SIMBOLURI PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR SI A MEDIULUI
Simbol grafic pentru marcare Semnificatia simbolului
Simbol grafic pentru marcare Semnificatia simbolului
Simbol grafic pentru marcare Semnificatia simbolului
Anexa 2
Modele de teste grila care necesita 616b14g argumentarea raspunsului corect
Care dintre combinatiile urmatoare nu exprima continutul functiei (laturii) tehnice a merceologiei:
A) principalele proprietati ale produsului finit; B) factorii care determina calitatea; C) factorii care influenteaza calitatea; D) cheltuielile de intretinere; E) conditiile de transport.
a) B, E, C; b) E, C, A; c) D, B, A; d) B, A, E.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima componenta calitatii in cadrul obiectului merceologie:
a) managementul calitatii; b) calitologia; c) sortimentologia; d) ingineria calitatii.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu se regaseste intotdeauna in etapele logistice ale circuitului informational privind calitatea si sortimentul de marfuri:
A) consum; B) nevoi; C) mediul inconjurator; D) productie.
a) B, E, D; b) C, A, E; c) E, D, A; d) D, B, A.
Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata referitoare la produs in cercetarea marfurilor:
a) este un ansamblu de proprietati fizice; b) un sistem de structuri si funtii; c) un ansamblu de proprietati chimice; d) are o multitudine de proprietati utile.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata, referitoare la conceptul de proprietati:
a) sunt atribute ale marfurilor care dau o anumita utilitate; b) sunt cele mai importante insusiri ale marfurilor; c) sunt insusiri ale marfurilor menite sa satisfaca o nevoie; d) sunt insusiri ale marfurilor care aduc un serviciu clientilor.
Care sunt tipurile de proprietati care nu pot fi apreciate direct:
a)
masa si greutatea specifica; b) rezistenta si alungirea la
rupere;
c) siguranta in functionare; d) compozitia chimica.
Care sunt tipurile de proprietati clasificate
dupa principiul
„cauza-efect“:
a) proprietati tehnico-functionale; b) proprietati economice; c) proprietati critice, importante, secundare si minore; d) proprietati ergonomice.
Care dintre elementele urmatoare nu se justifica pentru calcularea masei comerciale la produsele higroscopice:
a) umiditatea reala; b) masa neta; c) umiditatea legala; d) masa pe unitatea de volum.
Prin intermediul densitatii nu se poate afla direct:
a)
concentratia in diferite substante; b) natura produsului; c) masa;
d) volumul.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima esenta cerintelor de calitate:
a) comanda sociala; b) formulari generale; c) indica precis valoarea unei proprietati ; d) exprima unele aspecte ale calitatii.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu sunt specifice caracteristicilor de calitate:
a) sunt principalele proprietati; b) sunt proprietati selectionate dupa aportul la calitate; c) exprima gradul de satisfactie al unui segment mai mare a nevoii; d) sunt toate insusirile unui produs.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima functiile calitatii:
a) sunt cele mai importante proprietati; b) sunt principalele caracteristici precizate in standarde; c) sunt grupari de mai multe caracteristici complementare, inrudite; d) sunt toate insusirile produselor.
Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata referitoare la „parametrii“:
a) exprima raportul unei proprietati fata de cea prescrisa; b) exprima marimea caracteristicilor sau a proprietatilor; c) exprima marimea functiilor calitatii, d) exprima nivelul calitatii produselor.
Care afirmatie este adevarata referitoare la „indici“:
a)
exprima marimea unei functii; b) exprima nivelul
calitatii produselor;
c) sunt valori absolute ale unei proprietati; d) sunt valori relative
ale marimii unei proprietati.
Care dintre activitatile prevazute in bucla (lantul) calitatii are ponderea cea mai mare in stabilirea calitatii produsului finit:
a) planificarea; b) productia; c) marketingul; d) proiectarea.
Care dintre urmatoarele afirmatii nu se
refera la calitatea
in marketing:
a)
descrierea succinta a produsului; b) determinarea precisa a
cerintelor clientilor; c) traducerea necesitatilor
clientilor in specificatii tehnice;
d) stabilirea caracteristicilor psihosenzoriale.
Care este documentul care descrie activitatea compartimentelor functionale:
a)
manualul calitatii; b) instructiunile de lucru; c) procedurile
calitatii;
d) standardul I.S.O. 9001 : 2000.
Care dintre afirmatiile urmatoarele nu se refera la tipurile de audit ale calitatii:
a) auditul sistemului calitatii; b) auditul de proces; c) auditul calitatii produsului/serviciului; d) auditul controlului calitatii.
Care dintre afirmatiile urmatoare se refera la certificarea produselor/serviciilor:
a) calitatea tehnica a produsului; b) declaratia de conformitate; c) buletinul de analiza; d) perioada de garantie.
La baza sistemului piramidal al indicatorilor de calitate se afla:
a) indicatorii grupelor de caracteristici; b) parametrii caracteristicilor de calitate; c) indicatorul sintetic al calitatii; d) indicii principalelor caracteristici.
La receptia loturilor de marfuri se utilizeaza urmatorii parametrii statistici negociabili:
a)
A.Q.L. si N; b) A.Q.L., N si n; c) A.Q.L., N, planul de control, Nc;
d) A.Q.L., N, n, Nc.
Indicatorul sintetic (complex) al calitatii nu ia in calcul:
a) valorile absolute ale caracteristicilor ponderate; b) caracteristicile atributive ponderate; c) toate proprietatile produsului; d) caracteristicile economice.
Principiul de baza folosit la metoda demeritelor este:
a) identificarea defectelor; b) penalizarea defectelor critice; c) penalizarea defectelor la utilizator; d) penalizarea defectelor dupa gravitatea lor.
Diagrama „Pareta“ in domeniul calitatii se utilizeaza pentru a afla:
a)
tipurile de defecte principale; b) ordinea descrescatoare a ponderii
defectelor; c) numarul defectelor minore; d) numarul defectelor
secundare.
Care dintre variantele urmatoare exprima structura codului european (E.A.N.):
A) furnizorul; B) cheia clasificarii; C) produsul; D) cifra de control; E) tara de origine.
a) B, C, D, E; b) E, A, C, D; c) D, E , B, A; d) C, D, A, B.
Care dintre criteriile de clasificare nu se regaseste la clasificarea merceologica:
a) natura
materiei prime; b) destinatia; c) ramura de activitate;
d) proprietatile specifice.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu reprezinta un avantaj al sistemului de clasificare si codificare E.A.N.:
a) este flexibil; b) are capacitate mare de cuprindere; c) este adaptat la „codul cu bare“; d) permite o toleranta de + 0,1 mm la imprimare si citirea optica.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este specifica clasificarii sistematice:
a) produsele sunt in ordinea aparitiei lor; b) produsele sunt ordonate pe categorii relativ omogene; c) este arborescenta, ierarhica; d) se folosesc mai multe trepte de detaliere.
Care dintre sistemele de clasificare si codificare a marfurilor enumerate tinde sa se foloseasca in comertul international:
a)
nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamala; b) clasificarea tip
pentru comertul international; c) clasificarea unitara a
produselor si serviciilor; d) nomenclatura sistemului armonizat al
descrierii si codificarii marfurilor.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima functia de conservare si pastrare a calitatii marfurilor de catre ambalaje:
a) protectia mediului din spatiul inconjurator; b) conservarea calitatii produsului la actiunea factorilor externi; c) pastrarea intacta a calitatii marfii la contactul direct produs - ambalaj; d) corelarea dimensiunilor ambalajului de desfacere cu cele ale ambalajului de transport.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu se incadreaza in caile de rationalizare a functiei de transport:
A) modularea; B) containerizarea; C) informatizarea; D) poletizarea; E) electrostivuirea.
a) B, D, E; b) A, C, E; c) A, B, E; d) D, B, A.
Gestiunea costurilor calitatii este o metoda care urmareste:
a)
cresterea continua a calitatii conform cerintelor
pietei, indiferent de cost; b) cresterea sau mentinerea
calitatii si reducerea cheltuielilor totale cu calitatea; c)
estimarea calitatii marfurilor si eficientei
economice;
d) reducerea cheltuielilor la producator si beneficiar.
Principiul de baza folosit la gestiunea costurilor calitatii este:
a) reducerea
cheltuielilor de identificare si remedierea defectelor;
b) o crestere relativ mare a cheltuielilor de prevenire determina o
reducere mica a celor de identificare; c) o crestere relativ
mica a cheltuielilor
de prevenire determina o scadere mare a celor de identificare si
prevenire;
d) reducerea cheltuielilor de remedierea defectelor la producator si
utilizator.
Cum influenteaza costul controlului de calitate asupra costului defectelor:
a) cu cat creste costul controlului, cu atat scade costul defectelor; b) cu cat creste costul controlului, cu atat creste costul defectelor; c) cu cat scade costul controlului, cu atat scade costul defectelor; d) influenta este direct proportionala.
Produsele noi diversificate sunt obtinute:
a)
prin cresterea marimii proprietatilor existente; b) prin
extinderea numarului de proprietati; c) pe baza unor principii
noi de functionare;
d) pentru acoperirea unor nevoi noi.
Produsele noi modernizate sunt obtinute:
a)
din materii prime noi; b) pe baza unor principii noi de functionare;
c) pentru acoperirea unor nevoi latente; d) prin cresterea numarului
de proprietati sau prin imbunatatirea
caracteristicilor existente.
Innoirea necesita parcurgerea logica a unor etape care incep cu:
a) alegerea variantelor optime de produse; b) analiza produselor din fabricatie curenta; c) optimizarea calitatii produselor; d) optimizarea gamei sortimentale de marfuri.
Pentru alegerea variantelor optime din punct de vedere al calitatii si costului, care metoda este cea mai buna:
a) delphi; b) morfologica; c) analiza valorii) d) brainstorming.
Pentru optimizarea structurii gamei sortimentale la nivelul intreprinderii care metoda este cea indicata:
a) metoda de programare liniara; b) metoda de programare multidimensionala; c) studiul pietei; d) analiza structurii sortimentale prin metode grafice.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu se refera la functia selectiva a tipizarii:
a)
limitarea sortimentala la nivelul minim; b) combinarea multipla
a unor elemente de baza; c) eliminarea tipurilor cu aceiasi
destinatie;
d) eliminarea tipurilor cu caracteristici constructive diferite pentru
aceeasi nevoie.
Care dintre afirmatiile urmatoare exprima esenta unificarii:
a) eliminarea tipurilor cu aceiasi destinatie; b) limitarea sortimentala la nivelul minim; c) utilizarea unor elemente la cel putin doua produse dintr-o familie, serie; d) eliminarea tipurilor cu caracteristici diferite.
Care dintre variantele urmatoare reprezinta principalele obiective ale standardizarii:
A) asigurarea si imbunatatirea calitatii; B) tipizarea-unificare; C) promovarea vanzarilor, D) facilitarea schimburilor de marfuri si informatii tehnico-stiintifice.
a) D, B, A; b) C, A, B; c) D, C, A; d) A, C, B.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie un obiectiv al Organizatiei Internationale de Standardizare:
a)
coordoneaza unificarea standardelor nationale; b) organizeaza
schimbul de informatii intre tari; c) coopereaza cu alte
organizatii internationale;
d) coordoneaza lucrarile de standardizare ale tarilor
afiliate.
Care dintre variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la tipurile de standardizare dupa continut:
A) simbolizare si codificare; B) industrie si comert; C) dimensiuni si tolerante; D) marcare si ambalare; E) metode de unificarea calitatii.
a) C, D, E; b) C, B, A; c) D, E, A; d) E, C, A.
Care dintre tipurile de marci constituie o forma controversata de inregistrare si depozitare:
a) marcile combinate; b) marcile din litere si cifre; c) forma produsului si ambalajului; d) reprezentarile grafice.
Care dintre masurile urmatoare nu figureaza printre cele luate de U.E. privind protectia marcilor:
a)
armonizarea legislatiilor nationale; b) instituirea marcii
comunitare;
c) interzicerea importului de produse cu marci contrafacute; d)
obligativitatea folosirii marcii „C.E.” pentru toate produsele
comercializate in U.E.
Care este caracterul pe care se pune un accent deosebit in definirea marcii:
a) caracterul distinctiv; b) sa dea incredere clientului; c) sa garanteze calitatea; d) este un drept exclusiv (privat).
Care dintre elementele urmatoare nu reprezinta o regula generala in alcatuirea marcilor:
a)
cuvinte, litere si cifre; b) reprezentari grafice plane sau in
relief;
c) prezentarea sonora; d) combinatii de cuvinte, litere, cifre,
reprezentari grafice.
Care dintre urmatoarele afirmatii nu se incadreaza in sistemul european de marcare ecologica „Eco“:
a) este un sistem voluntar; b) este un sistem obligatoriu; c) este un sistem descentralizat; d) dreptul de aplicarea a marcii se acorda de organismele nationale.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie un avantaj comercial al certificarii produselor:
a) conformitatea cu standardul de referinta; b) faciliteaza orientarea clientilor in alegerea produsului; c) elimina incercarile multiple; d) nu inlatura barierele tehnice in calea comertului international.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie obiectul certificarii voluntare in tarile U.E. si A.E.L.S.:
a)
produsele/serviciile din „domeniul reglementat“; b) produsele tex-
tile-incaltaminte; c) produsele sticla – ceramica; d)
produsele din lemn
si metal.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie obiectul certificarii produselor:
a) certificarea de conformitate; b) certificarea sistemului calitatii; c) marca de conformitate; d) certificarea obligatorie si voluntara.
Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta tendinta de certificare in tarile europene:
a) certificarea produselor; b) certificarea obligatorie; c) certificarea sistemelor de management al calitatii; d) certificarea produselor si sistemelor de management al calitatii.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este specifica marcii C.E.:
a) atesta conformitatea produselor cu „cerintele esentiale“; b) este obligatorie pentru toate produsele prevazute in Directiva „Noua abordare“; c) este obligatorie pentru toate produsele comercializate in tarile U.E.; d) se aplica pe produse, pe ambalaje sau pe documentele care insotesc marfurile.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la caracteristicile de calitate esentiale ale unui material complex de ambalare
a) impermeabilitatea la vapori de apa, gaze; b) transparenta; c) rezistenta la temperaturi ridicate; d) rezistenta foarte mare la compresare.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la materialele complexe de ambalare:
a) permit ambalarea in vid; b) ambalarea in gaze inerte; c) ambalarea produselor supracongelate; d) ambalarea numai a produselor congelate.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la caracteristicile de calitate ale materialelor complexe pe baza de materiale plastice:
a) termosudabilitatea; b) „bariera“ fata de oxigen; c) permeabilitate la vapori de apa; d) impermeabilitate la gaze.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la natura gazului folosit la ambalarea in atmosfera modificata:
a) bioxid de carbon; b) ozon; c) azot; d) oxigen.
Care dintre atitudinile managerilor fata de mediul inconjurator sunt cele mai bune:
a) apatic; b) pozitiv-neplanificat; c) pozitiv-planificat; d) altruist.
Printre efectele negative pe termen lung ale utilizarii pesticidelor in exces nu figureaza:
a)
contaminarea mediului natural; b) contaminare agro-sistemului;
c) inrautatirea unui segment
al calitatii vietii; d) cresterea productiei agricole.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare privind avantajele industriei ecologice:
a) cresterea vanzarilor; b) reducerea costurilor energetice; c) cresterea cheltuielilor de adaptare a tehnologiei; d) imbunatatirea imaginii firmei.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la cerintele care trebuie sa fie respectate la imbunatatirea calitatii produselor din punct de vedere ecologic:
a) sa necesite mai putina energie in fabricatie; b) sa necesite ambalaj mai redus; c) sa utilizeze energie inepuizabila; d) sa contina componente care nu pot fi reparate.
Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata privind seria standardelor care se refera la managementul de mediu:
a) I.S.O. 9000:2000; b) I.S.O. 9004:2000; c) I.S.O. 14000; d) I.S.O. 45000.
|
