Rezervatia naturala Retezat

Rezervatia naturala Retezat

Rezervatii naturale

Cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca rezervatie a biosferei, este Parcul National Retezat, in suprafata de 20.000 ha, situat in partea de sud-vest a judetului Hunedoara. In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetar 252e47c i, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni. In acest munte-parc se afla 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine), cel mai mare din tara, cu o suprafata de 11 ha si o adancime de pana la 16 m, precum si Taul Negru (2014 m altitudine), cu o suprafata de 7,5 ha, cel mai adanc din Carpati (25,5 m). In Retezat sunt raspandite peste 320 specii de plante dintre care peste 15% sunt endemisme carpatice, 12% dacice si 4% endemisme proprii Retezatului.

Comoara floristica a Retezatului o reprezinta Hieracium, endemismul ce formeaza aici un adevarat centru genetic pentru acest gen. Tot atat de pretioasa si interesanta este si fauna muntelui. Mamiferul caracteristic al Retezatului este capra neagra, care prezinta ecotipul recunoscut ca cel mai valoros din lume (Couturier).

Principalele rezervatii naturale din Carpati sunt: Lacul Bilea, cuprins intre Defileul Oltului si poalele Pietrei Craiului; Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, situata intre Olt si Muntii Fagarasului; Muntii Bucegi cu cele trei rezervatii naturale; Piatra Craiului Mare; Muntele Ceahlau, cel mai renumit din intreg lantul Carpatilor Orientali; Cheile Bicazului. Toate aceste rezervatii conserva pe cuprinsul lor plante si animale rare, importante din punct de vedere stiintific si economic, precum si formatii geologice sau pasaje interesante din punct de vedere turistic.

In Banat si Transilvania s-au constituit rezervatia ornitologica de la Satchinez, Fanetele Clujului, Suatu si Zau de Cimpie, precum si Cheile Turzii si Scarisoara-Belioara.

In Moldova s-au declarat rezervatii ocrotite de lege la Hanu Conachi, Fanetele de la Bosanci si cele de la Valea lui David. Rezervatiile din Dobrogea sunt Delta Dunarii, cea de la Fantinita-Murfatlar si dunele maritime de la Agigea.

Rezervatii forestiere avem la Letea din Delta Dunarii, Hagieni si Valea Fagilor, ambele din Dobrogea; Snagov, Comana din apropierea Capitalei, apoi cele de la Cazanele Dunarii, Beusnita, Domogled, Penteleu, Piatra Arsa, Ceahlau, Slatioara, Padurea Bejan, Padurea Hirboanca, Padurea Seaca - Optasani si rezervatia de castani de la Tismana.

La acestea se adauga rezervatii paleontologice cuprinzand punctele fosilifere de la Bahna - Virciorova, Suslanesti - Muscel, Cernavoda, Seimenii Mari, Agighiol, Malusteni, Dealul Repedea - Iasi, Dealul cu melci Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti - Muscel.

Mlastini eutrofe ocrotite se afla la Harman din jurul Brasovului, iar cele mineralizate la Sincraieni - Ciuc.

Tinoave ocrotite s-au delimitat la Poiana Stampei, Lucina - Gaina, Luci, Mohos si Laptici din Bucegi.

Lacurile ocrotite din Romania sunt in numar de aproape 3500, ocupand o suprafata totala de peste 2600 kmp, majoritatea lor fiind mici. Dintre lacurile mari se remarca: Baile 1 Mai de la Oradea, Iezerul Surian, Iezerul Ighiel si Lacul Snagov din apropierea Capitalei.

In Romania sunt raspandite o multime de pesteri ocrotite: Pestera Ghetarul de la Scarisoara, Pojarul Politei, Cetatile Ponorului, Magura, Corbeasca, Vintului, Vadul Crisului, Izvorul Tausoarelor, Comarnic, Tecuri, Gura Plaiului, Closani, Cioaca cu Brebenei, Topolnita, Pestera Muierii s.a., toate importante din punct de vedere stiintific si turistic.

Parcurile nationale din Romania

Parcurile nationale (Franta, Romania etc.) cuprind trei categorii de teritorii:

  Parcul propriu-zis,

  Rezervatia integrala,

  Zona periferica sau preparcul.

Parcul propriu-zis protejeaza flora, fauna si mediul natural; activitatile umane sunt supuse unui regim special; se practica turismul.

Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national, ca un areal singular, iar daca apare necesitatea unei protectii speciale, arealul este divizat in mai multe puncte. In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor.

Zonele preparc se afla in jurul parcului cu scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. In prezent, in Romania exista un singur parc national in Muntii Retezat (54000 ha). Sunt propuse insa spre construire 11 parcuri nationale:

Amplasarea rezervatiei-peisajul Muntilor Retezat

Prin peisajul lor variat, unde relieful semet si stancos si lacurile glaciare prezinta o atractie deosebita, Muntii Retezat au constituit de timpuriu una dintre principalele regiuni turistice din Carpatii Romanesti. Cele patru cabane existente (Pietrele, Baleia, Buta si Gura Zlatei) a caror capacitate se ridica la peste 500 de locur, potecile marcate, care totalizeaza peste 200 de km,asigura dezvoltarea turistica satisfacatoare a masivului.

Pentru conversarea patrimoniului floral si faunistic, ca si a peisajului specific de munte inalt, a fost constituit in 1935 Parcul National Retezat, azi cu o suprafata de 20100 ha si cu perspectiva de extindere, cuprinzand o mare parte a culmii principale nordice si intinzandu-se la sud pana la varfurile Stanuletii, Custurii si Gruniu. In interiorul parcului a fost delimitata o rezervatie stiintifica integrala, cu regim strict de protectie (1840 ha), cuprinzand regiunea dintre Gura Zlatei si varfurile Radesu, Zanaoaga, Judele si Retezat.

In cadrul rezervatiei sunt ocrotite o serie de specii rare si endemice, ca si formatiuni tipice de vegetatie montana si alpina, fagete seculare, paduri de amestec si molidisuri, jnepenisuri cu raristi de zambru, asociatii de buruienisuri.

Ca urmare a interzicerii pasunatului, in rezervatia integrala s-au dezvoltat mult pajistile cu ierburi inalte, pajistile scunde fiind bine reprezentate numai la mari inaltimi. Este ocrotita, de asemenea, bogata fauna montana alpina: capra neagra, ursul, cerbul, rasul, acvila de munte, cocosul de munte, pastravul, numeroase nevertebrate rare.In cuprinsul parcului national se gaseste o casa-laborator, langa Taul negru, in rezervatia integrala si doua puncte de cercetari, la cabana Pietrele si la Rotunda, in valea Lapusnicului Mare.

Parcul National Retezat

Parcul National Retezat este situat in Carpatii Meridionali (Judetul Hunedoara are o suprafata de 54400 ha (1935) si o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m . Este contrat de circul glaciar Bucura , cuprinde aproximativ 40 de varfuri ce trec de 2200 m , in medie depasind 2350 m . Zona de protectie ocupa centrul masivului . Prima zona de protectie integrala are caracter stiintific (11466 ha fiind interzisa orice exploatare ( miniera , pasunat , vanat , pescuit , culegerea fructelor , turism camping ) . A doua zona este mai putin riguroasa , pasunatul fiind permis 2 luni pe an iar septelul este restrans . In prima zona accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii , pe anumite itinerarii si teritorii . Parcul este declarat rezervatie a biosferei .

Masivul Retezat are o structura geologica complexa fiind alcatuit din roci cristaline si calcare . Datorita altitudinii sale mari

( Vf. Peleaga 2509 m ) , activitatea ghetarilor

s-a desfasurat amplu , identificandu-se urmele

a 18 ghetari .In afara ghetarilor de circ

( Bucura , Custura , Judele ) s-au mai pastrat

resturile celui mai intins ghetar de vale

( Lapusnicul ) , precum si cel mai mare numar de lacuri glaciare din tara ( 83 ) .

La poalele Muntilor Retezat se afla Lacul Bucura m ) , cel mai intins lac din zona alpina romaneasca ( 10,5 ha ) .

Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele , Dragasan , Scocul Mare . In acest perimetru se intalnesc si fenomene carstice - vai seci , doline, avenul Piule , pesterile Dalma cu Brazi , Piatra Iorgovanului .

In parc sunt 1200 de specii vegetale . La poale se intind paduri de fag , carpen si mesteacan ; in vai creste arinul negru . Mojdreanul si teiul pot fi gasite pe Valea Raului Mare . La peste 1000 m gasim molid , scorus , artar , mesteacan , mai intai treptat in padurile de amestec , apoi rasinoasele formeaza un etaj propriu-zis pana la 1800 - 1900m

 

In vegetatia subalpina se mai remarca alaturi de iuniperete si jnepenisuri , smirdarul . In zonele calcaroase se remarca argintica , orhideele - papucul doamnei , sangele voinicului , crinul , vulturica ( 34 de specii ) .

Fauna este reprezentata de cerb , caprioara , capra neagra , marmota , mistretul , ursul , jderul , pisica salbatica , cocosul de munte , ierunca , vulturul sur , acvila de munte . In arealele calcaroase se intalneste vipera . Pastravii populeaza lacurile si raurile.In parc se fac cercetari de flora , vegetatie , fauna , agropastorale si cinegetice .