face pe rute bine stabilite, cu mijloace de transport conforme, care sa previna impactul asupra mediului.

Zgomot

Sursele de zgomot si vibratii din instalatii sunt multiple si sunt generate de motoare, masini si echipamente care au elemente rotative in functiune cum sunt : ventilatoare si compresoare, turbogeneratoare, pompe dozatoare, utilaje de sfaramat si macinat (concasoare, mori), aparate de ridicat, de transport si de manipulare, poduri rulante in magazii si depozite, freze, strunguri, ciocane, etc.

Industria lemnului si a hartiei

Instalatii industriale pentru producerea de hartie si carton

Aer

Din activitate sunt emisii de poluanti in atmosfera prin surse punctiforme, stationare si dufuze .

Astfel sunt emisii punctiforme dirijate de la cazanele de producere abur, poluantii fiind NOx, SO2, Pulberi, CO.

Emisii stationare nedirijate de la instalatia de preparare pasta de maculatura, poluantul fiind pulberi.

Emisii difuze sunt surse mobile, gaze arse provenite de la consumul de carburanti de catre mijloacelor de transport .

Apa

Din activitate rezulta ape uzate menajere si ape uzate tehnologice de la instalatia de preparare pasta de maculatura si de la fabricarea cartonului pentru transformatoare.

Apele uzate tehnologice prepurate sunt dirijate la statia de epurare municipala

Apelor uzate menajere sunt dirijate la canalizarea municipala.

Sol si apa subterana

Pentru protectia calitatii solului si apei subterane, societatea dispune de suprafete betonate pentru zona activa a aplasamentului, depozite si magazii amplasate in spatii inchise, special amenajate, put de apa subterana utilizat pentru monitorizarea calitatii apei subterane, amplasat langa fosta statia de epurare.

Gestiunea deseurilor

Deseuri tehnologice generate in activitate sunt colectate selectiv, in spatii special amenajate, astfel : deseuri mecanice de la preparare pasta de maculatura deoarece nu au potential de valorificare, nu se stocheaza si sunt incarcate direct in mijloace de transport auto pentru eliminare finala prin depozitare la depozitul municipal de deseuri, dupa deshidratare si compactare.

Deseuri metalice, deseuri de ambalaje (material plastic), raasini schimbatoare de ioni epuizate sunt valorificare prin operatori autorizati.

Ulei uzat este stocat in rezervoare metalice si eliminat prin operatori specializat.

Deseurile de lemn rezultate de la depozitarea temporara pe amplasament a deseurilor lemnoase rezultate de la prelucrarea lemnului (rumegus, aschii, capete, lemn depreciat) se face cu respectarea prevederilor HG nr.2293/2004, pe platforma betonata, special amenajata; nu se va depasi capacitatea de depozitare a acesteia.

Deseuri tip menajere din activitati de gospodarire si igienizare a spatiilor de productie.

Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.

Zonele de depozitare a deseurilor sunt clar delimitate, marcate, iar containerele sunt inscriptionate.

Industria textila

Instalatii pentru vopsirea fibrelor

Aer

Sursele potentiale de emisie de noxe in atmosfera sunt:

-sectia filatura: scame, pulberi de la masinile textile de prelucrare;

-sectia vopsitorie: vapori de acid acetic proveniti din operatia de vopsire a firelor;

-centrala termica: CO, oxizi de azot din gazele de ardere;

-autovehiculele din dotare cu emisii de gaze de esapament.

Noxele pot fi emise in zona de munca de unde sunt preluate de instalatiile de evacuare in atmosfera.

Emisii dirijate:

-de la sectia Filatura dupa retinerea scamelor de la utilajele individuale dotate cu instalatie proprie de retinere si filtrarea aerului prin instalatiile de conditionare – climatizare.

-de la sectia vopsitorie – prin sistemele de ventilatie si ferestre;

-de la centralele termice.

Emisii fugitive/nedirijate sunt: centrala termica, vopsitoria, mijloace auto agenti economici, canalizarea si instalatiile de preepurare.

Apa

Emisii de ape uzate ce se evacueaza de pe platforma sunt: ape chimic impure provenite de la sectia vopsitorie, regenerare la statia de dedurizare, centrala termica, ape de racire provenite de la instalatia de climatizare, ape pluviale si ape menajere.

Apele chimic impure rezultate de la sectia vopsitorie contin: produsi de emulsionare, produsi de avivare, produsi cationici, saruri minerale si organice, coloranti cationici, coloranti acizi.

Apele chimic impure de la vopsitorie au un caracter acid ca urmare a utilizarii acidului acetic. Operatiunea de preepurare se asigura in statia de preepurare.

Emisii fugitive/scapari in apele de suprafata, subterane si sol

Sursele posibile sa genereze emisii fugitive in apele de suprafata, subterane si pe sol sunt: bazinele statiei de epurare, retele de canalizare, parcarea auto.

Sol

Efectul activitatilor solului si subsolului

- din sursele acestei activitati nu sunt emisii semnificative in atmosfera care sa se depuna pe sol si sa influenteze indicatorii de calitate ai acestuia.

Surse potentiale de poluare

-substantele poluante emise de activitatile desfasurate pe platforma au ajuns in masa solului prin antrenarea lor de catre apele meteoritice sau gravitational. Efectul poluarii solului este cumulativ si s-a manifestat in timp.

- Ionii care au realizat concentratii excesive pe toate arealele din preajma platformei industriale sunt ionii sarurilor sau hidroxidului de amoniu.

Emisiile in atmosfera fiind reduse, in limitele reglementate, activitatea nu polueaza solul din incinta si nici in imprejurimi.

Zgomote si vibratii

Sursele de zgomote si vibratii sunt generate de motoare, masini si echipamente ce au elemente rotative in functiune: utilaje din sectia filatura, instalatii de climatizare/ventilare, masinile de vopsit, centrifugat, mijloace auto de transport, ventilatoare, compresoare, centrala termica.

Gestiunea Deseurilor

Deseurile produse, colectate si stocate temporar sunt: deseuri de fibre textile procesate/ nepericuloase, ulei uzat, folie PE/ nepericuloase, prelate din PP/ nepericuloase, deseuri de hartie si carton/ nepericuloase, deseuri metalice/ inert, tricot tubular (ciorapi) PES / periculoase, butoaie din PP/ periculoase-nepericuloase, deseuri de hartie si carton/ periculoase, acumulatori/ periculoase.

Industria alimentara

Fabricarea zaharului alb prin prelucrarea sfeclei de zahar, fabricarea zaharului alb prin rafinarea zaharului brut

Aer

Emisiile poluante in aer din fabricile de zahar, provin din generarea energiei termice si electrice.

Sursele de emisii poluante in atmosfera sunt:

Surse fixe/stationare din :

-procesul de ardere a gazelor naturale in cazane termo - energetice ;

-procesul de ardere in cazane termice si centrale termice murale de tip VIESSMANN pentru incalzirea spatiilor de lucru si a birourilor;

-procesul tehnologic de obtinere zahar din sfecla de zahar si procesul tehnologic de rafinare a zaharului brut (uscare, conditionare, ambalare a zaharului);

-procesul de obtinere a varului (CaO) si bioxidului de carbon (CO₂) din carbonat de calciu si cocs, semifabricate care se utilizeaza in procesul de rafinare a zaharului, atat din sfecla de zahar cat si din zahar brut;

-arderea combustibilului in cuptorele uscatoriei de borhot

Gazele de ardere contin poluanti ca: CO, CO2, CH₄ ; N₂O, NO_x; SO₂, cadmiu, plumb si pulberi.

Poluantii posibil a fi emisi in atmosfera, conform Ordinul MAPM 1144/2002 , privind infiintarea Registrului poluantilor emisi, pentru activitatea de prelucrare a sfeclei de zahar sunt: CH4, CO2, Nox, pulberi.

Deoarece instalatia integrata de fabricare zahar nu are in dotare instalatii de racire , pe amplasament nu sunt emisii de NH3 si HFC.

Emisii tehnologice

In cadrul fluxului tehnologic de rafinare a zaharului se elimina in atmosfera pulberi de zahar, de la :

-Instalatia de captare a prafului de zahar de la tamburul uscator

-Instalatia de captare a prafului de zahar din sortare-conditionare

-Instalatia de captare a prafului de zahar din paletizare

-Instalatia de ventilatie-aerisire a turnurilor de la instalatia de insilozare-desilozare

Aceste eliminari de pulberi in atmosfera sunt pierderi din procesul tehnologic, ele neputand fi incadrate la nici un fel de emisie poluanta, conform legislatiei de mediu.

Emisiile de pulberi de zahar nu contin substante poluante, pierderile in atmosfera sunt doar pierderi tehnologice, pierderi care reduc randamentul de obtinere al zaharului alb din zahar brut, sau de obtinere al zaharului alb din sfecla de zahar.

Surse mobile utilajele de transport, motoarele cu ardere interna.

Gazele de ardere contin poluanti ca: CO, CO2, CH₄ ; N₂O, NO_x; SO₂, cadmiu, plumb si pulberi.

Calcularea emisiilor de poluanti gazosi din combustibilul auto, se efectueaza dupa metoda CORINAIR.

Apa

Surse de poluare : apele uzate tehnologice, menajere si pluviale, care dupa epurarea in statia mecano – biologica sunt ecvacuate in raul
Moldova .

Apele uzate tehnologice:

-apa de transport hidraulic si de spalare a sfeclei de zahar se epureaza in vederea recircularii in procesul de prelucrare al sfecle;

-apele uzate rezultate din spalarea filtrelor ionice, din spalarea pardoselelor din sala de preparare reactivi si regenerare de solutii de acid clorhidric si/sau hidroxid de sodiu.

Sol

Surse potentiale de poluare a solului:

-activitatile desfasurate in trecut pe amplasament;

-activitatile de dezafectare si demolare;

-activitatile desfasurate in prezent pe amplasament;

-depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare si a produselor finite;

-depozitarea deseurilor;

-diversi poluanti, evacuati cu apele reziduale prin sistemul de canalizare, ajunsi in sol, in special in perioadele de viituri sau neetanseitati;

-poluantii emisi in atmosfera si ajunsi pe sol si vegetatie.

Contaminarea solului se poate realiza in incinta societatii dar, prin panza freatica, se poate transmite in rau si in puturile/fantanile din imprejurimi, in aval de amplasament.

Indicatorii de poluare specifici, stabiliti conform prevederilor O 184/1997, Anexa A3.1. , in functie de istoricul zonei , a materiilor prime utilizate in procese si a riscului de poluare a apelor subterane, sunt: pH, sulfati, cloruri, azotati, azotiti, hidrocarburi din petrol.

Zgomot si vibratii

Surse si nivelurile de zgomot

Principalele surse de zgomot sunt: transportul in incinta societatii a sfeclei de zahar pe CF si auto, operatiile de descarcare a sfeclei de zahar, operatiile de concasare a pietrei de var si incarcarea – descarcarea acesteia in cuptor, CET, compresoarele de CO₂, compresoarele de aer de la atelierul mecanic, banda rulanta de transport a borhotului.

Mirosuri

Surse de producere a mirosurilor

In campania de prelucrare a sfeclei de zahar principale surse de mirosuri sunt : transportul borhotului, decantoarele de la statia de preepurare, punctul de evacuare din hala de productie a resturilor de sfecla de zahar (codite, frunze), iazul Cordun, la statia de epurare, depozitul de deseuri solide.

Mirosurile neplacute sunt percepute de receptorii din zona surselor care produc miros, acesti receptori fiind : locuintele, scoli, gradinite aflate in vecinatatea societatii si care sunt afectate de mirosurile provenite de la sursele din fabrica, iar pe timp de vara sunt afectate partial de sursele: iazul de namol, statia de epurare si depozitul de deseuri solide.

Gestiunea deseurilor

Producerea deseurilor si modul de gestionare

Principalele tipuri de deseuri produse la nivelul societati

Deseuri tehnologice: namol de transport si spalare sfecla de zahar, namol de carbonatare, impuritati vegetale, paie, codite, sfaramaturi,impuritati minerale(pietris, nisip) , savura, gris, piatra de var ars , borhot (25 % s.u. ), namoluri de la statia de epurare mecano – biologica, decantoare primare si iazuri.

Deseuri netehnologice : ambalaje de hartie si carton, ambalaje de material plastic, metale feroase, anvelope uzate, baterii si acumulatori, uleiuri uzate / rezervor pacura, deseuri menajere.

Industria producatoare a materialelor de constructii si altor produse din minerale nemetalice

Instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie mai mare de 500 t/zi.

Emisii

Emisii in atmosfera

Principalul poluant:sunt: pulberile (calcar, marna, cenusa de pirita, „faina”,gips, zgura, clincher, ciment), cu o compozitie si o distributie granulometrica diferita functie de utilajul tehnologic producator si gaze poluante de la fabricarea cimentului, rezultate in urma reactiilor fizice si chimice la care participa materiile prime si combustibilii utilizati.

Surse de emisii punctiforme: concasor de marna , cuptor de clincher (gaz si pacura), Cuptor de clincher(75%combustibil traditional+25%alternativ), racitor gratar, moara de ciment nr.1, filtru separator, moara de ciment nr.1, masina de insacuit, cos CT cazan Wisman(combust. gaz metan), Cos CT cazan CR – 16(combust. pacura).

Surse de emisii fugitive: emisiile fugitive/nedirijate sunt controlate prin masuratori de pulberi totale in suspensie pe amplasament in zona urmatoarelor instalatii: depozit pirita, deseuri de argila si nisip, hala depozitare zgura, gips, calcar si deseuri de ipsos, rampa de descarcare materii prime, transport clincher in silozuri.

Mirosuri

Surse potentiale de miros pe amplasament sunt: statia de preepurare a apelor uzate (decantorul de ape menajere INHOFF si paturile de namol), rampa de descarcare pacura.

Emisii in apa

Poluanti specifici procesului tehnologic de fabricare a cimentului si poluanti specifici apelor uzate menajere, care sunt evacuati in emisar .

Sursele de ape uzate sunt:

-cuptorul de clincher – ape ce contin scurgeri de pacura prin condens, suspensii si scurgeri de grasimi de la grupurile de sprijin ale cuptoarelor, si care sunt prepurate (separare mecanica) in decantor si dirijate in canalizarea industriala a fabricii;

-rampa de descarcare pacura – ape ce contin purjarile rezervoarelor, condensul de la instalatiile de ardere a pacurii si pacura, rezultata in urma descarcarii vagoanelor care sunt colectate si dirijate in decantorul - separator, pacura fiind colectata cu ajutorul pompelor si trimisa inapoi in rezervor iar apa uzata in separator si apoi in reteaua de canalizare industriala a fabricii;

-rezervoare de pacura – apele cu scurgeri de pacura care sunt colectate intr-un separator recuperator (separare mecanica).

Apele menajere sunt colectate si epurate mecanic in decantor INHOFF.

Efluentul de la INHOFF, de la decantoare-separatoare si apele pluviale evacuate pe platforma sunt colectate in bazinul de retentie unde are loc o decantare a suspensiilor si o eventuala retinere a peliculelor uleioase si apoi evacuate in emisar.

Solul si apa subterana

Surse potentiale de poluare sunt:

-depozitarea temporara a deseurilor in cazul nedepunerii in spatiile special amenajate;

-reteaua de canalizare a apelor uzate, in cazul deteriorarii;

-bazinele si decantoarele statiilor de tratare si epurare ape uzate, in cazul deteriorarii lor sau a exploatarii necorespunzatoare;

-activitatile de dezafectare instalatii si/sau demolare cladiri, in cazul nerespectarii conditiilor de protectie a mediului;

-activitatile de descarcare, depozitare si manipulare a substantelor chimice, in cazul nerespectarii conditiilor specifice si/sau a deteriorarii rezervoarelor, cuvelor de retentie, conductelor, pompelor si altor echipamente;

-activitatea de gestionare a combustibililor lichizi (pacura, motorina), a uleiurilor si uleiurilor uzate, bateriilor cu plumb, materialelor de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii conditiilor specifice de transport, depozitare, manipulare;

-avarii, accidente in instalatiile tehnologice si auxiliare.

Generarea deseurilor

- din desfasurarea activitatii se genereaza deseuri reciclabile care se valorifica energetic in cuptorul de clincher (anvelope uzate, uleiuri uzate si emulsii, deseuri de lemn si rumegus, namolul rezultat de la curatarea decantoarelor si de la epurarea apelor uzate) si deseuri reciclabile care se valorifica prin terti: deseuri de ambalaje, deseuri din activitatea de intretinere, dezafectare si demolare.

Zgomot si vibratii

-surse generatoare de zgomot:sunt instalatiile tehnologice in functiune (instalatiile de concasare, mori de faina, benzi transportoare spre mori), statia de compresoare, centrala termica.

2.1.1 Activitati industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii industriale

Prevederile Directivei 96/61/CE (IPPC), modificata prin Directivele nr. 2003/35/CE si nr. 2003/87/CE, au fost transpuse integral prin OUG nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii care a inlocuit OUG 34/2002. Scopul Directivei IPPC este reducerea emisiilor in apa, aer si sol provenite din activitatile prevazute in anexa 1, inclusiv masurile privind gestionarea deseurilor, astfel incat sa se atinga un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau, cu respectarea prevederilor legislatiei din domeniul evaluarii impactului asupra mediului si a altor reglementari relevante.

La nivelul judetului Neamt si la data de 17.05.2007 au fost inventariate 17 instalatii care intra sub incidenta directivei:

1. SC Agrana Romania SA Buzau – Sucursala Roman cu profil de activitate: Prelucrarea de materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala):

2. SC Ga-Pro-Co Chemicals SRL Savinesti cu profil de activitate: producere de substante chimice anorganice de baza (amoniac, carbonat de calciu); producerea ingrasamintelor pe baza de azot;

3. SC ArcelorMittal Tubular Products Roman SA avand ca obiect principal de activitate: productia de tevi din otel carbon prin laminare la cald;

4. SC Rifil SA Savinesti - instalatii pentru pretratare (operatiuni precum: spalare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate mai mare de 10 tone/zi;

5. SC Suinprod SA Roman - cresterea intensiva a porcilor, avand o capacitate mai mare de 2.000 de locuri pentru porci de productie;

6. SC Carpatcement Holding SA – Sucursala Bicaz cu profil de activitate: producerea si comercializarea cimentului

7. SC Helixis Prod SRL punct de lucru Podoleni producerea de substante chimice organice de baza, cum ar fi cauciucuri sintetice

8. SC Maelvi Comimpex SRL P.Neamt producerea de substante chimice organice de baza cum ar fi: cauciucuri sintetice;

9. SC Kober SRL Girov producerea de substante chimice organice de baza :vopsea si pigmenti;

10. SC Mihoc OIL SRL Pipirig - tratare deseuri petroliere si stabilizare titei usor, avand o capacitate mai mare de 10 tone/zi;

11. Primaria Piatra Neamt (operator Brantner Servicii Ecologice SA) - depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte:

SC Petrocart SA P. Neamt producerea de hartie si carton, avand o capacitate de productie mai mare de 20 tone/zi;

13. SC TCE 3 Brazi SRL- Ferma Basta - cresterea intensiva a porcilor cu capacitate mai mare de 2000 capete si scroafe cu capacitate mai mare de 750 capete;

14. SC Yarnea SRL Savinesti - producerea de fibre polimerice sintetice si fibre pe baza de celuloza;

15. SC Zoosab SRL Sabaoani crestere intesiva a porcilor, cu o capacitate de cel putin egala cu: 2000 locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg;

16. SC Petrotub Izoterom SA Roman producerea de substante chimice organice de baza cum ar fi :cauciucuri sintetice;

17. SC Chimofarm SRL profil de activitate: fabrica de biocombustibil (biodiesel).

Nu se afla sub incidenta prezentei reglementari instalatiile sau parti ale instalatiilor care: sunt folosite in scop de cercetare, dezvoltare si testare a unor produse noi care nu sunt supuse comercializarii; sunt folosite in scop de cercetare, dezvoltare sau testare a unor procese noi.

2.1.2 Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluarii industriale si de incurajare a agentilor economici pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului

La nivel european prin Decizia Comisiei Europene numarul 2000/479/EC s-au pus bazele unui registru European cu date comparabile cu privire la emisiile instalatiilor individuale cu activitati aflate sub incidenta Directivei 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.             Registrul Poluantilor Emisi se realizeaza in baza OM 1144/2002 care transpune Decizia Comisiei Europene numarul 2000/479/EC referitoare la implementarea Registrului Poluantilor Emisi (EPER).

In anul 2007, Agentia pentru Protectia Mediului Neamt a realizat inventarul poluatilor emisi de catre instalatiile/activitatile IPPC pentru anul 2006 care au depasit valorile de prag. Registrul cuprinde datele de emisie raportate pe instalatii individuale, centralizate pentru fiecare categorie de sursa ale principalelor activitati ce se regasesc listate in anexa 1 dar si dupa codurile NOSE – P asa cum se specifica in anexa 3 din OM 1144/2002. Informatiile continute se refera la nivelul emisiilor provenite din activitatile industriale mari listate in anexa 1 a OUG 152/2005, monitorizandu-se astfel tendintele anuale de evolutie ale acestora, evidentiindu-se nivelul de poluare a mediului, permitand compararea emisiilor instalatiilor individuale sau sectoarelor industriale. Registrul este accesibil publicului interesat cum ar fi organizatii neguvernamentale, unitatilor de cercetare sau cetateni. Registrul in sine nu este un instrument de reducere a poluarii dar prin informatiile furnizate de acesta, industria este incurajata sa-si imbunatateasca performantele de mediu, sa actioneze responsabil si sa dezvolte noi procese industriale.  Deoarece incepand cu 1 ianuarie 2007, Romania este Stat Membru al Uniunii Europene, in conformitate cu regimul de aplicare al regulamentelor comunitare, Regulamentul nr. 166/2006 al Parlamentului European si al Consiliului European privind infiintarea Registrului European al Poluantilor Emisi si Transferati si modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE si 96/61/CE, adoptat la 18 ianuarie 2006, numit in continuare Regulamentul E-PRTR este obligatoriu si direct aplicabil in toate elementele sale. Acest regulament va inlocui Decizia 2000/479/EC (Decizia EPER) iar prin infiintarea Registrului PRTR acesta va inlocui Registrul EPER.

2.2 Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale

Actul care reglementeaza functionarea instalatiilor aflate sub incidenta Directivei IPPC este autorizatia integrata de mediu.                             

Modalitatea de abordare si emitere a autorizatiei integrate de mediu este prevazuta in Ordinul de ministru nr. 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, modificata si completata de Ordinul de ministru nr. 1158/2005. Autoritatile de mediu responsabile pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu, sunt Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului.                  

Contestatiile aparute in timpul derularii procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu se abordeaza potrivit prevederilor Ordinului de ministru 1301/2006 – Comisia pentru analiza contestatiilor in cadrul procedurii de autorizare integrata.

2.2.1. Stabilirea conditiilor de autorizare integrata de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

Stabilirea valorilor limita de emisie, a parametrilor echivalenti precum si a masurilor tehnice se bazeaza pe cele mai bune tehnici disponibile potrivit prevederilor OUG 152/2005 articolul (11) luand in considerare:   

a) caracteristicile tehnice ale instalatiei;

b) amplasarea geografica;

c) conditiile locale de mediu.

De asemenea pentru instalatiile care beneficiaza de perioada de tranzitie, Legea 157/2005 care ratifica Tratatul de Aderare al Romaniei la UE prevede ca “Prin derogarea de la dispozitiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE conditiile de autorizare a instalatiilor existente nu se aplica pe teritoriul Romaniei, pentru aceste instalatii, pana la data indicata pentru fiecare instalatie in parte, cu conditia respectarii obligatiei de a opera aceste instalatii in conformitate cu valorile limita de emisie, a parametrilor echivalenti precum si a masurilor tehnice in conformitate cu dispozitiile articolului 9 alineatele (3) si (4). Acolo unde standardele de calitate a mediului impun conditii mai restrictive decat cele care pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, autoritatea competenta trebuie sa impuna in autorizatia integrata masuri suplimentare, fara a afecta alte masuri care se aplica pentru conformarea cu standardele de calitate a mediului. Conform prevederilor OUG 152/2005, articolul (19), daca in cursul procesului de autorizare integrata a instalatiilor existente, dupa evaluarea conditiilor, rezulta ca instalatiile nu pot respecta cerintele Ordonantei de urgenta, operatorul are obligatia sa intocmeasca un plan de actiuni astfel incat conformarea sa se realizeze la termenele corespunzatoare si anume: daca instalatiile nu au perioada de tranzitie, pana cel tarziu 30 octombrie 2007; instalatiile care au perioada de tranzitie, pana la termenele indicate in anexa 5 a OUG 152/2005. Planul de actiuni cuprinde masuri stabilite de operator si agreate de autoritate, in sensul celor mai bune tehnici disponibile, potrivit prevederilor IPPC, care puse in practica sa conduca la confirmarea functionarii instalatiei cu prevederile legislatiei specifice.

Masurile prevazute in planul de actiuni si termenele de realizare ale acestora sunt obligatorii. Nerespectarea atrage suspendarea autorizatiei integrate de mediu in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Primele 5 unitati au negociat si au obtinut perioada de tranzitie, timp in care vor realiza etapizat investitiile prevazute pentru conformarea la legislatia nationala si europeana de mediu.

Toate amplasamentele obiectivelor au fost supuse verificarilor vizind stadiul conformarii instalatiilor cu legislatia de mediu in vigoare, de catre echipa mixta din a carei componenta au facut parte si reprezentanti ai G.N.M.-C.J. Neamt, ARPM Bacau si SGA Neamt.

2.2.2. Sprijin in aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinta BREF/BAT

Directiva CE referitoare la prevenirea si reducerea integrata a poluarii mediului din 30 octombrie 1996 (Directiva IPPC) reglementeaza autorizarea instalatiilor industriale relevante pentru mediu in baza unui concept ce cuprinde toate mediile. In aceasta abordare sunt cuprinse atat emisiile in aer, apa si sol cit si aspectele economice legate de deseuri, eficienta energetica si a resurselor si prevenirea accidentelor. Scopul este atingerea unui nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau. Un element esential al Directivei este cerinta aplicarii 'celor mai bune tehnici disponibile' (BAT) in cadrul tuturor instalatiilor noi si cel tarziu incepand cu anul 2007 si in cadrul instalatiilor existente. Directiva defineste in articolul 2 alineatul (11) cele mai bune tehnici disponibile ca fiind:              

' cel mai eficient si inaintat stadiu de dezvoltare al activitatilor si al metodelor de functionare corespunzatoare, al tehnicilor speciale fiind considerat adecvat si practic, in principal ca baza pentru stabilirea valorilor limita de emisie pentru a preveni in general emisiile si efectele asupra intregului mediu sau, daca acest lucru nu este posibil, atunci sa fie reduse';    

'tehnicile' si tehnologia aplicata precum si felul si modul cum este instalatia planificata, construita, exploatata si scoasa din functiune;         

'disponibile' - tehnicile, dezvoltate la o scara care, considerand relatia costuri / beneficii, fac posibila aplicarea in conditii economice si realizabile tehnic in sectorul industrial respectiv, indiferent daca aceste tehnici sunt utilizate sau realizate in statul membru respectiv, intrucat sunt accesibile pentru operator in conditii rezonabile; 'cele mai bune' - tehnicile cele mai eficiente in atingerea unui nivel general ridicat de protectie a mediului, in ansamblul sau'.

Fiecare BAT nu este concretizat material in Directiva IPPC. In vederea unei armonizari la nivel european al BAT se prevede in articolul 16 alineatul (2) al directivei un schimb de informatii asupra celor mai bune tehnici disponibile. Rezultatele acestui schimb de informatii vor fi inscrise in asa numitele documente BAT ce vor fi publicate de catre Comisia Europeana, fiind luate in considerare la stabilirea conditiilor de autorizare.       

Documentele BAT sunt elaborate in cadrul unui program de lucru desfasurat pe mai multi ani, organizat de catre Comisia Europeana (1997 – 2003) pentru sectoarele industriale ce cad sub incidenta Directivei IPPC. Coordonarea cade in responsabilitatea 'Biroului European pentru IPPC' din Sevilla, pe scurt: 'EIPPCB'. Lucrarile de specialitate rezulta in cadrul asa numitelor grupuri de lucru (TWGs = Technical working groups), in care colaboreaza experti din cadrul autoritatilor statelor membre, din sectorul industriei si din organizatiile de protectia mediului. Elaborarea unui document BAT necesita aproximativ doi ani. Documentele BAT sunt accesibile publicului pe pagina de internet a EIPPCB (https://eippcb.jrc.es/) inca din faza versiunilor nefinalizate – insa exclusiv in limba engleza. Dupa finalizarea documentelor BAT, Comisia Europeana traduce doar rezumatul, sectiunea 'domeniul de aplicare' si 'observatii finale' in toate limbile UE oficiale.

3. Energia

3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generala)

Resursele hidroenergetice constituie o parte importanta din totalul rezervelor de energie primara de care dispune tara noastra si pot avea o contributie deosebita la optimizarea exploatarii Sistemului Energetic National la protectia mediului ambiant si de amenajare complexa a cursurilor de apa din bazinele hidrografice.

Sucursala Hidrocentrale Bistrita - Piatra Neamt are ca obiect principal de activitate producerea energiei electrice in hidrocentrale folosind potentialul hidroenergetic al raurilor Bistrita, Siret, Prut si Uz si pe afluentii acestora pentru microhidrocentrale. Timpul de functionare prin specificul activitatii este dispus de coordonatorul sistemului energetic national, respectiv, Dispecerul Energetic National – D.E.N.- functie de: nevoile de energie electrica a economiei nationale, debitele afluente , volumele de apa disponibile in acumulari.

3.2. Consumul brut de energie

Tabel 3.2.1 Consumul brut de energie in anul 2007

3.3. Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

Cantitatea de energie produsa in hidrocentrale, in anul 2007, este de 848,36 GWh.

Cantitatea de energie produsa in microhidrocentrale, in anul 2007, este de 1,54 GWh.

*) Municipii, orase, comune

Tabel 3.3.1

3.4. Impactul consumului de energie electrica asupra mediului

Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, amenajarile hidroelectrice, pe baza balantei energetice pe durata de viata a CHE (~80 de ani) sunt definite de factorul de recuperare (castig). Acest factor reprezinta raportul intre energia produsa de CHE, energia regenerabila si energiile directe sau indirecte consumate de CHE pe durata de viata. Energia directa (neregenerabila) este aceea folosita de CHE in timpul exploatarii pe durata de viata, iar energia indirecta se refera la energia neregenerabila (din combustibili fosili) folosita pentru constructia lor, intretinere si reabilitare, pentru extractia, productia si transportul de combustibili, pentru tratamentul sterilului si depozitare, demolarea instalatiilor la sfarsitul vietii tehnice, etc.

La amenajarile hidroenergetice, acesti coeficienti de recuperare a energiei primare variaza intre 170 (CHE pe firul apei) si 280 la CHE cu acumulare de mare cadere. Emisiile de CO₂ rezultate prin construirea unei CHE, reprezinta sub 10% din acelea produse de o centrala termoelectrica pe carbune, timp de 1 an.

3.5. Impactul producerii de titei si gaze naturale asupra mediului

Potrivit strategiilor sectoriale pentru carbune, gaze naturale, petrol, electricitate si caldura, strategia energetica nationala trebuie sa contina programe si masuri pentru restructurarea, modernizarea, cresterea randamentului si reducerea impactelor de mediu in activitatile din sectorul de furnizare, transformare si cerere.

Industria de extractie si de prelucrare a titeiului afecteaza mediul prin hidrocarburile gazoase si lichide „pierdute” in timpul extractiei, transportului si depozitarii titeiului si produselor petroliere.

Actiunile cu impact negativ major asupra mediului sunt induse, de catre principalele instalatii din fluxul de exploatare, respectiv de sondele de titei si parcurile de separatoare. Factorul de mediu cel mai afectat este solul supus fiind contaminarii in special cu apa de zacamant.

Principalele surse generatoare de poluanti atmosferici existente in cadrul obiectivelor petroliere sunt:

- cazanele de abur de la parcurile de separatoare,

- rezervoarele de stocare a titeiului.

3.6. Energii neconventionale

3.7. Evolutia energiei in perioada 1995 – 2007 si tendintele generale in urmatorii ani

In conjuctura actuala internationala de politica energetica, in care la scara mondiala se cauta economisirea maxima a rezervelor clasice de combustibil neregenerabil destul de limiate (pe baza dezvoltarii durabile), simultan cu gasirea unor noi surse de energie nepoluante si protejarea mediului ambiant, in mod prioritar, in cadrul cerintelor mereu crescande de realizari de lucrari hidrotehnice, atat pentru folosirea apelor cat si pentru apararea actiunii distructive a apei se impune cresterea gradului de utilizare a resurselor hidroenergetice (regenerabile, curate, nepoluante) prin intensificarea amenajarii si utilizarii potentialului economic al tarii noastre, astfel ca in primele decenii ale acestui secol gradul de utilizare sa creasca de la 40% la peste 75% din potentialul tehnic amenajabil.

In secolul al XXI-lea, tinandu-se seama de considerentele tehnico-economice, in contextul diminuarii gradului de poluare a mediului ambiant, energetica romaneasca va trebui sa se bazeze, preponderent, pe dezvoltarea centralelor hidroelectrice din cadrul amenajarilor complexe ale apelor si pe realizarea la profilul final al CNE Cernavoda.

4. Transporturile

4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Tipurile de transport ce afecteaza mediul, in judetul Neamt, sunt urmatoarele:

Rutier,

Feroviar,

Industrial.

Dintre diferitele surse de zgomot, se pare ca, cel provocat de circulatia rutiera este cel mai des reclamat.

Traficul rutier reprezinta o sursa de poluare fonica, fapt demonstrat de masuratorile nivelului de zgomot, prin care s-au constatat depasiri ale valorilor admise.

Tabel 4.1.1 Poluanti emisi din transportul rutier pentru anul 2007

4.2. Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi

Transportul rutier este modul de transport (persoane si marfuri) cel mai des folosit. Dar chiar daca prezinta multe avantaje (rapiditate, confort, continuitate in timp), el prezinta si dezavantaje din punct de vedere al protejarii mediului (consum de resurse energetice, ocuparea spatiului, emisii de poluanti - mai ales gaze cu efect de sera) si implicatii asupra sanatatii publice (accidente, zgomot). Strazile nu mai corespund din punct de vedere al capacitatii portante si din punct de vedere al elementelor geometrice in plan si in profil transversal de a asigura trecerea volumului actual de trafic. Inexistenta traseelor pentru ciclisti ingreuneaza circulatia prin reducerea vitezei de deplasare.

Pentru imbunatatirea situatiei privind zonele poluante de arterele de circulatie importante au fost propuse schimbarea unor trasee de trafic greu si masuri administrative:

Plantatii de aliniament;

Scoaterea traficului greu din oras (ocolit pe drumuri de centura)

4.3. Situatia parcului auto

Tabel 4.3.1 Situatia parcului auto din judetul Neamt

5. Turismul

5.1 Potentialul turistic al judetului Neamt

Piatra-Neamt, una dintre cele mai pitoresti asezari ale tarii, supranumita adesea 'Perla Moldovei', este nu numai centrul administrativ al judetului, ci si capitala istorica a unui stravechi tinut romanesc, calitate ce i-o confera vechimea sa bimilenara. Amintita inca de la sfarsitul sec. al XIV-lea printre alte targuri ale Moldovei, este locul unde Stefan cel Mare isi va ridica - in a doua jumatate a veacului urmator - curte domneasca si biserica, ce constituie si astazi nepretuite podoabe ale orasului, judicios integrate arhitecturii moderne si ambiantei noilor constructii.

Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice, etnografice, de arhitectura si ale naturii, reprezinta o zestre turistica valoroasa.

Schituri si biserici:

Biserica Domneasca

Schitul Doamna

Manastirea Durau

Manastirea Bistrita,

Manastirea Agapia,

Manastirea Almas,

Manastirea Horaita,

Manastirea Varatic,

Schitul Sihla,

Manastirea Sihastria,

Manastirea Neamt,

Manastirea Secu.

Case memoriale:

Casa memoriala Veronica Micle

Casa Nicolae Popa, Tarpesti

Cetatea Neamt

Casa memoriala Calistrat Hogas,

Casa memoriala Ion Creanga.

Alte obiective:

Cetatea Batca Doamnei

Curtea Domneasca

Turnul clopotnita

Casa Paharnicului

Sinagoga

Casa Ivascu

Primul gimnaziu

Casa Albu

Casa Hausschild

Casa Menzilului Postei

Spitalul vechi

Casa Cantacuzino,

Hanul Ancutei

Hanul de la Carligi

Hanul de la Serbesti

Conacul de la Carligi

Conacul Catargi - Tupilati

Cetatea Neamtului.

Muzee:

Muzeul de istorie al judetului Neamt (detine una dintre cele mai valoroase colectii arheologice din Moldova, o colectie numismatica, exponate de istorie moderna si contemporana, etnografie, arta);

Muzeul de arta (arta romaneasca: pictura, sculptura si tapiterie);

Muzeul de etnografie (costume populare, vechi unelte mestesugaresti si de artizanat);

Muzeul de stiinte ale naturii (colectie de pesti fosili–29 de specii unice in lume, diorame cu flora si fauna judetului, colectii de minerale, botanica si geologica),

Muzeul memorial Mihail Sadoveanu,

Muzeul de istorie si etnografieTg. Neamt,

Colectia de istorie, etnografie si arta populara Nicolae Popa,

Baza de agrement ecvestru „DUMBRAVA”.

Centre etnografice:

Humulesti-tesutul covoarelor,

Agapia -costume populare si covoare,

Varatec-ateliere de covoare,

Vanatori-colectie muzeala s.ateasca

Valea Bistritei este zona cu cele mai numeroase monumente. La distante relativ mici se succed asezaminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii domnesti, alaturi de constructii modeste, rod al unor stradanii de obste, care nu coplesesc prin monumentalitate dar incanta prin simetrie si printr-un dezvoltat simt al proportiilor.

Cetatea Neamt

In partea de nord-est a judetului, la doar 46 de km de Piatra-Neamt si in imediata apropiere a orasului Tg. Neamt, Cetatea Neamt (sau a Neamtului) reprezinta unul dintre principalele obiective turistice din zona, facand parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din Romania.

Cetatea Batca Doamnei

La 4 km de centrul orasului Piatra-Neamt, spre apus, dincolo de Schitul si cartierul Doamna, pe o prelungire nordica a muntelui eponim, se inalta ca o straja a lacului de acumulare construit prin amenajarea hidroelectrica a vaii Bistritei, Batca Doamnei. Este o inaltime izolata (457 m.), smulsa din lantul muntos, cu pante prapastioase spre apa, accesibila doar dinspre sud, unde un drum modernizat inainteaza pana la poalele stancoase. De aici, un drum improvizat urca lin pana pe creasta, unde s-au descoperit ruinele Cetatii Dacice de pe Batca Doamnei, una dintre cele mai interesante si mai comentate fortificatii antice din Moldova.

Cadre naturale:

Codrii de arama;

Padurea de argint;

Lacul de acumulare Izvoru Muntelui;

Masivul Ceahlau;

Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda

Rezervatia naturala Cheile Bicazului- monument al naturii si rezervatie pentru viata salbatica, cu o lungime de 10 km, pereti stancosi de 300 – 400 m inaltime, adapostind peste 600 de specii de plante;

Cheile Sugaului;

Pestera Tosorog;

     

Masivul Ceahlau

      

Masivul Ceahlau                       Cusma Ciobanului

    

Lacul Izvorul Muntelui                                             Schitul Ceahlau

5.2 Impactul turismului asupra mediului

Dezvoltarea sectorului turistic are implicatii majore asupra mediului in special asupra habitatelor, asupra facilitatilor de transport, asupra resurselor de apa, asupra facilitatilor de alimentare cu apa si de epurare a apelor uzate. Impactul turismului asupra mediului depinde de tipul de turism practicat, de comportamentul turistilor si de calitatea serviciilor oferite.

Pentru a realiza o protectie adecvata a mediului ca urmare a dezvoltarii turismului sunt necesare planuri de management integrat pentru acest sector.

Planurile de management integrat trebuie sa aiba in vedere interactiunea directa dintre turism si mediu si se refera la: controlul utilizarii terenului, stabilirea unor reguli stricte privind noile constructii si lupta impotriva constructiilor ilegale, managementul fluxurilor de trafic privat, catre, din si in interiorul zonelor turistice, diversificarea turismului, aplicarea stricta a prevederilor standardelor referitoare la zgomot , apa de baut, apa de imbaiere, apele uzate , emisiile de noxe in aer, crearea unor zone tampon in jurul zonelor sensibile (zonele umede), constientizarea populatiei locale si a turistilor, educatia si pregatirea personalului implicat in activitatile din zonele turistice.

Practicarea turismului poate aduce prejudicii importante ecosistemelor naturale, motiv pentru care educatia ecologica si turismul trebuie sa fie strans legate, pentru ca populatia sa constientizeze fragilitatea ecosistemelor in care se recreeaza.

Impactul generat de turism asupra factorilor de mediu din judetul Neamt este scazut. Aceasta stare de fapt a rezutat si in urma controalelor efectuate privind verificarea modului de respectare a obligatiilor ce le revin privind salubrizarea si igienizarea acestor zone, programul de functionare al discotecilor, restaurantelor, barurilor, in scopul evitarii poluarii fonice.

5.3 Tendinte de dezvoltare a judetului Neamt. Obiective masuri.

La XVIII editie a Targului de Turism, desfasurat la Bucuresti, in perioada 29 martie – 1 aprilie, a participat si municipiul Piatra Neamt, care alaturi de celelalte institutii si organizatii din municipiul Piatra Neamt, a promovat oferta turistica a orasului si a judetului.

La aceasta editie a Targului de Turism au participat peste 300 de firme din 20 de tari, targul fiind impartit in trei sectiuni: comerciala, turism intern, turism international.

De remarcat este faptul ca promovarea realizata de municipalitatea pietreana a fost apreciata nu numai de organizatori, ci si de vizitatorii targului.

Principalele atu-uri, in promovarea turismului pietrean, care au constituit un punct de atractie pentru vizitatori au fost legate de:

standul a avut o reprezentare turistica zonala;

vizitatorii au fost interesati de doua obiective ale orasului telegondola si Strandul;

Standul a fost vizitat de foarte multi turisti avand in vedere si faptul ca targul a fost realizat in perioada in care a avut locul meciul de fotbal Romania – Luxemburg, ceea ce a determinat cresterea interesului turistilor pentru municipiul Piatra Neamt.

           

In perioada 14-16 septembrie 2007, Primaria Piatra Neamt a participat la prima editie a Targului de Turism al Bucovinei de la Suceava, pentru promovarea ofertei turistice a municipiului, ca un sector cu o contributie semnificativa la dezvoltarea economica a orasului.

In cadrul standului judetului Neamt, Primaria a prezentat proiectele municipalitatii finalizate si aflate in desfasurare, precum si proiecte viitoare, menite sa transforme orasul Piatra Neamt intr-un oras turistic.

6. Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

6.1. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

Tabel 6.1.1: Poluari accidentale inregistrate in judetul Neamt in anul 2007

6.2. Poluari cu efect transfrontier

CAPITOLUL 13: Instrumente ale politicii de mediu in Romania

13.1. Cheltuieli si resurse pentru protectia mediului

ANEXA 3 CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI (CONSILII LOCALE)

mii lei RON

13.2. Cheltuieli si investitii efectuate de agentii economici in anul 2007 si raportate la Garda Nationala de Mediu

ANEXA 1.a

mii lei RON

ANEXA 1.b

mii lei RON