APA

Introducere

Apa este esenta vietii pe Pamant. Existenta si activitatile noastre economice sunt in

totalitate dependente de aceasta pretioasa resursa. Mai mult decat atat, la nivel global, apa

reprezinta o resursa limitata.

Datorita presiunilor tot mai numeroase si mai puternice asupra resurselor de apa, a

devenit vitala crearea de instrumente legislative care sa descrie clar problemelor aparute si sa contribuie la asigurarea resurselor de apa pentru generatiile viitoare.

Principalul obiectiv strategic al Romaniei in domeniul apelor este legat de integrarea europeana, ceea ce implica armonizarea si implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei calitatii apei.

Monitorizarea calitatii apelor reprezinta activitatea de observatii si masuratori standardizate si continue pe termen lung, pentru cunoasterea si evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor in vederea gospodaririi si a definirii starii si tendintei de evolutie a calitatii acestora, precum si evidentierii permanente a starii resurselor de apa.

In tara noastra, calitatea apelor este urmarita conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (S.M.I.A.R.), restructurat in conformitate cu cerintele Directivelor Europene

Sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring, conform cerintelor legislative in domeniu: monitoring de supraveghere avand rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apa din cadrul bazinelor hidrografice si monitoring operational (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apa ce au riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor.

Functie de caracteristicile calitative ale corpurilor de apa s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring: Programul de Supraveghere (S), Programul Operational (O), Programul de Investigare (I), Programul de Referinta (R) si Programul Cea mai Buna Sectiune Disponibila (CBSD), Programul de Potabilizare (P), Programul de InterCalibrare (IC), Programul de monitorizare pentru Zonele Vulnerabile la poluarea cu nitrati, Programul de monitoring pentru Ihtiofauna (IH), Programul pentru protectie Habitate si Specii (HS), Programul pentru Conventii Internationale (CI) si Programul Corpuri de Apa Puternic Modificate (CAPM).

S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se refera la sursele naturale:

- ape curgatoare de suprafata;

- lacuri (naturale si de acumulare);

- ape tranzitorii (fluviale si lacustre);

- ape costiere;

- ape subterane,

- ape uzate.

In conformitate cu Legea Apelor nr.107/1996, completata si modificata de Legea nr.310/2004, in domeniul gospodaririi calitative si cantitative a apelor, mecanismul economic include:

- sistemul de plati;

- bonificatii si penalitati

Utilizatorii de apa care demonstreaza constant o grija deosebita pentru folosirea rationala si pentru protectia calitatii apelor, evacuand o data cu apele uzate epurate substante impurificatoare in concentratii mai mici decat cele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor, li se acorda, potrivit legii,bonificatii.

Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile reglementate atat pentru depasirea cantitatilor de apa utilizate, cat si a concentratiilor de substante impurificatoare evacuate in resursele de apa.

HG nr. 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa stabileste:

masurile de protectie a resurselor de apa ;

tarifele pentru servicii specifice de gospodarire a apelor pentru ameliorarea si monitorizarea calitativa si cantitativa a resurselor de apa ;

nivelul penalitatilor aplicate utilizatorilor de apa pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale penalitatilor din apele uzate evacuate.

4.2. Resursele de apa

Resursele de apa ale Regiunii de Dezvoltare 1 Nord-Est sunt constituite din apele de suprafata - rauri interioare, lacuri naturale si artificiale si intr-o masura mai mica, din apele subterane.

Resursele de apa subterana sunt constituite din apa acviferelor freatice si de adancime.

Intreaga suprafata a regiunii este cuprinsa in doua bazine hidrografice:

BH Prut

BH Siret

4.2.1. Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile in Regiunea 1 NE pentru anul 2008

Tabel 4.2.1.

Sursa : - Administratia Nationala ,,Apele Romane", DA Prut si DA Siret

4.2.2. Prelevari de apa

Cerere si prelevari de apa in perioada 2003÷2008  Tabel 4.2.2.1.

Sursa : - Administratia Nationala ,,Apele Romane", DA Prut si DA Siret

Prelevari de ape de suprafata in perioada 2005 (mii m³ Tabel 4.2.2.2.

Sursa : - Administratia Nationala ,,Apele Romane", DA Prut si DA Siret

Ape de suprafata

4.3.1. Starea raurilor interioare

Calitatea apelor raurilor este influentata de gradul de epurare a apelor uzate evacuate de catre agentii economici din zona.

Incadrarea sectiunilor de control, pentru principalele rauri din Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est, pe clase de calitate, in perioada 2003 2008, conform "Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa" aprobat prin Ordinul n. 161 din 16.02.2006, se regaseste in tabelul 4.3.1.1. pentru Bazinul Hidrografic Prut si in tabelul 4.3.1.2. pentru Bazinul Hidrografic Siret .

Nota

- Clasa de calitate  Starea ecologica

I foarte buna

II buna

III moderata

IV slaba

V prosta

Bazinul Hidrografic Prut

Evolutia calitatii apei raurilor in perioada 2003 2008 in B.H. Prut  Tabel 4.3.1.1.

Sursa : - Administratia Nationala ,,Apele Romane" DA Prut

Evolutia calitatii apei raurilor in perioada 2003 2008 in B.H. Prut Fig.4.3.1.1.

Bazinul Hidrografic Siret

Evolutia calitatii apei raurilor in perioada 2003 2008 in B.H. Siret Tabel 4.3.1.2.

Sursa : - Administratia Nationala ,,Apele Romane" DA Siret

Evolutia calitatii apei de suprafata in perioada 2003 2008 in BH Siret  Fig.4.3.1.2.

Evolutia calitatii apei raurilor in perioada 2003 2008 in Regiunea 1 NE  Tabel 4.3.1.3.

Evolutia calitatii apei raurilor in perioada 2003 2008 in Regiunea 1 NE  Fig. 4.3.1.3.

Starea lacurilor

Calitatea apei din acumulari a fost monitorizata prin interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice si biologice ale probelor recoltate cu frecventa determinata de importanta acumularii si in functie de regimul termic si pluviometric inregistrat. In cazul acumularilor cu rol complex, frecventa de recoltare si analiza a fost mai mare.

Situatia calitatii globale a apei principalelor lacuri din B.H. Prut in anul 2008 Tabel 4.3.2.1.

Situatia calitatii globale a apei principalelor lacuri din B.H. Siret in anul 2008 

NOTA

H - producere de energie hidroelectrica

A - alimentare cu apa pentru populatie si industrie

IR - alimentare cu apa pentru irigatii

P - piscicultura

AT - atenuarea viiturilor

X - agrement

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din Regiunea de Dezvoltare 1 NE in raport cu gradul de troficitate

Calitatea principalelor lacuri, in anul 2008, in raport cu gradul de troficitate Tabel 4.3.2.1.

Calitatea principalelor lacuri din Regiunea de Dezvoltare 1 NE in raport cu chimismul apei

Calitatea principalelor lacuri, in anul 2008, in raport cu chimismul apei Tabel 4.3.2.2

Starea fluviului Dunarea

Nu este cazul.

Calitatea apei Dunarii pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

Nu este cazul.

Ape subterane

Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt urmatoarele:

Ø      conditiile de seceta hidrologica si hidrogeologica din perioada mai - septembrie au accentuat concentrarea poluantilor si astfel s-au obtinut valori ridicate ale indicatorilor fizico-chimici ;

Ø      poluarea apelor de suprafata

Ø      conditiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi;

Ø      dezvoltarea intensiva a agriculturii in ultimele decenii cu utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot si fosfor a pesticidelor, a condus la acumularea in sol a unora dintre acestia (sau a produsilor de degradare);

Ø      efectele pasivitatii fostelor complexe zootehnice de capacitati mari privind masurile pentru conservarea factorilor de mediu;

Ø      particularitatile climatice, hidrogeologice si exploatarea sistemelor de irigatii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol si migratia substantelor rezultate din aceste procese.

S-a perfectionat Sistemul de monitoring pentru ape subterane pentru o supraveghere

mai atenta si mai concreta in ceea ce priveste calitatea apei, dupa cum urmeaza:

Ø      s-a ramificat reteaua de foraje pe corpuri de apa

Ø      s-au introdus tipuri de programe specifice fiecarei zone, astfel: S (supraveghere), P (potabilizare), ZV (zone vulnerabile) si O (observatie);

Ø      frecventa indicatorilor fizico-chimici a fost stabilita in functie de tipuri de programe specifice zonei in care se afla fiecare foraj.

Ø      s-a introdus urmarirea indicatorilor bacteriologici pentru forajele de potabilizare;

Ø      s-a introdus urmarirea monitorizarii forajelor care sunt in folosinta tertilor.

Judetul Bacau

Forajele din care s-au recoltat probe, in cursul anului 2008, in judetul Bacau sunt:

• foraje de exploatare ( captari ):

Consiliul Local Buhusi ( Poiana Morii I, Poiana Morii II );

RAGC Bacau ( Hemeiusi, Gheraiesti, Gheraiesti III, Margineni I );

• foraje de supraveghere situate pe platformele industriale, dupa cum urmeaza:

SC Amurco SRL Bacau =5 foraje;

SC Energy Bio Chemicals SA Onesti =5 foraje;

SC Chimcomplex SA Borzesti =4 foraje;

SC Rafo Onesti =9 foraje;

SC Petrochimical Trading SRL Darmanesti =9 foraje

reteaua nationala de foraje hidrogeologice a Romaniei:

Filipesti=5 foraje;

Gheraiesti - Saucesti =5 foraje;

Furnicari=4 foraje;

Buhusi=4 foraje;

Lespezi=4 foraje;

Lilieci=5 foraje;

Bacau Sud - foraj artezian;

Tg. Ocna=2 foraje;

Negoiesti=2 foraje;

Stefan cel Mare=2 foraje;

Tarata =2 foraje.

Resursele de apa, in special cele din acviferele freatice, prezinta un risc ridicat de poluare atat pe termen scurt cat si pe termen lung, avand drept consecinta directa faptul ca ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apa potabila pentru populatia din multe zone ale judetului. Depoluarea surselor de apa din panza freatica este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila.

Judetul Botosani

In anul 2008, s-au prelevat probe si au fost efectuate analize dintr-un numar de 14 foraje din Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor Subterane, la care s-au analizat indicatorii fízico-chimici specifici functie de tipul de program de monitoring.

Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar nepotabila, procentul nepotabilitatii ramane peste 80% din totalul forajelor monitorizate.

Comparand rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admisibile din Legea nr. 458/2002 modificata si completata prin Legea nr. 311/2004, s-au evidentiat depasiri in special la urmatorii indicatori: CCOMn, sulfati, amoniu, fier.

Judetul Iasi

In anul 2008, s-au prelevat probe si au fost efectuate analize dintr-un numar de 32 foraje din Reteaua Hidrogeologica Nationala din B.H. Prut, la care s-au analizat indicatorii fízico-chimici specifici functie de tipul de program de monitoring.

Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar necorespunzatoare, procentul nepotabilitatii ramane peste 80% din totalul forajelor monitorizate.

Comparand rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admisibile din Legea nr. 458/2002 modificata si completata prin Legea nr. 311/2004, s-au evidentiat depasiri in special la urmatorii indicatori: CCOMn, sulfati, amoniu, fier, mangan.

In cursul anului 2008, au fost investigate si un numar de 13 foraje, care fac parte din reteaua de foraje de control a poluarii apelor subterane, instituite pe platformele unor beneficiari industriali importanti. Pentru urmarirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorita activitatilor antropice. Au fost recoltate probe din 2 foraje de observatie la C.E.T. II Holboca si 11 foraje la S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iasi.

Pentru analiza influentei activitatii industriale asupra calitatii panzei freatice, s-a analizat dinamica indicatorilor generali de calitate: conductivitate, reziduu fix, CCOMn, azotati, azotiti, amoniu, fosfati, cloruri, sulfati, fier, mangan pentru perioada 1999 - 2008.

S-a observat ca si in anul 2008, calitatea apelor fratice din zona platformelor industriale a suferit modificari fata de anii precedenti, aceasta prezentand cresteri sau descresteri semnificative a unor valori a indicatorilor generali de calitate, activitatile industriale desfasurate creind suportul de baza al degradarii unor indicatori si in final al pinzei fratice.

Pentru protectia calitatii pinzei freatice se considera necesar luarea de masuri, de catre agentii economici, de imbunatatire si modernizare a fluxului tehnologic al activitatilor industriale defasurate si aplicarea BAT-urilor.

Sursa: Directia Apelor Prut

Judetul Neamt

1. Alimentari cu apa din subteran

In scopul protectiei apelor subterane impotriva efectelor oricarui tip de poluare si asigurarea calitatii de apa curata si sanogena, in cursul anului 2008 s-a efectuat controlul calitatii principalelor surse de alimentare centralizata cu apa, prin monitoringul de potabilizare, cu frecventa stabilita prin Manualul de operare al sistemului de monitoring .

Avand in vedere provenienta freatica a acestui tip de ape subterane, rezultate prin infiltrarea apelor de precipitatii (ploi, zapezi) sau a apelor de suprafata, exista un potential risc de impurificare a sursei, de aceea s-a instituit un program de monitorizare cu frecventa de control de patru analize pe an la fiecare din cele 7 surse, si anume: Vaduri (doua fronturi), Simionesti, Pildesti (doua fronturi), Ticos, Brasauti, Lunca, Preotesti .

In baza analizelor efectuate se poate concluziona ca din punct de vedere fizico-chimic cele 7 captari de apa subterana indeplinesc conditiile stabilite prin Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002, modificata si completata cu Legea 311/2004, parametrii analizati incadrandu-se in valorile de concentratii maxim admise, stabilite in anexa 1 la Legea 311/2004.

Din punct de vedere bacteriologic s-au analizat un numar de 3 indicatori microbiologici pe probe de apa bruta, nedezinfectata, prelevate de laboratorul S.G.A. si analizate de laboratorul de microbiologie al A.S.P. Neamt.

Indicatorii analizati, respectiv numarul total de coliformi, numarul de coliformi fecali si numarul de streptococi fecali din 100 cm³ proba, au inregistrat valori zero la sursele Lunca, Ticos, Brasauti, Vaduri (ambele fronturi). S-au evidentiat usoare incarcari bacteriologice la captarea Pildesti DEM 1 cu un numar de 2 coliformi totali/100 cm³, la captarea Pildesti DEM 2 cu un numar de 5/100 cm³ si la Simionesti 2/100 cm³ - in luna octombrie. Incarcarile bacteriologice sunt eliminate prin operatia de dezinfectie cu clor a apei. Legea 458/2002 nu reglementeaza nivelul incarcarii bacteriologice in apa bruta din sursa insa stabileste obligativitatea producatorilor de apa potabila de a efectua operatia de dezinfectie si de a controla eficienta acesteia in scopul asigurarii calitatii de apa curata si sanogena. Pentru apa dezinfectata Legea 458/2002 reglementeaza limita de zero coliformi totali in 100cm³ apa potabila.

Obs:

1. Pentru protectia sursei de apa Timisesti impotriva efectelor oricarui tip de poluare se monitorizeaza microbiologic efluentul statiei de epurare Tg. Neamt, cu frecventa semestriala. La sfarsitul anului 2007 au fost finalizate lucrarile de retehnologizare a statiei de epurare In anul 2008 statia de epurare a intrat pe probe tehnologice, perioada de reglaje a proceselor derulandu-se pe tot parcursul anului. Pana la intrare in parametri au existat perioade cu depasiri ale indicatorilor de calitate. Astfel, in luna iunie s-au constatat depasiri ale incarcarii bacteriologice, lucru care s-a reglat spre sfarsitul anului. La ultima prelevare, in luna noiembrie, efluentul statiei de epurare s-a incadrat in prevederile HG 730/97 la indicatorul coliformi totali.

2. In zona de activitate a S.G.A. Neamt functioneaza o captare de apa de suprafata din lacul Batca Doamnei, aflata in exploatarea Companiei Judetene Apa Serv. Apa captata este utilizata la obtinerea apei potabile pentru orasul Piatra Neamt si zonele limitrofe. Avandu-se in vedere vulnerabilitatea acestui tip de sursa la orice poluare, programul de monitorizare este riguros stabilit la nivelul laboratoarelor C.J. APASERV si S.G.A. Neamt si include analize fizico-chimice si bacteriologice pe apa bruta din sursa (sectiunea Batca Doamnei).   Sectiunea Batca Doamnei figureaza in fluxul rapid al S.N.M.C.A., laboratorul de la captarea de apa furnizand zilnic datele privind calitatea apei din sursa catre dispeceratul S.G.A. Neamt. Indicatorii raportati zilnic in fluxul rapid sunt pH, cloruri, CCOMn, amoniu, OD, saptamanal azotiti, suspensii, reziduu fix, azotati, fer total, lunar CCOCr, fenoli. Laboratorul S.G.A. Neamt controleaza cu frecventa lunara caracteristicile fizico-chimice si trimestrial caracteristicile bacteriologice ale apei de suprafata urmarind indeplinirea conditiilor pentru potabilizare, conform NTPA 013/2002, anexa 1.b. Parametrii fizico-chimici determinati se incadreaza in valorile maxim admise pentru o apa de categoria A1.

Din punct de vedere bacteriologic apa din sursa a fost controlata trimestrial, analizele efectuate relevand incadrarea in categoria A2 (100% din probe).

Pentru categoria A2, NTPA 013/2002 (anexa 1a) prevede ca tehnologie standard de tratare - coagularea, flocularea, decantarea, filtrarea si dezinfectia. Tehnologia din dotarea captarii Batca Doamnei are schema de tratare descrisa mai sus si indeplineste cerintele impuse de NTPA 013/2002 pentru potabilizarea apei, asigurand incadrarea finala a indicatorilor in prevederile Legii apei potabile 458/2002.

3. Efluentul sanatoriului TBC Bisericani, considerat a avea un potential impact, in special microbiologic, asupra captarii Batca Doamnei, este controlat semestrial. Urmare a unei dezinfectii riguroase aplicate efluentului, cele 2 analize efectuate de laboratorul de microbiologie al A.S.P. Neamt au relevat lipsa incarcarii microbiologice, inregistrand valori 0 -33 pentru indicatorul analizat - coliformi totali.

2. Foraje de observatie din reteaua hidrogeologica de stat

In anul 2008 calitatea apelor subterane a fost controlata prin monitoring de supraveghere si pentru zone vulnerabile, in 13 profile hidrogeologice (PH) - totalizand 46 foraje de studiu si doua izvoare.

Pe baza rezultatelor obtinute si a prevederilor Legii apei potabile nr.458/2002 se pot face urmatoarele aprecieri privind calitatea apelor subterane:

PH Savinesti a fost investigat prin forajele F1, F2, F3, F4.

Forajul F1, amplasat pe malul stang al raului Bistrita in zona adiacenta haldei de deseuri a platformei chimice, actualmente a comunei Savinesti, nu evidentiaza o poluare a freaticului. De asemenea forajele F2 si F3, situate in dreptul pasarelei respectiv in apropierea portii II FibrexNylon indica un freatic curat.

In forajul F4, situat in interiorul platformei, la limita proprietatilor SC Fibrexnylon SA, SC Rifil SA apar sporadic depasiri ale concentratiei ionului amoniu. Valoarea inregistrata in luna martie a fost de 0,58 mg/l; la campania din luna octombrie tendinta de crestere s-a inversat, cu revenire la valorile normale pentru indicatorii fizico-chimici analizati.

PH Ruseni a fost controlat prin urmatoarele foraje: F2 situat in localitatea Zanesti, pe malul stang al canalului UHE; F3, F4 situate intre mal drept canal U.H.E. si mal stang rau Bistrita si F5, F6, F7 situate in zona localitatii Ruseni, (Sat Nou), pe malul drept al raului Bistrita.

Analizele efectuate arata ca forajul F2 a inregistrat in luna septembrie o depasire la ionul amoniu (2,72 mg/l), cauzata de poluarea istorica de pe platforma chimica si exfiltratiile din canalul UHE - receptor al efluentului platformei chimice. La analiza din luna martie, concentratia ionului amoniu a fost zero. Calitatea apei din foraj este influentata de spectrul hidrodinamic al zonei.

Desi in scadere, poluarea freaticului se manifesta in continuare in zona situata intre canalul U.H.E. si raul Bistrita, monitorizata prin forajele F3 si F4. In aceste foraje este evidentiata deplasarea catre aval a penei de poluare subterana generata de platforma chimica Savinesti, inregistrandu-se concentratii fluctuante de 5,99 - 7,31 mg/l NH₄⁺, 68,5 - 75,75 mg/l NO₃^- in F3, respectiv 21,52 - 22,25 mg/l NH₄⁺ , 49,19 - 67 mg/l NO₃^- in F4. Situatia inregistrata este cauzata pe de o parte de poluarea istorica de pe platforma chimica, intretinuta in timp (si amplificata in acest an) prin functionarea cu deficiente a instalatiilor de ingrasaminte chimice pe baza de azot, din cadrul SC GA-PRO-CO Chemicals SA.

In forajele F5, F6, F7 nu s-a semnalat impurificarea freaticului. Aceste foraje sunt situate in zona localitatii Ruseni, mal drept r. Bistrita, iesind din zona de influenta a poluarii exercitate de platforma chimica Savinesti.

PH Costisa: reteaua de supraveghere a apelor subterane s-a extins, intrand in programul de monitorizare forajele F1, F2, F3, F4, F5, F6, pozitionate astfel: F1 in loc. Costisa, intre CF si DN 15 P. Neamt - Buhusi, aval de fosta ferma zootehnica; F2 pe malul stang al canalului UHE, aval de DJ Costisa - Frunzeni; F3 in lunca Bistritei, mal stang, aval DJ Costisa - Frunzeni; F4 in lunca Bistritei, mal drept, sat Frunzeni; F5 la iesirea din Frunzeni, langa DC 106, mal stang pr. Dragova; F6 mal drept pr. Dragova, aval DJ Costisa - Candesti;

Analizele efectuate au evidentiat incadrarea indicatorilor in limitele de concentratie stabilite de Legea 458/2002 cu modificarile ulterioare, cu o singura exceptie, indicatorul azotat care depaseste CMA in forajele F1 (74,8 mg/l), F2 (66,5 mg/l), F3 (57 mg/l). Prezenta azotatilor in aceasta zona poate fi rezultatul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole, cazul forajelor F1 (cumulat cu efectul fostei ferme zootehnice) si a forajelor F2, F3. Fata de anul anterior, in forajele F4, F5, F6 nu s-au identificat azotatii.

Desi apa raului Bistrita contine ioni amoniacali acestia nu s-au regasit in freaticul din zona monitorizata prin forajele acestui profil.

PH Roman este verificat semestrial prin forajele F7, situat la nord de orasul Roman, in apropierea C.F. Roman-Vaslui; F8, situat in partea de est a localitatii Lutca; F10, situat in partea de vest a localitatii Lutca, pe malul drept al raului Siret; F12, situat pe malul stang al raului Siret, albia minora; F13, situat pe malul stang al raului Siret, albia majora.

Calitatea apei in aceasta hidrostructura este caracterizata de concentratia scazuta a oxigenului dizolvat si prezenta elementului mangan peste limitele admise (F7,F10, F12). Desi procedura de pompare a forajelor se aplica la fiecare prelevare, mentionam ca inundatiile provocate de raul Siret in vara acestui an, (cand forajele au fost sub ape) au modificat parametrii fizico-chimici, fapt constatat la campania din luna septembrie. Modificarea accentuata a fost constatata in forajul F12, situat pe malul stang al raului Siret, albia minora, in care salinitatea a scazut dupa inundatii de la 1194 us/cm, la 279 us/cm, apa din coloana avand caracteristicile apei de suprafata patrunse in foraj. Pe ansamblu calitatea apei in acest profil s-a modificat dar nu a au fost depasite limitele din Legea privind calitatea apei potabile 458/2002, cu modificari ulterioare, pentru indicatorii analizati.

PH Bodesti

Hidrostructura Bodesti a fost investigata prin forajele F1, F2, F3, F4.

Comparativ cu anii anteriori, cand s-a constatat impurificarea freaticului cu ioni azotat si ioni fosfat, incepand cu anul trecut, analizele fizico-chimice efectuate indica o revenire a freaticului la starea naturala. Aceasta revenire catre starea naturala a freaticului este confirmata si de analizele din acest an. In campania din luna septembrie in forajul F1 a fost evidentiata prezenta ionului amoniu in concentratie depasita (0,89 mg/l). Forajul se afla pe teren agricol. Valorile obtinute la indicatorii fizico-chimici analizati sunt tinute sub observatie si considerate certitudini dupa o perioada mai lunga de monitorizare.

PH Gheraesti

Hidrostructura Gheraiesti a fost investigata prin forajele F1- F5. Comparativ cu anii anteriori, cand freaticul era puternic impurificat cu ion azotat, anul trecut analizele fizico-chimice efectuate au indicat o scadere brusca a concentratiilor sub limitele admise, in toate forajele investigate. In acest an, la campania din luna martie calitatea apei in foraje era in limitele reglementate, insa in luna octombrie a reaparut impurificarea cu ion azotat in F1 (108,9 mg/l NO3^-), F2 (163 mg/l NO3^-), F3 (205,25 mg/l NO3^-). Aceasta variatie este in stransa legatura cu perioada si modul de administrare a ingrasamintelor chimice pe terenurile agricole. Cu exceptia activitatilor agricole, in zona nu se desfasoara alt tip activitati cu impact asupra subteranului. O perioada mai lunga de monitorizare este necesara pentru a se putea concluziona ca aceste corpuri de apa sunt supuse unei tendinte crescatoare semnificative si durabile a concentratiei poluantilor sau unei inversari a acestei tendinte.

PH Pastraveni

Calitatea apei in forajele F1 si F2 se inscrie in conditiile de calitate stabilite prin Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002, cu modificari ulterioare, la indicatorii analizati.

PH Viisoara

Anul acesta a ramas sub supraveghere forajul F1 si au intrat F2 si F3. Comparativ cu anii anteriori, cand s-a semnalat o impurificare a freaticului cu ioni azotat, cele doua campanii de recoltare probe si analize, efectuate anul acesta indica un freatic curat, cu concentratii ale spectrului poluantilor investigati in limitele maxime admise.

PH Dochia - Vanatori a fost controlat semestrial prin forajele F7, F8, F9, F11, F12, forajele F7 si F8 sunt situate in localitatea Izvoare, pe un teren proprietate a fam. Asavei, la cca 100 m de DJ P. Neamt - Izvoare, respectiv pe un teren agricol, la cca 200 m de latura sudica a amplasamentului SC Ferominvest SRL. In acest ultim foraj s-a evidentiat prezenta ionului azotat in concentratii de 102,64-124,9 mg/l, din cauza tratamentelor agricole efectuate pe terenul respectiv. Forajele F9, F11, F12 se afla in satul Vanatori, ultimele doua pe malul stang, respectiv malul drept al raului Bistrita. Indicatorii chimici analizati se incadreaza in limitele admise prin Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002, cu modificari ulterioare.

PH Tupilati - forajele investigate F1, F2, F3, F5. La campania din luna martie a fost evidentiata impurificarea cu ion amoniu in forajele F1 (1,66 mg/l), F3 (0,73 mg/l). Ulterior, in luna octombrie, concentratia ionului amoniu a scazut in toate forajele, dar apar azotatii in forajele F2 (120,5 mg/l), F3 (111,3 mg/l). Acest profil hidrogeologic este analizat pentru prima oara in acest an. O perioada mai lunga de monitorizare este necesara pentru a se putea concluziona ca aceste corpuri de apa sunt supuse unei tendinte crescatoare semnificative si durabile a concentratiei poluantilor sau dimpotriva, unei inversari a acestei tendinte.

PH P. Neamt - forajele F1, Vest F4, Vest F5. Singurul foraj analizat este P. Neamt Vest F4, celelalte fiind infundate. Analizele efectuate indica o apa curata din punct de vedere fizico-chimic.

PH Girov- forajele F1, F2. In forajul F1 indicatorii se inscriu in conditiile de calitate pentru apa potabila. In forajul F2 se constata depasiri la indicatorul amoniu (0,63 mg/l - in luna septembrie).

PH Tazlau - este nou introdus in monitorizare; in forajul F1 se constatata prezenta ionului amoniu 0,60 mg/l si fier total 0,49 mg/l. O perioada mai lunga de monitorizare este necesara pentru a se putea concluziona ca aceste corpuri de apa sunt supuse unei tendinte crescatoare semnificative si durabile a concentratiei poluantilor sau unei inversari a acestei tendinte.

PH Dulcesti - forajul F1A, in care s-a constatat o concentratie a indicatorului amoniu de 2,44 mg/l. O perioada mai lunga de monitorizare este necesara pentru a se putea concluziona ca acest corp de apa este supus unei tendinte crescatoare semnificative si durabile a concentratiei poluantilor sau unei inversari a acestei tendinte.

Izvoarele Damuc si 3 Fantani constituie puncte de emergenta la suprafata a apelor subterane. Aceste fluxuri de ape se inscriu in conditiile de calitate stabilite de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002, cu modificari ulterioare, la toti indicatorii fizico-chimici analizati.

Parametri chimici ai apei din hidrostructurile investigate prin profilele hidrogeologice P. Neamt, Girov, Vinatori, Savinesti, Viisoara, Roman, Pastraveni si izvoarele Damuc si 3 Fantani s-au inscris in limitele reglementate de Legea 458/2002 cu modificari ulterioare.

In profilele hidrogeologice Tupilati, Tazlau, Dulcesti, Gheraesti, Ruseni si Costisa s-au semnalat tendinte crescatoare, insa nu semnificative, a concentratiei poluantilor din corpurile de apa analizate.

In ansamblu, in anul 2008, starea calitatii apelor subterane se mentine la nivelul anului 2007. Zonele declarate vulnerabile la nitrati in anul 2007 (Gheraiesti, Bodesti) au inregistrat in cursul acestui an tendinte variabile, de crestere a nivelului poluantilor, respectiv de revenire la starea naturala.

Zona critica situata aval de platforma chimica s-a restrans atat ca arie afectata cat si ca nivel de poluare. Pana la noi rezultate care sa confirme suplimentar aceasta tendinta de descrestere a poluarii, zonele mentionate raman in continuare zone critice sub aspectul poluarii

Judetul Suceava

In functie de obiectivele urmarite, forajele monitorizate pentru supravegherea calitatii apelor subterane in 2008 se pot grupa in:

Foraje de supraveghere;

Foraje de alimentare cu apa;

Foraje de studiu hidrogeologic.

Mentionam ca interpretarea rezultatelor analizelor de laborator care sa conduca la o evaluare a calitatii apelor subterane se face conform Legii nr. 311/ 2004.

S-au monitorizat urmatoarele grupe de indicatori: regim de oxigen si nutrienti, substante periculoase (anorganice si organice), alti poluanti chimici toxici.

Foraje de supraveghere:

CET Suceava- 13 foraje- s-au inregistrat depasiri la: amoniu (F2, F5 F6 - incinta si F3 F5 F6 F7- zgura); cloruri,

( F2 F3 F4 F5 F6 F7 - zgura, F1 - incinta); fier (F2 - zgura); sulfati (F2 F3 F4 F5 F6 F7 - zgura).

S.C. Ambro S.A. Suceava- 10 foraje- depasiri: pH (F13); O2- dizolvat (F6 F9 F11 ); sulfati (F11 F13 ); fier (F13).

Foraje de alimentare cu apa:

Siret- S.C. ACET S.A. Suceava- Agentia Siret- depasiri la duritate totala;

Maneuti- S.C. Servicii Comunale S.A. Radautii- depasiri la duritate totala;

Berchisesti- S.C. ACET S.A. Suceava - depasiri la duritate totala;

Baia1+2- S.C. ACET S.A. Suceava - Agentia Falticeni- depasiri la duritate totala

Sadova- S.C. ACET S.A. Suceava - Agentia C-lung Moldovenesc- depasiri la duritate totala;

Aeroport- S.C. ACET S.A. Suceava - Agentia C-lung Moldovenesc- depasiri la duritate totala;

Voronet- S.C. ACET S.A. Suceava- Agentia Gura Humorului- depasri la duritate totala.

Foraje de studiu hidrogeologic - au fost monitorizate un nr. de 32 foraje.

S-au inregistrat depasiri la urmatoarele foraje:

Radauti - Pozen- F4, - depasiri la amoniu si F4, F5, F6 - depasiri la fier total

Moldova - Stulpicani F1 - depasiri la fier total

Judetul Vaslui

Laboratorul S.G.A.J Vaslui a supravegheat calitatea apelor subterane in lunile mai si septembrie 2008, in 22 de foraje din 16 localitati, rezultand pentru indicatorii: amoniu, nitriti, nitrati si fier total urmatoarele valori:

Centralizare valori indicatori monitorizati  Tabel 4.4.1.

- Din totalul de 22 de foraje s-au semnalat depǎsiri ale concentratiilor maxime admise la amoniu (36.4%), la azotati (27.3%) si la fier total (95.5%).

Apa potabila

La nivelul Regiunii de Dezvoltare 1 NE, activitatea de gospodarire a apelor se confrunta cu numeroase probleme, in special in domeniul asigurarii unor servicii de apa care sa corespunda standardelor europene:

Ø      lipsa surselor de apa de calitate pentru unele zone urbane si rurale;

Ø      starea precara a infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare;

Retele de alimentare cu apa potabila Tabel 4.5.1.

Nota - date valabile la 31 decembrie 2007

Sursa : Directiile Judetene de Statistica

Retelele publice de alimentare cu apa in mediul rural s-au aflat in extindere continua in ultimii ani, prin programele guvernamentale si locale derulate in acest scop.

In vederea cresterii gradului de acces al populatiei la serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare si a imbunatatirii calitatii apei potabile, se pot lua in considerare trei cai principale de atragere a capitalului:

Ø      atragerea si utilizarea fondurilor europene post-aderare;

Ø      utilizarea creditelor in finantarea serviciilor publice si a lucrarilor de investitii in infrastructura locala, cu garantii de stat sau ale autoritatilor locale;

Ø      stimularea implicarii capitalului privat (parteneriat public-privat).

Judetul Bacau

In anul 2008, Administratia Fondului pentru Mediu a incheiat un contract cu Consiliul Local al orasului Slanic Moldova, titlul proiectului fiind ²Reabilitare captare apa potabila din drenuri localitatea Slanic Moldova², valoarea contractului fiind de 434 838,50 lei, iar suma finantata in anul 2008 a fost de 85 551,67 lei.

Judetul Suceava

Pentru imbunatatirea conditiilor de viata la sate, prin Programul de alimentare cu apa a satelor, aprobat conform Hotararii Guvernului nr. 577/1997, in cursul anului 2008, s-au derulat 12 proiecte de alimentare cu apa in localitatile Bunesti, Fundu Moldovei, Patrauti, Galanesti, Comanesti, Adancata, Hantesti, Botosana, Todiresti, Badeuti - Milisauti, Iaslovat si Putna. S-au cheltuit in cadrul acestor proiecte, in anul 2008, 3025,200 mii RON, proveniti de la bugetul de stat.

Executia propriu zisa a lucrarilor din cadrul proiectului ,,Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa potabila in judetul Suceava" (localitatile Falticeni, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret si Solca) finantat in cadrul Programului SAMTID, a inceput in data de 8 august 2006, situatia realizarilor la sfarsitul anului 2008 fiind de 80% din lucrari (13120 mii RON decontati).

Din bugetul local s-au mai reabilitat, s-au extins, in anul 2008, sisteme de alimentare cu apa in Suceava (sursa Berchisesti), Gura Humorului si comuna Ipotesti.

In municipiul Suceava, in anul 2008, au demarat lucrarile din cadrul proiectului "Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si de apa uzata din orasul Suceava" prin programul ISPA. Situatia realizarilor la sfarsitul anului 2008 fiind de 9% din lucrari.

Calitatea apei potabile

Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice este reglementata prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, care transpune Directiva 98/83/CEE - Calitatea apei destinate consumului uman, modificata si completata de Legea 311/2004. Avand in vedere costurile ridicate ale investitiilor necesare in domeniul implementarii directivei UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, Romania a solicitat si a obtinut perioade de tranzitie pentru conformarea cu cerintele directivei privind calitatea apei destinate consumului uman. Acestea sunt diferentiate in raport de marimea localitatilor si indicatorii de calitate, un prim termen fiind 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015.

Supravegherea calitatii apei potabile, inspectia si autorizarea sanitara a sistemelor publice si individuale de alimentare cu apa potabila se realizeaza de catre Autoritatea de Sanatate Publica.

Calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat in anul 2008 Tabel 4.5.2.

Monitorizarea calitatii apei la sursa Tabel 4.5.3.

* - Sursa : SC APA GRUP SA Botosani

Calitatea clinica a apei distribuite prin sistemul public de aprovizionare in anul 2008

Tabel 4.5.4.

Apele uzate

4.6.1. Structura apelor uzate generate in 2008

Apele uzate sunt generate de catre patru surse primare si pot fi clasificate in:

Ø    ape uzate menajere;

Ø    ape uzate industriale;

Ø    ape pluviale;

Ø    ape uzate provenind din irigarea terenurilor agricole, sau utilizate in sectorul public (spalarea strazilor, stingerea incendiilor).

Sursele majore de poluare a apelor monitorizate in cele sase judete ale regiunii, in anul 2008, sunt prezentate in tabelul de mai jos :

Surse majore de poluare in Regiunea 1 Nord-Est si Grad de epurare Tabel 4.6.1.1.

In tabelul de mai jos este redata si structura in procente, a apelor uzate la nivelul judetului Iasi:

Tabel 4.6.1.2.

Sursa: SC APAVITAL SA Iasi, DAC Pascani

4.6.2. Poluanti in apele uzate

Poluarea apelor poate fi:

• naturala - se datoreaza surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera, cand are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta, cu litosfera, cand se produce dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa.
• artificiala - se datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei, etc.

Poluantii specifici, din apele uzate monitorizate la nivelul fiecarui judet al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est sunt prezentati in Tabelul 4.6.1.1.

Judetul Iasi

Poluanti din ape uzate evacuate de statii de epurare   Tabelul 4.6.2.1.

Sursa: SC APAVITAL SA Iasi si DAC Pascani

Judetul Neamt

In tabelul de mai jos este prezentata situatia agentilor economici care au avut in anul 2008 depasiri ale poluantilor fata de VLE.

Tabel 4.6.2.2

Pentru depasirea concentratiilor maxime admise de poluanti din apele uzate evacuate, au fost aplicate penalitati conform prevederilor O.U.G. 73/2005 si HG 803/2008.

Valoarea totala a penalitatilor aplicate la nivelul anului a fost de 199.814,63 lei.

Judetul Vaslui

Sursele cu rol determinant in poluarea apelor de suprafata sunt evidentiate in tabelele urmatoare:

Concentratii masurate pentru indicatorii de calitate monitorizati la GOSCOMLOC Husi

Tabel 4.6.2.3

Concentratii masurate pentru indicatorii de calitate monitorizati la SC AQUAVAS SA VASLUI -Sucursala Vaslui

Tabel 4.6.2.4

Concentratii masurate pentru indicatorii de calitate monitorizati la SC AQUAVAS SA VASLUI- Sucursala Barlad

Tabel 4.6.2.5

Concentratii masurate pentru indicatorii de calitate monitorizati la SC AQUAVAS SA VASLUI - Sucursala Negresti

Tabel 4.6.2.6

Retele de canalizare

Retele de canalizare  Tabel 4.6.3.

Nota - date valabile la 31 decembrie 2007

Sursa : Directiile Judetene de Statistica

4.7. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Judetul Bacau

Ape de suprafata

Pe raza judetului Bacau exista doua zone critice in ceea ce priveste pericolul de poluare accidentala a apelor de suprafata si anume:

Platforma industriala Bacau Sud - pentru r. Bistrita

R.A.G.C. Bacau - deverseaza ape uzate cu specific menajer ;

S.C. Letea S.A. - operator economic cu profil de fabricare a  celulozei si

hartiei;

S.C.Amurco S.R.L. - operator economic profilat pe fabricarea

ingrasamintelor chimice.

Platforma industriala Borzesti - Onesti - pentru r. Trotus

S.C. Energy Bio Chemicals Onesti - profil de activitate fabricarea cauciucului si derivati ale produselor petroliere;

S.C. Rafo S.A. Onesti - profil de rafinare petrol;

S.C. Chimcomplex S.A. Onesti - profil fabricare pesticide;

S.C. Apa Canal S.A. Onesti - deverseaza ape uzate cu specific menajer.

O alta sursa ce ar putea fi considerata zona critica, dar care se intinde pe o arie mai mare de raspandire o constituie activitatea de extractie si transport produse petroliere, activitate desfasurata de catre S.N.P. Petrom - Filiala Moinesti.

Ape subterane

Principalele surse care conduc la aparitia unor zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane sunt:

S.C. Rafo S.A. Onesti - pe raza zonei de activitate a societatii, cat si in zona de influenta extrauzinala panza freatica este afectata cu produs petrolier sub forma dizolvata si sub forma peliculara, gradul de poluare determinand migrarea produsului petrolier spre r. Trotus.

S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti - apar afectari ale panzei freatice atat in incinta societatii cat si in afara, pe directia de migrare spre r. Trotus la indicatorii pesticide, amoniu si substante organice.

S.C. Bio Chemicals S.A. Onesti - afectari ale panzei freatice apar atat in incinta societatii cat si extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre statia de epurare Jevreni, la indicatorii fenoli si substante organice.

S.C. Amurco S.R.L. Bac u - afectarea cu sulfati, amoniac si fosfor a panzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calitatii panzei freatice care are directia de curgere spre r. Bistrita.

S.C. Petrom S.A. - Filiala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinesti - riscul de afectare al calitatii panzei freatice il constituie batalul epuizat "Gazarie" ( datorita lipsei de impermeabilizare ) si conductele de transport titei, gazolina, apa zacamint prin poluari accidentale.

Marile depozite de dejectii animaliere de la Complexele de crestere a animalelor datorita lipsei de amenajare ( impermeabilizari ) pot conduce la afectarea surselor de alimentare cu apǎ individuale din mediu rural

In cazul societatilor S.C. Rafo S.A. Onesti si S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moinesti masurile de diminuare luate au constat in executie "sistem drenare si colectare a produsului petrolier din pinza freatica", respectiv redare in circuitul natural al batalului epuizat "Gazarie".

Judetul Botosani

Sunt considerate zone critice acele tronsoane ale raurilor care au fost incadrate in clasa a V-a de calitate. Acestea sunt:

r. Podriga loc. Darabani - ac.Mileanca;

r. Suceava - aval evacuare ape uzate provenite de la Statia de epurare oraseneasca administrata de S.C. ACET S.A. Suceava- tronson Tisauti- confluenta;

r. Somuzu Mare- aval evacuare ape uzate provenite de la Statia de epurare oraseneasca Falticeni administrata de S.C. ACET S.A. Suceava - Agentia Falticeni ;

pr. Pozen- aval evacuare ape uzate provenite de la Statia de epurare oraseneasca Radauti administrata de S.C. Servicii Comunale S.A. Radauti;

Zona Vicov- prezenta nitratilor in apele subterane;

Zona Ipotesti- Lisaura- prezenta nitratilor in apele subterane;

Partestii de Jos- depasirea clorurilor in apele subterane.

Zona Veresti - prezenta nitratilor in apele subterane

Judetul Iasi

Sunt considerate zone critice acele tronsoane ale raurilor care au fost incadrate in clasa a V-a de calitate, conform  Ordinului nr.161/2006.

In anul 2008, in judetul Iasi nu sunt tronsoane de rau care sa se incadreze in clasa a V-a de calitate.

Judetul Neamt

Zona situata aval de platforma chimica Savinesti, incluzand subteranul localitatilor Roznov, Slobozia, Zanesti, Podoleni, Costisa, de pe teritoriul judetului Neamt, reprezinta o zona critica sub aspectul poluarii.

Ca o caracterizare generala a acestei zone critice sub aspectul poluarii subterane, mentionam ca fenomenul poate fi raportat la doua perioade:

- perioada 1990 - 2002, caracterizata de poluare in crestere, cu atingerea unor valori maxime de poluanti in anul 2002.

- perioada 2003 - 2007, caracterizata de scaderea progresiva a concentratiilor de poluanti in subteran ca efect al restrangerilor de activitate pe platforma chimica. Astfel, la nivelul anului 2007, dupa cca 17 ani de la primele opriri de instalatii mari poluatoare si continue restrangeri de activitate pe platforma chimica, efectul produs asupra subteranului din aval a fost pozitiv, inregistrandu-se o reducere cu cca 90% a valorii concentratiilor de poluanti fata de perioada de maxim. Cu toate aceste semnale pozitive, pana la obtinerea de date noi, si pana la stoparea fenomenului pe platforma chimica, zona localitatilor Roznov, Zanesti, Podoleni ramane in continuare "zona critica" sub aspectul poluarii subterane.

In concluzie, zona critica situata aval de platforma chimica s-a restrans atat ca arie afectata cat si ca nivel de poluare. Pana la noi rezultate care sa confirme tendinta de descrestere a poluarii, zonele mentionate raman in continuare zone critice sub aspectul poluarii.

Judetul Suceava

Zonele critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane in judetul Suceava :

r. Suceava - aval evacuare ape uzate provenite de la statia de epurare oraseneasca adeministrata de S.C. ACET S.A. Suceava- tronson Tisauti- confluenta;

r. Somuzu Mare - aval evacuare ape uzate provenite de la Statia de epurare oraseneasca Falticeni administrata de S.C. ACET S.A. Suceava - Agentia Falticeni ;

pr. Pozen- aval evacuare ape uzate provenite de la Statia de epurare oraseneasca Radauti administrata de S.C. Servicii Comunale S.A. Radauti;

zona Vicov - prezenta nitratilor in apele subterane;

zona Ipotesti - Lisaura - prezenta nitratilor in apele subterane;

Partestii de Jos - depasirea clorurilor in apele subterane.

zona Veresti - prezenta nitratilor in apele subterane

Judetul Vaslui

Ape de suprafata

Raul Vaslui - tronson statie epurare municipiul Vaslui-confluenta cu raul Barlad.

Ape subterane

Zonele aferente oraselor Vaslui, Barlad, Negresti si Husi;

Zonele aferente platformelor de deseuri menajere si industriale din orasele Vaslui, Barlad, Negresti si Husi.

Obiective si masuri privind aspectul poluarii apei

Judetul Bacau

In Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Bacau sunt cuprinse urmatoarele obiective privind apele de suprafata:

Ø      imbunatatirea calitatii apelor de suprafata prin diminuarea impactului asupra calitatii acestora, ca urmare a evacuarii apelor menajere neepurate sau partial epurate de la statiile de epurare orasenesti;

Ø      diminuarea impactului asupra apelor de suprafata datorat evacuarii apelor menajere neepurate provenite din localitatile rurale;

Ø      reducerea impactului asupra apelor de suprafata prin diminuarea poluarii datorat deversarii apelor uzate ( cu continut de substante periculoase ) de la operatorii economici;

Ø      diminuarea impactului asupra apelor de suprafata datorat evacuarilor de ape uzate provenite de la fermele de animale si exfiltratiiloe din batalurile de dejectii;

Ø      reducerea cu cel putin 50% poluarilor accidentale cu produse petroliere.

In ceea ce priveste calitatea si cantitatea apei potabile la nivelul judetului Bacau s-au identificat urmatoarele probleme:

Ø      sursa de apa insuficienta pentru sistemul de alimentare cu apa in municipiul Bacau;

Ø      starea necorespunzatoare de functionare a serviciilor de apa in sistem centralizat in municipii si orase;

Ø      lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila si calitatea necorespunzatoare a apei potabile in localitatile rurale.

Obiectivul general privind apa potabila il constituie imbunatatirea alimentarii cu apa potabila a populatiei judetului Bacau.

Obiectivele specifice sunt:

Ø      alimentarea continua cu apa potabila de buna calitate, cu costuri minime;

Ø      asigurarea surselor de apa pentru folosintele cu deficit de apa la sursa prin marirea debitelor de captare a apei in municipiul Bacau, marirea capacitatii de inmagazinare a apei potabile, modernizarea sistemelor de tratare si distributie a apei potabile pentru municipiul Bacau.

Ø      imbunatatirea dezvoltarii infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa in zonele urbane prin extinderea retelelor de distributie apa potabila in localitatile urbane cu acoperire in procent de 90% a populatiei racordate

Ø      realizarea sistemelor de alimentare cu apa in sistem centralizat in localitatile rurale prin extinderea alimentarii cu apa potabila si inventarierea si monitorizarea surselor individuale de alimentare cu apa potabila, in vederea incadrarii in parametrii de calitate ai apei utilizate in scop potabil.

Ø      folosirea rationala a resurselor de apa;

Ø      cresterea fiabilitatii si durabilitatii sistemului de alimentare cu apa;

Ø      reducerea consumului de apa potabila utilizata in scopuri industriale;

Ø      reabilitarea, modernizarea si extinderea retelei de distributie a apei potabile.

Judetul Botosani

In anul 2008 prin reteaua de monitoring de supraveghere s-a urmarit starea calitativa a corpurilor de apa. In urma analizei calitative au rezultat urmatoarele:

Ø      calitatea apelor de suprafata a fost in mare masura influentata de evacuarile de ape uzate ale principalelor localitati si folosinte situate in judetul Botosani

Ø      calitatea apelor a fost influentata si de fenomenul de viituri care au avut loc in acest an, in perioada aprilie - septembrie si care au contribuit la incarcarea cursurilor de apa si a acumularilor in materii in suspensie, antrenate de pe versanti si din sedimentele depuse.

Masuri

Ø      reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare ale localitatilor Botosani, Dorohoi, Saveni, Darabani, Flamanzi;

Ø      executia unei statii de epurare noi la Botosani pentru zona de sud a orasului - Tulbureni - sau transportul apelor uzate din aceasta zona (cca. 300 l/sec) la statia de epurare existenta;

Ø      executia la termen a masurilor si lucrarilor prevazute in Programele de etapizare;

Ø      imbunatatirea randamentelor de functionare a statiilor de epurare orasenesti printr-o exploatare corespunzatoare conform prevederilor regulamentelor, de functionare, intretinere si exploatare;

Ø      imbunatatirea prin investitii de reabilitare si modernizare a randamentelor de functionare, a statiilor de preepurare a folosintelor de apa din judetul Botosani;

Ø      inlocuirea tehnologiilor de evacuare hidraulica a dejectiilor din zootehnie cu sisteme tip uscat;

Ø      dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul si supravegherea calitatii apelor, in conformitate cu prevederile legale si ale directivelor europene;

Ø      conformarea folosintelor de apa la prevederile Planurilor Locale de Actiune pentru Mediu;

Ø      implicarea autoritatilor locale pentru indepartarea surselor de poluare locale.

Judetul Iasi

Pentru protectia calitatii apelor se considera necesar:

Ø      reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare ale localitatilor Iasi, Harlau.

Ø      executia la termen a masurilor si lucrarilor prevazute in Programele de etapizare;

Ø      imbunatatirea randamentelor de functionare a statiilor de epurare orasanesti printr-o exploatare corespunzatoare conform prevederilor regulamentelor, de functionare, intretinere si exploatare;

Ø      imbunatatirea prin investitii de reabilitare si modernizare a randamentelor de functionare, a statiilor de preepurare a folosintelor de apa din b.h.Prut ;

Ø      inlocuirea tehnologiilor de evacuare hidraulica a dejectiilor din zootehnie cu sisteme tip uscat;

Ø      dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul si supravegherea calitatii apelor, in conformitate cu prevederile legale si ale directivelor europene;

Ø      conformarea folosintelor de apa la prevederile Planurilor Locale de Actiune pentru Mediu;

Ø      implicarea autoritatilor locale pentru indepartarea surselor de poluare locale.

Judetul Neamt

In scopul asigurarii protectiei ecosistemelor acvatice impotriva oricarei forme de poluare, a conservarii celor cu o stare ecologica buna sunt necesare lucrari de investitii pentru modernizarea, retehnologizarea statiilor de epurare existente, reabilitarea retelelor de alimentare cu apa potabila si retelelor de canalizare, dupa caz extinderea acestora. Realizarea investitiilor va asigura atingerea obiectivelor privind imbunatatirea calitatii apelor uzate evacuate din statiile epurare, diminuarea poluarii receptorilor naturali si protectiei calitatii apelor subterane.

In scopul asigurarii conditiilor pentru protectia ecosistemelor acvatice, folosintele autorizate cu Program de etapizare aprobat de M.M.D.D, au prevazute lucrari de investitii pentru imbunatatirea calitatii efluentilor statiilor de epurare si incadrarea in limitele impuse prin normativele in vigoare.

Societatile Arcelor Mittal Tubular Products Roman si Agrana Romania - sucursala Roman se afla sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii 96/61/EEC transpusa in legislatia romaneasca prin OUG 152/ 2005. Pentru conformare aceste unitati au obtinut perioade de tranzitie.

In anul 2008 Arcelor Mittal Tubular Products Roman, a avut in executie urmatoarele lucrari de investitii :

- inchiderea depozitului de deseuri industriale, ecologizarea acestuia si deschiderea unui depozit ecologic pentru deseurile reziduale si slamurile tehnologice; lucrarile au fost finalizate.

- reabilitarea captarii de mal rau Moldova, investitie finalizata.

- statie de epurare ape menajere, lucrarile au fost realizate in proportie de 65%, finalizarea investitiilor in luna aprilie 2009.

- inchidere canal evacuare ape uzate epurate, termen de finalizare a lucrarilor aprilie 2009.

In vederea executiei lucrarilor de retehnologizarea statiei de epurare Agrana, a fost inaintata documentatia tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarirea apelor.

La nivelul C.J. APA SERV S.A. Neamt, prin ratificarea Memorandumului de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana a fost aprobata asistenta financiara nerambursabila acordata pentru investitia "Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa potabila, canalizare si a statiei de epurare in municipiul P. Neamt" - Masura ISPA 2002 RO 16 P PE 023 - 03

Valoarea totala a lucrarilor de investitii este de 28.594.545 euro, cofinantate din fonduri UE in proportie de 68% iar 32 % din fonduri CJ APA SERV SA .

CL BICAZ si CJ APA SERV - Sector Bicaz au promovat proiectul de retehnologizare a statiei de epurare care a fost selectat de Administratia Fondului pentru Mediu pentru finantare. Valoarea lucrarilor de investitii este de 628.800 euro. Lucrarile au inceput in luna iunie 2007, sunt executate in proportie de 80% si urmeaza a fi finalizate in prima parte a anului 2009.

C.L. TG. NEAMT, in calitate de proprietar si S.C. ACVATERM S.A. TG. NEAMT, in calitate de beneficiar al lucrarilor au promovat proiectul de investitii "Retehnologizarea statiei de epurare" cofinantat de la Administratia Fondului pentru Mediu si bugetul local. Valoarea totala a investitiei este de 1.940.000 euro, termen PIF octombrie 2007. In perioada probelor tehnologice au aparut probleme la amorsarea trapei biologice si functionarea reactoarelor biologice. Statia de epurare functioneaza la parametrii proiectati din luna octombrie 2008.

SC DURAU SA a promovat proiectul de investitii "Retehnologizarea statiei de epurare" cofinantat de la Administratia Fondului pentru Mediu 40% si fonduri proprii 60%.Valoarea totala a investitiei 571.000 euro. Lucrarile au fost contractate cu firma SC ALP SA Sibiu, inceperea executiei iulie 2008, termen de finalizare si punere in functiune luna iunie 2009.

CL SABAOANI are in derulare lucrari de executie Retea de canalizare, in lungime totala de 14036 m. Valoarea totala a investitiei 908.937 euro, termen PIF trim. I 2008. Finantarea a fost facuta prin Ordonanta 7/2006 din fonduri guvernamentale, lucrarile vor fi finalizate in trim. II 2009.

CL GIROV a obtinut fonduri guvernamentale pentru derularea lucrarilor de executie Retea de canalizare si statie de epurare in valoare de 1.197.760 euro. Lucrarile vor fi finalizate in triem. II 2009.

Judetul Suceava

Obiectivele si masurile in domeniul protectiei apelor, conform S.G.A. Suceava, sunt urmatoarele:

Ø      realizarea monitoringului resurselor de apa de suprafata si subterane, analiza, prelucrarea, validarea si transmiterea datelor obtinute si urmarirea infuentei evacuarilor de ape uzate asupra receptorilor; dispunerea utilizatorilor de apa a masurilor pentru remedierea situatiilor de poluare a receptorilor;

Ø      se vor programa analize si la folosintele de apa fara legatura directa la resurse naturale de apa si la receptorii naturali, fiind bransate respectiv racordate la sisteme hidroedilitare aflate in exploatarea unor agenti economici, dar care, din punct de vedere calitativ prezinta un impact deosebit asupra sistemului de alimetare cu apa si evacuare a apelor uzate la care este racordat si implicit asupra receptorului natural;

Ø      verificarea calitativa a folosintelor de apa se va face pe baza criteriilor pentru evaluarea impactului surselor de poluare a apelor conform programului de gospodarire integrata cantitativa si calitativa a apelor: dilutie, calitate efluent, magnitudine impact, risc la poluari accidentale, riscuri de mediu;

Realizarea de prognoze in legatura cu calitatea resurselor de suprafata si subterane

Judetul Vaslui

In Planul Local de Actiune pentru Mediu - judet Vaslui, revizuit in anul 2008, sunt precizate urmatoarele obiective si masuri specifice domeniului de poluare a apei:

Obiectivele si masurile, la nivel centralizat, privind aspectul poluarii apei la nivelul Regiunii de Dezvltare 1 Nord - Est sunt tratate in cadrul capitolului 10. Mediu urban, 10.4.2. - Obiective si masuri privind reducerea poluarii apei.