Protectia si conservarea atmosferei

Protectia si conservarea atmosferei

Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale – sol,aer,apa,clima,biosfera – cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare ale societatii. Principala actiune cu caracter vatamator exercitata de om asupra mediului ambiant este poluarea. Poluarea este factorul care aflat in mediu in cantitati ce depasesc optimul pentru una sau mai multe specii, are actiune toxica sau degradeaza componentele nevii ale mediului,uneori transformand un alt factor din util in toxic. Deteriorarea mediului ambiant se datoreaza in special poluarilor locale produse in diverse sectoare economice cum sunt : industria petroliera, industria miniera, industria chimica, industria de prelucrare a lemnului, industria metalurgica, industria siderurgica, industria electrotehnica, industria constructiilor de masini, industria cimentului, transporturi, agricultura,si gospodarirea deseurilor, precum si exploziei demografice fara precedent si urbanizarii excesive.( Berca M., Strategii pentru protectia mediului si gestiunea resurselor).

Poluarea nu este un fenoment recent sau accindental. Inceputurile civilizatiei umane sunt legate de aparitia primelor surse de poluare, care erau insa putine si nesemnificative. Descoperirea si utilizarea focului de catre om si mai apoi practicarea agriculturii, a constituit inceputul actiunii devastatoare a omului asupra naturii. Aceasta s-a intensificat odata cu aparitia si dezvoltarea civilizatiei tehnologice contemporane, cu consecinte dezastruoase asupra tuturor componentelor biosferei : modificarea fluxului energetic global, ruperea circuitului substantelor in natura, reducerea biodiversitatii. Explozia demografica umana din secolul al XX –lea a accentuat impactul omului asupra naturii. Populatia din marile aglomerari urbane este supusa celor mai puternice efecte ale mediului antropizat, efecte care se manifesta atat la nivel de grup cat si individual. Efectele acesteia, comparabile cu marile catastofe geologice care au lovit de-a lungul timpului planeta, sunt previzibile : epuizarea rezervelor energetice si de materii prime , reducerea rezervelor alimentare si a celor de apa dulce, modificarea calitatii fizico – chimice a aerului, apei, solului, reducerea diversitatii biocenozelor (Acatrinei.GH. – Poluarea si Protectia mediului ambiant,1994). Agresiunea mediului poluat asupra entitatilor umane imbraca, pe de o parte aspecte fizice, ilustrate de afectarea sanatatii, iar pe de alta parte aspecte psihice si sociale. Efectele indirecte, subtile , induse aupra populatiei urbane de atmosfera poluanta, sunt generate de degradarea peisajului construit, a vegetatiei ornamentale stradale si a celei din zonele de agrem 535e42f ent, de daunele asupra materialelor care se resimt, atat in exteriorul cat si in interiorul locuintelor.( Florinela Ardelean – Ecologia si Protectia Mediului, 2007).

Deversarea divesilor poluanti in apele naturale constitue cauza majora a degradarii apelor de suprafata si freatice ale Planetei. Indiferent de natura lor toate aceste substante poluante modifica proprietatile fizico – chimice ale apei ca suport si mediul de viata, perturba toate comunitatile de hidrobionti, micsoreaza productivitatea naturala a apelor si nu in cele din urma atenteaza la siguranta vietii omului.O forma relativ recenta de poluare a mediului o reprezinta poluarea nucleara, datorata in special industriei energetice nucleare. Efectele acestui tip de poluare s-au facut resimtite odata cu efectuarea primei experiente nucleare in S.U.A la 16 aprilie 1945, data care este considerata inceputul erei nucleare. Radiatiile nucleare indiferent de natura si originea lor afecteaza organismele vegetale si animale prin doua categorii de efecte majore : efecte somatice, care merg de la reducerea sperantei de viata si pana la moartea aproape instatanee a individului iradiat, si efecte genetice, concretizate in mutatii genetice letale sau subletale, in functie de doza de radiatii , timpul de expunere, radiosensibilitatea organismului( Pricope Ferdinand – Poluarea mediului si conservarea naturii 2004 ).

I. Atmosfera si Caracteristicile ei

Pamantul este inconjurat de un strat de gaze numit atmosfera. Acesta este aerul pe care il inspiram si care ne apara de efectul daunator al razelor solare. Atmosfera este mentinuta de gravitatie, astfel ca nu se poate dispersa in spatiul cosmic. Aceasta “patura de gaze” avand grosimea de 500 km ne protejeaza in acelasi timp de ploaia de meteoriti care zboara prin spatiu. Atmosfera este formata dintr-un amestec de aproximativ 10 gaze diferite in care ponderea cea mai mare o are azotul 78%, urmat de oxigen 21%, si 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, neon si beliu, urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon, vapori de apa dar si urme de poluanti care ar fi fumul, sarea, gaze nocive, cenusa vulcanica si praf.

Atmosfera, acest invelis gazos al Pamantului este impartit la patru straturi principale : troposfera, stratosfera, mezosfera si termosfera.

Troposfera este statul cel mai subtire , el se termina la distanta de aproximativ 12 km deasupra Pamantului. Aici se concentreaza 80% din volumul total de gaze din atmosfera si tot in acest strat se produc fenomenele meteorologice care sunt rezultatul efectelor pe care radiatiile solare impreuna cu rotatia Pamantului le exercita asupra atmosferei. Tot din acest strat face parte si biosfera, adica acel strat in care exista fiintele vii. Existenta acestora in biosfera se afla in echilibru, adica animalele inspira oxigenul din aer, iar in timpul expiratiei elimina dioxid de carbon. Plantele verzi iau dioxidul de carbon in timpul fotosintezei si elimina oxigen. Existenta plantelor si animalelor depinde de acest circuit. Troposfera este stratul cel mai cald deoarece razele solare se reflecta in suprafata Pamantului si incalzesc aerul.

Al doilea strat este Stratosfera care se intinde pana la inaltimea de aproximativ 50 km deasupra Pamantului. In stratosfera temperatura este constanta. La limita superioara a stratosferei se afla o concentrare maxima de ozon,care se numeste strat de ozon. Este foarte ingrijoratoare distrugerea acestui scut de ozon, fara de care Pamantul ar fi expus radiatiilor nocive cu ultraviolete. Separarea fizica dintre troposfera si stratosfera se face prin asa numita tropopauza. Miscarile maselor de aer din statosfera este importanta din punct de vedere al raspandirii agentilor poluanti la acest nivel. Experientele facute si zborurile in statosfera au dus la concluzia ca acolo exista asa numitii curenti de fulger cu viteze de circa 500km/h, care bat de la vest spre est. Existenta acestor curenti explica dispersarea rapida a deseurilor radioactive ale exploziilor nucleare pe intreaga emisfera. Deasupra stratosferei, la 50 – 70 km de Pamant se intinde mezosfera, iar deasupra acesteia este mezopauza care este stratul cel mai rece al atmosferei. Meteoritii, in drumul lor spre Pamant, trecand prin mezosfera, ard si cu toate ca aerul este destul de rar, prin frecarea dintre meteoriti si aer, de fapt intre meteoriti si moleculele de oxigen, se degaja o temperatura uriasa care distruge meteoritii.

Ultimul strat al atmosferei, inainte de spatiul cosmic, este termosfera, compusa din ionosfera si magnetosfera si aflandu-se la aproximativ 100km de Pamant. Termosfera este stratul cu cea mai scazuta densitate, deci cu cat ne indepartam de Pamant, densitatea va fii mai mica,deci distanta dintre moleculele de gaz va fi tot mai mare ( Cristina Mihaela Barbu – Protectia mediului si a resurselor naturale ).

II. Poluarea Atmosferei

Poluarea atmosferica este consecinta vietii umane, fiind prezenta pretutindeni in orasele suprapopulate, de-a lungul soselelor, unde traficul rutier este mai intens, acolo unde industria este mai dezvoltata si despaduririle masive.

Tipuri de poluare

Poluarea este extrem de diversa. O incercare de sintetizare o propune Mihai Berca (2000 ), si anume :

1.Poluarea fizica : este generata de anumite radiatii mai ales de cele nucleare accidentale, cea termica, zgomote si infrasunete ;

2.Poluarea chimica : poate fii produsa de compusi naturali, minerali sau organici, precum si de substante de sinteza, inexistetnte initial in natura ;

3.Poluarea biologica : produsa prin contaminari microbilogice, ca urmare a intoducerii abuzive sau accidentale a unor specii sau varietati de animale si specii ;

4.Poluarea estetica : se produce prin degradarea peisajelor, ca urmare a sistematizarii si urbanizarii.

Tipuri de poluanti

Prin poluant se intelege factorul care produs de un om sau de fenomene naturale, genereaza disconfort sau are actiune toxica asupra organismelor vii si degradeaza componentele nevii ale mediului provocand dezechilibre ecologice. Poluarea este fenomenul de aparitie a factorilor mentionati si de producere a dezechilibrelor ecologice.

Substantele poluante pot fi :

Substante care care se gaseau si inainte in natura, dar in cantitati mici, iar acum in cantitati crescute fie datorita exploatarii intensive a rezervelor minerale si energetice din subsol (petrol,substante radioactive), fie datorita produsilor toxici rezultati din prelucrarea substantelor – dioxid de carbon, oxizi de plumb, fier, hidrocarburi;

Substante noi obtinute prin sinteza chimica : erbicide, insecticide, detergenti, freoni ;

Clasificarea poluantilor atmosferici se face tinand seama de starea lor de agregare, astfel :

1.Poluanti gazosi, : CO ,CO2, SO2,CL2, compusi organici volatili, etc;

2.Polunati lichizi : solventi organici in stare de vapori;

3.Poluanti solizi : pulberi,praf, particule solide dispersate in aer.

Principalii plouanti ai atmosfererei sunt ozonul care sta la baza formarii smogului si intensifica efectul ploilor acide, solubilizand zincul si aluminiul din sol. Frunzele devin galbene,Zn, Pb, Al, incep sa se acumuleze in organismele vii. La om ozonul afecteaza apartul respirator, reduce functia pulmonara, produce iritatii ale ochiilor, nasului, gatului, etc.(Copcaru I,Surse, procese si produse de poluare)

Oxidul de carbon ,CO, este cel mai raspandit poluant al aerului. Rezulta din combustia in instalatii industiale, din arderea incompleta a combustibililor fosili, din gazele de cocserie, iar in marile orase cea mai mare contributie la poluarea aerului cu CO, o constitue traficul rutier. O concentratie mica de monoxid de carbon, produce modificari ale aparatului respirator in primul rand, si apoi ale aparatului vascular si chiar modificari Aeurocomportamentale. Prin inlocuirea benzinei cu plumb cu benzina fara plumb, sa ajuns la reducerea destul de importanta a cantitatii de monoxid de carbon.

Dioxid de carbon CO2, provine prin arderea combustibililor fosili. Contribuie in mare masura la formarea oxigenului atmosferic, dar in cantitati crescute intensifica efectul de sera, ducand la dezechilibre ecologice.

Compusi organici volatili

Rezulta din prelucrarea petrolului si a produselor petroliere, din traficul rutier, din rezidurile menajere, agricole si industriale. La concentratii mari , acesti compusi au efecte uneori majore asupra sanatatii, putand provoca mutatii si cancere. Cei mai raspanditi sunt : benzina, benzenul, acetona, eterii de petrol, fenolii, esterii etc. Un loc aparte in poluarea atmosferei il ocupa freonii, compusii organici volatili sintetizati in 1928. Sunt utilizati ca agenti frigorifici, pentru fabricarea spray – urilor in cosmetica, pentru obtinerea polistirenului expandat si a spumelor poliuretanice,etc.

Oxizii de sulf iau nastere in urma activitatii vulcanice, dar si din activitatea omului prin arderea combustibilior fosili, in industie, dar si in sobele pentru uz casnic. Este foarte solubil in apa cu care formeaza acid sulfuric, avand astfel un rol important in producerea ploilor acide. Este extreme de toxic si are efecte negative asupra plantelor, animalelor si asupra omului. La concentratii mari care apar in general la locul de munca , timp de 10 minute pot aparea efecte severe de bronsite si traheite chimice, iar intr-un timp mai mare, de exemplu jumatate de ora, provoaca spasmul bronsic, intra in circulatie si modifica metabolismul. Dioxidul de sulf si particulele de praf in suspensie, au efect, sinergic, asocierea acestor poluanti ducand la cresterea, mortalitatii, iar la copiii care locuiesc in zonele industriale, la scaderea severa a imunitatii.

Clorul provine mai ales din industia celulozei si hartiei si industria firelor si fibrelor sintetice. Are o actiune puternic coroziva. Clorul este utilizat astazi pentru dezinfectarea apei de baut.

Printre alti poluanti ai atmosferei sunt praful care este purtat de aer si imprastiat pe intreaga suprafata Pamantului. Se estimeaza ca anual atmosfera poarta cca peste 30 milioane de tone de praf, acest lucru avand si un avantaj, in sensul ca sub stratul de praf depus dea lungul sutelor si uneori miilor de ani, vestigiile antichitatii se pastreaza mai bine decat in aer liber.

Praful ramane insa un poluant atmosferic, care determina iritati ale ochilor, mucoaselor nazale si ale cailor respiratorii. Alti poluanti sunt funinginea,eruptiile vulcanice care generareaza produsi gazosi, lichizi, si solizi cu te asupa tului termic al atmosferei; furtunile de praf ; incendiile naturale ; aerosolii care provin din industia metalelor feroase si neferoase si din arderea deseurilor, acestii sunt formati din particule lichide dsau solide avand dimensiuni variate ( cuprul,plumbul, fierul,seleniul, zincul, siliciul, manganul, arsenul,mercurul,cadmiul,beriliul,thaliul).

Agentii poluanti se raspandesc in mediul inconjurator afectand zone intinse de pe Glob. Factorul cel mai important in raspandirea poluantului in atmosfera il reprezinta chiar omul. Raspandirea agentilor poluanti pe calea aerului implica mai multe aspecte : raspandirea in incaperile de lucru, emisia pe cosurile de evacuare sau de ventilatie, comportarea in aer a gazelor toxice si a aerosolilor, antrenarea agentilor poluanti in circulatia atmosferica,etc. Sursa de poluare este un factor important in raspandirea poluantului in atmosfera. De acest factor depind calitatea si cantitatea de poluanti emisi in aer, iar cantitatea de noxe evacuate depinde de inaltimea instalatiilor de evacuare, de procesul tehnologic si de sistemele de epurare.

Factorii meteorologici depind in mare masura de factorii geografici si cei mai importanti sunt : miscarea aerului care reprezinta cea mai importanta cale de raspandire si de difuzie a impuritatilor prin antrenarea lor in masele de aer purtate de vant, cu cat este mai mare viteza vantului, cu atat se antreneaza un volum mai mare de aer in care se disperseaza poluantul, ceea ce duce la scaderea concentratiei poluantului deci viteza este direct proportionala cu diluarea impuritatilor ; turbulenta atmosferica se afla in legatura directa cu regimul vanturilor si reprezinta fenomenul de miscare a unor portiuni din masele de aer, care determina o stare de agitatie interna continua, clasa de stabilitate este un indicator al starii de turbulenta iar Metoda Pasquill este una dintre cele mai folosite metode de evaluare a starii de turbulenta ; temperatura aerului ; umiditatea aerului este un factor care impiedica raspandirea poluantilor in atmosfera pentru ca impiedica deplasarea particulelor de poluant, umiditatea favorizeaza dinamica chimica din atmosfera, dizolvand dioxidul de sulf, dioxidul de azot care se transforma in acizii respectivi, apa fie din precipitatii, fie suprafata marilor si oceanelor spala gazele acide, dioxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf si ajuta la fixarea lor sub forma de carbonati ,sulfati, azotati; norii reprezinta un obstacol in difuzia poluantilor evacuati de sursele aflate la sol .

III.       Efecte ale poluarii atmosferei

Efectele pe care poluarea atmosferei le are pot fi directe, imediate, cum ar fi distrugerea sanatatii, cresterea riscului unor imbolnaviri grave si chiar moartea in cazul unor intoxicari severe, dar pot fi si indirecte, cum ar fii modificarile climaterice, ploile acide, efectul de sera, etc. Diversele industrii folosesc cosuri de fum, dar acestea indiferent cat de inalte sunt si indiferent ce filtre folosesc nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile superioare ale atmosferei, asa ca trebuie sa se ia in considerare posibilitatea reducerii concentratiei agentilor ploluanti in arealul in care se produce. Insa agentii poluanti pot fi transportati la distante mari de gaura de evacuare a lor, deci pot produce efecte adverse in alte areale. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. In ultimii 200 de ani industrializarea la nivelul intregului glob a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Unul din pericolele cele mai mari provocate de distrugerea echilibrului atmosferic, este incalzirea globului pamantesc. 

In tara noastra, se pare ca peste 50 de ani nu vor exista decat doua anotimpuri. Deja observam pe masura ce trece timpul ca iernile sunt din ce in ce mai scurte, cu mai putine precipitatii, pe cand verile sunt din ce in ce mai toride, mai lungi, mai secetoase , iar primavara si toamna sunt anotimpuri pe care in scurt timp nu le vom mai cunoaste. Ce este foarte grav, ca modificarile climaterice sunt ireversibile. Tot efecte ale supraincalzirii globale sunt si fenomenle El Nino si La Nina, popularizate de presa din intreaga lume.

Efectul de sera. Asemenea placilor de sticla ale unei sere, atmosfera care inconjoara

Pamantul capteaza caldura de la soare. Gazele deja existente in atmosfera au rolul de a retine caldura produsa de razele soarelui reflectate de pe suprafata Pamantului. Fara acesta caldura, Pamantul ar ingheta, marile si oceanele ar ingheta si tot ce este viu ar muri. Insa atunci cand din cauza poluarii creste cantitatea de gaze cu efect de sera, acestea retin prea multa caldura si temperatura globului pamantesc creste. Se pare ca este motivul pentru care temperatura medie a globului pamantesc a crescut cu o jumatate de grad in secolul acesta si dupa toate asteptarile va creste in continuare.

Lumina de la Soare patrunde si incalzeste usor pamantul, in acelasi timp acoperisul si peritii impiedica pierderea caldurii. Atmosfera permite luminii soarelui sa treaca prin ea pentru a incalzi suprafata Pamantului, iar Pamantul la randul sau trimite energia termica din nou in atmosfera sub forma de radiatii infrarosii. O buna parte din aceste radiatii nu se duc direct in spatiu pentru ca o serie de gaze din atmosfera le absorb si le redirectioneaza spre Pamant. Tot acest proces se numeste efect de sera. Daca am distruge vegetatia pe intreg globul pamantesc, cantitatea de dioxid de carbon ar cresste, ceea ce ar insemna amplificarea efectului de sera.

Protoxidul de azot se elibereaza in atmosfera de la ingrasaminte pe baza de azotati. Cloroflorocarbonatii sunt folositi in cosmetica, aparate de aer conditionat, frigidere,etc. Pentru diminuarea efectului de sera se impune luarea unor masuri imediate, durabile, la nivelul intregii planete, cum ar fi programe de reimpaduriri masive si obtinerea energiei din surse neconventionale. Ca si consecinta : reducerea cantitatii de oxigen care ajunge in atmosfera, acumularea de dioxid de carbon, cresterea temperaturii. La nivel mondial, prin presiunea exercitata de opinia publica, se incerca stoparea distrugerii padurilor ecuatoriale.

Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta, iar starea vremii este stabila, astfel incat fumul si emanatiile toxice se acumuleaza langa gurile de varsare. Un alt component extrem de nociv este monoxidul de carbon provenit din gazele de esapament ale masinilor. Acest gaz provoaca boli ale plamanilor, distrugand celulele pulmonare si dilata vasele pulmonare. Datorita smogului zilele acoperite devin din ce in ce mai numeroase fata de zilele insorite. In Bucuresti au fost 10 zile noroase si 4 insorite in 1971. Acest lucru se intampla datorita faptului ca deasupra Bucurestiului exista un praf fin si in jurul particulelor de praf condenseaza apa si se formeaza un strat acoperit de nori, smogul.

Ploile acide este un tip de poluare atmosferica, formata atunci cand oxizii de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera si rezulta acizi sulfurici si acizi azotici. Daunele pe care le provoaca o ploaie acida : distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, disparitia a diverse specii de plante si animale terestre si acvatice, deci distrugerea ecosistemelor. Efectele ploilor acide sunt extrem de severe si primul pas a fost recunoasterea pe plan local a acestor efecte in zonele puternic industrializate, dar problema nu este una locala, ci mai degraba globala. Reactii le care duc la formarea ploilor acide sunt inca neintelese in intregime. Ploia acida distruge plantele si animalele. Spala substantele nutitive de pe sol, frunze si ace, iar acestea ingalbenesc si mor. Aluminiul eliberat de ploi slabeste radacinile copacilor, favorizand distrugerea lor. Paduri intregi au disparut din acesta cauza. Este si mai rau daca ploaia acida ajunge in rauri sau lacuri, pentru ca acestea transporta otrava la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Aluminiul obliga pestii sa produca o mucoasa lipicioasa care le infunda branhiile si ii “sufoca”, in cele din urma. Apele acide distrug si icrele. Dupa oamenii de stiinta, pana in anul 200 doar in Statele Unite si Canada vor fi 50.000 de lacuri moarte biologice. Principala cauza aparitiei ploilor acide sunt emisiile industriale.

Poluarea atmosferei in Romania

Romania a ratificat un numar destul de mare de conventii internationale pe tema protectiei mediului, a adoptat pachete de legi si a elaborat planuri nationale pentru alinierea la standardele Uniunii Europene. Dar de fapt un raport al U.E din noiembrie 2001, arata ca transpunerea in practica a tuturor planurilor, este aproape nula. Cea mai grava este poluarea industriala. Standardele UE impun tarii noastre ca in cazul intepriderilor care arunca gaze nocive sa schimbe filtrele, sa cumpere catalizatori si sa plateasca taxe suplimentare. Implementarea acestor masuri ar putea sa duca la falimntul industriilor respective, datorita costurilor uriase care le implica. In unele cazuri finanttarile europene pot rezolva aceasta problema, in altele, fabricile, combinatele care deja au devenit profitabile au ajuns la concluzia ca este mai avantajos pe termen lung, sa investeasca in protectia mediului.

Industriile care au avut impact asupra asupra mediului in Romania sunt industria energetica ( termocentralele emit in atmosfera poluatnti cum ar fi : dioxid de sulf, pulberi si dioxid de carbon, arderea carbunelui este principalul proces care contribuie la emisiile de dioxid de carbon ), industria miniera, datorita procesului de restructurare, dar si datorita scaderii productiei, impactul asupra mediului s-a redus, dar efectele poluarii din trecut se mai simt si astazi si afecteaza mediul prin operatiilede extractii, prin prelucrarea mineralelor si minereurilor si prin depozitarea deseurilor, industria siderurgica si metalurgica , se elimina in atmosfera numeroase gaze toxice, la care se adauga o cantitate mare de cenusa si praf, industria materialelor de constructii sursele de poluare din cadrul acestei industrii sunt procesele de macinare si ardere din industria cimentului, poluantii sunt in primul rand pulberi SOx, NOx, CO, CO2 .

Impactul poluarii fonice asupra mediului si asupra oamenilor - cea mai grava boala produsa de poluarea fonica este pierderea auzului. Expunerea prelungita la sunete de intensitae de numai 85 decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv structura urechii interne. Majoritatea cazurilr de bola sau intregistrat la locul de munca, unde muncitorii nu pot eveita expunerea la sunetele de intensitati ridicate, si daca aceasta expunere este indelungata pericolul este mai mare.(Iordache .V Nivelul de poluare al mediului exterior).

IV.          Combaterea Poluarii Atmosferice

Calcularea costurilor poluarii este foarte grea, pentru ca nu se pot converti in bani daunele pe care poluarea le produce, nu se pot converti in unitati monetare suferintele si bolile provocate omului de gaze de esapament, de CO2, eliberat in procesele de ardere, dau SO2 eliberat de centralele termice, de praful de ciment din constructii, sau de zgomotul produs de viata orasului in general. Se pot evalua cat de cat costurile operatiilor de ingrijire a sanatatii deteriorate de poluare a aerului, costurile care decurg din reducerea sau pierderea de munca a cleo care traiesc in aer poluat, sau costurile care decurg din scoaterea lor, definitiv sau pentru o perioada de munca din activitate.

Metode de prevenire si combatere a poluarii atmosferice

Clasificarea metodelor de combatere sau prevenire a poluarii se face in functie de concentratia poluatntului, de natura sa chimica si starea de agregare. Metodele de prevenire se refera la :

• Folosirea unor surse de energie nepoluanta
• Amplasarea instalatiilor si inteprinderilor poluante
• Folosirea sau adaptarea unor tehnologii nepoluante
• Intretinerea si ingrijireea aparatelor si instalatiilor nepoluante
• Functionarea optima a motoarelor cu arderea interna
• Folosirea de deseuri ale unor inteprinderi, ca materie prima pe ntru alte industrii.

Metode de combatere si prevenire a poluarii atmosferice

1.Fizico – mecanice pentru poluanti solizi si lichizi

-separarea gravitationala

- separarea centrifuga

- filtrare

In functie de metoda folosita, se utilizeaza camere de desprafuire, camere de liniste, aparate cu sicane, cicloane, tuburi de spalare, baterii de cicloane, filtre electrostatice, scrubere, epuratoare sonice.

.Fizico – chimice pentru poluanti gazosi

absorbtia

adsorbtia

procedee catalitice.

Metode de retinere a suspensiilor solide din gazele de ardere

In functie de amplasarea fata de sursele de emisie a ozxizilor de azot si a bioxidului de sulf, se folosesc urmatoarele aparate :

Camere de liniste – se refera la trecerea gazelor printr-o camera de sectiune mare, cu viteza foarte mica si sub afectul fortei gravitationale, particulele mai grele se separa din gaz;

Cicloane – sunt mai eficiente decat camerele de liniste. Gazele se introduc tangential intr- o camera si datorita vitezei mari a gazelor, acestea iau o miscare elicoidala. Sub actiunea fortei centriguge, particulele sunt separate in partea inferioara a ciclonului si sunt eliminate;

Baterii de cicloane cu inalta eficietnta - sunt formate din mai ulte cicloane legate in paralel sau in serie pentru marirea eficacitatii;

Filtre din matriale semipermeabile – gazele sunt trecute printr – un mediu poros, cum ar fi pasla, care retine particulele de praf. Sunt foarte eficiente, dar se pot folosi numai la temperatura si umiditate redusa.

Scrubere- retin particulele prin sapalare cu un lichid, apoi aceste particule sunt separate prin decantatre. Aceste aparate au o constructie foarte simpla si sunt foarte ieftine, dar consuma multa energie pemtru pomparea lichidului de spalare.

Filtre electrostatice – se utilizeaza forta electrostatica pentru retinerea particulelor solide din gazele de ardere.

V.Conservarea biodiversitatii

Conservarea biodiversitatii studiaza mecanismele care altereaza sau mentin diversitatea biologica si utilizeaza rezultatele cercetarilor fundamentale si aplicative care urmaresc prevenirea pierderilor in lumea vie : extinctia speciilor, pierderea variabilitatii genetice si distrugerea comunitatilor biologice.

Conservarea biodiversitatii se poate realiza pe trei directii principale :

Conservarea plasmei germinative

Conservarea plantelor prin reproducere vegetativa si culturi de tesuturi

Conservarea plantelor si animalelor prin rezervatii.

Conservarea plasmei germinative se bazeaza pe un complex de masuri si relatii intre institutii nationale si internationale se stat sau particulare. Forul international de conducere a acestui domeniu este Comisia Internationala pentru Rezerve Genetice Vegetale. Acest centru a urmarit culegerea din teren a soiurilor de plante de cultura si crearea de banci genetice care depoziteaza la temperaturi scazute semintele si butasii majoritatii plantelor de interes alimentar si industrial.

Utilizarea culturilor de celule si tesuturi este o metoda relativ recnta de conservare a diversitatii plantelor. Prin acesta tehnica o celula vegetala, dupa indepartarea membranei ei rigide, poate fi inmultita, producand o masa de celule nemidificate, denumite calus, care poate fi apoi dirijata sa creasca pana la stadiul de planta matura.

Conservarea speciilor de plante si animale in rezervatii si parcuri incearca sa protejeze genofondul planetei, sa refaca biodiversitatea unor ecosisteme afectate de activitatile antropice. Populatiile spontane de plante si animale sunt resurse genetice mult mai importante decat resursele actuale de gene aflate in cultura. Ele au o mare diversitate genetica si ecologica, au o mare putere de adaptare la modificarea factorilor abiotici ai mediului.Protejarea ecosistemelor naturale duce contribuie la conservarea mediului si chiar la marirea productivitatii ecosistemelor antropizate vecine. Astfel, conservarea padurilor contribuie la prevenirea inundatiilor, la reglarea debitului raurilor in timpul viiturilor prin moderarea vitezei de topire a azpezilor, la reducerea eroziunii solului, constituind in acelasi timp un mediu propice de viata pentru numeroase specii de animale.( Acatrinei,1996).

Protectia diversitatii biologice trebuie sa se manifeste prin conservarea biocenozelor naturale in totalitatea lor si nu a unor specii izolate. Valoarea presiunii pe care un ecosistem o poate suporta fara a fii in pericol de distrugere reiese din legaturile reciproce dintre componentele sale, dar si de viteza de circulatie a materiei si energiei din ecosistem. Cu cat un ecosistem este mai complex, cu atat va rezista mai bine presiunilor exterioare lui.

Suprafata parcurilor nationale si arezervatiilor din lume era in 1990 de circa 2.500 milioane hectare, procesul fiind in crestere. Astazi un sfert din suprafata zonelor protejate sunt rezervatii ale biosferei, zone protejate prin Organizatia Natiunilor Unite.

Conservarea Biodiversitatii in Romania beneficiaza de un cadru legislativ larg stabilit in linii de Legea Protectiei Mediului adoptata in 1995, dar si de aderarea tarii noastre la numeroase conventii internatinale, precum Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa., Conventia privind comertul international cu specii de flora si fauna salbatica, Conventia privind Conservarea speciilor migratoare de animale salbatice. Din cele peste 3.700 de specii de plante din Romania, 6 specii de plante sunt ocrotite pe teritoriul intregii tari si peste 100 de specii sunt ocrotite in anumite rezervatii si zone protejate. Sunt de asemenea protejate circa 80 de specii endemice si peste 60 de specii relicte tertiare si glaciare.

Din fauna de vertebrate a Romaniei sunt ocrotite peste 30 de specii din toate grupele sistematice : pesti (3 specii), reptile( 6 specii ), pasari (34 specii), mamifere (70 specii). O importanta deosebita se acorda in Romania conservarii fondului forestier al tarii. Suprafata totala a padurilor era la nivelul anului 1994 de 6.368.000 de hectare, din care 30% sunt paduri de rasinoase si 70% paduri de foioase. Pe zone mari de vegetatie, distributia padurilor este de 58% in zona montana, 33% in zona colinara si 9% in zona de campie.

Conservarea diversitatii speciilor. Lista Rosie

In scopul conservarii speciilor amenintate cu disparitia, Uniunea Internationala a Conservarii Naturii a impartit speciile periclitate in 10 categorii de conservare : extincte, disparute in salbaticie, in pericol iminent, in pericol, vulnerabile, dependente de conservare, aproape amenintate, induficiente, insuficient cunoscute, cu date incomplete, neevaluate.

Aceste categorii s-au dovedit a fii utile la nivel national si international pentru concentrarea atentiei spre speciile de interes deosebit si identificarea celor amenintate cu disparitia, pentru a fi protejate prin acorduri internationale.Uniunea Internationala de Conservare a Naturii a elaborat in 1994 un nou sistem de clasificare a speciilor amenintate pe trei nivele, bazat pe probabilitatea extinctiei si a elaborat definitii si indrumari imbunatatite cu evaluari cantitative :

specii amenintate in faza critica :au o probabilitate de 50% sau mai mare de a disparea in 10 ani sau 3 generatii daca au o durata de viata mai mare ;

specii amenintate sau in pericol : au o probabilitate de 20% de a disparea in 20 de ani sau 5 generatii ;

specii vulnerabile : au o probabilitate de 10% sau mai mult de a disparea in 100 ani.

Incadrarea speciei in una din aceste categorii se face dupa urmatoarele critetii :

declinul populatiei observat in numarul de indivizi ;

marimea arealului geografic ocupat de specii si numarul populatiilor ;

numarul total de indivizi maturi si numarul de indivizi fertili ;

declinul prognozat in numarul indivizilor, daca continua tendintele demografice curente sau distrugerea habitatului ;

probabilitatea ca specia sa dispara intr-un numar de ani sau generatii.

Speciile incluse pe lista Rosie si care in momentul actual nu sunt amenintate intr-o anumita tara trebuie monitorizate continuu si in caz de nevoie sa se ia masuri imediate de protectie. De asemenea trebuie identificate si protejate prin masuri ferme si habitatele speciilor amenintate. Comisia Europeana recomanda tuturor tarilor sa colaboresze in vederea reiintroducerii speciilor amenintate din tarile in care aceste specii au populatii mai numeroase si stabile, in zonele unde acestea sunt pe cale de extictie, identificand cauzele acestui fenomen, in asa fel incat sa se asigure formarea unor populatii viabile care sa supravietuiasaca pe termen lung. Lista europeana a speciilor de plante si animale amenintate include speciile amenintate cu disparitia din Europa. Aceasta cuprinde 60 de specii de mamifere, 28 de specii de pasari, 37 de specii de reptile, 19 specii de amfibieni, 38 specii de pesti de apa dulce, 238 de specii de nevertebrate si aproape 4.500 de specii de plante vasculare. Nu sunt incluse pe aceasta lista pestii maritimi , unele grupe de nevertebrate, briofite, fungii, lichenii si algele asa incat se poate considera ca de fapt aceasta cuprinde numai o parte a speciilor amenintate.

Statisticile arata ca planeta pierde in medie o specie in fiecare zi. Micsorarea biodiversitatii duce la scaderea continua a rezistentei ecosistemelor in fata factorilor agresivi naturali si antropici, din acest motiv.