STAREA MEDIULUI IN JUDETUL PRAHOVA

Ecologie

ALTE DOCUMENTE

POLUAREA MARINA. CAUZE SI EFECTE CONFORM LEGII 17/1990

POLUAREA sI PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT

ACCIDENTE NUCLEARE

Ecologia ca sistem - Ecologia sistemica

EFECTUL POLUANTILOR AUTO ASUPRA SOLULUI SI PLANTELOR DIN ZONA ORSULUI CHISINEU CRIS

De ce sa construim ecologic si sa economisim energia?

Energia nucleara si efectele sale asupra omului si asupra mediului

PERCEPTIA PUBLICA A CONCEPTULUI DE NATURA SI A ECOLOGIEI

PROIECTUL ROSIA MONTANA INTRE RISCURI SI BENEFICII

SISTEME DE AGRICULTURA

Starea mediului în judeŢul PRAHOVA

Starea calit ii atmosferei

Poluarea de fond

Poluarea de fond reprezinta poluarea existenta în zonele în care nu se manifesta direct influenta surselor de poluare.

Statiile de supraveghere a poluarii de fond se amplaseaza în zone conventional "curate", situate la altitudini cuprinse intre 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km de centre populate, drumuri, cai ferate, obiective industriale etc.

Concentratiile poluantilor din aer si precipitatii, masurate în aceste zone constituie indicatori pretiosi pentru evaluarea poluarii la nivel regional si global.

Poluarea de impact

Poluarea de impact este poluarea produsa în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.

Din analizele efectuate în perioada 2003 - 2005 de catre laboratorul A.P.M. Ploiesti, în zona Municipiului Ploiesti, se constata urmatoarele:

* pentru poluantul sulfati în suspensie si aerosoli de acid sulfuric ( valoarea limita pentru un interval de mediere de 24 ore = 0,012 mg/mc)

În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta zona (PETROTEL LUKOIL, DBW, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori ridicate ale concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc) a variat intre :

0,0119 mg/mc (POLISERV2005) - 0,0125 mg/mc (Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2003 )

În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2 Pompieri, Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN, TIMKEN, UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul PETROBRrazi. Se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:

0,0122 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri si statiile Corlatesti,2004) - 0,0126 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri , 2003)

În zona de Nord a municipiului Ploiesti sunt amplasate statiile ICERP si RENEL care monitorizeaza activitatea unitatilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL, FRIGORIFER Ploiesti si traficul rutier (DN 1). Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: : NH3, NO2, SO2, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice ( g/mc), au variat intre :

0,0117 mg/mc ( ICERP, 2004) - 0,0121 mg/mc (ICERP, 2003)

În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M. Prahova sediu care monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB, ELECTROMETALICA si traficul rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, CO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, fenoli, ozon, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au variat intre :

0,0117 mg/mc ( APM, 2004) - 0,0123 mg/mc (APM, 2003)

Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari dispersia poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a produselor petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre:

0,0117 mg/mc (2004) - 0,0124 mg/mc (2003)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime zilnice în perioada 2003 - 2005 în punctele mentionate se constata scaderea concentratiei maxime în anii 2004 - 2005, dar care au prezentat totusi, în continuare, depasiri ale valorii limita.

* pentru poluantul hidrogen sulfurat (valoarea limita pentru un interval de mediere de 24 ore = 0,008 mg/mc)

0,0013 mg/mc (POLISERV, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2003) - 0,012 mg/mc (POLISERV 2004 )

0,0025 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri 2003) - 0,0102 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri , 2005)

0,0011 mg/mc ( APM, 2003) - 0,0046 mg/mc (APM, 2005)

0,0015 mg/mc (2003) - 0,005 mg/mc (2004)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime anuale în perioada 2003 - 2005 în punctele mentionate se constata concentratii maxime masurate în anul 2004.

* pentru poluantul amoniac (valoare limita pentru un interval de mediere de 24 ore = 0,1 mg/mc)

0,056 mg/mc (MOL, 2003) - 0,16 mg/mc (MOL, 2004 )

0,09 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri, 2004) - 0,189 mg/mc (statiile Corlatesti, 2003)

0,09 mg/mc ( ICERP, 2004) - 0,13 mg/mc (RENEL, 2005)

0,114 mg/mc ( APM, 2005) - 0,187 mg/mc (APM, 2003)

0,086 mg/mc (2005) - 0,127 mg/mc (2004)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime anuale în perioada 2003-2005 în punctele mentionate se poate observa o variatie relativ constanta a concentratiilor maxime:

* pentru poluantul particule totale în suspensie (valoarea limita pentru un interval de mediere de 24 ore = 0,15 mg/mc)

În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta zona (PETROTEL LUKOIL, DBW, FEROEMAIL, INCAF Ploiesti, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori ridicate ale concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc) a variat intre :

0,154 mg/mc (MOL, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2004) - 0,158 mg/mc (Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2005)

0,154 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri 2005) - 0,157 mg/mc (statiile Corlatesti, 2003)

0,157 mg/mc ( ICERP, 2005) - 0,175 mg/mc (ICERP, 2003)

0,156 mg/mc ( 2004) - 0,185 mg/mc (2003)

0,157 mg/mc (2003) - 0,163 mg/mc (2003)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor medii anuale în perioada 2003-2005, în punctele mentionate se observa ca în toate punctele de prelevare concentratia maxima anuala este mai mare decât valoarea limita, indicând niveluri ridicate de poluare cu particule în suspensie.

* pentru poluantul particule sedimentabile (valoare limita pentru un interval de prelevare de o luna = 17 g/mp) cantitatea maxima lunara (g/mp/luna) a particulelor sedimentabile a variat, în punctele de monitorizare, astfel:

A.P.M.- sediu
Corlatesti
MOL
POLISERV
ICERP

Se constata ca în punctele reprezentative pentru traficul rutier (APM, ICERP,) cantitatile maxime sunt mai mari comparativ cu cantitatile maxime din celelalte puncte.

Unii dintre cei mai periculosi poluanti, sunt metalele grele si de aceea studierea poluarii cu acestia este foarte actuala. In afara industriei, sursa de poluare cu metale grele a orasului o mai constituie traficul auto. Continutul mediu al elementelor chimice în depunerile de particule sedimentabile variaza în functie de complexitatea proceselor industriale.

Laboratorul din Agentia de Protectie a Mediului Prahova a determinat si analizat compozitia chimica a pulberilor sedimentabile în mai multe puncte de monitorizare, urmarindu-se variatia indicatorilor: plumb, cadmiu, fier, zinc, cupru. Cantitatile maxime lunare (mg/mp/luna) de metale depuse (masurate din pulberile sedimentabile) a variat, în punctele de monitorizare, astfel:

Din reprezentarea grafica a variatiei cantitatilor maxime lunare în perioada 2003-2005, în punctele mentionate se observa o variatie aproximativ constanta pentru plumb, cadmiu si fier, pentru indictorul zinc cantitatile masurate sunt mai mari în 2003.

Ploile acide

Deoarece precipitatiile sunt deosebit de eficiente în spalarea atmosferei, parametrii lor de calitate constituie indicatori pretiosi pentru evaluarea efectelor surselor de poluare a atmosferei atât la nivel regional cat si la nivel local.

Ploile acide reprezinta un puternic factor de stres chimic asupra mediului. Gradul ridicat de aciditate al precipitatiilor, evidentiat la scara globala, are la baza prezenta unor cantitati apreciabile de acid sulfuric si acid azotic, proveniti din oxidarea în atmosfera a dioxidului de sulf si a oxizilor de azot si reactia, în faza umeda, cu picaturile de apa din nori sau cu vaporii de apa din atmosfera. Ploile acide sunt rezultatul conversiei dioxidului de azot si a dioxidului de sulf. Odata ajunsi în atmosfera, acesti oxizi sunt transportati la distante mari fata de sursa de emisie, iar prin intermediul precipitatiilor se depun pe suprafata solului.

Ploile acide pot afecta, toate componentele mediului biotic si abiotic, natural sau construit. Astfel, sunt degradate apele de suprafata, cele subterane, solul, flora si fauna, si nu în ultimul rând sanatatea umana. Efecte negative evidente ale ploilor acide au fost constatate asupra ecosistemelor forestiere.

Acizii sulfuric si azotic si eventualii lor produsi de reactie continuti în precipitatii conduc la acidifierea (scaderea pH-ului) acestora, fiind în cea mai mare masura rezultatul activitatilor antropice si , în particular, a arderii combustibililor fosili în urma careia se degaja în atmosfera oxizi de sulf si de azot.

Laboratorul serviciului de Monitorizare, Sinteza si Coordonare din Agentia pentru Protectia Mediului Prahova efectueaza analiza precipitatiilor colectate de la statiile: R.A Ploiesti, Meteo Câmpina, Meteo Busteni, Meteo Azuga si Meteo Cheia. S-au efectuat analize pentru urmatorii indicatori: pH, conductivitate, aciditate/alcalinitate, sulfati, cloruri, amoniu, azotati, azotiti, calciu si magneziu.

În graficele de mai jos este prezentata variatia concentratiilor medii anuale pentru perioada 2004-2005:

Ozonul stratosferic

Stratul de ozon stratosferic este localizat la înaltimi de 10-15 km de suprafata pamântului si contine aproximativ 90% din ozonul atmosferic (O₃). Acest strat protejeaza viata pe pamânt deoarece el absoarbe razele ultraviolete-B (radiatie 280 - 390 nm) din radiatia solara, radiatie foarte periculoasa pentru organismele umane (poate genera cancerul pielii, cataracte, etc.) si în general pentru mediu.

In ultimii ani s-a observat o reducere a grosimii stratului de ozon: circa 3% în perioada 1979-1991 (deasupra Europei, în unele zone, reducerea a fost si de 7 % în ultimul deceniu).

Degradarea stratului de ozon a fost observata în urma cercetarilor de dupa 1963, când s-a constatat ca iarna si primavara se formeaza goluri în stratul de ozon în Arctica si Antarctica, cantitatea de ozon putând scadea uneori cu 30-40% din total. În acelasi timp si eficienta la retinere a razelor ultraviolete-B scade simtitor.

Diminuarea stratului de ozon este generata de patrunderea în stratosfera a unor substante, stabile chimic, emise la suprafata Pamântului din surse antropice sau naturale, substante care reactioneaza cu ozonul, epuizându-l. Principalele astfel de substante sunt: protoxidul de azot (N₂O) emis din procese naturale sau din activitati antropice (utilizarea îngrasamintelor chimice în agricultura, arderea combustibililor fosili în surse stationare si mobile, arderea biomasei), unii compusi clorurati (freonii). Reducerea stratului de ozon are efecte negative nu numai asupra ecosistemelor acvatice si terestre, dar si asupra materialelor, asupra proceselor chimice din atmosfera, influentând întreg echilibru al vietii pe pamânt.

Efectul de sera

O alta problema cu care se confrunta planeta este efectul de sera. Cele mai importante gaze care genereaza efectul de sera sunt: dioxidul de carbon (CO₂), monoxidul de carbon (CO) si metanul (CH₄) generate de surse antropice, dintre care cele mai importante sunt sursele stationare si mobile de ardere. Metanul este generat în cantitati apreciabile dintr-o multitudine de surse naturale si antropice cum sunt: fermentatia enterica, descompunerea materiilor organice, descompunerea deseurilor organice (deseuri menajere, dejectii, etc.), pierderi din extractia si transportul gazelor naturale.

In judetul Prahova s-a efectuat în anul 2005 un inventar privind gazele cu efect de sera, prin chestionarea unui numar de 38 de unitati industriale. Raportarea s-a facut pentru emisiile de CO2 echivalent, calculate prin procedura Corinair. S-a primit raspuns de la 15 societati, care detin instalatii cu putere termica mai mare de 20 MW, si de la 23 de societati, care au instalatii cu putere termica mai mica de 20 MW. Mentionam ca inventarierea a facut referire la emisiile rezultate în anul 2004. Astfel, emisiile de CO2 echivalent, rezultate de la instalatiile cu puterea termica mai mare de 20 MW, au totalizat 3.410.481,965 t.

Acest total însa nu include emisiile rezultate si de la abonatii SC DISTRIGAZ SUD SA, care detin centrale termice, dupa cum urmeaza:

-16.187 abonati la case

-13.817 abonati cu apartamente la bloc

-9 abonati cu centrala termica de scara, la bloc

-25 abonati cu centrale termice de bloc

La finele anului 2005, acestia totalizau 30.038 abonati.

Din reprezentarea grafica a emisiilor atmosferice anuale de gaze cu efect de sera - CO₂, CH₄, N₂O, se observa ca cea mai mare contributie la emisia de:

CO₂ si N₂O o au arderile în energie si industrii de transformare (SNAP 01)

CH₄ o au emisiile rezultate de la tratarea si depozitarea deseurilor (SNAP09)

Starea apelor de suprafAŢĂ si subterane

Starea rÂurilor

Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafata de 3738 kmp si face parte din bazinul Ialomita Buzau, cuprins între localitatile Predeal si Adâncata. Respectiva suprafata acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova.

Reteaua hidrografica, puternic dezvoltata, formeaza un bazin de forma palmata cu directia de curgere NV - SE. Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat.

Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care la rândul lor dreneaza suprafete întinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi si debite.

Folosintele consumatoare de apa din subbazinul Prahova preiau apa din surse de suprafata si din subteran, apa fiind folosita pentru alimentarea cu apa potabila, alimentarea cu apa industriala, zootehnie, irigatii, piscicultura, agrement.

Cel mai important consumator de apa este industria, în cadrul careia industria de prelucrare a titeiului si petrochimica este evident cea mai reprezentativa. Consumul pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat.

Faptul ca ponderea în judet o reprezinta industria de prelucrare a titeiului si petrochimica conduce la numeroase probleme legate de gospodarirea apelor, în general, si de poluarea acestora, în particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, înca de la punerea lor în functiune, cu zeci de ani în urma, la deteriorarea calitatii apei din pânza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor uzate de la cele 5 unitati de prelucrare a titeiului si petrochimie afecteaza radical calitatea receptorilor acestora.

În anul 2005, evolutia calitatii apelor curgatoare a fost urmarita si înregistrata în 16 sectiuni de supraveghere, 9 de ordinul I si 7 de ordinul II, amplasate pe cursuri principale de râuri si apartinând Sistemului National de Monitoring al Calitatii Apelor.

Râul Prahova a fost supravegheat în 6 sectiuni de control: Predeal, amonte Sinaia, Cornu, Nedelea, Tinosu si aval Tufani (Gherghita), iar râul Teleajen în 3 sectiuni de control: Cheia, Gura Vitioarei si Moara Domneasca.

Pe râul Azuga se afla o sectiune de control, în zona orasului cu acelasi nume.

Râul Doftana a fost supravegheat în doua sectiuni de control, amonte de lacul de acumulare Paltinu si amonte de punctul de confluenta cu râul Prahova.

Apa râului Cricovul Dulce a fost analizata din punct de vedere fizico - chimic si biologic doar în sectiunea de supraveghere Baltita.

Râul Cricovul Sarat, afluent al râului Prahova, s-a aflat în atentia noastra în doua sectiuni de supraveghere: Sângeru si Cioranii de Jos.

Pârâul Dâmbu se analizeaza în sectiunea de control Goga, aval de orasul Ploiesti.

Rezultatele analizelor fizico-chimice cât si cele biologice pentru probele de apa din cele 16 sectiuni sunt stocate în baza de date a noului program QUAL 2003 si sunt centralizate la nivel national.

Astfel, repartitia lungimii cursurilor de apa din întreg subbazinul râului Prahova, pe tronsoane caracteristice în anul 2005, este urmatoarea : 32 % (166 km) râu de clasa II de calitate, 23 % (121 km) de clasa a III-a, 21 % (111 km) de clasa a IV-a si 24 % (124 km) clasa a V-a.

Trebuie precizat ca tot anul 2005 a fost caracterizat de precipitatii foarte abundente, care au condus la cresteri semnificative ale debitelor râurilor, în general, si chiar la inundatii importante în unele perioade. Aceasta situatie particulara afecteaza calitatea apelor în sensul cresterii încarcarilor organice si turbiditatii datorita spalarii solului prin scurgerile masive pe versanti, dar si eventuale scaderi de concentratii de poluanti prin dilutie.

Referitor la variatia diferitilor indicatori chimici de calitate a apelor de suprafata în lungul râului, se observa în general tendinta crescatoare a valorilor acestora din amonte spre aval, cu exceptia oxigenului dizolvat. Acest lucru este explicat prin aportul pe care evacuarile de ape uzate îl au asupra calitatii apei râurilor si prin scaderea capacitatii de autoepurare în acelasi sens pe râu.

Starea lacurilor

In sub-bazinul Prahova se afla doua lacuri de acumulare folosite în scopuri complexe: alimentare cu apa potabila, atenuarea viiturilor, producere de energie, etc. Este vorba de Lacul Paltinu si Lacul Maneciu. Evolutia apei lacurilor s-a urmarit în timp, în trei sectiuni (amonte baraj, centru si coada), si pe un singur nivel.

Astfel, din punct de vedere fizico-chimic, clasa de calitate este a II-a, pentru cele doua lacuri. Pentru aprecierea stadiului trofic al lacurilor s-au analizat valorile indicatorilor specifici procesului de eutrofizare: azotul mineral total, fosforul total, clorofila ''a'', biomasa fitoplanctonica, alaturi de organismele indicatoare fito planctonice.

La lacul Paltinu, azotul total înregistreaza pe parcursul recoltarilor valori caracteristice stadiului hipertrof, iar în ceea ce priveste fosforul total, valoarea se încadreaza în stadiul oligotrof. Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice, stadiul trofic al lacului este oligotrof, iar clorofila ''a'' înregistreaza valori specifice stadiului mezotrof.

Deoarece azotul mineral total are valoarea de 1.898 mgN/l, corespunzator stadiului hipertrof, clasei a V-a, lacul Paltinu se incadreaza în stadiul hipertrof.

În ceea ce priveste lacul Maneciu, studiind variatia indicatorilor pentru aprecierea ritmului de eutrofizare, observam la azotul mineral total valori caracteristice stadiului hipertrof. Valorile gasite pentru fosforul total sunt caracteristice tot pentru stadiul eutrof.

Biomasa fitoplanctonica înregistreaza valori caracteristice stadiului oligotrof si clorofila ''a'' - valori specifice stadiului trofic.

Deoarece azotul mineral total are valoarea de 2.414 mgN/l corespunzator stadiului hipertrof, clasei a V-a, lacul Maneciu se încadreaza în stadiul trofic hipertrof.

Starea apelor subterane

În anul 2005, s-a urmarit calitatea apei subterane recoltate dintr-un numar de 37 de foraje de observatie situate pe teritoriul judetului Prahova. Determinarile fizico-chimice au fost esalonate pe campanii de recoltare, analizându-se urmatorii indicatori: pH, turbiditate, azotiti, azotati, azot amoniacal, conductivitate electrica, oxigen dizolvat, calciu, magneziu, alcalinitate, duritatea totala, permanenta si temporara, sodiu, potasiu, cloruri, sulfati, bicarbonati, fosfati, reziduu fix la 105 ^oC, fier total, mangan, substante extractibile cu eter de petrol si substante organice oxidabile (CCOMn\indice de permanganat).

Compozitia apelor subterane, aferenta forajelor studiate, cu amplasament acvifer în strat freatic sub 50 m este mult influentata de compozitia solurilor, regimul hidrografic, relief, conditii meteorologice si de activitatile umane (industrie, agricultura, activitati turistice, lucrari de infrastructura) . Dintre forajele studiate, unele prezinta valori medii anuale ce depasesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata cu Legea 311/2004. Cele mai seminificative depasiri sunt la indicatorii: cloruri, sulfati, azot amoniacal, azotiti, azotati, fier total, mangan, turbiditate si conductivitate electrica. Forajele care prezinta depasiri ale limitelor admise sunt amplasate în zona industriala Tatarani-Teleajen, CET Brazi, Halta Prahova dar si în zonele agricole Buda Palanca, Manesti, Adâncata, Baba Ana si Burias-Predesti.

Continutul ridicat de substante biogene (cloruri, azot amoniacal, azotiti, azotati) este rezultatul descompunerilor organice din sol, spalarii terenurilor agricole de catre apele meteorice si temperaturilor ridicate, în cazul forajelor Buda -Palanga, Adâncata, Baba Ana, Manesti si Aricesti-Rahtivani.

Daca turbiditatea este influentata mult de conditiile meteorologice, duritatea totala cu valori de peste 30 °G ca si mineralizarea crescuta (Baba Ana, Adâncata, Halta Prahova, Halta Prahova, Manesti, Buda-Palanca) sunt determinate de compozitia chimica a solurilor, marimea suprafetei si timpul de contact apa-roca, de adâncimea forajului.

Continutul ridicat de fier si mangan poate proveni din dizolvarea rocilor bogate în sarurile acestor metale si, în absenta pomparilor periodice, din contactul prelungit cu tubulatura metalica a forajului. Din rezultatele obtinute în Laboratorul de analize fizico-chimice si biologice Ploiesti si compararea lor cu valorile prevazute în Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata cu Legea 311/2004 si STAS 9450/88- Apa pentru irigarea culturilor agricole si alte standarde si normative, se pot aprecia orientativ posibilitatile de utilizare a apelor subterane din zonele unde sunt amplasate forajele de observatie, astfel: aproximativ 22% din foraje sunt potential potabile, aproximativ 54% se pot folosi pentru irigatii si 24% pot fi folosite în scop industrial.

Alimentarea cu apa potabila a populatiei

În judetul Prahova, înca de la începutul anului 2000, din totalul celor 104 localitati, 44 dispuneau de sisteme centralizate de alimentare cu apa. Procesul investitional în acest domeniu, în perioada 2001-2002, a fost dinamic, astfel ca aprox. 65 de localitati au în functiune sisteme centralizate de alimentare cu apa.

O serie de localitati au beneficiat de fonduri de investitii pentru dezvoltarea si imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa potabila. Astfel, prin fondurile Sapard s-au dezvoltat urmatoarele proiecte: "Extindere retele distributie apa in comuna Brebu, satele Manastire si Megiesesc", " Extindere si modernizare retele distributie apa in comuna Cornu", " Alimentare cu apa" in comuna Fantanele, " Construire sistem zonal alimentare cu apa in comuna Valcanesti, comuna Cosminele si comuna Dumbravesti", " Sistem zonal alimentare cu apa in comuna Jugureni -satele Jugureni si Marginea Padurii si comuna Gura Vadului - satele Gura Vadului Persunari si Tohani".

De asemenea, judetul Prahova a beneficiat si de proiecte finantate prin programul SAMTID, cum ar fi " Reabilitarea sistemelor de transport si distributie a apei potabile in orasele mici si mijlocii din judetul Prahova ".

Calitatea apei potabile este monitorizata de catre D.S.P.Prahova si producatorii/distribuitorii de apa, conform HGR 974/2004.

În cursul anului 2005 au fost efectuate expertize la surse si statii de tratare a apei, controale asupra sistemelor de stocare si supravegherea retelelor de distributie, cu recoltarea de probe ce au fost analizate în laborator, la anumiti indicatori fizico-chimici si bacteriologici.

In laboratoarele D.S.P.J. Prahova au fost analizate in anul 2005: 5304 probe din reteaua de distributie si 877 probe din fantani.

Din totalul de probe analizate, au fost necorespunzatoare: un numar de 1184 probe din instalatiile centrale (579 probe necorespunzatoare bacteriologic, 442 probe necorespunzatoare chimic si 163 necorespunzatoare chimic si bacteriologic) si 563 probe din fantani (291 necorespunzatoare bacteriologic, 94 necorespunzatoare chimic si 178 necorespunzatoare chimic si bacteriologic).

Inventarierea informatica a retelei de distributie apa potabila a început în anul 2003, cu ajutorul unui Sistem Informatic Geografic GIRIS, aflat în dotarea SC APA NOVA SA Ploiesti. La nivelul anului 2005 existau 796 km lungime de retea apa potabila in Municipiul Ploiesti. Reteaua de canalizare este în sistem unitar, la nivelul anului 2005 rezultând o lungime (inventariata partial) de 288,4 km lungime.

Alimentarea cu apa a Municipiului Ploiesti se asigura din surse subterane si de suprafata; reteaua de distributie este realizata în sistem inelar, cu diametre între 900-100 mm si o lungime de 796 km. Statiile de pompare de pe raza municipiului sunt: Podul Înalt, Crângul lui Bot, Gageni, Malu Rosu, Muzicanti, Mihai Bravu.

Pentru îmbunatatirea alimentarii cu apa potabila a localitatilor exista un proiect finantat prin programul SAMTID - " Reabilitare sisteme de transport si distributie a apei potabile in orasele mici si mijlocii din judetul Prahova " (AZUGA, BAICOI, BREAZA, BUSTENI, COMARNIC, MIZIL, PLOPENI, SINAIA, SLANIC, URLATI, VALENII DE MUNTE).

2.2.2.5 Situatia apelor uzate menajere si industriale

S.G.A. Prahova are în evidenta 424 de folosinte de apa în bazinul hidrografic Prahova, din care : 404 alimentari cu apa, 11 amenajari piscicole si 9 alimentari irigatii. Din acestea, majoritatea (gospodarii orasenesti, agenti industriali din diferite sfere de activitate si alte activitati) evacueaza ape uzate, care ajung direct sau indirect în cursurile de apa, astfel : 81 de unitati evacueaza apele uzate direct în râuri, altele deverseaza în sisteme de canalizare oraseneasca sau ale altor unitati industriale ori în bazine vidanjabile.

Majoritatea unitatilor dispun de statii de epurare, mai mult sau mai putin eficiente în înlaturarea substantelor nocive din apa uzata. Evacuarea apelor uzate în sistemele de canalizare se face de obicei dupa o prealabila epurare locala, de cele mai multe ori insuficienta fata de capacitatea de epurare a statiilor finale.

O mare parte dintre statiile de epurare sunt construite cu multi ani în urma si, datorita lipsei posibilitatilor financiare si a exploatarii intensive si îndelungate, au devenit necorespunzatoare cerintelor actuale.

Separat de automonitoringul unitatiilor, reprezentantii S.G.A. Prahova recolteaza si analizeaza în mod curent probe de apa uzata evacuata în cursurile de apa, cu o frecventa stabilita în directa legatura cu impactul asupra receptorului.

La elaborarea sintezei de calitate pe anul 2005, s-au luat în considerare si s-au întocmit fisele anexate pentru 62 guri de evacuare de la 57 de unitati din cele 81 cu evacuare directa în cursurile de apa. Celelalte unitati au o importanta redusa (impact neglijabil asupra cursului de apa) sau n-au functionat în 2005.

Incarcarile apei uzate evacuate cu poluanti, cât si depasirile acestora fata de limitele reglementate, au fost stabilite pe baza datelor stocate de programul Qual 2003 - subsistemul Ape uzate.

Privind volumele de apa evacuata în anul 2005 se constata ca acestea au crescut în raport cu anul anterior (50.9 fata de 45.8 mil.mc/an), în principal pe seama repornirii activitatii S.C. Petrotel-Lukoil (5.1 fata de 2.4 mil. mc/an) si cresterii productiei la combinatul petrochimic Petrobrazi (6 fata de 2.6 mil. mc/an).

Asa cum se vede si din grafic, cea mai mare pondere în volumul de apa evacuat în cursurile de apa o au gospodariile comunale. Acestea au avut o scadere a cantitatilor de apa evacuate în anii 2002-2004, probabil din cauza campaniilor de contorizare a consumului casnic, intrând acum pe un palier în jurul valorii de 30 mii mc. Celelalte evolutii, pentru celelalte ramuri economice, sunt nesemnificative.

ind. alimentara

prel. Cauciuc (ind.prelucrare lemn)

petrochimie

gospodarii comunale

altele

ind. energiei termice

Totodata, modul de functionare al instalatiilor de epurare conduce catre o încadrare necorespunzatoare în limitele reglementate: 32% din totalul volumului evacuat este suficient epurat, ramânând totusi ca marea parte a volumului sa fie înca insuficient epurate (61%), la care se mai adauga un volum de 1% neepurat.

In ceea ce priveste cantitatile reale de poluanti evacuate cu apele uzate în decursul anului 2005 se observa o scadere semnificativa si continua doar în ceea ce priveste indicatorul suspensii fata de anii 2002-2004 si o scadere a consumului biochimic de oxigen CBO5 pe care o speram continuata si în anii urmatori. In graficul de mai jos sunt prezentati doar indicatorii de calitate cei mai frecvent verificati si care dau si o masura a gradului de încarcare a apelor evacuate.

Provenienta volumelor evacuate este majoritar oraseneasca (29,98 mil. mc/an - 58 %), urmata de industria prelucrari chimice (16.5 mil. mc/an - 32%), producerea energiei si industria alimentara (1,5 respectiv 0.8 mil. mc/an - 3% si 2%), toate celelalte însumând 8%.

Cele mai frecvente depasiri ale limitelor admise sunt la indicatorii suspensii, amoniu, CBO5.

Acestea fiind valori relative la conditiile de reglementare, o analiza mai corecta se face urmarind cantitatile de poluant efectiv evacuate cu apa uzata în decursul unui an (tone poluant pe an).

Se constata scaderea relativa si moderata a ponderii gospodariilor comunale în poluarea cursurilor de apa cu toate tipurile de poluanti fata de industria petrochimica care câstiga teren, datorita cresterii volumelor de apa evacuate de acestea din urma.

Totusi, ramâne evidenta contributia covârsitoare a gospodariilor comunale la poluarea râurilor din judet. Extinderile si modernizarile statiilor de epurare aferente s-au realizat în procent semnificativ comparativ cu numarul mare de statii subdimensionate cantitativ si calitativ. In anii 2004-2005, au fost puse în functiune statii noi de epurare pentru comunele: Floresti, sat Calinesti-com. Floresti, Valea Calugareasca, Paulesti si Maneciu Pamânteni. Deasemeni, s-au finalizat lucrarile privind extinderea si retehnologizarea statiilor Valenii de Munte si Maneciu-Ungureni în cadrul proiectului ''Reabilitare economica si ecologica a bazinului Teleajen''. Pentru municipiul Ploiesti, s-a obtinut aprobarea pentru accesarea unor fonduri ISPA pentru extinderea si retehnologizarea statiei de epurare existente, urmând ca lucrarile sa demareze în anul 2006.

Urmatorul poluator important - industria petrochimica, cunoaste o dezvoltare a sistemelor de epurare, ca urmare a lucrarilor de retehnologizare si modernizare realizate: SC Petrotel -Lukoil si-a modernizat si retehnologizat în totalitate statia de epurare, iar SC Petrom Sucursala Petrobrazi a finalizat o parte din lucrarile de modernizare a statiei de epurare, respectiv treapta biologica, reducând posibilitatea impurificarii emisarului prin apele uzate evacuate, dar nu si riscul impurificarii receptorului prin infiltratiile din subteranul infestat, mai ales în zona evacuarii de la Petrom- Petrobrazi.

Este de subliniat ca si cele mai mari depasiri ale limitelor maxim admise prin actele de reglementare se constata de asemeni în cazul evacuarilor de ape uzate de la gospodariile orasenesti, cunoscuta fiind situatia precara a statiilor de epurare, desi aglomerarile umane se dezvolta atât demografic, cât si industrial.

O alta cauza a faptului ca orasele judetului sunt principala sursa de poluare este si ponderea lor majoritara ca debit evacuat (58 % din total), fata de industria prelucrarilor chimice care evacueaza 32% din total.

Se contureaza din nou aceeasi problema, chiar din ce în ce mai acuta: nevoia de îmbunatatire a calitatii apelor uzate evacuate de la orase. Aceasta se poate rezolva pe de o parte prin operarea mai eficienta a instalatiilor existente, iar pe de alta parte prin extinderi si modernizari ale aproape tuturor statiilor de epurare, ceea ce necesita si un efort financiar important.

Nu în putine cazuri si deloc lipsite de importanta, statii de epurare orasenesti epureaza, alaturi de ape menajere si ape industriale, cu un continut variat de poluanti, fluctuant în timp, ca natura si concentratii. Statia de epurare nu are de obicei capacitatea tehnica de a epura aceste ape, iar stoparea sau controlul lor sunt dificile pentru gospodariile orasenesti care se confrunta deja cu multe alte probleme.

Este de subliniat situatia unor aglomerari umane - orase si comune - importante care nu dispun de sisteme centralizate de canalizare si, prin urmare, nici de statie de epurare a apelor uzate.

Acestea contribuie din plin la poluarea cursurilor de apa, mai ales a afluentilor cursurilor principale, ducând, alaturi de poluarea agricola (scurgerea de pe terenurile tratate cu îngrasaminte a unor ape impurificate), la poluarea difuza a râurilor. Acest tip de poluare, cauzata atât de scurgerile din gospodariile individuale si din anexele de crestere a animalelor cât si de activitatile agricole, se manifesta cu intensitate îngrijoratoare la aparitia precipitatiilor si a dezghetului si totdeauna este greu de cuantificat si stopat. Aceasta problema apare, la fel de pregnant si periculos si acolo unde orasele dispun de retea de canalizare doar pentru un anume procent, redus de obicei, din populatie. Gospodariile nedeservite de canalizarea orasului evacueaza ape uzate în aceleasi conditii ca si cele aflate în mediul rural.

Ca si în anii anteriori, în industrie se constata, în functie de caz, câteva situatii importante:

îmbunatatirea epurarii apelor în unele cazuri datorita constientizarii importantei acestui domeniu în raport cu cel productiv, unitatea având uneori posibilitati financiare mai bune ca în trecut; Exista situatii când o exploatare defectuoasa a instalatiilor de epurare sau incapacitatea tehnica a acestora s-au datorat necunoasterii si lipsei de pregatire profesionala a personalului desemnat, si au fost imediat remediate în dorinta de a îndeplini conditiile de autorizare din punct de vedere al gospodaririi apelor. Schimbarea proprietarului a condus, în multe cazuri, si la schimbarea opticii cu privire la acest domeniu si, pe lânga îndeplinirea conditiilor impuse la privatizare, si la acordarea importantei cuvenite.

închiderea operationala a unor fabrici în scopul privatizarii, ceea ce a condus la încetarea evacuarii de ape uzate, dar si la neglijarea statiilor de epurare;

imposibilitatea operarii eficiente a statiilor de epurare si mai ales a retehnologizarii acestora datorita lipsei mijloacelor financiare pe fondul crizei economice profunde cu care se confrunta ;

tendinta de înrautatire a calitatii apei la intrarea în statiile de epurare industriale aceasta având alte caracteristici decât cele prevazute la construirea fabricilor cu multi ani în urma, duce la imposibilitatea statiilor de a epura apele la calitatea impusa de normative ;

unitati industriale cât si gospodarii comunale au întocmit Programe de Etapizare ale lucrarilor necesare pentru conformarea cu prevederile Legii Apelor 107/96 si cu normativele NTPA 001 si NTPA 002. Aceasta masura ar fi trebuit sa asigure o schimbare a situatiei suficient de precare în care se afla apele de suprafata sau cele subterane. Dar, coroborând cu potentialul economiei nationale, termenele din Programele de Etapizare se amâna mult, mai ales în cazul gospodariilor comunale, din motive financiare, amânând în acest fel si realizarea scopului final.

unitatile economice nou construite, prin contrast, desi putine, nu pun probleme de acest gen, ele fiind dotate cu statii de epurare care folosesc tehnologii si echipamente moderne, fiabile si eficiente pentru încarcarile reale ale apelor uzate rezultate din procesul tehnologic. Din pacate, neaplicarea sistemului de prime pentru unitatile economice cu interes major în epurarea apelor uzate sau în reducerea poluarii apelor (prin orice masura) nu stimuleaza initiativa.

Judetul Prahova a beneficiat de cateva proiecte in domeniul canalizarii si al epurarii apelor menajere uzate, finantate prin Programul SAPARD, cum ar fi: « Canalizare si statii de epurare la Floresti-Calinesti », "Canalizare noua sis tatie de epurare" in comuna Paulesti, "Canalizare si statie de epurare" in com. Valea Calugareasca.

Pentru Municipiul Ploiesti a existat o finantare ISPA pentru proiectul: "Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate in municipiul Ploiesti".

Starea solurilor

Solul este alcatuit din: material mineral provenit din dezagregarea si alterarea rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenita din precipitatiile atmosferice sau irigatii si din aer. Proportia în care aceste componente se gasesc în sol determina gradul de fertilitate a solului.

În judetul Prahova, repartitia solurilor pe categorii de folosinta este urmatoarea:

In anul 2005, in judetul Prahova s-a aplicat, pe o suprafata de 90.484 ha, o cantitate de 7415 t ingrasaminte.

ANIF RA Sucursala Teritoriala Arges - Buzau, Unitatea de Administrare Prahova administreaza toate amenajarile de irigatii, desecare si combaterea eroziunii solului din judetul Prahova.

Movila Vulpii - Suprafata amenajata 1852 ha , ce cuprinde statia de punere sub presiune Buda si plotul aferent ( retea de conducte îngropate )

Leaot - Suprafata amenajata eligibila 1500 ha , ce are in componenta Canalul Leaot principal si o retea de canale aferente ce deriva din acesta, însumând 23,6 km .

Draganesti - Suprafata amenajata 1286 ha, ce cuprinde Statia de pompare de baza si o retea de canale ce însumeaza 2,5 km .

Iazul Morilor Prahova - Suprafata amenajata 1064 ha, ce cuprinde canalul principal 25 km si doua canale secundare, în lungime de 4,6 km .

În judetul Prahova exista numeroase societati ce-si desfasoara activitatea în domeniul industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide), precum: S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SC PETROM SA Sucursala PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti-Punct de lucru Rafinaria VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Româna S.A. Câmpina.

De asemenea, sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca.

Toate aceste depozite de deseuri industriale constituie presiuni importante asupra calitatii solurilor din judetul nostru.

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova monitorizeaza calitatea solurilor din punct de vedere al continutului de metale grele în sol (Cd, Pb, Zn, Ni, Cu), din imediata vecinatate a principalelor artere de circulatie din judet.

În urma monitorizarii calitatii solului din punct de vedere al continutului de metale grele, în cele 11 puncte de pe DN 1 si în 5 puncte de pe Valea tejealenului, valorile medii anuale masurate pentru nichel, cadmiu, zinc, cupru, depasesc valorile normale în sol (conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997), dar aceste valori nu depasesc pragurile de alerta pentru tipurile de folosinte sensibile si mai putin sensibile .

În vederea monitorizarii calitatii solului, s-au efectuat de catre Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Ploiesti o serie de studii pedologice, destinate realizarii-reactualizarii sistemului judetean (national) de monitorizare sol-teren pentru agricultura .

În anul 2005 au fost analizate 3 teritorii administrative (8219,0 ha ), cu fazele teren, birou, laborator.

În cazul Sucursalei PETROBRAZI din SC PETROM SA s-a urmarit calitatea apei subterane, conform Programului de monitorizare al unitatii, concentratia produsului petrolier în probele de sol analizate a variat intre 531 mg/kg si 940,4 mg/kg.

La SC STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina au fost prelevate probe de sol din incinta societatii si din zonele depozitelor de deseuri, care au fost analizate de catre SC CEPIEM SA BUCURESTI si SC PETRODESIGN SA BUCURESTI.

În cadrul Sucursalei PETROBRAZI, apartinând SC PETROM SA, exista câteva zone critice sub aspectul degradarii solului - Batal mare, Batal mic, Batal gara Brazi, Batal triaj Ploiesti, precum si zonele cu conducte transport produse petroliere.

La SC Rafinaria STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina s-au depistat urmatoarele zone sensibile din punct de vedere al degradarii solului:

Zonele amplasamentelor unde solul prezinta un continut total de hidrocarburi din petrol superior pragului de interventie,datorita poluarii istorice;

Zonele batalelor de gudroane Bucea si Turnatorie,unde solul indica o reactie slab acida datorita tipului de deseu depozitat.

La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si precipitatiile abundente din anul trecut (primavara -vara 2005), care au provocat numeroase si masive alunecari de teren , modificari substantiale ale pânzei freatice, cresteri de debite ale afluentilor râului Prahova si ale torentilor , aparitia de noi izvoare si mustiri de apa, cu toate neplacerile care rezulta de aici (deteriorari de drumuri, deteriorarea retelelor de alimentare cu apa, deversari ale foselor septice, deteriorari de locuinte, doborârea arborilor, antrenarea deseurilor menajere în cursurile de apa).

Incepând cu luna martie 2005, ploile torentiale frecvente si deosebit de puternice au provocat în toate cartierele orasului Comarnic reactivarea alunecarilor de teren mai vechi si activarea altora noi, care sunt active si în prezent. Au fost afectate D.J. 101 A, 8 drumuri comunale si 30 proprietati private. De exemplu, în Podul lui Neag, locuinta Niculescu a fost complet distrusa, 4 locuinte au fost grav afectate de pe str. Ceairului si str. Poiana, Str. scolii, DN1. Viiturile au provocat pagube importante apararilor de mal din zona statiei de epurare si din zona puntii pietonale peste râul Prahova, punctul Clinci.

Zonele critice care necesita reconstructia ecologica de pe raza Sucursalei PETROBRAZI sunt: la Batalul mare, la Batalul mic, la Batalul de la Gara Brazi, la Batal ul Triaj Ploiesti.

Pe raza Rafinariei STEAUA ROMÂNĂ Câmpina este necesar a se efectua reconstructie ecologica în zonele depozitelor de deseuri.

Agricultura, alaturi de industrie, poate deveni una dintre sursele importante de agenti poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiant, prin degradare sau chiar distrugerea unor ecosisteme. Agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si a apei prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor sau apei de irigat.

In urma desfasurarii activitatii de transport titei si gazolina de catre SC CONPET SA Ploiesti, pe raza judetului Prahova s-au produs 39 de avarii neprovocate (coroziune) si un numar de 31 de avarii provocate (infractiune) in anul 2005, in urma carora au fost infestate suprafete de teren care au fost redate in circuitul agricol in totalitate. Actiunile intreprinse de societate pentru redarea suprafetelor poluate in circuitul productiv au constat in: decopertarea pamatului infestat cu produs petrolier si, dupa caz, tratarea in situ cu produse biodegradabile.

Starea padurilor

Suprafata totala a fondului forestier în judetul Prahova este de 139.397 ha, din care fond forestier proprietatea statului - 119.897 ha si fond forestier privat - 19.500 ha.

Din totalul padurilor administrate de Directia Silvica Ploiesti, 71% reprezinta paduri natural fundamentale, constituite din specii principale de baza, precum fagul, bradul, molidul, stejarii, zavoaiele de plopi si salcii, 7% arborete derivate, constituite din specii secundare de interes economic mai mic, precum carpenul, jugastrul, ulmul, mesteacanul si 22% arborete artificiale de molid, pin si plopi euramericani, în afara arealului pentru producerea de lemn de celuloza.

Distributia suprafetei padurilor (114.759,6 ha) dupa principalele forme de relief este urmatoarea:

Actiunea de monitorizare a starii de sanaatate a padurilor din judetul Prahova se executa prin reteaua de sondaje permanente (4x4km), în baza Programului de cercetare aprobat si finantat de REGIA NATIONALA a PADURILOR, respectiv a Legii nr. 444 privind functionarea Sistemului national de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura.

În anul 2005, starea de sanatate a padurilor a fost influentata, pe de-o parte de factorii climatici (precipitatii), de dinamica factorilor geomorfologici (alunecari de teren), factori antropici (noxe industriale, scurgeri petroliere si incendii), precum si de actiunea bolilor si daunatorilor.

Astfel, s-a constatat o usoara scadere a actiunii insectelor defoliatoare a caror suprafata infestata a fost în 2005 de 62953 ha fata de 65962 ha în 2004, o scadere a suprafetelor infestate cu insecte de scoarta de 72473 ha în 2005 fata de 73765 ha în 2004 si o scadere a actiunii parazitilor vegetali de la 507 ha in 2004 la 457 ha în 2005. si la ceilalti daunatori biotici s-au constatat scaderi ale suprafetelor infestate, situatie care s-a datorat parte actiunilor de combatere efectuate în anii anteriori si parte conditiilor meteorologice din anul trecut. A avut loc o crestere a suprafetelor afectate de doborâturi de vânt si rupturi de zapada, de la 1335 ha în 2004 la 6424 ha în 2005 precum. S-au produs inundatii pe o suprafata totala de 3513 ha.

Zona de câmpie a judetului Prahova este în deficit de terenuri acoperite de padure, drept pentru care Directia Silvica Ploiesti urmareste preluarea de terenuri sau cumpararea acestora în vederea împaduririi.

Suprafata totala regenerata a fost de 247 ha, din care regenerari naturale 139 ha si regenerari artificiale 108 ha.

Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Habitatele de stâncarii din Muntii Ciucas si Bucegi se caracterizeaza prin prezenta a numeroase specii vegetale endemice Thesium kerneranum, Leontopodium alpinum -monument al naturii, Festuca versicolor ce apare ca facies între 1800 si 1950 m, Sesleria haynaldiana ce formeaza asociatii vegetale bogate, Koeleria macrantha. Totodata aici traiesc mai multe specii endemice de gasteropode Alopia glorifica elegantissima, Alopia nefasta, Alopia nixa, Alopia canescens, Acicula similis, Mastus transsylvanicus, Helicigona banatica-relict cuaternar. In acest sens se remarca spatiul Muntilor Ciucas, considerat a fi centru unic de geneza la scara mondiala pentru genul Alopia.

În etajul alpin inferior pe versantul nordic si brâna mare a Jepilor Mici se întâlneste Pinus cembra- zâmbru, relict glaciar.

În golurile alpine si prin abrupturi traiesc aprox. 50 specii de pasari. Aici se întâlneste si Rupicapra rupicapra -capra neagra, precum si Lynx lynx -râsul, singurul pradator care se încumeta sa o vâneze în acest habitat. Trebuie precizat ca în Carpati traieste cea mai mare dintre rasele geografice ale caprei negre, în Ciucas ea fiind reintrodusa relativ recent (1975-1976).

Reprezentativa pentru pajistile umede este Poiana Costila ( Bucegi) unde exista un numar de 28 de specii vegetale endemice si 6 specii monument al naturii ( Larix decidua-larice, Trollius europeus -bulbucii, Gentiana lutea, Saxifraga demissa, Androsace villosa ). Unele pajisti uscate din Muntii Bucegi si Ciucas sunt caracterizate de prezenta speciilor de orhidee monument al naturii, Nigritella nigra si Nigritella rubra.

Fauna habitatelor de padure cuprinde mamifere mari Sus scrofa attila - mistret , Felis silvestris - pisica salbatica , Ursus arctos- urs , Canis lupus - lup , Capreolus capreolus ssp. transsylvanicus -caprior- specie endemica pentru România, Cervus elaphus carpathicus- cerbul-neoendemit. De mentionat ca, alaturi de urs si lup, prezenta râsului este semnul unor ecosisteme relativ putin degradate de om. Arealul acestora se circumscrie mai ales Muntilor Bucegi si Ciucas. Tetrao urogallus rudolfi -cocosul de munte- relict glaciar este întâlnit în padurile de conifere din judetul nostru.

In judetul Prahova au mai fost semnalate, punctiform, si o serie de specii de animale rare

Pitymys subterraneus ssp dacius - soarece subpamântean, endemism capturat într-un singur exemplar în loc.Gageni

Clethrionomys glareolus - soarece scurmator, descris prima data dupa o captura facuta la Bustenari

Myotis ikonnikovi - liliacul lui Ikonnikov, identificat în 1962 printr-un exemplar recoltat la Câmpina.

Eptesicus sodalis - liliacul de stol, capturat pentru prima data la noi în tara, la Bustenari. De remarcat faptul ca toate speciile de chiroptere necesita o protectie stricta, conform Legii 462/2001.

Boettgerilla pallens-gasteropod colectat numai din Sinaia, la poalele muntelui Cumpatu

Serrulina serrulata- gasteropod foarte rar, de origine caucaziana, colectat si în padurile de lânga Ploiesti

La acestea se adauga câteva specii de reptile si amfibieni ce necesita, de asemenea, o protectie stricta: Natrix tessellata - sarpele de apa, Triturus cristatus- tritonul cu creasta, Bombina variegata- broasca cu pântec auriu.

Din punct de vedere geografic, Muntii Ciucas apartin provinciei dacice, iar din punct de vedere zoo-geografic predomina formatiunile nemorala si boreala, aceasta zona reprezentând un nucleu endomogen viguros. Circumscrierea genului de gasteropode Alopia numai în Carpati face din acestia un centru unic de geneza la scara mondiala. Manifestarea endemitelor pe arii foarte mici a generat o vicarianta accentuata, un exemplu tipic fiind Alopiile din Ciucas care traiesc într-un spatiu limitat la aceasta zona.

Genul Alopia reprezinta un endemism carpatic, având în masivul Ciucas 4 specii si 12 subspecii ( a se vedea si referatul Muzeului Judetean de stiintele Naturii Prahova ).

În zona Ciucas este înregistrat un centru genetic secund ( centru de speciatie ) pentru genul Deroceras, fapt ce plaseaza acesti munti pe primul loc în Europa, primul centru la nivel mondial fiind în muntii Caucaz. Deoarece teritoriul, ca peisaj, nu poate fi detasat de aspectul sau fizic concret, cunoasterea peisajului din Muntii Ciucas s-a facut prin lectura elementelor materiale si structurale care îl alcaturoces incluzând etapa de identificare a celor mai semnificative ecosisteme si habitate naturale din spatiul respectiv.

Fauna salbatica este reprezentata prin efective optime de urs, cocos de munte, cerb carpatin, capra neagra, cerb lopatar, mistret, caprior, vulpe, fazan si iepure.

În judetul Prahova se poate spune ca impactul antropic este resimtit si în ceea ce priveste starea florei si faunei salbatice, inclusiv asupra speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia. Astfel "floarea de colt" (Leontopodium alpinum) si "bulbucii de munte" (Trollius europaeus) se recolteaza si se comercializeaza desi sunt monumente ale naturii si sunt ocrotite prin lege. Din "Poiana cu narcise" din Valea Rea, Muntii Baiului, se recolteaza narcise (uneori plantele sunt scoase din pamânt cu bulbi) desi sunt ocrotite prin lege. În Parcul Natural Bucegi se exploateaza jneapanul (Pinus mugo), desi este ocrotit de lege, în conditiile în care este singura specie care stabilizeaza pamântul în zona alpina.

Datorita impactului antropic (constructii de case, complexe hoteliere, turism dezorganizat si lipsa educatiei ecologice) precum si a defrisarilor arealului de raspândire a multor specii declarate monumente ale naturii sau care sunt endemice, rare sau periclitate s-a restrâns comparativ cu alti ani (in cazul speciilor vegetale); iar în cazul speciilor de pasari sau animalele acestea sunt amenintate cu disparitia, desi multe dintre ele sunt monumente ale naturii sau sunt ocrotite la nivel national si international. De exemplu, lebedele (Cygnus sp.), berzele (Ciconia ciconia), egretele (Egretta sp.), rândunelele (Hirundo sp.) sunt amenintate cu disparitia datorit[ restrângerii habitatelor naturale (desecari de lacuri), distrugerea cuiburilor sau vânarii (lebedele); râsul (Lynx lynx) si pisica salbatica (Felis sylvestris) sunt amenintate cu disparitia datorita vânarii si restrângerii habitatului natural, desi sunt ocrotite prin lege la nivel national si international. O serie de animale sunt vânate desi ele sunt ocrotite la nivel national si international, cum ar fi capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus sp.), lupul (Canis sp.).

La nivelul judetului Prahova flora este bine reprezentata printr-un numar mare de specii care populeaza toate habitatele si sunt compuse din 50 ordine cu 110 familii. Marea majoritate din aceste familii sunt specii din flora spontana, iar un numar de 79 specii sunt plante de cultura si ornament ; 25 specii sunt plante cultivate in parcuri, 24 specii sunt plante rare, 9 sunt specii endemice, 15 sunt plante parazite, 12 specii sunt cuprinse in plantatii forestiere iar un numar de specii sunt plante medicinale.

In catalogul faunei de vertebrate reiese ca sunt 304 specii de vertebrate, dintre care 33 specii de pesti de apa dulce,15 sunt specii de bacterieni, 10 sunt specii de reptile, 202 sunt specii de pasari, 44 specii sunt mamifere.

Aceste specii si habitate se constituite in ecosisteme naturale si semi-naturale, si formeaza in fapt suportul vietii, asigurând resursele ce stau la baza dezvoltarii economico- sociale prin monitorizarea si administrarea eficienta a unei retele de arii protejate; astfel se asigura premizele pentru conservarea unei structuri diverse si echilibrate a capitalului natural si transmiterea acestuia generatiilor urmatoare.

Starea ariilor protejate

Parcul Natural Bucegi s-a constituit prin ORDINUL 7/27.01.1990 al M.A.P.P.M. În prezent statutul legal al Parcului Natural Bucegi a fost dat de Legea 5/12.04.2000 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III a - "Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii" 1.0- " Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale" la pozitia H- " BUCEGII" - cu o suprafata de 32.663 ha , întins pe teritoriul a 3 judete: Prahova, Dâmbovita si Brasov. Pe teritoriul judetului Prahova - Parcul Natural Bucegi ocupa o suprafata de cca. 8322 ha. .El include, teritorial, Rezervatia Naturala Bucegi (Abruptul Prahovean), Rezervatia Naturala "Coltii lui Barbes" si Rezervatia Geologica "Punctul Fosilifer Plaiul Hotilor".

Pe teritoriul judetului Prahova exista sapte arii protejate cu statut legal, declarate prin Legea 5 / 2000, dupa cum urmeaza:

Primele trei rezervatii din tabelul de mai sus sunt incluse într-o arie protejata de categorie superioara si anume Parcul Natural Bucegi, a carui delimitare a fost stabilita prin HG 230 / 2003. Parcul se desfasoara pe teritoriul administrativ a trei judete, Prahova, Dâmbovita si Brasov, suprafata ocupata în Prahova fiind de 8322 ha.

Mentionam ca ariile protejate incluse în Parcul Natural Bucegi sunt supuse regimului de management specific acestuia, desfasurat de o structura proprie de administrare aflata în subordinea R.N.P.ROMSILVA, avînd sediul la Moroieni, în jud.Dâmbovita . Pentru celelalte arii protejate nu au existat solicitari de preluare în custodie, acesta fiind motivul pentru care la ora actuala nu se exercita un control riguros asupra modului cum se desfasoara unele activitati în aceste zone.

Rezervatia "Abruptul prahovean " a fost legiferata prin J.C.M. nr. 965/1943 si prin Legea 5/2000. Lista speciilor protejate în rezervatia Abruptul Prahovean cuprinde 2 specii de mamifere (capra neagra si râsul), 7 specii de pasari (cocosul de munte, acvila de munte, bufnita mare, corbul), 1 specie de pesti (pastravul), mai multe specii de nevertebrate si peste 35 specii de plante (papucul doamnei, sângele voinicului, floarea de colti, ghintura galbena, garofita alba, crucea voinicului, jneapanul, zâmbrul, tisa, laricele, gentiana).

Rezervatia naturala "Muntii Coltii lui Barbes" a fost legiferata prin J.C.M. nr.965/1943 si Legea 5/2000. Aici exista specia floricola Iris dacica (stânjenelul de munte) - endemism în muntii Bucegi. Fauna rezervatiei este reprezentata prin: urs, mistret, lup, caprioara, acvila de munte, cerbul si vulturul.

Rezervatia Geologica "Punctul Fosilifer Plaiul Hotilor" a fost legiferata prin H.C.M. nr.894/1952 si Legea 5/2000. Obiectul ocrotirii îl constituie blocurile de calcar de Stramberg care contin circa 250 specii fosile, dintre care bivalvele reprezinta 80 de specii, gasteropodele 60 de specii si în numar mai mic decapode, cefalopode, branhiopode, corali, spongieri si hidrozoare.

De asemenea, au fost facute 10 propuneri de noi arii protejate care au fost introduse în Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Prahova, dupa cum urmeaza:

Aceste propuneri, considerate a fi de interes national, vor fi fundamentate stiintific în vederea declararii lor, prin lege, ca arii naturale protejate de diferite categorii.

La ariile enumerate mai sus se adauga un numar de 134 de zone de interes local, a caror evaluare se va face în functie de datele disponibile privind patrimoniul natural de aici.

Un statut aparte au Muntii Ciucas, pentru a carui declarare ca parc national s-au facut deja demersurile necesare, acest proiect fiind finalizat si aflat în curs de declarare în anul 2006. În aceasta perspectiva, actuala rezervatie Tigaile Mari va fi inclusa în viitorul parc.

Masivul Ciucas apartine categoriei "peisaj montan" în cadrul careia se disting ca subunitati apele curgatoare, formatiunile ierboase naturale de pajiste, tufisurile, formatiunile stâncoase si padurile. De mentionat ca aceasta identificare are un caracter foarte larg, diversitatea peisajelor din acesti munti necesitând un studiu mai aprofundat care sa permita controlul evolutiilor ecologice, economice si sociale. Totodata delimitarea administrativa a viitorului parc natural nu are decât un rol managerial, fara a coincide cu delimitarea unitatii peisagistice a zonei de munte.

Starea radioactivit ii mediului

Pe teritoriul judetului Prahova exista doua statii de supraveghere a radioactivitatii mediului statia RA 36 Ploiesti si statia RA 07 Babele, statii ce fac parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Mediului, prevazuta cu o dotare unitara de echipamente si în care programele de supraveghere a radioactivitatii mediului se fac dupa o metodologie unica de prelevare, pregatire si masurare a probelor de mediu.

Statia de Supraveghere a Mediului 36 - Ploiesti (statie de câmpie situata la o altitudine de 177 m) este o statie de lucru cu program de 11 ore si efectueaza prelevari si masurari de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa potabila, apa bruta din râul Teleajen, sol necultivat si vegetatie spontana, în scopul detectarii cresterilor nivelelor de radioactivitate în mediu si realizarii avertizarii / alarmarii factorilor de decizie.

Statia de Supraveghere a Mediului 07 - Babele, este situata în Muntii Bucegi la 2206 m altitudine si data fiind importanta ei în cadrul retelei nationale, are un program de lucru de 24 ore si efectueaza prelevari si masurari de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa potabila, apa bruta din râul Teleajen, sol necultivat si vegetatie spontana, în scopul detectarii cresterilor nivelelor de radioactivitate în mediu si realizarii avertizarii / alarmarii factorilor de decizie.

Atât Statia de Radioactivitate 07/Babele, cât si Statia de Radioactivitate a Mediului 07/Ploiesti efectueaza în prezent masurari de radioactivitate beta globala pentru toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale radioizotopilor naturali Radon si Toron, cât si supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale, cât si procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date în cazul sesizarii unor depasiri ale pragurilor de atentionare / avertizare / alarmare.

Supravegherea nivelelor de radioactivitate din mediu presupune masurarea bete-globala a probelor de mediu investigate. Masurarea beta globala este utilizata în procesul de supraveghere a radioactivitatii mediului deoarece prezinta o serie de avantaje:

-aparatura de masura este robusta si fiabila ; eficiacitatea mare a detectorilor beta face posibila efectuarea unei masurari pe o cantitate mica de proba, ceea ce simplifica mult procesele de prelevare si pregatire a probelor ;

-analiza beta globala a probelor de aerosoli atmosferici si depuneri atmosferice totale este un indicator foarte bun al poluarii radioactive a atmosferei.

În cursul anului 2005 activitatile specifice beta globale determinate nu au evidentiat abateri de la media multianuala si nici nu au fost înregistrate depasiri ale limitelor de avertizare.

Evaluarea calitatii aerului in Municipiul Ploiesti a fost facuta pe baza modelarii, folosindu-se modele matematice, care au luat in considerare sursele punctuale si de suprafata, precum si diversele geometrii ale cladirilor din canioanele stradale. Distributiile concentratiilor medii urbane a sulfatilor de acid sulfuric si a pulberilor in suspensie (cu diamentrul mai mic de 10 microni) sunt prezentate in figurile urmatoare:

Ariile colorate în galben indica zonele în care sunt depasite valorile pragului inferior de evaluare (PIE). Ariile oranj indica depasirile pragului superior de evaluare (PSE), iar cele rosii marcheaza depasirea valorii limita.

SITUATIA POLUARII SONORE

Poluarea sonora, determinata de sunetele disarmonice suparatoare, este produsa mai ales de utilaje, echipamente si mijloacele de transport. Cresterea nivelului de zgomot este datorata progresului tehnic, industrializarii, mobilitatii populatiei, mijloacelor de transport, etc. Poluarea sonora este una dintre formele cele mai nocive forme de poluare.

O scadere a nivelului de zgomot în Municipiul Ploiesti s-a observat dupa introducerea troleibuzului, precum si dupa modernizarea parcului de autobuze al RATP. O reducere semnificativa a poluarii fonice s-a constatat cu ocazia actiunii "O zi fara masina". În unele zone, degradarea cailor de rulare a tramvaielor are efect negativ asupra poluarii fonice.

În orasele situate pe Valea Prahovei valorile mari ale nivelului de zgomot sunt datorate traficului autovehiculelor grele, care nu au o ruta ocolitoare, a lipsei panourilor absorbante si izolatoare fonice si a distantei prea mici dintre calea de rulare si habitate.

Valori mari ale nivelului de zgomot au fost înregistrate în orasele: Comarnic, Busteni, Azuga, Valenii de Munte deoarece traficul rutier greu tranziteaza Centrul Civic în localitatile enumerate mai sus, neavând artera ocolitoare.

În orasul Comarnic sunt factori importanti care se manifesta la nivelul zonei parcurse de DN1 si calea ferata din cauza traficului intens, atat al autovehiculelor de mare tonaj, cat si al autoturismelor si respectiv a trenurilor de marfa si calatori. Valorile traficului depasesc cu mult valorile admise pentru un drum cu doua benzi de circulatie.

Poluarea sonora in Municipiul Cîmpina este determinata de zgomotul utilajelor si al echipamentelor din zona industriala, precum si de mijloacele de transport. Cresterea nivelului de zgomot este datorata industrializarii, mobilitatii populatiei si a mijloacelor de transport. În Municipiul Câmpina s-a redus nivelul de zgomot dupa devierea traficului greu pe traseul ocolitor centrului orasului.

Activitatile desfasurate în unitatile din localitatea Valenii de Munte nu sunt producatoare de zgomot; a fost semnalata o singura sursa de poluare fonica, în zona centrala a orasului, datorata circulatiei auto intense de pe DN1 A.

Pentru reducerea nivelului de zgomot s-a luat masura devierii pe rute ocolitoare ( în orasele Comarnic, Busteni, Azuga si Valeni de Munte) a autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 3,5 t. O alta posibilitate pentru reducerea poluarii fonice ar fi amplasarea unor perdele formate din arbori în jurul surselor industriale de zgomot si în jurul cartierelor de locuit.

In Municipiul Ploiesti s-a adoptat un sistem de spatii verzi caracteristic oraselor din zona de ses - ce se bazeaza pe principiul continuitatii, având aspectul de retea neintrerupta in planul de sistematizare al localitatii, fiind foarte eficient din punct de vedere al realizarii functiilor igienico-sanitare si de reducere a poluarii atmosferice.

Din punct de vedere al climatului, localitatea se încadreaza in zona de campie cu climat continental, dar cu trasaturi ce se apropie de cele ale silvostepei. Starea vegetatiei din cadrul municipiului este implicit conditionata atat de conditiile climatice cu caracter schimbator, cat si de gradul amplificat de poluare, specific unui oras industrial si tehnologizat, aceste aspecte influentand negativ evolutia si dezvoltarea eficienta a plantatiilor dendro-floricole si putând compromite posibilitatea asigurarii unui microclimat echilibrat si sanatos pentru locuitorii Municipiului Ploiesti.

Efectele asupra vegetatiei sunt semnificative, iar pentru ca aceste efecte, care au rol vital si asupra sanatatii si vietii populatiei, sa nu fie intensificate, se incearca echilibrarea permanenta a factorilor de influenta; se urmareste, in principal, asigurarea necesarului cantitativ de spatii verzi in toate zonele orasului, extinderea acestora prin marirea unitatilor existente, acolo unde este posibil, iar in cazul zonelor existente, unde extinderea este imposibila, regenerarea si întretinerea zonelor verzi degradate.

Suprafata destinata spatiilor verzi actualizata in municipiul Ploiesti ocupa aproximativ 152 ha, fiind dispusa pe zone complex amenajate (parcuri, gradini publice, scuaruri), precum si pe portiuni de spatii verzi si fasii de vegetatie, care impodobesc si ornamenteaza cartierele de locuit si institutiile publice.

Astfel, suprafata acestor spatii verzi raportata la suprafata totala a localitatii: 0,03%

Necesarul teoretic de spatiu verde, stabilit pe cap de locuitor, este de 16 m.p. Astfel, s-a impus necesitatea extinderii spatiilor verzi, in vederea imbunatatirii mediului inconjurator, având in vedere faptul ca spatiile verzi exercita un rol multifunctional, important in ameliorarea microclimatului si mediului de viata, combaterea poluarii, conservarea resurselor de apa si combaterea eroziunii solului.

Situatia GOSPODĂRIRII DEsEURILOR MENAJERE sI INDUSTRIALE

Viata socio - economica intensa în judetul Prahova are ca rezultat generarea unei cantitati însemnate de deseuri menajere si industriale. Gestionarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a acestor deseuri nu a primit, de-a lungul timpului, atentia cuvenita, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu cât si impactul asupra populatiei prezinta riscuri ridicate. Caracteristicile situatiei existente sunt:

colectarea deseurilor menajere din aglomerarile urbane (blocuri, cartiere de locuinte) se face în sistemul de ghene deschise, care prezinta factori de risc pentru sanatatea populatiei;

rampele de gunoi neconforme ale oraselor, unde depozitarea a fost sistata, nu întrunesc conditiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveste amplasarea si amenajarea si nu s-a trecut la închiderea conforma a acestora;

în mediul rural, depozitarea deseurilor se face în locuri improprii, în special pe marginea cursurilor de apa si a drumurilor laturalnice (numai 36 din cele 89 de comune dispun de servicii de salubritate proprii sau externalizate, exclusiv pentru colectare si transport);

marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de transport învechite si depasite, care nu asigura un transport igienic, iar ridicarea gunoiului de la populatie nu se face conform normelor sanitare. Totusi se constata o îmbunatatire a dotarii tehnice, firme ca: SSB Bucuresti care opereaza în Ploiesti, SC Montsin Grup SA Sinaia sau SC Compania Romprest Service SA - punct de lucru Mizil s-au dotat cu mijloace de transport EURO 2 si EURO 3;

în cursul anului 2002 s-au dat în functiune 3 rampe ecologice: Boldesti Scaieni, Boldesti si Banesti care in 2005 functioneaza la capacitate, facandu-se arondarea tuturor localitatilor din judet la acestea.

la sfârsitul anului 2005 s-a finalizat construirea rampei de la Valenii de Munte, care va prelua deseurile menajere din zona superioara a Vaii Teleajenului.

Cantitatea de deseuri municipale colectata de la populatie si agentii economici si depozitata în rampele ecologice a fost de aproximativ 130 000 tone, pentru anul 2005.

Fractia biodegradabila reprezinta aproximativ 80% din deseurile menajere si asimilabile. În anul 2005, o cantitate de 100 000 tone deseuri biodegradabile a fost depozitata în rampele de gunoi, din care aproximativ 30 000 tone reprezinta deseuri provenite din parcuri si gradini.

La nivelul judetului Prahova nu exista statii de compostare a deseurilor menajere.

Pentru anul 2005 cantitatile de deseuri industriale generate, valorificate si / sau eliminate au fost estimate ca fiind comparabile cu cele din anul 2004. Astfel, au fost produse aproximativ

3 000 000 tone deseuri industriale, din care cea mai mare parte a constituit-o sterilul si alte deseuri rezultate din extragerea minereurilor, care au fost eliminate (depozitate). În privinta valorificarii altor categorii de deseuri, cantitatea acestora se ridica la aproximativ 270 000 tone.

In anul 2005 s-a realizat monitorizarea lunara a deseurilor periculoase, respectiv uleiuri uzate, baterii si acumulatori, deseuri spitalicesti.

Uleiurile uzate (de motor, transmisie, gresare) au fost preluate de diferiti agenti economici care detin instalatii de procesare. Pe teritoriul judetului exista 9 instalatii de procesare a uleiului uzat si a altor tipuri de deseuri (reziduuri petroliere, slam galvanic, namoluri,etc.).

In anul 2005 s-a realizat Planul Judetean de eliminare a echipamentelor ce contin compusi desemnati (PCB/PCT). S-a constatat existenta a 2 139 bucati condensatori scosi din functiune, cât si a 12 bucati transformatori de putere scosi din functiune, echipamente depozitate temporar în incinte închise si asigurate. Pâna în anul 2010 aceste echipamente vor fi eliminate în instalatiile de incinerare autorizate. De asemenea, a fost evidentiata existenta unui numar de 6 746 bucati condensatori în functiune si a 25 transformatori de putere ce pot functiona conform legii pâna la sfârsitul existentei lor utile. In anul 2005, un numar de 227 condensatori uzati au fost transportati la instalatia de eliminare a compusilor toxici apartinând SC SETCAR SRL Braila.

În privinta slamurilor galvanice cu continut ridicat de metale grele, s-au creat conditii de stocare permanenta a acestora în bazine sau rezervoare etanse (exemplu: SC Muntenia Filipestii de Padure stocheaza slamuri într-un bazin betonat cu o capacitate de 100 mc). O cantitate importanta de slamuri galvanice a fost neutralizata în anul 2004.

Conform Proiectului Phare RO 2002/000-586.04.07 privind eliminarea reziduurilor de pesticide, în luna iulie 2005, cantitatea de 9,85 tone deseuri de pesticide (în stare lichida si pulberi) si 4,914 tone ambalaje goala a fost transportata la un depozit al unitatii fitosanitate din judetul Giurgiu. Acestea, ulterior, au fost incinerate în afara tarii.

In septembrie 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de valabilitate expirat, în doua locatii: sat Malaiesti, comuna Dumbrava si sat Zamfira, comuna Lipanesti. Acestea se afla depozitate în conditii de siguranta.

In anul 2004 au fost produse aproximativ 2 716 013 tone deseuri industriale nepericuloase, din care aproximativ 2 450 000 tone sunt reprezentate de sterilul minier, conform fiselor statistice primite de la agentii economici. In 2005, cantitatea de deseuri industriale nepericuloase generate este comparabila cu cea din 2004, dar cu un procent de valorificare mult mai mare.

O mare parte din materialele refolosibile - metalele (feroase si neferoase), hârtia si cartonul, sticla -, au fost valorificate de agentii economici, prin societati tip REMAT, devenind materii prime pentru unitati precum: SC Cahiro SA Boldesti Scaeni, SC Omnimpex Hârtia SA Busteni, fabrici artizanale de sticla, metalurgice, etc.

Valorificarea deseurilor lemnoase se realizeaza în special prin valorificare energetica la obtinerea energiei termice necesara la uscatoarele de cherestea din fabricile de mobila sau în gospodariile populatiei pentru încalzirea locuintelor. Rumegusul este valorificat în instalatii de brichetare si centrale termice pe rumegus.

Deseurile de cauciuc si anvelope si-au gasit utilizare materiala si energetica în fabricile de ciment. Cantitati importante de anvelope uzate au fost transportate în anul 2005 la fabricile de ciment din tara si eliminate prin co-incinerare.

Cantitatea de deseuri medicale periculoase colectate si incinerate în anul 2005 a fost de 175 tone.

În judetul Prahova au fost autorizate, din punct de vedere sanitar si din punct de vedere al protectiei mediului, trei societati comerciale pentru desfasurarea activitatii de colectare si transport a deseurilor medicale: SC Iacovita Oxigen SNC Campina, SC Actis Serv SRL Ploiesti, SC Leodora SRL Ploiesti.

La nivelul judetului Prahova au existat patru unitati cu crematorii - Spitalul Judetean de Urgenta si Spitalul de Obstretica Ginecologie, Spitalul CFR - Ploiesti (apartinând Ministerului Transporturilor), precum si o instalatie de incinerare privata - SC Iacovita Oxigen SNC Campina.

Conform Planului de implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor, pâna la finele anului 2005, crematoriile de la Spitalul Judetean de Urgenta si Spitalul de Obstretica Ginecologie - Ploiesti au fost închise. In anul 2006 au fost închise si celelalte doua crematorii care mai sunt în functiune, Spitalul CFR Ploiesti si SC Iacovita Oxigen SNC Campina.

Cele 17 instalatii de incinerare improvizate de la unitatile spitalicesti cu paturi au fost inchise incepand cu anul 2002, colectarea, transportul si neutralizarea efectuându-se prin intermediul celor trei firme autorizate.

De statii de epurare beneficiaza 11 orase (Ploiesti, Câmpina, Baicoi, Boldesti-Scaieni, Breaza, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte) si 10 localitati rurale (Poiana Câmpina, Cornu, Floresti, Filipestii de Padure, Maneciu, Barcanesti, Puchenii Mari, Gorgota, Valea Calugareasca, Albesti Paleologu).

Cantitatea de namoluri rezultata din epurarea apelor uzate si preluate pe paturile de uscare este de aproximativ 10 000 tone care, exprimata în cantitate substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta 3 300 tone. Nu s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe paturi de uscare.

La nivelul judetului Prahova sunt 15 agenti economici care au statii de epurare industriale. Cantitatea de namoluri reziduale generate în industrie si preluate pe paturile de uscare este de aproximativ 41 700 tone care, exprimata în cantitate substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta 12.510 tone. Nu s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe paturi de uscare.

Namolul rezultat din epurarea apelor uzate din cadrul Rafinariei Steaua Româna Câmpina este depozitat in rezervoarele din incinta societatii.Cantitatea rezultata in cursul anului 2005 este de 785 t

In urma depozitarii de produse petroliere în rezervoarele din Statia Teleajen, apartinând SC PETROTRANS SA Ploiesti, a rezultat o cantitate apreciabila de slam, depozitata temporar în bazinul de egalizare (betonat) din incinta respectivei Statii.

În statia de epurare a rafinariilor Corlatesti s-au generat în anul 2005 urmatoarele cantitati de namoluri: 95 tone de la tratarea fizico-mecanica si 15 tone de la tratarea biologica. Acestea au fost depozitate în batalul Triaj Ploiesti, apartinând SC RAFINĂRIA ASTRA ROMÂNA SA Ploiesti.

Pe teritoriul judetului au fost identificate 106 depozite menajere (sunt incluse si localitatile rurale) neamenajate si care ocupa o suprafata totala de 48,5 ha.

Consiliul Judetean Prahova a aprobat prin Hotarârea nr.55/19.09.2001, realizarea a patru rampe ecologice zonale de deseuri menajere care vor deservi toate localitatile judetului si anume:

rampa ecologica Boldesti Scaeni, cu o capacitate de cca 80 000 tone/an, care, prin intermediul a 10 statii de transfer (propuse), deserveste toate localitatile din sudul judetului, cu o populatie totala de 580 000 locuitori, din care 320 000 în orase si 260 000 în mediul rural;

rampa ecologica Banesti, cu o capacitate de 10 868 tone/an, care, prin intermediul a doua statii de transfer (propuse), va prelua deseurile din localitatile situate pe Valea Superioara a Prahovei, cu o populatie de 154 000 locuitori, din care 103 000 în orase si 51 000 la sate;

rampa ecologica Valenii de Munte, cu o capacitate de 19 345 tone/an, care va prelua, prin intermediul a doua statii de transfer (propuse), deseurile din localitatile de pe Valea Superioara a Teleajenului si a Slanicului. Aceasta a fost finalizata la sfârsitul anului 2005 si va fi pusa în functiune în trimestrul I anul 2006.

Dintre rampele ecologice zonale mentionate mai sus, au fost puse în functiune rampele de la Boldesti Scaieni, Banesti si Baicoi.

Deoarece depozitul de deseuri menajere al orasului Urlati a fost proiectat si executat în sistem de depozitare controlata, cu tehnici de impermeabilizare (straturi de argila), cu sistem de drenare si colectare a exfiltratiilor, acesta poate fi folosit ca rampa zonala intermediara pentru localitatile arondate orasului Urlati, dar si pentru statia de transfer Mizil. Dupa umplerea acestei rampe intermediare, ea se va transforma într-o statie de transfer arondata unei rampei ecologice.

Cele patru rampe ecologice vor primi deseurile menajere de la 13 statii de transfer propuse, conform arondarii mentionate în Hotarârea nr. 55/2001 a Consiliului Judetean Prahova, precum si a Planului National de etapa pentru gestionarea deseurilor aprobat prin Hotarâre de Guvern.

Prin crearea acestui flux de depozitare a deseurilor, gândit în mod unitar, impactul asupra mediului a fost redus considerabil, situatie ce a devenit evidenta începând din cursul anului 2003.

S-au inventariat toate depozitele urbane din judet si s-au prezentat propuneri de inchidere pana in anul 2019 a celor neecologice, conform directivelor UE.

Deseurile rezultate din Municipiul Ploiesti se depoziteaza în prezent la depozitul Boldesti Scaieni, apartinând SC Iridex Group SA . Cantitatea totala a deseurilor menajere, stradale si asimilabile acestora provenite din municipiul Ploiesti si aduse la acest depozit in anul 2005 este de 122.000 tone. Gradul actual de umplere a celulei nr.1 este de 65 %, iar al celulei nr.2 este de 15 %.

In judetul Prahova in anul 2003 a fost sistata depozitarea deseurilor la urmatoarele depozite neconforme de deseuri menajere:

Ploiesti - suprafata ocupata 31 ha;
Slanic - suprafata ocupata 1 ha;
Campina - suprafata ocupata 4,1 ha;
Sinaia - suprafata ocupata 4 ha;
Baicoi - suprafata ocupata 4 ha.

Exista si depozite neconforme de deseuri menajere, care au obtinut perioada de tranzitie pentru sistarea depozitarii pana in anul 2017.

In judet exista numeroase societati, în special în zona industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide, fluide de foraj) precum SC Rafinaria ASTRA ROMANA SA Ploiesti, SC PETROTEL-LUKOIL SA, SNP PETROM Sucursala PETROBRAZI, SC ROMPETROL Bucuresti Punct de lucru VEGA Ploiesti, SC Steaua Româna SA Câmpina, SNP Petrom Sucursala Petrom Ploiesti.

De asemenea, sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de la fostul SC ROMFOSFOCHIM SA Valea Calugareasca, precum si deseuri rezultate din industria extractiva miniera la Minele Filipesti de Padure si Ceptura (steril).

Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deseurilor urbane genereaza înca un impact negativ asupra factorilor de mediu si faciliteaza înmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora. Deseurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita continutului lor în substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului, s-au realizat urmatoarele:

S-au pus bazele colectarii selective a deseurilor reciclabile, a ambalajelor si deseurilor de ambalaje prin aducerea la cunostinta tuturor consiliilor locale si populatiei a obligativitatii, ce decurge din legislaia în vigoare, a colectarii selective a deseurilor, la început pentru hârtie si carton, metale, sticla si PET-uri;

S-a realizat arondarea tuturor localitatilor din judet la cele 4 rampe ecologice de deseuri menajere (3 in functiune) mentionate anterior;

S-a introdus obligativitatea pentru agentii economici a raportarii periodice (lunar) în ceea ce priveste deseurile rezultate din procesele tehnologice, date ce se centralizeaza la nivelul Agentiei de Protectie a Mediului Prahova si care sunt apoi transmise la Agentia Regionala de Protectie a Mediului;

Îmbunatatirea managementului deseurilor si implementarea legislatiei nou aparute în domeniul gestiunii deseurilor, pentru toti agentii economici si consiliile locale din judet conform obligatiilor ce le revin;

Consultanta acordata tuturor solicitantilor (agenti economici, ONG-uri, institutii publice, persoane fizice) privind implementarea legislatiei referitoare la gestiunea deseurilor.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidenta în zona depozitelor orasenesti actuale, în care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.

Vechile depozite de deseuri urbane, neimpermeabilizate, sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atât exfiltratiile din depozite, cât si apele scurse pe versanti, influenteaza calitatea solurilor înconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Problema cea mai dificila o constituie deseurile periculoase (namoluri toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice), care sunt depozitate în comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta practica poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

Un alt aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile sunt depozitate înca împreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor se dovedeste a fi dificila.

Starea monumentelor istorice, arhitectonice si de arta

Izvorât dintr-o ralitate si simtire constientã de a pãstra creatiile de exceptie ale strãmosilor, interesul pentru trecut si monumentele lui a apãrut incã din antichitate. Sentimentul pios al urmasilor fatã de operele urmasilor se amplificã in epoca modernã.

Liderii revolutiei de la 1848, revolutionari si oameni de culturã, au gãsit in monumentele trecutului, argumente viabile in lupta pentru infãptuirea "Idealului national". Tot ei au inteles cã pentru a salva de la distrugere monumente istorice valoroase, se impunea crearea unui cadru legal institutionalizat care sã se ocupe de conservarea si restaurarea monumentelor istorice.

In 1860 A. C. Golescu, Ministru al Cultelor si Instructiunii Publice, a infiintat o comisie de specialisti, având ca obiectiv principal demararea de cercetãri arheologice pentru cunoasterea monumentelor tãrii.

In 1874, pe baza experientei acumulate, V. Boerescu, publicã un regulament prin care ocrotirea monumentelor istorice era asiguratã de o comisie de specialisti, al cãror obieciv principal era, pe lângã cercetarea si inventarierea curentã, avizarea tuturor problemelor legate de conservarea si restaurarea monumentelor istorice. Totusi, in lipsa unor reglementãri clare, multe monumente au fost restaurate "dupã ureche", iar altele au fost pur si simplu demolate si acoperite cu clãdiri, construite in spiritul epocii.

Se impunea cu necessitate votarea unor legi speciale care sã ocroteascã monumentele. Meritul de a fi elaborat si promulgat aceste legi a revenit lui Gr. Tocilescu, mare istoric nãscut la Mizil, care a redactat legile si Tache Ionescu (1858-1922), om politic conservator, nãscut la Ploiesti, care le-a impus Parlamentului. LEGEA PENTRU CONSERVAREA SI RESTAURAREA MONUMENTELOR ISTORICE si LEGEA PENTRU DESCOPERIREA MONUMENTELOR au fost votate in 1892 si au intrat in vigoare in deccembrie acelasi an, odatã cu publicarea lor in Monitorul Oficial.

Departe de a fi perfecte, legile votate in 1892 au meritul de a fi primele care stabileau legal cãile si mijloacele de ocrotire a monumentelor, antrenând in aceastã activitate strãlucite minti ale epocii, N. Iorga fiind unul din savantii care s-a ocupat de conservarea si restaurarea monumentelor istorice. Se pornea de la ideea cã monumentele istorice sunt parte integrantã a memoriei culturale a natiunii, mãrturii de necontestat ale dãinuirii sale pe aceste meleaguri, dovezi ale unui geniu creator pe care putine popoare il au.

Monumentele sunt parte integrantã a memoriei culturale a unei natiuni, iar anihilarea memoriei culturale duce in timp la disparitia acelei natiuni. Mari imperii totalitare, care ne-au invadat tara, au distrus cu bunã stiintã numeroase monumente istorice, memoriale, de artã si arhitecturã. In timpul primului rãzboi mondial tabla din cupru de pe numeroase clãdiri (monumente) a fost luatã si transformatã in cartuse, clopotele bisericilor au fost folosite la fabricarea obuzelor, arhiva Prefecturii judetului Prahova a fost incendiatã, iar biserica "Sf. Vineri" din Ploiesti a devenit lagãr de prizonieri.

In timpul celui de-al doilea rãzboi mondial 6 biserici din Ploiesti, unele valoroase monumente, au fost rase de bombardamente, altele au fost deteriorate, iar Halele Centrale si centrul civic al orasului au fost grav avariate . Tot atunci o parte din arhiva profesorului N. Iorga, aflatã la Vãlenii de Munte a fost adãpostitã la Ceptura. Ostasii sovietici in trecere prin localitate, descoperã si distrug aceastã arhivã. Sunt numai câteva exemple. Sã mai adãugãm distrugerile provocate de cutremurul din 1940, din 1977 si demolãrile din epoca totalitarã pentru a ne face o idee de distrugerile provocate monumentelor.

In epoca totalitarã, dupã moartea lui Stalin, din considerente politice si financiare, au fost restaurate numeroase monumente. In Prahova au fost restaurate Mãnãstirea Sinaia, Casa Domneascã Brebu, Conacul Bellu, Hanul Rosu, Casa Dobrescu din Ploiesti, Palatul Peles, Conacul Panã Filipescu din Filipestii de Târg etc. In 1974 este emisã si o lege de protectie a patrimoniului care a fost abrogatã imediat dupã alungarea lui Ceausescu. Dificila opera de restaurare a continuat si dupã 1990. Au fost restaurate astfel: "Casa cãmãrãsiei" din Slãnic, chiliile mãnãstirii Apostolache cu sprijin financiar francez, "Casa de Misionare" din Vãlenii de Munte, "Casa cu Grifoni" din Câmpina etc.

Distrugerea unui monument este o nelegiuire. Monumentul se pãstreazã si restaureazã in forma lui originarã. Schimbãrile treptate ale artei, influente, inovatii, aparitia unor noi stiluri, informatii pretioase despre gradul de civilizatie a unui popor, a unei epoci, sunt oglindite in monumentele inãltate. Pentru popare monumentele sunt oglinda vie a geniului lor creator, iar pentru cuceritori obiective stratergice ce trebuiesc distruse.

In present regimul juridic al monumentelor istorice este reglementat de Legea nr. 422/2001, intitulatã: LEGEA PRIVIND PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE, publicatã in "Monitorul Oficial nr. 407/22.07.2001. In articolul 2, aliniatul 1 al Legii se aratã cã; "Monumentele istorice fac parte integrantã din patrimoniul cultural national si sunt protejate de lege. Art. 6 - (1) Statul garanteazã si asigurã protejarea monumentelor istorice in conditiile stabilite de prezenta lege.

(2) Ministerul Culturii si Cultelor este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate care elaboreazã stratergiile si normele specifice de protejare a monumentelor istorice, urmãreste si asigurã aplicarea lor".

In continuare la Titlul II, art. 7 - (1), Legea precizeazã cã: "Monumentele istorice se claseazã se astfel :

b) in grupa B - monumentele istorice representative pentru patrimoniul cultural local".

Lista monumentelor propuse pentru categoria A si B, in judetul Prahova este de ordinul sutelor. Unele se aflã intr-o avansatã stare de deteriorare si necesitã restaurãri urgente. Se incearcã restaurarea lor cu sprijin financiar privat ori de la buget. In rândurile ce urmeazã prezentãm fisa semnal a unor monumente propuse pentru grupa A:

SITURI ARHEOLOGICE

2.2..11 Zone critice privind deteriorarea calitatii mediului pe teritoriul judetului Prahova

În zona Municipiului Ploiesti, industria este foarte bine reprezentata, fiind concentrata în patru mari platforme amplasate în apropierea zonelor rezidentiale ale orasului. În fiecare amplasament se gaseste câte o rafinarie, astfel ca orasul este înconjurat de instalatii specifice activitatii de prelucrare si rafinare a petrolului.

Statiile de monitorizare sunt amplasate astfel încât rezultatele analizelor sa dea o imagine asupra calitatii aerului din aceste zone.

În urma analizelor efectuate în perioada ianuarie - decembrie 2005 comparativ cu perioada ianuarie - decembrie 2004 se observa:

- cresteri ale valorilor medii anuale masurate ale poluantilor: aldehida formica, hidrogen sulfurat, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, dioxid de azot

- pentru indicatorii: amoniac, dioxid de sulf, pulberi aspirabile si pulberi sedimentabile valorile medii anuale masurate se mentin la acelasi nivel.

În anul 2005 au fost înregistrate depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru poluantii: aldehida formica, amoniac, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, hidrogen sulfurat, dioxid de azot, pulberi aspirabile si pulberi sedimentabile.

Râul PRAHOVA se încadreaza în clasa a II-a de calitate de la izvoare pâna în zona Breaza, unde valorile unor indicatori de calitate depasesc limitele clasei II. Se pare ca zona turistica Valea Prahovei, în special orasele Azuga, Busteni si Comarnic, care nu au statii de epurare a apelor uzate, influenteaza negativ calitatea raului.

Calitatea râului Teleajen se modifica de la clasa a II-a la a III-a, aval de orasul Valenii de Munte, în raport cu grupele « regim oxigen, nutrienti si salinitate ». Aval de municipiul Ploiesti, situatia se înrautateste vizibil, astfel încât sectiunea Moara Domneasca se încadreaza fara dubii în clasa a V-a de calitate. Afluentul Dâmbu este principalul responsabil pentru aceasta încadrare, ca urmare a aportului semnificativ de poluanti la toate grupele de indicatori, exceptie facând metalele si gradul de mineralizare.

Râul AZUGA corespunde concentratiilor maxime admisibile clasei a II-a de calitate.

Calitatea râului DOFTANA s-a înrautatit la grupa « regim de oxigen» astfel clasa de calitate stabilita pe tronsonul din amonte este a II-a. Aval de orasul Câmpina, situatia se deterioreaza, încadrându-se în limitele clasei a III-a.

Râul CRICOVUL SĂRAT, datorita mineralizarii puternice, este poluat natural, clasa de calitate fiind a V-a, pe toata lungimea.

În ceea ce priveste pârâul DÂMBU, pe tronsonul izvoare - amonte Ploiesti, clasa de calitate este a III-a, apoi pe teritoriul orasului se degradeaza usor, ajungând în limitele clasei a IV-a, dupa care tronsonul aval Ploiesti - varsare se încadreaza categoric în clasa de calitate a V-a. Nefiind prevazute sectiuni de control pe aceste tronsoane, calitatea se stabileste în urma analizelor ocazionale si a cunoasterii situatiei din teren.

Cu privire la calitatea cursurilor de apa de suprafata în bazinul hidrografic Prahova, în anul 2005 compartiv cu 2004, se observa crestere a numarului de km de râu din clasele a II-a si a III-a si scaderea celor din clasa a V-a.

Calitatea ambelor lacuri de acumulare corespunde stadiului hipertrofic atât pentru Paltinu cât si Maneciu, iar din punct de vedere fizico-chimic clasa de calitate este a II-a.

Volumele de apa uzata evacuata în decursul anului au crescut, ca urmare a cresterii activitatii din domeniul petrochimiei, însa ponderea cea mai mare ca si în anii anteriori o detine gospodariile orasenesti.

Cantitatile de poluanti evacuate cu apele uzate în decursul anului 2005 au scazut fata de 2004, doar în ceea ce priveste indicatorii CBO5 si suspensii, restul au valori comparabile cu cele din 2004. Referitor la indicatorul CBO5, gospodariile orasenesti sunt principala sursa a încarcarii, a cursurilor de apa, cu acest poluant.

Prin urmare, o îmbunatatire a calitatii apelor în bazinul hidrografic Prahova va fi obtinuta în primul rând prin sprijinirea ferma a gospodariilor orasenesti în începerea lucrarilor de extindere si retehnologizare a statiilor de epurare.

In anii 2004-2005, au fost puse în functiune statii noi de epurare sau reabilitate si modernizate cele existente pentru comunele: Floresti, sat Calinesti-com. Floresti, Paulesti, Valea Calugareasca, Maneciu cu satele Maneciu Ungureni si Maneciu Pamânteni si orasul Valenii de Munte.

2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calit ii apelor subterane

Poluarea principala, cu produse petroliere, a subsolului si apei subterane se afla în aria urbana si periurbana a Municipiului Ploiesti. Zona mai bine studiata este zona de sud a Municipiului Ploiesti. Se delimiteaza 3 nuclee de origine a poluarii, corespunzând celor 3 mari unitati de prelucrare petroliera: PETROTEL-LUKOIL, ASTRA ROMANA si PETROBRAZI. Un alt nucleu, mai mic, corespunde Rafinariei VEGA. În zona rafinariilor Astra si Brazi poluarea se extinde pe 3478 ha, în zona rafinariei Petrotel sunt afectate 739 ha, iar în zona rafinariei Vega, 130 ha. Poluarea petroliera are o lunga istorie, paralela cu începuturile extractiei si prelucrarii titeiului. Adâncimea stratului de sol contaminat cu produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata; iar grosimea stratului de produs petrolier rezidual acumulat în faza libera la suprafata apei freatice variaza de la 0,01m la 1 m. Produsul petrolier curge pe suprafata pânzei freatice în directia SE, cu o viteza de cca. 10-50 m/an. Produsul petrolier are compozitie variabila, în general continând componenti grei. Deasupra stratului freatic contaminat cu produs petrolier exista o zona de sol poluat cu produs petrolier (prin variatia nivelului pânzei freatice), si o zona cu vapori de hidrocarburi.

Contaminarea solului în stratul acvifer este rezultatul unei poluari în timp, ce se datoreaza în principal defectiunilor aparute în timpul exploatarii la unele retele de conducte sau de canalizare de pe teritoriul rafinariilor, la conductele de transport titei si produse prelucrate între rafinarii, depozite sau de transport în tara. La aceasta au mai contribuit cutremurele, bombardamentele din timpul razboiului etc.

Se constata în ultima vreme micsorarea grosimii stratului de produs petrolier precum si a vitezei de înaintare a poluarii în stratul freatic din zona de sud municipiului Ploiesti, aceasta datorându-se diminuarii aportului de la unitatile de prelucrare a titeiului si de transport a produselor prin: reparatii capitale la conducte, punerea în functiune a instalatiilor de recuperare a produsului petrolier din subteran, scaderea cantitatii prelucrate, recuperarile din subteran, artizanale si în sistem organizat, de catre SC PETROM OMV- Sucursala Petrobrazi precum si datorita supravegherii permanente a activitatii unitatilor.

Astfel, în zonele rafinariilor: "Astra Romana", "Vega", "Petrotel Lukoil", "Petrobrazi" din Ploiesti si a rafinariei "Steaua Romana" din Câmpina, s-a impus monitorizarea calitatii apelor subterane, atât în incinta, cât si în vecinatati, fiecare rafinarie creându-si propria retea de monitorizare în zona de influenta.

2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al degradarii/poluarii solului

În judetul Prahova exista numeroase societati ce-si desfasoara activitatea în domeniul industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide), precum: S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SC PETROM SA Sucursala PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti Punct de lucru Rafinaria VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Româna S.A. Câmpina.

De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca.

La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si precipitatiile abundente din anul trecut (primavara -vara 2005), care au provocat numeroase si masive alunecari de teren, modificari substantiale ale pânzei freatice, cresteri de debite ale afluentilor râului Prahova si ale torentilor, aparitia de noi izvoare si mustiri de apa, cu toate neplacerile care rezulta de aici (deteriorari de drumuri, deteriorarea retelelor de alimentare cu apa, deversari ale foselor septice, deteriorari de locuinte, doborârea arborilor, antrenarea deseurilor menajere în cursurile de apa).

In luna august 2005, APM Prahova a primit de la Primaria Breaza o nota de atentionare cu privire la doua alunecari de teren de pe raza localitatii. Pe DJ 710-punct Pripon s-a accentuat alunecarea de teren existenta, zidul de sprijin deplasându-se cu inca 20 cm, iar carosabilul s-a surpat cu cca 10-20 cm. De asemenea, tot pe DJ 710, in punctul Fulga, versantul din dreapta (o livada), in sensul de mers spre Ocina, a alunecat cativa metri, blocand jumatate din carosabil. La vremea respectiva s-au luat masuri de degajare a zonei asfaltate, pentru a nu periclita o alunecare mai veche, din 1997, care se afla pe partea opusa.

Sistemul de aductiune cu apa potabila din sursa Paltinu, tronsonul Banesti-Breaza, etapa a II-a, a fost avariat in vara 2005 datorita alunecarilor de teren, care au produs ruperea conductelor de otel din zona sudurilor, dislocari si deplasari de tronsoane .

2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesita reconstructie ecologica

Zonele critice care necesita reconstructia ecologica de pe raza Sucursalei PETROBRAZI sunt: la Batalul mare, la Batalul mic, la Batalul de la Gara Brazi, la Batalul Triaj Ploiesti.

Pe raza Rafinariei STEAUA ROMÂNĂ Câmpina este necesar a se efectua reconstructie ecologica în zonele depozitelor de deseuri.

Agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si a apei prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor sau apei de irigat.

Agentii poluanti se pot acumula in cantitati ce depasesc limitele maxime admisibile, atit in sol cat si in apele de suprafata si subterane. In afara produsilor chimici, printre agentii poluanti se regasesc rezidurile zootehnice, namolurile orasenesti, namolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahar.

Actiunile intreprinse de societate pentru redarea suprafetelor poluate in circuitul productiv au constat in: decopertarea pamantului infestat cu produs petrolier, dupa caz, tratarea in situ cu produse biodegradabile.

Nr. Crt.	Categoria de folosinta	CLASELE DE CALITATE					NMB Media Judet/folosinta	Clasa de calitate
Nr. Crt.	Categoria de folosinta	I	II	III	IV	V
	Arabil							III
	Pasuni+fânete							IV
	Vii							III
	Livezi							IV

Nr. crt.	Categoria de folosinta	Suprafata(ha)	Suprafata(ha)	% din total supr. agricola 2005
	Arabil
	Pasuni
	Fanete
	Vii
	Livezi
Total agricol

Denumire deseu	Cantitatea colectata (tone)	Cantitatea valorificata (tone)	Cantitatea existenta in stoc (tone)
Uleiuri uzate
Baterii si acumulatori
Deseuri spitalicesti

Denumire deseu	Cantitatea colectata (tone)	Cantitatea valorificata (tone)	Cantitatea existenta in stoc (tone)
Hârtie si carton
Deseuri materiale plastice
Deseuri cauciuc si anvelope
Deseuri lemnoase
Sticla

Depozit	Suprafata ocupata (ha)	An de sistare depozitare	Observatii
Mizil			Din luna mai 2005 s-a sistat depozitarea deseurilor in aceasta rampa. A depus BM I si II.
Urlati
Valenii de Munte

STAREA MEDIULUI IN JUDETUL PRAHOVA

Ecologie

ALTE DOCUMENTE

Starea mediului în judeŢul PRAHOVA

Starea calit ii atmosferei

Poluarea de fond

Poluarea de impact

Starea apelor de suprafAŢĂ si subterane

Starea rÂurilor

Starea lacurilor

Alimentarea cu apa potabila a populatiei

2.2.2.5 Situatia apelor uzate menajere si industriale

Starea solurilor

Total agricol

Starea padurilor

Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Starea ariilor protejate

Starea radioactivit ii mediului

SITUATIA POLUARII SONORE

Situatia GOSPODĂRIRII DEsEURILOR MENAJERE sI INDUSTRIALE

Starea monumentelor istorice, arhitectonice si de arta

SITURI ARHEOLOGICE

2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calit ii apelor subterane

2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al degradarii/poluarii solului

2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesita reconstructie ecologica

Document Info

Comenteaza documentul:

A fost util?

Depozit	Capacitate proiectata (mc)	Capacitate ocupata (mc)	Suprafata proiectata (ha)	Suprafata ocupata (ha)
Boldesti Scaeni			7,5 cu posibilitate de extindere
Baicoi
Banesti
Valenii de Munte			1,7 cu posibilitate de extindere la 4,5

Nr. crt.	Amplasamentul poluarii	Poluatorul	Factorii de mediu afectati
	Zona SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti	SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti	Aer
	com. Valcanesti pe cursul de apa Sarata afluent al paraului Luparia	SC PETROM SA- Sucursala Ploiesti- Schela Baicoi	Apa
	Ploiesti str. Moreni nr. 37	SC RAFINARIA ASTRA ROMANA SA Ploiesti	Sol
	Ploiesti la 500 m de Statia de Epurare « Corlatesti »	SC CONPET SA Ploiesti	Sol
	Ploiesti B-dul Petrolului incinta Unitatii de Pompieri	SC CONPET SA Ploiesti	Apa
	Baicoi str. Codrii Cosminului	SC PETROM SA- Schela Baicoi	Sol
	Ploiesti zona Rafinariei Vega si paraul Dambu	SC ROMPETROL SA- Rafinaria Vega Ploiesti	Apa
	com. Brazi, sat Negoiesti	Neprecizat de Garda de Mediu	Apa (paraul Leaot) si sol
	com. Filipestii de Padure	Neprecizat de Garda de Mediu	Apa (paraul Rosioara) si sol
	Ploiesti zona Rafinariei Vega	SC ROMPETROL SA- Rafinaria Vega Ploiesti	Aer
	com. Magurele	SC CONPET SA sau SC PETROM SA- Schela Boldesti	Apa (raul Teleajen)
	DN 1A Ploiesti Bucuresti zona sat Zalhana, com. Targsoru Vechi	SC CONPET SA Ploiesti	Aer si vegetatie
	Boldesti Scaieni zona Seciu	SC PETROM SA - Schela Boldesti	Sol
	com. Barcanesti, sat Ghighiu	SC CONPET SA Ploiesti	Apa
	com. Blejoi zona centura de Nord a municipiului Ploiesti	SC CONPET SA Ploiesti	Sol si vegetatie
	Baicoi cartier Tintea	SC PETROM SA - Schela Baicoi	Sol si vegetatie
	Baicoi	SC PETROM SA - Schela Baicoi	Sol
	Azuga zona SC Sinter-Ref Azuga SA	SC SINTER-REF SA Azuga	Aer
	Campina str. Calea Doftanei		Apa
	Boldesti Scaieni zona Seciu	Schela de productie Boldesti - Scaieni	Sol
	Campina str. Calea Doftanei, Aleea Soimului si Al. I. Cuza	SC RAFINARIA STEAUA ROMANA SA Campina	Sol si vegetatie
	com. Ceptura	SC GREROM INTERNATIONAL SA Ceptura	Aer si vegetatie
	Ploiesti str. Pietii nr. 57	SC PETROTEL LUKOIL SA	Sol
	com. Mislea	Schela Baicoi sectia I Mislea	Apa
	com. Baba Ana	SC PETROTRANS SA Ploiesti	Sol
	Ploiesti	Neprecizat de Garda de Mediu	Apa si aer
	com. Paulesti str. Principala nr. 1 incinta SC ZELPORTERM SRL	SC ZELPORTERM SRL Paulesti	Aer
	Subtraversare linie CF zona Triaj Pod Brazi	Neprecizat de Garda de Mediu	Aer
	Zona Manastirii Ghighiu	Neprecizat de Garda de Mediu	Sol