UNIVERSITATEA 'DUNAREA DE JOS' GALATI

FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRAILA

STUDII PRIVIND INFLUENTA TRANSPORTULUI ASUPRA AERULUI IN ORASUL BRǍILA

CUPRINS

Cap. 1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI

1.1. Transporturile si mediul

1.2. Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor de transporturi

Situatia parcului auto in Braila

Cap. 2. FACTORII DE MEDIU PENTRU AER MONITORIZATI PRIN STATIILE SISTEMULUI APM

2.1. Calitatea aerului

2.1.1 Aerul ambiental

2.1.2 Evolutia calitatii aerului

2.1.3. Indici de calitate

2.2. Monitorizarea aerului si statii de monitorizare

2.3. Norme si standarde de evaluare

Cap. 3. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND SITUATIA FACTORILOR DE MEDIU IN ORASUL BRAILA

Cap. 4. CONCLUZII

Capitolul 1: IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI

Transporturile si mediul

Transporturile reprezinta un element esential in cadrul societatii umane. Acestea sunt indispensabile in toate domeniile vietii sociale, economice si culturale, dar impun costuri substantiale intregii comunitati, prin efectele semnificative si pe termen lung produse asupra calitatii mediului si prin influenta directa sau indirecta manifestata asupra starii de sanatate a populatiei.

Efectele negative generate de activitatile de transport isi pun amprenta asupra tuturor componentelor mediului, prin:

Poluarea atmosferica, datorata emisiilor de particule si gaze toxice, care ataca sanatatea populatiei, mediul natural si constructiile;

Poluarea solului si apelor cu produse petroliere si alte tipuri de deseuri lichide;

Poluarea sonora, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sanatatii, intrucat traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele urbane; 

Generarea unor cantitati considerabile de deseuri (anvelope uzate, acumulatori, uleiuri uzate, s.a.m.d.);

Efectele asupra climei prin emisiile de gaze care provoaca efectul de sera cu impact pe termen lung;

Accidente, cu pierderi de vieti sau afectarea temporara sau permanenta a starii de sanatate;

Infrastructura necesara activitatilor de transport afecteaza mediul prin ocuparea unor suprafete mari in mediul urban pentru parcari, in detrimentul spatiilor verzi, trotuarele, s.a.;

Circulatia si stationarea in locuri neautorizate a masinilor, transformarea partii carosabile a strazilor si a trotuarelor in parcari,

Consumul de resurse naturale,etc.

Intensificarea traficului rutier, aerian si naval, cresterea numerica a parcului de vehicule, cat si dezvoltarea retelei de transport constituie cai de poluare a mediului respectiv de afectare a starii de sanatate a populatiei. Practic, tot ce se elimina pe teava de esapament (monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehida formica, pulberi incarcate cu metale grele) este toxic pentru mediu si sanatate. Impactul traficului rutier asupra mediului se concretizeaza in actiunea poluantilor gazosi si a metalelor grele, generati in timpul activitatilor de transport, asupra mediului si sanatatii.

Traficul rutier afecteaza mediul in principal prin:

- degajarea in atmosfera a unor cantitati enorme de gaze toxice si cu efect de sera;

- deversarea in sol si apa a produselor petroliere si a altor deseuri lichide;

- poluarea sonica a mediului urban;

- ocuparea unor suprafete mari de terenuri din intravilanul orasului pentru parcari si parcaje, in detrimentul spatiilor verzi si a trotuarelor;

- generarea unor cantitati considerabile de deseuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, produse sintetice, altele).

Principalele probleme care spo­resc impactul transportului auto asupra mediului

• calitatea combustibilului;

• insuficienta nodurilor de intersec­tie pe strazi, a statiilor auto si par­carilor auto moderne;

• calitatea nesatisfacatoare a invelisului rutier, in special in interiorul cartierelor;

• parcarea automobilelor in curti, pe spatiile verzi si pe trotuare;

• exploatarea indelungata si starea tehnica nesatisfacatoare a unitatilor de transport etc.

Emisiile de poluanti in atmosfera rezultati din traficul rutier au doua particularitati:

eliminarea se face foarte aproape de sol ceea ce duce la realizarea unei concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar si pentru gazele cu densitate mica si putere mare de difuziune in atmosfera;

emisiile se fac pe toata suprafata localitatii, diferentele de concentratie depinzand de intensitatea traficului si de posibilitatea de ventilatie a strazii (strazi tip canion).

Pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera rezultate din traficul rutier este necesara dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin imbunatatiri ale tehnologiilor de fabricatie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu procent de plumb scazut, fluidizarea traficului in zonele aglomerate din interiorul oraselor (prin sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor cai de rulare cu sensuri unice), elaborarea si aprobarea conceptului de inverzire a terenurilor din vecinatatea arterelor de circulatie si crearea ecranelor de protectie din vegetatie intre strazi si spatiile de locuit, elaborarea unei schemei de amenajare a pistelor pentru biciclisti in toate sectoarele orasului.

Traficul rutier influenteaza in mod negativ mediul prin: poluarea fonica si chimica, aglomerari si blocari ale circulatiei pietonale.

De aceea se pune tot mai mult accent pe folosirea (acolo unde e posibil) a transportului feroviar care este un transport ecologic cu rezultate pozitive atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu.

In judetul Braila emisiile totale din transport pentru anul 2008 s-au ridicat la valoarea de 151200,6 t care reprezinta 25 % din emisia totala de poluanti in atmosfera. Trebuie mentionat faptul ca valoarea reala a emisiilor din trafic este mai mare pentru ca evaluarea se face numai pe baza cifrei care reprezinta autovehicule inmatriculate in judetul Braila si deci emisiile vehiculelor in tranzit nu pot fi estimate. Aceste emisii ar putea fi calculate numai pe baza unui studiu de trafic care nu s-a realizat pana la ora actuala.

Din totalul emisiilor de poluanti rezultati din trafic CO₂ are ponderea cea mai mare (86,31%).

Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi.

Daca in trecut industria domina prin cantitatile de poluanti atmosferici emisi, astazi emisiile din activitatea de transport constituie partea majoritara din substantele poluante ce se degaja in atmosfera urbana.

In vederea evitarii poluarii mediului se urmaresc urmatoarele obiective strategice:

- reducerea impactului negativ al transportului urban asupra mediului prin sustinerea unui sistem de transport eficient, efectiv si total;

- promovarea participarii cetatenilor la planificarea transportului local;

- imbunatatirea integrarii intre politicile de transport urban ale diferitelor sectoare si diferitelor niveluri prin procesul de planificare al transportului urban.

In acest context, obiectivele autoritatii locale vizeaza reconfigurarea retelei de strazi, prin:

- studii de fezabilitate privind implementarea si monitorizarea transportului public local de calatori;

- lucrari de intretinere curenta si periodica a retelei rutiere de strazi, alei si trotuare;

- revitalizarea transportului de calatori cu troleibuze;

- realizarea unui studiu de fezabilitate privind fluidizarea circulatiei in municipiul Braila.

In vederea diminuarii emisiilor de poluanti in atmosfera, provenite de la transportul in comun, SC Braicar SA este preocupata de diminuarea progresiva a parcului de mijloace de transport cu grad ridicat de poluare, prin achizitionarea in perioada 2007-2011, prin Programul Operational Regional, a 30 de autobuze de medie capacitate cu grad scazut de poluare cat si de reabilitarea transportului electric cu troleibuze. In anul 2008 societatea a achizitionat un autobuz de capacitate medie tip IKARUS PIF.

In anul 2008 Consiliul Judetean Braila a demarat un proiect finantat prin Programul Operational Regional Axa prioritara 2, in valoare de 64,8 milioane RON, pentru restucturarea si largirea drumului judetean DJ211A.

De asemenea au fost incepute lucrari de investitii pentru modernizarea unor drumuri din judet cu termene de executie decembrie 2009, in valoare de 54,71 milioane RON.

In 2008 Primaria Braila a depus in vederea obtinerii finantarii din fonduri structurale doua proiecte care prevad reabilitarea a 7,95 km de strazi si a modernizat prin programele ISPA si PHARE 22,7km de strazi.

Situatia parcului auto in Braila

Situatia parcului auto in anii 2001-2008.

Datele sunt obtinute de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Braila.

Tabel 1.1

s

Situatia parcului auto la nivel judetean in anul 2008.

Autoturisme – 46872

Autoutilitare – 3820

Remorci – 2964

Autospecializate –1403

Automobile mixte –963

Tractoare – 472

Microbuze – 391

Motociclete – 265

Autospeciale – 280

Autotractoare – 256

Autobuze – 185

Motorete – 346

Autoremorchere – 11

Situatia parcului auto pentru transportul de calatori din anul 2008:

30 autobuze marca BMC PROBUS 215 SCB cu norma de poluare EURO 3;

30 autobuze cu norma de poluare NONEURO;

12 microbuze cu norma de poluare EURO 2

Evolutia numarului de calatori:

Tabel 1.2 Milioane calatori

s

Pe linia transportului in regim de taxi preocuparea Serviciului de Transport Public Local de Calatori Braila a fost de reinnoire a parcului de autoturisme, astfel ca peste 98% se incadreaza in normele EURO 3 si 4 si au o vechime mai mica de 5 ani,urmand ca celelalte sa fie preschimbate pana la sfarsitul anului 2009.

Capitolul 2: FACTORII DE MEDIU PENTRU AER MONITORIZATI PRIN STATIILE SISTEMULUI APM

2.1. Calitatea aerului.

2.1.1. Aerul ambiental :

Aerul ambiental este aerul din spatii deschise la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale.

In anul 2008, calitatea aerului ambiental a fost monitorizata atat prin reteaua manuala cat si prin reteaua automata. Datele de monitorizare din reteaua manuala sunt raportate la limitele din STAS 12574/87 .

Calitatea aerului este urmarita printr-o retea judeteana de puncte de prelevare si indicatori, retea care tine cont de sursele de poluare (industriale sau de trafic), de densitatea populatiei si de formele de relief. Aceasta are ca obiectiv limitarea poluarii si ameliorarea calitatii atmosferei in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si a degradarii mediului inconjurator. Calitatea aerului este apreciata prin realizarea inventarului anual al emisiilor de poluanti in atmosfera si prin masuratorile realizate prin reteaua de monitorizare existenta, pana la punerea in functiune a retelei automate de monitorizare. In anul 2008 au fost inventariati 196 de operatori economici. Emisia totala de poluanti in atmosfera a fost de 583,026 mii de tone.

Calitatea aerului in judetul Braila este monitorizata prin masuratori continue in cinci statii automate amplasate in zone reprezentative pentru tipurile de statii existente :

Statia Braila 1- Statia de trafic este amplasata pe Calea Galati nr. 53 si monitorizeaza nivelele de poluare generate preponderent de emisiile din traficul, cu fluxuri medii si ridicate, de pe strazile limitrofe.

Tabel B.1. – valori medii lunare, minime si maxime orare

Statia Braila 2 - Este amplasata in Piata Independentei nr. 1, la distanta de trafic si de zone industriale sau surse punctuale mari. Monitorizeaza nivelele medii de poluare din zona urbana datorate emisiilor din interiorul orasului precum si contributiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport a poluantilor atmosferici proveniti din exteriorul orasului.

Tabel B.2. –valori medii lunare, minime si maxime orare

Statia Braila 3 - Statia este situata in Comuna Cazasu si monitorizeaza nivelele medii de poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport a poluantilor ce provin din municipiul Braila. Monitorizarea se realizeaza in vederea evaluarii expunerii populatiei si a vegetatiei din localitatile de la marginea zonei urbane, localitati unde pot aparea fenomene de poluare fotochimica.

Tabel B.3. –valori medii lunare, minime si maxime orare

Statia Braila 4 - Statia este amplasata pe Soseaua Baldovinesti in incinta Statiei de pompare ape uzate a R.A. APA si determina nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zona sau din zonele limitrofe.

Tabel B.4. –valori medii lunare, minime si maxime orare

Statia Braila 5 - Statia este amplasata in Comuna Chiscani, in vecinatatea SC. Termoelectrica S.A., si monitorizeaza nivelul de poluare a aerului in zona invecinata emisiilor de pe Platforma Industriala Chiscani.

Tabel B.5. –valori medii lunare, minime si maxime orare

2.1.2. Evolutia calitatii aerului

Prin reteaua manuala de monitorizare a calitatii aerului, s-au facut determinari pentru indicatorii specifici surselor de poluare existente: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si precipitatii. Din analiza statistica a valorilor concentratiilor poluantilor atmosferici putem concluziona:

- poluantii gazosi prezinta scaderi ale mediei anuale fata de anii anteriori de 35% la NO2 si 47% si la SO2. Si amoniacul, la proba medie de scurta durata are o scadere de 25% fata de media anului 2003.

- pulberile in suspensie, in anul 2008, au inregistrat o concentratie medie anuala ce a reprezentat 65% din valoarea limitei anuale, iar tendinta evolutiei este in scadere cu aproximativ 30% fata anii trecuti.

- pulberile sedimentabile au inregistrat usoare variatii a valorilor mediilor, din 2003 pana in 2008, acestea situandu-se intre 30% si 35% din valoarea limita.

Calitatea aerului monitorizat prin reteaua manuala s-a imbunatatit, datorita scaderii valorilor medii anuale la majoritatea poluantilor.

2.1.3. Indici de calitate

Indice specific de calitatea aerului, pe scurt 'indice specific', reprezinta un sistem de codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati:

- dioxid de sulf (SO2)
-dioxid de azot (NO2)
- ozon (O3)
- monoxid de carbon (CO)
- pulberi in suspensie (PM10)

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.

Surse naturale:
-eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice:
-(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sanatatii populatiei
In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane.
Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.

Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele
Efecte asupra mediului
In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.
Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.
Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:
- monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor;
- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios.
Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat.
In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot rea 858f58i ctiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.

Surse antropice:
Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane .

Efecte asupra sanatatii populatiei
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.
Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor si animalelor
Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa.
Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a'smogului fotochimic'. Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili.

Efecte asupra mediului : Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

Monoxidul de carbon

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.

Surse naturale:
-arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.
Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.
Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana. Efecte asupra sanatatii populatiei
Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular.
La concentratii relativ scazute:
- afecteza sistemul nervos central;
- slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism;
- reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;
- expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;

- poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
- determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii.
Efecte asupra plantelor
La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid.

Surse naturale:
-eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului.
Surse antropice:
activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete.
Efecte asupra sanatatii populatiei
Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.

Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzatori poluantilor monitorizati.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei culori .

In consecinta, calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier) cu preponderenta in marile orase , precum si de transportul poluantilor la lunga distanta.

2.2. Monitorizarea aerului si statii de monitorizare

Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza printr-un sistem integrat, complex, de achizitie a datelor privind calitatea mediului pe baza unor masuratori sistematice, de lunga durata, la un ansamblu de parametri si indicatori cu acoperire spatiala si temporala care sa asigure posibilitatea controlului poluarii

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului (RNMCA) cuprinde 117 statii automate de monitorizare a calitatii aerului si 17 statii mobile:

- 20 statii de tip trafic;
- 47 statii de tip industrial;
- 30 statii de tip fond urban;
- 12 statii de tip fond suburban;
- 5 statii de tip fond regional;
- 3 statii de tip EMEP.

O statie de monitorizare furnizeaza date de calitatea aerului care sunt reprezentative pentru o anumita arie in jurul statiei.Aria in care concentratia nu difera de concentratia masurata la statie mai mult decat cu o 'cantitate specifica' (+/- 20%) se numeste 'arie de reprezentativitate'.

Statie de tip trafic: - evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 10-100m;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5).

Statie de tip industrial:

- evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 100m-1km;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si

pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza

vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii).

Statie de tip urban:

- evalueaza influenta 'asezarilor urmane' asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii).

Statie de tip suburban

- evalueaza influenta 'asezarilor urmane' asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii).

Statie de tip regional

- este statie de referinta pentru evaluarea calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 200-500km;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii).

Statie de tip EMEP:

- monitorizeaza si evalueaza poluarea aerului in context transfrontier la lunga distanta;
- sunt amplasate in zona montana la medie altitudine: Fundata, Semenic si Poiana Stampei;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii).

Sistemul de monitorizare permite autoritatilor locale pentru protectia mediului:
- sa evalueze, sa cunoasca si sa informeze in permanenta publicul, alte autoritati si institutii interesate, despre nivelul calitatii aerului;
- sa ia, in timp util, masuri prompte pentru diminuarea si/sau eliminarea episoadelor de poluare sau in cazul unor situatii de urgenta;
- sa previna poluarile accidentale;
- sa avertizeze si sa protejeze populatia in caz de urgenta.

Informatiile privind calitatea aerului, provenite de la cele 117 de statii de monitorizare si datele meteorologice primite de la cele 97 statii de monitorizare vor fi transmise la Centrele locale de la cele 38 Agentii pentru Protectia Mediului.
Datele despre calitatea aerului, provenite de la statii, vor fi prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare (amplasate in mod conventional in zone dens populate ale oraselor) si cu ajutorul unor panouri de interior (amplasate la Primarii).

La nivel national exista 80 de puncte de informare a publicului (40 de panouri exterioare si 40 de panouri interioare). Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului centralizeaza acum datele din cele 117 statii raspandite pe tot teritoriul Romaniei. Statiile sunt arondate la cele 38 de Centre locale, situate in Agentiile de Protectia Mediului.
Valorile masurate on-line de senzorii analizoarelor instalate in statii, sunt transmise prin GPRS la centrele locale. Acestea sunt inter-conectate formand o retea ce cuprinde si serverele centrale, unde ajung toate datele si de unde sunt aduse in timp real la cunostinta publicului prin intermediul acestui site, al panourilor publice de afisare situate in marile orase precum si prin punctele de informare situate in primarii. Din dorinta de a informa cat mai promt publicul, datele prezentate sunt cele transmise on-line de catre senzorii analizoarelor din statii (datele brute). Asadar, valorile trebuie privite sub rezerva ca acestea sunt practic validate numai automat (de catre software), urmand ca la centrele locale specialistii sa valideze manual toate aceste date, iar ulterior central sa se certifice.
Baza de date centrala stocheaza si arhiveaza atat datele brute, cat si cele valide si certificate. Specialistii acceseaza aceste date, atat pentru diferite studii, cat si pentru trasmiterea raportarilor Romaniei catre forurile europene.

2.3. Norme si standarde de evaluare

Complexul de transport auto este unul din componentii de baza ai economiei nationale si, totodata, una din principalele surse de poluare a aerului atmosferic, problema care actualmente necesita o urgenta rezolvare. Exploatarea parcului de transport auto cu o uzura sporita, cresterea numarului mijloacelor de transport auto importate in tara, avind o vechime de 10 si mai multi ani, calitatea insuficienta a combustibilului reprezinta cauzele principale ce conduc la poluarea aerului atmosferic cu substante toxice.

Din lipsa unui sistem permanent de supraveghere a calitatii aerului, precum si din cauza neexercitarii sistematice a controlului ecologic instrumental al mijloacelor de transport auto din partea organelor statale si celor departamentale, dezvoltarii insuficiente a bazei tehnico-materiale s-a creat o situatie deplorabila in domeniul protectiei aerului atmosferic, poluarii acestuia de catre transportul auto.

Din aceste motive este necesara elaborarea unui program de diminuare a poluarii aerului atmosferic de catre mijloacele de transport auto.

Programul de diminuare a poluarii aerului atmosferic de catre mijloacele de transport auto este elaborat in baza prevederilor articolelor 2, 28 si 56 din Legea privind protectia mediului inconjurator nr.1515-XII, art.17 din Legea privind protectia aerului atmosferic nr.1422-XIII, articolele 7 si 8 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII si stabileste caile de diminuare a poluarii aerului atmosferic de catre transportul auto, exploatarea eficienta a acestuia cu respectarea normelor prevazute de standardele nationale si cele internationale, actelor normative tehnice si ecologice. Programul include masuri prioritare, menite sa diminueze gradul de poluare a aerului atmosferic, ce tin de competenta autoritatilor administratiei publice centrale si locale, persoanelor fizice si juridice, precum si a tuturor organizatiilor statale si nonguvernamentale, care au atributii directe sau indirecte la problemele ecologice si sint obligate sa respecte legislatia si actele normative privind protectia aerului atmosferic.

Lipsa unui program national privind diminuarea poluarii aerului atmosferic a generat probleme serioase privind securitatea ecologica a transportului auto: majorarea normelor de emisie fata de cele europene, absenta unei politici fiscale eficiente de protectie a mediului, lipsa unor programe complexe de stat vizind diminuarea emisiilor de gaze de esapament etc.

Caile de solutionare a problemei mediului sunt reflectate in actele legislative si normative na­tionale in vigoare, de exemplu:

- Legea nr. 1515-XII din 16.06.93 pri­vind protectia mediului inconjurator;

- Legea nr. 1422-XIII din 17.12.97 privind protectia aerului atmosferic;

- Legea nr. 1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului.

• HG nr. 487 din 19.06.01 “Privind aprobarea Planului National de actiuni pentru sanatate in relatie cu mediul”, in care au fost prevazute unele masuri pen­tru reducerea impactului transportului asupra mediului si sanatatii

• HG nr. 1047 din 04.10.01 “Cu pri­vire la Programul de diminuare a polua­rii aerului atmosferic de catre mijloacele de transport auto”, in care au fost preva­zute masuri concrete pentru diminuarea impactului mijloacelor de transport auto asupra mediului inconjurator si sanatatii omului. Conform acestui program, direc­tiile de baza privind diminuarea poluarii aerului atmosferic sunt urmatoarele:

- o parghie eficienta de diminuarea poluarii aerului este exercitarea con­troalelor mai stricte referitor la calita­tea carburantilor importati privind co­respunderea lor standardelor europene;

- solutionarea problemei calitatii combustibilului cu trecerea obligatorie a transportului auto la utilizarea benzi­nei neetilate si a motorinei cu continut redus de sulf;

- reutilarea mijloacelor de transport pentru folosirea gazelor naturale liche­fiate si comprimate;

- utilarea automobilelor cu con­vertori catalitici;

- modernizarea parcului de trans­port etc.

• HG nr. 447 din 17.04.03 „Cu privire la aprobarea Programului National de asigurare a securitatii ecologice”. In acest program au fost incluse urmatoarele activitati:

- revizuirea schemei complexe a circulatiei transportului orasenesc, in­terurban si a celui in tranzit;

- reglementarea parcarilor in ora­se etc.

• Legea nr. 1380-XIII din 20.11.97 cu privire la tariful vamal, stabileste mecanismele de limitare a importului mijloacelor de transport vechi atat prin diferentierea taxei vamale pentru auto­mobile, in functie de vechimea lor, cat si prin interzicerea importului mijloacelor de transport exploatate peste 10 ani.

• Legea nr. 1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediu­lui stipuleaza mecanismele de limitare a emisiilor in aerul atmosferic de la sursele mobile prin diferentierea platii pentru diferitele tipuri de combustibil.

De exemplu, Conventia din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi stabi­leste pentru tarile-parti obligatiunile cu privire la reducerea emisiilor sub­stantelor nocive in aerul atmosferic, inclusiv prin:

- implementarea valorilor-limita de emisii pentru sursele stationare si mo­bile de poluare a aerului;

- implementarea si folosirea ce­lor mai bune tehnici disponibile in domeniu.

Capitolul 3: STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND SITUATIA FACTORILOR DE MEDIU IN ORASUL BRAILA

Statia BR-1, situata in judetul:Braila,
amplasata la adresa: Str. Calea Galati, Nr. 53

Statia BR-2, situata in judetul:Braila,
amplasata la adresa: Str. P-ta Independentei, Nr.1

Starea mediului si poluantii inregistrati in luna aprilie 2009 la statiile BR-1 si BR-2

station:		BR-2 - Raw data
date:		08 APRIL 2009
	Temp.	Rel.Hum	Baromet	Sol.Rad	PLUV	Benzene	PM2.5
hour	°C		hPa	W/m2	mm	ug/m3	ug/m3
	11 K	65 K	1008 K	0 K	0 K	0,10 K	47 K
	11 K	63 K	1008 K	0 K	0 K	0,07 K	46 K
	12 K	61 K	1008 K	0 K	0 K	0,07 K	48 K
	11 K	64 K	1008 K	0 K	0 K	0,07 K	50 K
	10 K	72 K	1008 K	0 K	0 K	0,13 K	50 K
	11 K	66 K	1008 K	0 K	0 K	---- C	55 K
	10 K	72 K	1009 K	4 K	0 K	0,16 K	62 K
	10 K	77 K	1009 K	68 K	0 K	0,36 K	58 K
	12 K	66 K	1009 K	124 K	0 K	0,10 K	87 K
	14 K	60 K	1009 K	340 K	0 K	0,18 K	89 K
	16 K	55 K	1010 K	507 K	0 K	0,07 K	67 K
	19 K	47 K	1010 K	624 K	0 K	0,05 K	69 K
	21 K	40 K	1010 K	689 K	0 K	0,11 K	63 K
	22 K	31 K	1009 K	699 K	0 K	0,12 K	53 K
	23 K	29 K	1009 K	651 K	0 K	0,09 K	50 K
	23 K	28 K	1009 K	554 K	0 K	0,12 K	48 K
	23 K	28 K	1009 K	327 K	0 K	0,05 K	48 K
	22 K	29 K	1009 K	79 K	0 K	0,19 K	47 K
	22 K	33 K	1009 K	33 K	0 K	0,08 K	43 K
	19 K	41 K	1010 K	4 K	0 K	0,17 K	44 K
	19 K	38 K	1010 K	0 K	0 K	0,09 K	40 K
	17 K	39 K	1011 K	0 K	0 K	0,10 K	38 K
	14 K	50 K	1011 K	0 K	0 K	---- C	37 K
	13 K	50 K	1011 K	0 K	0 K	0,07 K	38 K
minimum
maximum
average

Valorile inregistrate in luna aprilie pentru SO2, in urma masuratorilor pe cele cinci statii automate s-au situat sub valorile limita zilnice admise de catre OM 592/2002.

Valorile inregistrate in luna aprilie pentru CO, in urma masuratorilor pe cele cinci statii automate se situeaza sub valorile limita admise de catre OM 592/2002.

Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor si alaturi de benzen este considerat ca facand parte din categoria poluantilor specifici rezultati din trafic.

Valorile inregistrate in luna aprilie pentru NO2, in urma masuratorilor pe cele cinci statii automate sunt sub valorile limita admise de catre OM 592/2002, Valori medii zilnice mai mari s-au inregistrat in statia Br-1 (statie de trafic) dar tot sub valoarea limita anuala de 40 g/mc.

Pragul de informare - media orara a fost depasit in 3 din cele 4 statii de monitorizare a ozonului in zilele de 5, 7 si 8.04.2009 si in 2 statii in zilele de 27 si 28.04.2009 in intervalul orar 14-20 ca urmare a cresterii temperaturii si a intensificarii radiatiei solare in aceste zile.

In ceea ce priveste statia BR-2 statie de tip urban, consemnam ca fata de sursele amintite mai sus se mai adauga emisii difuze provenite din gazele de esapament. Pentru determinarea pulberilor se aplica 2 metode, respectiv metoda automata si metoda gravimetrica, care de altfel este metoda de referinta.

Pulberile in suspensie PM10 determinate prin metoda gravimetrica prezinta valori sub valoarea limita pentru 24 ore (50 g/mc) prevazuta in OM 592/2002 in statia BR 4 si s-au inregistrat depasiri in statiile BR 1 datorita traficului si BR 3.

Pulberile in suspensie - PM₁₀, care constituie fractia dimensionala de interes din aerosuspensia urbana, au depasit valoarea limita pentru 24 ore (50 g/mc) prevazuta in OM 592/2002.

CAPITOLUL 4 :  CONCLUZII

Problema poluarii atmosferei a aparut si devenit vizibila in orizontul international si global in sec. 20. Aceasta a avut loc datorita intensificarii activitatii industriei, exploatarii excesive a terenurilor agricole, incendiilor forestiere, sporirii intense a numarului de locuitori si aparitia unor noi tehnologii care desi sunt excelente in domeniul sau de lucru sunt teribile in protejarea atmosferei.

Daca nivelul de industrializare actual va continua sa creasca in aceleasi ritmuri, spre sfirsitul sec. 21 se preconizeaza un nivel de poluare al atmosferei cu 1,5 mai inalt decit cel actual. Astfel aerul va deveni daunator.

Poluarea atmosferei genereaza urmatoarele efecte negative:

ploile acide distrug vegetatia;

are loc efectul de sera;

sporirea pacientilor ce sufera de cancer pulmonar;

modificari genetice ale unor organisme;

scaderea longevitatii vietii in unele regiuni ale globului cu atmosfera inalt poluata;

Principala sursa de poluare a atmosferei o reprezinta industria materialelor de constructii si transportul. In scopul diminuarii nivelului de poluare al acestora au fost introduse anumite filtre la cosurile de evacuare a gazelor si norme obligatorii de concentratie cu substante toxice a gazelor de esapament ex. EURO 1, EURO 2.

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

-exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind cele mai putin poluante

-recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile

-amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica

-adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante.

BIBLIOGRAFIE

-www.calitateaer.ro

-www.apmbr.ro

-www.anpm.ro