STUDIU DE IMPACT

ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU DATORAT

PLANULUI DE URBANISM ZONAL

CAI DE COMUNICATIE RUTIERA STATIE DE EPURARE

SAT SILISTEA SNAGOVULUI, COM. GRUIU, JUD. ILFOV

CAP.1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea proiectului

Plan Urbanistic Zonal ,CAI DE COMUNICATIE RUTIERA STATIE DE EPURARE”, satul Silistea Snagovului, comuna Gruiu, judetul Ilfov.

1.2. Amplasament

Planul Urbanistic Zonal analizeaza un teritoriu de 3,045 ha situat in zona de Sud ,a satului Silistea Snagovului avand urmatoarele vecinatati:

- la Nord – satul Silistea Snagovului, la cca 1200 m, iar la cca 20 m coada lacului Snagov;

- la Est – Lacul Snagov la cca 20 m si mai departe pana la 500 m terenuri agricole;

- la Sud – Est – terenuri agricole de la 20m la cca 600 m;

- la Vest – ternuri agricole si la cca 800 m partea de vest a satului Silistea Snagovului.

Din punct de vedere administrativ terenul analizat face parte din intravilanul satului Silistea Snagovului, iar zona ce este analizata reprezinta proprietate privata

Pentru zona analizata se are in vedere urmatorul bilant de suprafete:

A - Drum satesc propus

suprafata teren ………………………………… 1244,00 m²

din care:

drum asfaltat acostament ……………… 704,00 m²

rigole…………………………………….. 135,00 m²

spatiu verde………………………………. 135,00 m²

B - DS 1863 Reamenajat

suprafata teren ………………………………… 1960,00 m²

din care:

drum asfaltat acostament ……………. 1130,00 m²

rigole…………………………………….. 230,00 m²

spatiu verde………………………………. 600,00 m²

C1 - Drum satesc propus

suprafata teren …………………………………. 641,00 m²

din care:

drum asfaltat acostament …………….. 360,00 m²

rigole…………………………………….. 111,00 m²

spatiu verde………………………………. 170,00 m²

C2 - Statie de epurare propusa S P

suprafata teren …………………………………. 345,00 m²

suprafata construita desfasurata ……………… 45,00 m²

P.O.T. max 20

C.U.T. max 0,2

C3 - Suprafata teren…………………………………. 614,00 m²

C1 C2 C3 ………………………………… 1600,00 m²

1.3. Titularul activitatii

Societatea Comerciala ALPHA Constructii si Investitii Imobiliare S.A.

CAP. 2. SITUATIA EXISTENTA, DISFUNCTIONALITATI SI PRIORITATI

2.1. Caracteristicile mediului natural

2.1.1. Factori de clima zonala

Clima zonala este puternic influentata de factorii de mediu cum ar fi: temperatura aerului exterior, umiditatea, radiatia solara, durata de stralucire a soarelui sau gradul de nebulozitate, directia, viteza si fracventa vantului pe o anumita orientare, regimul de precipitatii, topografia locului.

a. Temperatura aerului exterior

Zona analizata apartine sectorului cu clima continentala, fiind situata in partea centrala a tinutului climatic din Sud-Sud Est. Aceasta zona se individualizeaza in cadrul districtului climatic central prin diversitatea de suprafete aride, care reflecta particularitatile climatice conditionate de zonele functionale cu profil agricol, spatii verzi extinse, salbe de lacuri, culoare de vai, etc.

Zona amplasamentului este aflata in plina campie,cu latitudine nordica longitudine vestica temperatura medie anuala este de 10,8 C, a lunii ianuarie este de -3,0°C, inghetul fiind prezent intr-un interval mediu de 95-100 zile/an, iar temperatura exterioara de calcul pentru sezonul rece este –15°C.

Temperatura medie a lunii iulie este de 22,4°C , cu maxima absoluta de 41,1°C iar minima absoluta de –35°C.Pentru conditii de calcul a instalatiilor de ventilare si climatizare sunt respectate prevederile STAS 6648,care sunt partial redate in tabelul 2.1.

Tabel 2.1. Temperaturi exterioare de calcul pentru perioada calda

b. Umiditatea relativa a aerului exterior

Pentru perioada rece umiditatea relativa este de 80%, aceasta scade in perioada de vara la valori in jur de 28-30% care se apropie de regimul climatic cald - uscat. Prin aceasta se mareste cantitatea de evapo - transpiratie a vegetatiei favorizand fenomenul de seceta

c. Intensitatea radiatiei solare

Se incadreaza in limitele normale pentru zonele temperate de aceeasi latitudine cu precizarea ca pentru localitati foarte apropiate intensitatea radiatiei solare la nivelul solului poate suferi variatii in special in functie de nebulozitatea si gradul de poluare al atmosferei.Pentru zona geografica situta in limitele largi ale paralelei 45 valorile intensitatii directe si difuze normate prin STAS 6648 sunt prezentate in tabelul 2.2.

Tabel 2.2. Intensitatea radia]iei solare directe I_D [i difuze I_d,, W/m²

d. Regimul precipitatiilor atmosferice

Acestea prezinta varitii si diferentieri rezultate din structura de convergenta a orasului, valorile cunoscute fiind urmatoarele:

° precipitatii medii anuale sunt in zona studiata de 600 mm m²;

° precipitatii medii in luna ianuarie sunt cuprinse intre 45-50 mm m²;

° precipitatii medi in luna iulie sunt de cca 60-65mm m²;

° maxima in 24 h este 107,7 mm m².

Prima ninsoare cade de obicei in ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima spre sfarsitul lunii martie, numarul mediu al zilelor cu strat de zapada se cifreaza la 40-42 zile an.

e. Regimul vantului

Structura deosebit de complexa a zonei contribuie la franarea curentilor de aer de la Nord si Nord-Vest ce conduce la cresterea frecventei pe alte directii cardinale .

Tabelul 2.3. Directia,viteza medie anuala (m s) si frecventa (%) vanturilor dominante

Tabelul 2.4. Directia,viteza medie (m s) si frecventa (%) vanturilor dominante

Ceata este frecventa in zona, depasind valoarea medie de 60 zile an.

2.1.2. Ape subterane si de suprafata

2.1.2.1. Apa subterana

a.Date generale

Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat se incadreaza in marea unitate structurala cunoscuta sub numele de Platforma Moesica

Formatiunile care iau parte la alcatuirea geologica a acestei mari unitati, apartin Paleozoicului, Mezozoicului si Neozoicului depuse pe un fundament cutat, constituit probabil din sisturi verzi.

Depozitele sedimentare atribuite acestui interval stratigrafic au fost depuse in medii foarte diferite,perioada mentionata caracterizandu-se printr-o mare varietate a conditiilor de sedimentare – uscat, mlastinos, uneori lacustru - in care alterneaza depunerea unor pietrisuri in vaste conuri de dejectie, grosimea acestor depozite cuaternare cuprinsa intre 70 si 350 m.

Supusa unei intense presiuni laterale in decursul erelor geologice, platforma a capatat o structura tectonica ,,in tabla de sah” in care suzista zeci de blocuri si megablocuri tectonice aflate in raporturi de discordanta atat pe orizontala cat si pe verticala.

Depozitele carbonatice de varsta cretacica inferioara si jurastica superioara, supuse miscarilor tectonice si fenomenelor de dizolvare, au generat un important acvifer de foarte mare adancime, din care au fost puse in evidenta in zona nordica, ape geotermale cu temperaturi de pana la 85 C (Otopeni – Snagov – Moara Vlasiei).

In continuare se vor face referiri mai detaliate la formatiunile levantine si cuaternare care in zona Municipiului Bucuresti si a fostului Sector Agricol Ilfov – azi jud. Ilfov, prezinta un interes hidrogeologic deosebit.

Levantinul nu a fost interceptat in foraje decat la adancimi de cca. 350 m. Litologic depozitele levantine sunt reprezentate printr-o alternanta de argile si argile nisipoase, cu mai multe intercalari de nisip, acesta nefiind folosit pana in prezent pentru alimentari cu apa.

Pleistocenul inferior reprezinta baza depozitelor cuaternare si este cunoscut, sub denumirea de „Strate de Fratesti”. Ele cuprind in partea superioara nisipuri fine si medii, spre baza predominand pietrisuri si chiar bolovanisuri.

Aceste strate au fost sinuonimizate, de la baza spre partea superioara, ca orizonturile acvifere C, B si A, grosimea lor aproximativa fiind de aproximativ 150 m, iar adancimea la care se pot intercepta in zona studiata este cuprinsa intre 450 si 600 m.

Pleistocenul mediu este reprezentat printr-o succesiune de marne, argile si nisipuri, cunoscute sub numele de „Complexul Marnos”.

De la valea Argovei spre nord complexul marnos se afunda sub depozitele noi, crescand concomitent si in grosime, in zona analizata poate fi interceptat intre 43 si 90 m.

Pleistocenul superior este reprezentat de asa numitele „Nisipuri de Mostistea”, interceptate numai in foraje, alcatuite din argilele rosii, depozitele loessoide precum si din nisipurile si depozitele loesside, care intra in alcatuirea teraselor.

Nisipurile de Mostistea suporta asa-numitele „depozite intermediare”, cu grosimi de 10-16 m si sunt litologic reprezentate prin nisipuri fine si medii, cu grosimi de 8-20 m. Depozitele loessoide sunt considerate din punct de vedere genetic deluvial-proluviale.

Probele de apa recoltate din forajele in Stratele de Mostistea, indica faptul ca apa este nepotabila, cu depasiri la reziduul fix , duritate totala , calciu si azotati.

Stratele de Fratesti constituie o sursa importanta de apa subterana, cu calitati de potabilitate corespunzatoare. In zona municipiului Bucuresti si a fostului Sector Agricol Ilfov, Stratele de Fratesti sunt intens exploatate, in special pentru folosinte industriale.

b. Date hidrogeologice

Dupa modul de alimentare si dezvoltare pe verticala, in zona studiata,stratele acvifere pot fi impartite in:

Stratul acvifer freatic, care se dezvolta in zona studiata in baza depozitelor loessoide si aluviunilor terasei Snagovului si raului Ialomita la adancimi de 10-12 m. Acest strat este abordat cu precadere de majoritatea gospodariilor individuale, satesti, datorita accesibilitatii la deschidere si apretului de executie redus.

Alcaturea litologica permite generarea unor caractere fizice favorabile care asigura formatiunii o porozitate si permeabilitate avansata, baza a generarii unui puternic acvifer, bine alimentat de la suprafata prin infiltratie de apa meteorica si apa lacului Snagov.

Grosimea redusa a pelitelor in coperisul orizontului freatic permite drenarea apelor de suprafata incarcate cu elemente de contaminare biologica si bacteriologica rezultate din activitatile agricole si asezarile umane de la suprafata care au utilizat in trecut in special puturile absorbante pentru apele menajere. Aceste surse prezinta orizontul freatic cu grosimi de 1-3 m si debite de medii cuprinse intre 0,3 si 0,5 l s m.

Stratul acvifer de medie adancime, este cantonat in Nisipurile de Mostistea si poate fi interceptat in zona studiata pe intervalul 14-28 m, cu debite specifice de 0,4 pana la 0,8 5 l s m. Si aceste acvifere prezinta depasiri ale limitelor de potabilitate.

stratele de mare adancime, cantonate in stratele de Fratesti, reprezinta principala resursa de apa subterana potabila, nivelul piezometric situadu-se in jurul valorii de 50-60 m, cu debite specifice medii cuprinse intre 0,8 si 1,2 l s m, caracterizandu-se ca fiind bicarbonatata-sodica, cu mineralizatie moderata, indeplinind conditiile de potabilitate.

Pentru acste zone se recomada ca forajele pentru apa potabila sa fie realizate la adancimi de 80 m, asiguradu-se atat debitele necesare cat si calitatea dorita.

2.1.2.2. Apele de suprafata

Din punct de vedere hidrologic amplasamentul cercetat se afla la mica distanta de lacul Snagov a carui cota de nivel este de 86,30 m fata de cota malului de 88,30. La nordul satului Silistea Snagovului este raul Ialomita. Apele de suprafata din aceasta zona corespund din punct de vedere calitativ normelor de potabilitate, ceea ce face ca in aceste ape sa se dezvolte flora si fauna acvatica, fiind cunoscute si tentativele de pescuit ale locuitorilor din zona, sau cresterea pasarilor domestice avide de apa, cum ar fi ratele si gastele.

2.1.3. Relief

Investitia studiata este asezata geografic in Campia Vlasiei care este o subunitate a Campiei Romane, Campia de subzistenta Titu – Mizil, care in zona Snagovului este cunoscuta sub numele de Campia Snagovului.

Aceasta campie se caracterizeaza prin vai putin adancite, albii parasite, terase fluviatile ingropate, acoperite cu depozite loessoide cu grosimi de 5-10 m, care sunt afectate la suprafata de crovuri cu adancimi si densitati mai reduse fata de campiile mostistea si Burnasului. Altitudinea terenului analizat prin PUZ variaza intre 90 si 95 m.

2.1.4. Potentialul seismic al zonei

O scurta privire asupra caracterului seismic al zonei releva faptul ca aceasta poate fi afectata de doua feluri de cutremure:

cutremure intermediare - cele care au focarul sub scoarta terestra, in mantaua superioara, la adancimi de 80-180 km - acestea eliberand o cantitate enorma de energie, putand fi uneori distrugatoare. Au focarul in Carpatii de Curbura in zona Vrancea, la limita nordica a placii Marii Negre si Central Dobrogene, a carei frunte se scufunda pe un plan de peste 60  sub Microplaca Transilvania, care avanseaza, la Curbura Carpatilor, peste prima;

cutremure normale - cu focarul in scoarta, pe o serie de falii, la adancimi de 5 pana la 30 km, acestea avand o energie mai mica, dar pot fi mai distrugatoare datorita adancimii

relativ mici a focarelor de pe Platforma Valaha

Din punct de vedere seismic, conform SR 11100 1 – 1993 localitatea Silistea Snagovului face parte din macrozona de gradul 8 MKS iar potrivit normativului P 100-92 se gaseste in zona de calcul C cu un coeficient Ks 0,20 si perioada de colt 1,5 sec.

2.1.5. Structura geologica

Structural, teritoriul Campiei Znagovului se suprapune peste o parte a sectorului nordic al Platformei Moesice, sector cunoscut si sub numele de platforma Vlahiei, caracterizata stratigrafic prin aparitia in suprafata a unui pachet relativ gros de pamanturi argiloase. Daca ne referim la amlasamentul destinat statiei de Epurare, acesta este pe malul Lacului Snagov la circa 15 m distanta de acesta, pe un nivel de platforma amenajat prin depunerea de umpluturi rezultate de la o excavatie care a avut drept scop prelungirea lacului spre nord – vest. Din informatiile primite de la localnici, coada lacului se intindea in anii 1970 cu peste 100 m distanta pe directia escavatiei de prelungire a lacului executata de un localnic – pescar in prezent.

Stabilirea stratificatiei terenului din amplasament s-a facut prin executara unui foraj geotehnic cu adancimea de 4,50 m de la fata ternului, acesta punand in evidenta urmatoarea stratificatie:

de la fata ternului si pana la adancimea de 2,20 m se gaseste o umplutura constituita din pamant, turba si radacini de plante, plastic moale;

in continuare, pana la adancimea de 2,85 m, apare o umplutura constituita din depozite de fund de lac, de culoare cenusie neagra, constituita din pamant, turba si radacini de plante, plastic moale;

de la adancimi de peste 2,85 m in jos, apare terenul natural, reprezentat printr-un strat de argila cenusie, plastic vartoasa, care sub adancimea de 3,20 m este de consistenta tare iar de la adancimea de 4,00 m in jos are o culoare cenusie-cafenie si de consistenta tare.

Incercarile de laborator efectuate pe probe de argila cenusie, prelevate de la adancimea de 3,20 m arata urmatoarea compozitie granulometrica: argila , praf 37 , nisip 11 , structura care se incadreaza in categoria argilelor.

In raport cu stratificatia terenului si cu caracteristicile fizico-chimice ale terenului din zona activa a fundatiilor, se propun urmatoarele conditii de fundare:

fundarea constructiei se poate face la adancimeade 2,85 m de la fata terenului, pentru depasirea stratului de umplutura

fundarea va trebui sa se faca in sistem fundatii izolate, pentru usurarea lucrarilor de

executie;

pentru dimensionarea fundatiilor se va considera o presiune efectiva de 2,80 daN cm², la sarcini fundamentale de calcul;

pentru stoparea infiltratiilor apei din Lacul Snagov catre nivelul subsolului, umpluturile perimetrale trebuiesc facute din pamant argilos local.

2.1.6. Soluri

Campia Snagovului si zonele adiacente se caracterizeaza prin neta predominare a solurilor brun - roscate, la care se asociaza cernoziomurile agroiluviale si cernoziomurile cambrice, soluri pseudogleice podzolite, iar in lunci soluri aluvionare.

Distribuirea solurilor este strans corelata de conditiile de fragmentare a reliefului campiei, care determina drenajul general al teritoriului.

Textura mijlociu - fina sau fina a solurilor, permeabilitatea redusa si drenajul slab pe mari suprafete, datorita reliefului cu pante mici, favorizeaza aparitia excesului de umiditate pe terenurile situate in partile joase de relief, in anotimpul ploios.

Excesul de umiditate se accentueaza si se extinde in anii succesivi ploiosi, in mare parte datorita urcarii generale a nivelului hidrostatic al apei freatice.

2.1.7. Masive de vegetatie

Zona de vegetatie este reprezentata la Sud de Padurea Ghermanesti si Vladiceasca, iar la Vest de padurea Snagov Parc. Zona de Nord si Nord – Est este reprezentata de terenuri agricole private si portiuni ale satului Slistea Snagovului si Santul Floresti.

2.1.8. Monumente ale naturii si istorice

In cadrul sitului analizat nu s-au identificat monumente ale naturii, istorice sau arhitectonice. Potentialul zonei consta in valentele peisagistice a cadrului natural, ce beneficiaza de vecinatatea Lacului Snagov.

2.1.9. Zone de recreere, odihna si agrement

In prezent zona este lipsita de orice fel de dotari sau amenajari pentru recreere, odihna sau agrement pentru publicul larg. Zona preponderent verde a sitului analizat apartine in mare parte Complexului National Sportiv Snagov si unor proprietati particulare ce vor valorifica si dezvolta valentele cadrului natural dar in regim privat.

2.1.10. Obiective industriale si zone de depozitare

Nu exista in zona suprafete ocupate de spatii pentru productie sau depozitare.

2.1.11. Factori de risc

Conceptul „amenajare teritoriala” este utilizat in acceptiunea sa generala ca o parte constitutiva a urbanismului si se refera la teritoriul propriu-zis al localitatilor urbane si rurale precum si la spatiul dintre acestea, inclusiv cel ocupat de diferite tipuri de retele de infrastructura: enrgetice, rutiere, cai ferate, alimentare cu apa, canalizare, comunicatii etc.

Protectia mediului impotriva catastrofelor se poate face prin prevenire si atenuare; prin prevenire se intelege totalitatea actiunilor si masurilor de evitare, totala sau partiala, a declansarii unei catastrofe; prin atenuarea efectelor se are in vedere precizarea unor tipuri de activitati, masuri si preocupari care permit, odata ce o catastrofa a fost declansata, reducerea, diminuarea consecintelor distructive ale acesteia, limitarea lor in intindere i intensitate.

La nivelul actual al dezvoltarii civilizatiei umane, al cunostintelor globale, stiintifice si tehnice, oamenii nu sunt in prezent capabili sa impiedice declansarea catastrofelor naturale. In ceea ce priveste catastrofele antropice, provocate de oameni, teoretic prevenirea este posibila, probabilitatea de declansarea unui accident de mari proportii putand fi analizata cu ajutorul unor teorii matematice precise, in baza carora se poate evalua cantitativ si calitativ riscul de declansare a unei catastrofe antropice, dar nu pot fi precizate aspectele spatiale si cele temporale, altfel spus exact unde si cand vor avea loc.

In ceea ce priveste atenuarea efectelor catastrofelor deopotriva naturale si antropice, este posibila planificarea, pregatirea din timp a tuturor conditiilor necesare pentru ca masurile de reducere a efectelor distructive sa fie eficiente si operationale. Conditia esentiala pentru a realiza acest lucru consta in cunoasterea amanuntita a zonelor posibil a fi afectate si a fenomenelor caracteristice ce pot avea loc.

Utilizand arsenalul mijloacelor urbanistice, in raport cu principalele tipuri de catastrofe, pentru cazul zonei studiate, pot fi sintetizate in modul urmator:

a. catastrofe naturale:cutremure, alunecari de teren, inundatii, incendii:

b. catastrofe antropice:explozii si incendii, accidente de circulatie rutiera, accidente de munca, poluarea solului si subsolului.

Referitor la prima categorie a factorilor de risc, zona analizata de PUZ, nu prezinta risc potential decat in cazul cutremurelor si incendiilor. Aprecierea are la baza evaluarea caracteristicilor constructive ale cladirilor existente in zona si care pot fi incluse in clasa cladirilor de tip urban - rural, cu regim de inaltime variabil (P-P+1).

Referitor la catastrofele antropice, riscul potential il constituie explozia si sau incendiul datorat activitatilor din zona si in foarte mica masura poluarea solului si subsolului printr-o proasta gestionare a deseurilor menajere, combustibililor utilizati sau prin deversarea stradala a apelor menajere.

Masurile ce pot fi adoptate se pot referi deopotriva la protectia factorilor de mediu natural (apa, aer, sol, fauna si flora si a mediului antropic.

Astfel, instrumentul cel mai eficace pentru prevenire si atenuare il reprezinta planul de amenajare zonala care a facut obiectul PUZ.

2.1.12. Reteaua principala de cai de comunicatie

Zona , rar populata , beneficiaza de accese rutiere constituite din doua drumuri rurale, locale, cu trafic redus, partial asfaltate ce se ramifica din reteaua principalade cai de comunicatie a comunei Gruiu.

Pentru accesul la Centrul Sportiv exista o cale rutiera acceptabil amenajata, asfaltata fara a corespunde tuturor exigentelor actuale.

2.1.13. Reteaua de alimentare cu apa, canalizare si incalzire

a. Retele de alimentare cu apa

In zona Complexului Sportiv National se dispune de surse de apa potabila, realizate prin puturi de mare adancime, apa fiind gestionata prin intermediul unei instalatii de ridicare a presiunii, de la care este distribuita catre consumatorii sai prin retele subterane de apa potabila

Pentru restul consumatorilor din zona reprezentati de o locuinta cu D P E, proprietate privata, solutia de alimentare cu apa potabila este reprezentata de un put de 80 m, la care printr-o statie de hidrofor, se asigura parametrii de alimentare cu apa a acesteia.

b. Retele de canalizare si statii de epurare

In prezent Complexul National Snagov dispune de o retea de canalizare menajera care conduce apa uzata catre o statie de epurare proprie, amplasata la periferia proprietatii sale, si in imediata apropiere a Lacului Snagov, folosind ca emisar chiar lacul.

Structura tehnologica a statiei de epurare este urmatoarea:

separator de grasimi amplasat langa cantina complexului;

decantor cu etaj, format din doua bucati de 3 m diametru;

filtre biologice cu pietris, de mica incarcare, format din trei compartimente;

camin de clorinare cu clor gazos.

Capacitatea statiei de epurare existente se apreciaza a fi corespunzatoare pentru cca 150 persoane, pentru un consum zilnic de 165 l pers zi, pentru care ar putea corespunde un consum maxim zilnic de cca 22 m³ zi.

Statia de epurare existenta, este uzata moral si tehnic, ceea ce o face necorespunzatoare cerintelor de calitate impuse de un emisar de categoria a I-a cum este Lacul Snagov. De aici decurge necesitatea rebilitarii sau inlocuirii acesteia cu o noua statie.

Prima solutie este destul de dificila deoarece parte din echipamente sunt partial degradate permitand scurgeri necontrolate in emisar, iar pe de alta parte solul din jurul statiei trebuie reabilitat ecologic, operatiune ce impune schimbarea amplasamentului.

A doua solutie este ideala si devine viabila deoarece va putea fi sustinuta cu fonduri private, asigurate prin grija proprietarilor din imediata apropiere, care vor beneficia si de racordarea locuintei care lor care este in curs de constructie.

Se face precizarea ca actualii beneficiari au incercat reabilitarea statiei inca din 1999 dar lipsa de fonduri nu a permis acest lucru.

c. Retele electrice

Zona analizata este complet electrificata, in zona Complexului Sportiv existand retea de 30 kV si posturi de transformare la 1 kV permitand racordarea unor noi consumatori. Astfel consumatorii aferenti casei particulare din imediata apropiere precum si cei aferenti statiei de epurare vor beneficia de alimentare cu energie electrica de la aceeasi sursa

d. Surse si retele de incalzire

Instalatiile de incalzire din zona sunt de doua categorii: incalzire locala si incalzire centralizata. Pentru locuintele din comuna sistemul dominant este cel local, combustibilul utilizat fiind lemnul uneori combinat cu carbune. Pentru zona analizata de PUZ, cladirile implicate apartin centrului sportiv in marea majoritate si proprietatii private un singur imobil.

Complexul Sportiv dispune de centrala termica proprie, cu o putere termica de 1700 kW si este alimentata cu conbustibil lichid usor, pentru care exista o gospodarie de combustibil cu capacitaea de cca 100 m³.

Distributia agentului termic la consumatori, in cazul comlexului sportiv, se realizeaza printr-o retea de conducte montate in canale termice.

Imobilul privat, in constructie, va dispune de asemeni, de o centrala termica proprie cu o putere termica de 65 kW, combustibilul folosit fiind lichid usor tip M, pentru care se va utiliza un rezervor cu capacitatea de 10 m³, montat ingropat si avand pereti dubli.

f. Retele de telefonie

Exista posibilitatea de racordare la sistemul de telefonie al zonei, de care beneficiaza deocamdata centrul de pregatire sportiva, restul imobilelor izolate urmand a benefia de telefonie mobila sau sisteme cu relee.

2.1.14. Depozite de deseuri menajere si industriale

Nu sunt semnalate astfel de depozite in zona

2.2. Analiza critica a situatiei existente, disfunctionalitati si prioritati

2.2.1. Zonarea utilizarii teritoriului pe folosinte

In momentul analizei se contureaza urmatoarele zone:

a. zona sportiva predominanta a Complexului National Sportiv Snagov, constituita din constructii bune pentru spatiile de cazare pentru cca 150 persoane si administratie, precum si constructii mediocre pentru depozitare, dotari tehnico-edilitare la care se adauga terenuri de sport si spatiile verzi;

b. zona rezidentiala constituita din locuinte cu confort sporit, avand structura din beton armat sau metalica

c. zonele de teren arabil;

d. zona de protectie a Lacului Snagov.

2.2.2. Calitatea mediului construit

Desi in perimetrul zonei studiate predomina zona verde si arabila, fondul construit poate fi considerat dupa cum urmeaza

semnificativ si cu valoare arhitecturala pentru zona rezidentiala formata din vile in regim P 1 si bun in ceea ce priveste cladirile Complexului Sportiv, cu exceptia statiei de epurare, depreciata atat din punct de vedere functional cat si constructiv.

2.2.3. Determinarea prioritatilor de interventie, functie de intensitatea disfunctionalitatilor

Analizand zona existenta functie de intensitatea disfunctionalitatilor in raport cu intervalul de normalitate, considerand conceptul de ameliorare-dezvoltare, rezulta necesare urmatoarele interventii:

lucrari de sistematizare si imbunatatire a retelei de comunicatie;

lucrari de sistematizare verticala, asanari si amenajari de teren, consolidari de mal;

lucrari privind sistemul de canalizare, prin epurarea apelor uzate ce se deverseaza in lac.

2.2.4. Identificarea surselor de poluare

Zona analizata prezinta urmatoarele surse de poluare:

poluarea datorata sistemelor de incalzire centrala din zona rezidentiala

apele uzate menajere au o incarcare poluanta normala pentru zonele locuite prevazute cu instalatii de canalizare si epurare, in cazul de fata epurarea fiind de o deosebita importanta datorita emisarului de categoria I;

poluarea solului poate fi determinata de ploile acide, prin proasta gestionare a deseurilor menajere, dar in cazul de fata de mare importanta este starea tehnica a statiei de epurare si conductelor de canalizare.

2.2.5. Calitatea factorilor de mediu

a. Calitatea factorului de mediu: aer

Imisii de la sursele mobile

In zona supusa analizei, sursele mobile sunt reprezentate de catre traficul auto pe drumul satesc din zona, care in timpul week – end – ului ating un numar de 10 autovehicule /ora; pentru care factorii de emisie sunt stabiliti pe baza normelor americane ETP/75, deoarece normele europene ECE 15/40 sunt mult mai ingaduitoare.

Debitul masic de poluant s-a calculat cu relatia:

[mg/s]

si:

[mg]

in care:

e_x – factor de emisie exprimat in g/km;

N – numar de autovehicule ce tranziteaza zona, exprimat in buc./h (10);

L – lungimea de tranzit pentru ambele sensuri 0,4 km;

Timpul de parcurgere al distan]ei de tranzit, la viteza de 50km/h;

t_tr = L/v = 0,4 / 50 = 28,8 s

Concentratia la imisie intr-un volum de control:

C_x = DG_x < V_c [mg/m³]

in care volumul de control este estimat cu relatia:

V_c = S x H = 1000 x 10 = 10000 m³ – pentru calm eolian total.

Tabel 2.5. Concentra]iile la imisie datorate surselor mobile, exprimate in [mg/m³]

Emisii de la sursele fixe difuze

Zona adiacenta are din punct de vedere energetic o singura categorie de cladiri, si anume: clubul sportiv.

Admitand ca pentru clubul sportiv, sarcina termica este de 1700 kW, se poate evalua contributia acesteia la modificarea calitatii aerului din zona analizata:

consumul estimat de combustibil lichid pentru fiecare obiectiv:

volumul real de gaze de ardere:

V_gr0= 14,03 Nm³/kg

volumul total de gaze de ardere in conditii fizice normale:

SV_gr0 = V_gr0 x B_h = 14,03 x 149,48 = 2097,30 Nm³/h

Tabel 2.6. Factori de emisie, debite masice si concentratiile la imisie

[mg/s]

[mg/m³]

V_c = S x L x v = 1000 m x 10 m x 1 m/s = 10000 m³/s – pentru stare apropiata de calm eolian.

Calitatea aerului din zona

Evaluarea calitatii aerului din zona se face prin sumarea concentratiilor la imisie a celor doua categorii de surse: mobile - datorate traficului rutier si difuze - datorate clubului sportiv, cu incalzire locala.

Tabel 2.7. Concentratiile la imisie datorate surselor existente, mg/m³.

Din analiza rezultatelor nu rezulta depasiri ale celor doua praguri de alerta considerate.

Se constata ca activitatea de transport rutier are un aport ridicat, asupra concentratiei emisiilor de poluanti, in comparatie cu celelalte activitati ale zonelor.

b. Calitatea factorului de mediu: apA

Zona analizata dispune de retele de canalizare cu deversare in statia de epurare existenta si apoi in Lacul Snagov. Statia de epurare are un randament mediu cuprins intre 30 – 50%, avand o eficienta redusa pentru treapta biologica. Evaluarea concentratiilor la intrare s-a facut pe baza unor determinari efectuate de catre ICIM pe un canal colector din cartierul Crangasi, iar la iesire au fost luate in considerare randamente probabile pentru echipamente existente. Rezultatele vor fi prezentate in tabelul urmator.

Tabel 2.8. Concentratii de poluanti in apele uzate

Se masoara in buc/1 dm³

Calitatea proasta a statiei de epurare a determinat administratia Complexului Sportiv sa initieze proiectarea unei noi statii de epurare, pentru care in 1999 a obtinut avizele de la Apele Romane si Autoritatea de Mediu. In conformitate cu aceste avize limitele prezentate in tabelul de mai sus corespund exigentelor manifestate fata de un emisar de categoria I. Din informatiile culese a rezultat si faptul ca exista scurgeri catre sol prin componentele statiei, ceea ce va necesita masuri costisitoare de ecologizare a zonei.

c. Calitatea factorului de mediu: sol

Solul poate fi afectat de catre ploile acide provenite de la surse majore adiacente sau prin infiltratiile datorate statiei de epurare. Pentru faza urmatoare sunt necesare analize de sol si apa freatica in zona ce va fi dezafectata pentru a stabili masurile de ecologizare ce se impun.

d. Elemente de ecologie terestra

Potentialul ecologic al zonei analizate si al imprejurimilor sale permite dezvoltarea unor asociatii vegetale ce pot fi incadrate in zona silvostepei si zona padurilor de foioase. Antropizarea puternica a teritoriului a determinat inlocuirea pe suprafete mari a vegetatiei naturale cu spatii construite si unele culturi.

Vegetatia specifica zonei de silvostepa este reprezentata prin insule sau urme ale padurilor cu stejar brumariu, artar tataresc, stejar pufos si salcam.

CAP. 3. PROPUNERI SI REGLEMENTARI ZONALE DUPA REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITIE

3.1. Zonarea functional - spatiala a teritoriului studiat

Investitiile solicitate de beneficiar, se impun ca necesitate si fireasca continuitate a structurilor functionale existente, intensificand potentialul compozitional urbanistic si peisagistic al zonei.

Se individualizeaza 3 teritorii de reglementare (TRI), si anume:

TRI 1 - zona functionala a cailor de comunicatie, avand 3 repere:

A - drum satesc, asfaltat, racordat la drumul de acces in Complexul Sportiv si DS 1863, aflat pe proprietate privata, de circa 215,00 m lungime si 7,00 m latime, avand cale de rulare de 3,5 m, acostamente de 1,0 m, rigole si spatii verzi pe ambele parti de cate 1,0 m fiecare, iluminat conform normelor;

B - reamenajare DS 1863, drum asfaltat, aflat pe domeniul privat de utilitate publica al primariei, de circa 140,00 m lungime si 9,0 latime, cale de rulare de 3,5 m, acostamente de 1,0 m, rigole si spatii verzi pe ambele parti de cate 1,0 m fiecare, iluminat conform normelor;

C - drum satesc in prelungirea DS 1863, cu acces la statia de epurare propusa si racordat la aleea din incinta Complexului Sportiv, aflat in proprietate privata, de 70,00 m lungime si 9,00 m latime, cale de rulare de 3,50 m, acostamente, rigole si spatii verzi pe ambele parti si iluminat conform normelor.

TRI 2 - zona dotari edilitare, care se refera la realizarea unei statii de epurare pe un teren de 345 m² aflat in proprietate privata, cu capacitate corespunzatoare pentru circa 300 persoane, urmand a avea echipamente performante conforme cu standardele europene, la care se vor racorda la canalizarile proprii ale beneficiarilor, fiind prevazuta cu imprejmuire si porti metalice.

TRI 3 - extindere zona rezidentiala pentru locuinta D P E tip vila, conform CU nr. 17 28.09.2000 si AU nr.11

3.2. Recuperarea terenurilor degradate

Prin interventiile propuse in teritoriul studiat, accesul in zona va fi mai fluent si amenajat adecvat circulatiei auto, iar terenul cu suprafata de 614 m² infestat de reziduurile provenite de la statia de epurare existenta va fi asanat si amenajat cu spatii verzi.

3.3. Delimitarea zonelor si masurile generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit

Se va extinde portiunea protejata a malului lacului Snagov, prin consolidari de mal si amenajari adecvate, ridicand astfel gradul de protectie al apei din lac.

Organizarea sistemelor coerente de spatii verzi

Spatiile verzi se vor organiza in concordanta cu destinatia specificata prin zonarea functional-spatiala. Propunem inscrierea suprafetelor plantate in urmatoarele limite maxime, prezentate in tabelul 3.1.

Tabel 3.1. Organizare spatii verzi

3.5. Masuri de prevenire si combatere a riscurilor naturale si antropice

Prin realizarea obiectivelor propuse se va avea in vedere dezvoltarea controlata a mediului ambiant al zonei, pastrandu-se zona de protectie a lacului, atractia principala a ansamblurilor rezidentiale, sportive si de agrement invecinate.

3.6. Asigurarea utilitatilor

3.6.1. Retele de alimentare cu apa si canalizare

Dezvoltarea zonei prin amplasarea locuintei D + P + E face posibila finantarea unei noi statii de epurare care sa deserveasca in primul rand Complexul Sportiv si in al doilea rand locuinta privata din zona.

a. Caracteristicile emisarului

Suprafata bazinului hidrografic al vaii Snagov este 203 km² in sectiunea de varsare in raul Ialomita. Suprafata Lacului Snagov este de 620 ha, este partial imlastinata cu stuf si plauri. Vegetatia macrofita este reprezentata de plante emerse spre maluri, ca: pipirig, papura si stuf. Lungimea lacului este de circa 12 km, iar volumul sau cuprinde 21,5 milioane m³.

Nivelul apei in lac este 85,95 m, iar cota terenului este 90,95 m, zona nefiind inundabila.

Lacul Snagov are ca principale folosinte agrementul si sporturile nautice, in secundar reprezinta o sursa de apa pentru irigatii si mediu pentru piscicultura. In perioada 1935 – 1936, pentru alimentarea cu apa a lacurilor de agrement de pe valea Colentinei a fost realizata priza de pe valea Snagov pentru a prelua debitele excedentare disponibile in raul Ialomita. Pentru mentinerea conditiilor salubre este necesara destufizarea si chiar dragarea in anumite zone ale lacului pentru a se realiza adancimi suficient de mari capabile sa impiedice dezvoltarea vegetatiei lacustre.

Una din problemele principale o reprezinta protectia calitatii apei lacului. Debitul mediu multianual pe valea Snagov in sectiunea de varsare in raul Ialomita este de 0,64 m³/s, iar in zona amplasamentului 20 l/s la asigurare de 95%.

In general apa Snagovului are o mineralizare moderata, reziduu fix cuprins intre 550 – 880 mg/l si o duritate totala cuprinsa intre 12 – 18 G si se incadreaza in limitele de categorie II corespunzand normelor impuse de principalele folosinte.

Gheata la mal si sloiurile sunt fenomene care se produc anual, aparitia ghetii la mal si a sloiurilor se face numai in decembrie, iar disparitia in prima decada a lunii februarie. Valorea medie a grosimii ghetii este 21 cm, iar cea mai mare de 36 cm a fost inregistrata in iarna anului 1984 – 1985.

b. Statia de apurare

Pentru asigurarea conditiilor de calitate impuse de catre Apele Romane si Autoritatea de Mediu se va realiza o statie de epurare cu urmatoarele trepte:

- preepurare si bazin de egalizare;

- decantare finala;

- eliminare germeni.

Tabel 3.2. Concentratii de poluanti in apele uzate [mg/l]

Se masoara in buc/1 dm³

Pentru realizarea parametrilor de calitate impusi la evacuarea in emisar se vor solicita oferte de la firmele specializate.

3.6.2. Retele electrice

Sistemul de alimentare cu energie electrica se va dezvolta pentru asigurarea parametrilor necesari investitiei analizate,consumatorii noi fiind legati de statia de epurare si locuinta privata

3.7. Evaluarea calitatii factorilor de mediu dupa realizarea obiectivului de investitii

3.7.1. Factorul de mediu: aer

Pentru zona analizata, emisiile potentiale se datoreaza in principal surselor energetice specifice zonei, si in foarte mica masura celui rutier.

a. Surse de producere a energiei termice – centrala termica

1. Emisii de poluanti datorate centralei termice

Evaluarea se face pentru o sarcina termica de 65 kW, presupunand utilizarea combustibilului lichid usor tip M cu P_CI = 44500 kJ/Nm³ si un randament mediu al arderii de 92%, conditii in care a rezultat B_hf = 4,84 kg/h si SV_gr0 = 67,87 Nm³/h, factorii de emisie utilizati sunt dupa Normativul AP-42:

oxizi de sulf

E_SOx = e_SOx x aB_hf = 1,335 x 10^-3 x 4,84/870 = 7,4 x 10^-6 kg h

C_SOXE = E_SOx aV_gro = 7,4 x 10^-6 x 10⁶ 67,87 = 0,109 mg Nm

monoxid de carbon

E_CO = e_CO x aB_hf = 0,60 x 4,84/870 = 3,33 x 10^-3 kg h

C_COE = E_CO aV_gro = 3,33 x 10^-3 x 10⁶ 67,87 = 49,18 mg Nm

hidrocarburi

E_H = e_h x aB_hf = 0,35 1,95 x 10^-3 = 1,95 x 10^-3 kg h

C_HE = E_H aV_gro = 1,95 x 10^-3 x 10⁶ 67,87 = 28,69 mg Nm

oxizi de azot

E_NOx = e_NOx x SB_hf = 1,50 x 4,84/870 = 8,34 x 10^-3 kg h

C_NOx= E_NOx aVgr_o = 8,34 x 10^-3 x 10⁶ 67,87 = 122,95 mg Nm

particule

E_P = e_P x SB_hf = 1,68 x 10^-9 x 65 x 3600 = 3,93 x 10^-4 kg h

C_P = E_P aVgr_o = 3,93 x 10^-4 x 10⁶ 67,87 = 5,79 mg Nm

Tabel 3.3. Emisii de poluanti in atmosfera

Valorile obtinute indica o buna incadrare in normele de emisie stabilite prin Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. corelat cu Ordinul 756/1997.

2. Imisii datorate centralei termice

Activitatea analizata in cadrul PUZ necesita energie termica ce urmeaza a fi asigurata de doua centrale termice proprii.

Folosind un model climatologic de dispersie au rezultat imisiile ale caror valori maxime sunt centralizate in tabelul urmator:

Tabel 3.4. Concentratii maxime la imisie – datorate centralelor termice [mg/m³]

Din datele obtinute rezulta ca activitatea energetica a obiectivului ce este analizat in PUZ nu afecteaza factorul de mediu aer.

3. Imisii cumulate in zona analizata

Tabel 3.5. Imisii cumulate in mg/m³

Din tabelul anterior se poate concluziona ca aportul obiectivului este in concordanta cu prevederile STAS 12574/1987.

3.7.2. Factorul de mediu: apA

Alimentarea cu apa potabila se va realiza din 2 puturi forate la 80 m.

Evacuarea apelor uzate menajere se va face intr-o statie de epurare ce urmeaza a fi realizata. Incarcarea cu poluanti a acestora va fi specifica apelor menajer – fecaloide, pentru care compozitia probabila va fi redata in tabelul 3.6.

Tabel 3.6. Concentratii de poluanti in apele uzate [mg/l]

Se masoara in buc/1 dm³

Pentru asigurarea calitatii apelor uzate, in conformitate cu cerintele sanitare ale emisarului sunt considerate valabile recomandarile CN A.R. si IJPM Ilfov.

3.7.3. Factorul de mediu: sol - deSeuri

Reducerea sau eliminarea riscului de poluare a solului poate fi realizata prin realizarea unei noi statii de epurare si reabilitarea retelelor de canalizare existente in zona.

CAP. 4. CONCLUZII

4.1. Calitatea factorilor de mediu

4.1.1. Factorul de mediu aer

Evaluarea impactului produs de CAI DE COMUNICATIE SI STATIE DE EPURARE – Silistea Snagovului se face prin cumularea aporturilor tuturor surselor intr-un volum de control corespunzator ariei amplasamentului si a vecinatatilor.

Din datele prezentate rezulta ca pragurile de alerta pentru perioade scurte nu sunt depasite.

Daca se pune problema reducerii poluarii factorului de mediu aer exista posibilitatea acceptarii unuia din cele 2 scenarii:

inlocuirea energiei termice cu energie electrica sau ape geotermale in cadrul Complexului Sportiv;

utilizarea GPL - ului.

Datele obtinute conduc la concluzia ca factorul de mediu aer nu este afectat de catre investitia propusa, mai mult, chiar in conditiile cumularii surselor pragurile de alerta nu sunt depasite.

4.1.2. Fctorul de mediu apa

Deversarea apelor uzate in emisar – Lacul Snagov va respecta conditiile de calitate impuse de catre CN A.R. si IJPM Ilfov.

4.1.3. Factorul de mediu sol – subsol

Afectarea acestui factor de mediu poate fi pusa in discutie luand in considerare influenta scurgerilor prin neetanseitati de la statia existenta de epurare.

4.2. Posibilitati de diminuare a poluarii mediului

Pentru factorul de mediu aer singura posibilitate de reducere a poluarii mediului in zona se obtine prin inlocuirea CLU tip M cu GPL. In cazul de fata ne putem declara satisfacuti de faptul ca nivelul de poluare al zonei nu este afectat de investitia propusa si altele previzibile.

Referitor la factorul de mediu apa se impune realizarea unei noi statii de epurare.

Pentru factorul de mediu sol – subsol restrictiile se refera la eliminarea posibilelor exfiltratii din reteaua de canalizare.

4.3. Recomandari privind monitorizarea calitatii mediului

Avand in vedere faptul ca activitatea analizata se afla intr-o zona de agrement se propun urmatoarele directii de monitorizare:

- controlul automat al arderii in cazanele de agent termic;

- controlul poluantilor pe circuitul de apa inainte de evacuarea in emisar.

4.4. Concluzii finale

Analiza ecologica pe categorii de factori de mediu conduce la concluzia ca investitia analizata nu are efecte negative asupra protectiei mediului, putand contribui la gestionarea ecologica a acestora, motiv pentru care se propune eliberarea Acordului de Mediu.