ROSIA
Provocat de numeroasele articole scrise in ultima perioada de diversi "specialisti"precum si de emisiunea televizata la TELE 7 ABC,prin care se idolatriza zeul-DOLAR-,doresc sa exprim ceea ce simt pentru ROSIA MONTANA,fiind de profesie geolog,calitate in care am muncit aici,efectiv 29 de ani ,din care 22 de ani in functia de inginer-sef.In subsolul localitatii se afla zacamintul auro-argentifer,principala bogatie nationala si locala ,cunoscut si exploatat din timpul agatirsilor si a dacilor.Bogatiile in aur si argint ale Muntilor Apuseni(Metaliferi)au constituit un motiv in plus pentru cucerirea Daciei (a.106e.n.)de catre imparatul Romei,Traian Sub domnia imperiului roman mineritul a fost modernizat.tehnica introdusa fiind folosita pina la descoperirea pulberii negre,care a revolutionat mineritul.Activitatea miniera daco-romana a lasat urme nepretuite pentru poporul roman materializate in asezari umane,altare votive si stele funerare,lucrari miniere,unelte de lucru si de iluminat,lacuri montane (tauri)si nu in ultimul rind renumitele tablite cerate,care constituie descoperiri unice pentru cunoasterea vietii juridice si a institutiilor din acea perioada.Tablitele ce 22222r179w rate"sunt actul de nastere a poporului roman"(Ion Baltariu,Tripticele din Transilvania,p.124)Din tablita cerata nr.XVlll,datata 6 februarie 131,se cunoaste pentru prima oara numele localitatii de ALBURNUS MAIOR.
De importanta si semnificatia acestui document aproape ca nu-si mai aduce nimeni aminte.Vechimea daco-romana a lucrarilor miniere din Orlea,Carpen si Gauri a fost confirmata si de analizele efectuate cu C14 de catre muzeul minier de la BOCHUM din Germania.
Tehnica folosita de romani a continuat pina prin secolele XVl-lea-XVll-lea,iar unele mijloace,pina in zilele noastre.
Munca in mina si la suprafata a fost in totalitate manuala.Tot in aceasta perioada s-a introdus forta hidraulica la prelucrarea minereului care a constituit un progres deosebit.Mineritul a fost ocupatia de baza a locuitorilor zonei,fiind practicat de micii proprietari de mine precum si de diferite asociatii.In anul 1846 a luat fiinta prima intreprindere de stat in jurul galeriei Sf.Cruce din Orlea(+714m).Deasupra acestei galerii pe o inaltime de cca. 300m zacamintul era proprietatea particularilor.
Zacamintul prin morfologia lui,a facut posibila deschiderea si exploatarea din virful masivelor si de jur imprejur,de o sumedenie de lucrari miniere unde avea loc o activitate tumultoasa,ca intr-un furnicar sau stup de albine.
Cu cit sa coborit pe verticala,distanta pina la corpurile minerale a crescut,fiind nevoie de galerii mai lungi,pe care micii proprietari nu le puteau realiza in acea perioada.La mijlocul sec.al XVll-lea a intervenit statul care avea nevoie de aur,executind galerii magistrale pentru acces la corpurile minerale, evacuarea apelor de mina precum si la aerisirea locurilor de munca.
Statul, interesat in dezvoltarea si mentinerea productiei de aur a executat in anul 1746 galeria Verchesul de Jos (+798m)si Verchesul de Sus (+852m)din masivul Cirnic,iar in anul 1783 galeria Sf.Cruce din Orlea(+714m)care practica deschis complet zacamintul la acest nivel.
Incepind cu anul 1850 s-a deschis la suprafata o linie ferata ingusta,de 3165 m, care facea legatura intre mina si uzina de la Gura Rosiei,un loc cu haldare pentru minereu,un plan inclinat automotor in lungime de 570m,un canal de aductiune a apei din piriul Abrudel si instalatia de steampuri care au fost puse in functiune in anul 1852.
Exploatarea sub numele de Galeria Sf.Cruce din Orlea
a continuat pina in anul 1933 cind s-a organizat sub denumirea de "Minele
Statului" din Rosia Montana.Exploatarea zacamintului s-a efectuat in
paralel de catre proprietarii particulari si de stat,continuu pina in anul 1948
cind zacamintul a trecut in proprietatea statului,organizindu-se Exploatarea
Miniera Rosia
Dupa aceasta incursiune in trecutul bimilenar al
zacamintului Rosia
In ceea ce priveste evaluarea si valorificarea potentialului de rezerve aurifere al zacamintului,in decursul timpului s-au preocupat numerosi cercetatori si specialisti cum au fost:Frantz Von-Hauer in anul 1851,dr.M.Palfy 1903-1908,un grup de ingineri de la Regia Intreprinderilor Miniere si Metalurgice ale Statului din Ardeal intre 1933-1936,academician N.Petrulian si ing.Popa Ilie in anul 1934 si prof.dr.ing.Aron Popa in anul 1935.Niciunul dintre acesti renumiti specialisti nu au visat stramutarea sau demolarea localitatii.
Incepind cu anul 1960 si pina in anul 1990,grupul de geologi minieri si preparatori ai Exploatarii Miniere au intreprins in cadrul planurilor cincinale programe de studii complexe privind punerea in evidenta de noi rezerve aurifere si valorificarea lor complexa,executindu-se volume foarte mari de lucrari miniere,foraje de diverse tipuri,probe geologice,de laborator semi-industriale analize chimice,conturindu-se un impresionant edificiu subteran si de suprafata, concretizat in evidentierea a zeci de milioane de tone de rezerve aurifere cuprinse intr-o documentatie voluminoasa(text,anexe text,planse),apreciata de cele mai importante institutii de specialitate ale statului, considerindu-se zacamintul Rosia Montana ca fiind resursa aurifera cea mai importanta a Romaniei.
In paralel cu dezvoltarea rezervelor de minereu,productia a crescut de la 65 mii tone cit era in anul 1948 la 580 mii tone in anul 1975 iar in anul 1970 s-a creat cea mai mare cariera de minereu aurifer la suprafata din tara.
O preocupare a forurilor miniere a fost si formarea de cadre tehnice necesare mineritului aurifer din Rosia Montana si chiar din Ardeal.Astfel,la 14 iulie 1896 s-a deschis prima scoala miniera cu durata de 3 ani,absolventii obtinind la terminare o diploma echivalenta cu functia de subinginer .Scoala a functionat pina in anul 1914.
In anul 1948 a luat fiinta Scoala Profesionala Miniera cu durata de 2 ani care a functionat pina in anul 1954.La absolvirea scolii, fiecare elev primea diploma de miner.Multi dintre acestia au ajuns maistrii,tehnicieni si ingineri.In continuare pregatirea minerilor se facea in cadrul unitatii prin cursuri de calificare.
Pe teritoriul Rosiei Montane se afla sute de gospodarii realizate in timp cu mare truda,un centru istoric prin arhitectura si vechimea constructiilor,diferite constructii administrative, economice,social-culturale,un muzeu al mineritului unicat prin piesele detinute,case memoriale,o rezervatie arheologica ce te surprinde la fiecare pas,5 biserici,cimitire,3 scoli,etc(vezi ziarul Unirea din 07 aprilie 2000).
Din anul 1997 perimetrul minier Rosia
In aceasta perioada s-au efectuat foraje si probe geologice pentru verificarea situatiei existente.
Pe baza unor date preliminare s-a afirmat ofensator "am descoperit cel mai mare zacamint aurifer din Europa".
Din programul acestei societati am retinut un volum de investitii de 250 milioane de dolari,crearea in primi 3 ani a 25 mii locuri de munca dupa care in exploatare si preparare vor lucra numai 3500 de persoane.Se apreciaza un volum de rezerva de minereu de 111-158 milioane de tone la o capacitate anuala de 10 milioane tone.
Dupa aceste date oficiale viata zacamintului ,cu perioada de investitii,va fi de maximum 15 ani.Ce se va intimpla dupa aceea?Cred ca nu poate fi vorba"dupa noi potopul".
Cei care decid viitorul Rosiei Montane si al zacamintului aurifer ar trebui sa tina seama de citeva lucruri esentiale printre care:
1.Rosia Montana prin vestigiile sale istorice ,culturale ,bogatiile minerale,este o avutie nationala ce trebuie valorificata si pastrata cu sfintenie pentru generatiile prezente si viitoare.
2.Aplicarea
si adoptarea de tehnologie de lucru care sa protejeze populatia,constructiile
civile si mediul ambiant. In
3.Zacamintul auro-argentifer nu este regenerabil iar prin exploatarea la suprafata va rezulta un spatiu liber ,un mare gropan plin cel mult cu apa fara nici un fel de viata.
4.Cercetarea zacamintului in adincime sub cota de 725 m ,prezenta aurului fiind confirmata cu un foraj de referinta pina la adincimea de 1ooo m ,stabilindu-se viitorul eventualelor rezerve de minereu aurifer ce se afla sub acest nivel.
5.Privitor la viitorul localitatii si al zacamintului trebuie consultati in primul rind oamenii locului,cei mai autorizati specialisti ce au lucrat in zona,istorici intr-o transparenta si cinste totala."Parfumul dolarului nu trebuie sa influenteze nici o decizie,iar verticalitatea si onestitatea trebuie sa primeze"
6.Asa cum s-a restituit aurul anumitor etnii,proprietatile luate in mod abuzivar fi moral ca si acesti mineri deposedati samavolnic de aur si minele lor, sa fie repusi in drepturi,avind in vedere umilinta si suferinta fizica si psihica la care au fost supusi in decursul istoriei milenare.
7.Aurul nu poate fi asemuit cu o piesa de second-hand cu toate ca actualii guvernanti il considera o marfa.
8.Implicarea mai hotarita a statului roman in valorificarea aurului si a argintului,si mai ales in ceea ce priveste viitorul localitatii si al mineritului,pentru a ramine cel mult o amintire nemuritoare a versurilor motilor
"MUNTII NOSTRI AUR POARTA
NOI CERSIM DIN POARTA-N POARTA"
Toti cei care hotarasc astazi viitorul acestei avutii nationale,a locuitorilor si a zonei respective,ar trebui sa tina cont de faptul ca timp de 2ooo de ani atestati documentar,din minele de la Rosia Montana s-au extras cantitati insemnate de aur raminind si pentru noi urmasii,cei de azi,acest zacamint aurifer recunoscut ca cel mai bogat din Europa.
Datoria morala obliga pe toti factorii de raspundere sa tina cont de viitorul acestei bogatii a romanilor precum si de viitorul locuitorilor acestor meleaguri deosebit de frumoase ale Muntilor Apuseni.
Deasemenea nu trebuie sa uitam ca in decursul intregii perioade de 2ooo de ani,aproape in intregime,aurul extras a luat drumul strainatatii:la Roma,Budapesta,Constantinopol,Viena,Tel-Aviv si Moscova, fiind dureros si inadmisibil ca istoria sa se mai repete si in zilele noastre in detrimentul natiunii si a poporului roman.
geolog AUREL SINTIMBREANU
|
