Sa se elaboreze documentatia tehnico-economic pentru impadurirea unei suprafete de 2.0 ha din Ocolul Silvic Craiova, U.P. IV, unitatea amenajistica 147 D

TEMA PROIECTULUI

Sa se elaboreze documentatia tehnico-economic pentru impadurirea unei suprafete de 2.0 ha din Ocolul Silvic Craiova, U.P. IV, unitatea amenajistica 147 D

CAPITOLUL I

DATE GENERALE DESPRE OCOLUL SILVIC

1.1 Asezare geografica si delimitare teritoriala

Padurile ce formeaza obiectul prezentului studiu de amenajare sunt administrate de Regia Nationala a Padurilor prin Ocolul Silvic Craiova din cadrul Directiei Silvice Craiova cu sediul in orasul Craiova, judetul Dolj. Din punct de vedere geografic teritoriul Ocolului silvic Craiova este situat in Campia colinara a Balacitei din Piemontul Balacitei ( U.P I%, II%, III% ), Campul Salcutei din Campia Olteniei ( U.P.I% ),Campul Leu-Rotunda din Campia Romanatiului ( U.P IV% )si Lunca Jiului ( U.P. II% si IV% ).

Ocolul Silvic Craiova este localizat de urmatoarele coordonate geografice:

44º19´ latitudine nordica; 23º48´longitudine estica;

Teritoriul ocolului silvic este strabatut de drumul european E 75 Craiova - Calafat, DN6 Craiova - Caracal, DN55 Craiova - Bechet, DN56A Craiova - Cetate si de calea ferata Craiova - Calafat. In afara acestor cai principale de transport, teritoriul Ocolului silvic Craiova mai este strabatut de o serie de drumuri comunale care leaga localitati rurale din zona.

Vegetatia forestiera este neuniform repartizata pe suprafata ocolului, realizand un procent de impadurire de circa 30%, mai mare in jumatatea nord-vestica ( 50% ) si mai mica in cea sudica - estica( 10%).

Din punct de vedere fitoclimatic, padurile Ocolului Silvic Craiova sunt raspindite in urmatoarele etaje de vegetatie:

cimpia forestiera ( F.C ) _______________96%

silvostepa ( S.s )_____ _______ ______ ________4%

1.2 Vecinatati, limite, hotare

Ocolul Silvic Craiova are urmatoarele vecinatati, limite, hotare:

Suprafata ocolului silvic, repartizare pe U.P - uri si pe natura de proprietate.

Padurile ce constituie fondul forestier al ocolului silvic luat in studiu sunt administrate de Regia Nationala a Padurilor-Romsilva prin Ocolul Silvic Craiova din cadrul Directiei Silvice Craiova.

Suprafata fondului forestier al Ocolului Silvic Craiova din Directia Silvica Craiova este de 11669,0 ha si este impartita in patru unitati de productie a caror suprafata variaza de la 2447,7 ha ( U.P III Seaca ) la 3798,4 ha ( U.P I Criva ), conform tabelului urmator :

In afara padurilor din Fondul Forestier public, pe raza Ocolului Silvic Craiova exista paduri cuprinse Fondul Forestier proprietate privata, iar administrarea Fondului Forestier proprietate privata se face de catre proprietarii, individuali sau in asociatii.

Proprietarii de paduri si de alte terenuri din Fondul Forestier proprietate privata au obligatia sa le gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile

privind protectia mediului.

Fondul Forestier proprietate privata este raspindit pe teritoriul celor patru unitati de productie ale Ocolului Silvic Craiova .

1.3 Elementele geomorfologice;

I Geologie - Litologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul Ocolului Silvic Craiova este situat in partea de nord a ' Platformei Moessica '. El este acoperit cu formatiuni sedimentare astfel: loessuri si depozite lossoide in Cimpia colinara a Balacitei din Piemontul Balacitei ( U.P 1%, 2%, 3% ) si in cimpul Salcutei din Cimpia Olteniei (U.P 1% );

depozite eoliene din Pleistocenul superior - Holocen in Cimpul Leu Rotunda din Cimpia Romanatului (U.P 4%),aluviuni actuale si subactuale in Lunca Jiului( U.P 2%,4%). Din punct de vedere stational intereseaza in mod deosebit stratul superior al formatiunilor litologice, care influenteaza direct geneza si proprietatile fizico- chimice ale solurilor. Corespunzator tipurilor de formatiuni litologice, pe teritoriul Ocolului Silvic Craiova s-au format urmatoarele tipuri de soluri:

-pe substraturile, formate din loessuri si depozite de loessoide s-au format soluri de tipul brun roscat, brun argiloiluvial, brun roscat luvic pe care vegeteaza arborete de cer, girnita , gorun si amestecuri ale acestora;

-pe substraturi formate din aluviuni s-au format soluri din clasa solurilor neevoluate (aluviale, protosoluri aluviale) pe care vegeteaza stejarete, stejarete - sleauri, plopisori si salcete din clasa solurilor hidromorfe ( lacoviste, gleic si pseudogleic ) pe microdepresiuni cu exces de umiditate pe care vegeteaza aninul negru, chiparosul de balta si salcia;

-pe substraturi formate din depozite eoliene s-au format soluri de tipul pasomosolului (clasa solurilor neevoluate) pe care se intilnesc arborete de salcim.

II Geomorfologie

Padurile Ocolului Silvic Craiova sunt situate in urmatoarele unitati Geomorfologice:

-Cimpul Salcutei din Cimpia Segarcei (U.P 1% );

-Cimpia colinara a Balacitei din Piemontul Balacitei ( U.P 1%, 2%, 3% )

-Cimpul Leu-Rotunda din Cimpia Romanatului(U.P 4%);

-Lunca Jiului ( U.P 2%,4% );

Unitatile Geomorfologice mentionate mai sus fac parte din Provincia Platformei Est - Europene, Tinutul Piemontului Getic si al Campiei Romane .In cadrul acestui teritoriu, deosebim doua districte si anume:

-districtul cimpiei colinare, larg ondulata, din nord, din care face parte Podisul Balacitei, cu fragmentarea orizontala si verticala mica;

-districtul Campiei Olteniei ( Campul Salcutei si Campul Leu - Rotunda ) alcatuita in cea mai mare parte dintr-un cimp inalt, slab fragmentat in partea de sud;

Rezulta ca relieful din acest teritoriu este complex fiind prezente forme variate de relief ( de lunca, campie si coline - campie colinara ).

In cadrul ocolului, energia de relief este relativ mica (50 -100 m)

Punctul cu altitudinea cea mai joasa din ocol se afla in U.P 4 Bratovoiesti (trupul Lunca Jiului - 60 m), iar cel cu altitudine maxima in U.P 3 Seaca (parcela 46 - 265 m).

1.4 Concluzii privind conditiile stationale si vegetatia forestiera.

Din analiza datelor prezentate pe parcursul capitolului 4, rezulta ca intre conditiile climatice, conditiile stationale si vegetatia forestiera exista o stransa interdependenta.

Pe teritoriul Ocolului Silvic Craiova se intilnesc speciile forestiere caracteristice etajelor fitoclimatice in care acesta este situat.

Predominante sint cvercineele (girnita, cerul), salcamul, plopul euramerican, frasinul si stejarul. Raspindirea acestor specii pe teritoriul ocolului silvic depinde de mai multi factori, printre care se amintesc: unitatea de relief, unitatea geomorfologica, conditiile edafice, cerintele ecologice ale speciilor, rezistenta speciilor la actiunea diversilor factori destabilizatori si limitativi etc.

Astfel, in zona campiei forestiere pe versantii divers inclinati sau platouri se intilnesc arborete de girnita , cer si amestecuri ale acestora, adaptate conditiilor stationale existente, cu soluri brune roscate, brune roscate luvice, brune argiloiluviale. In zona de lunca se intilnesc arborete de stejar, amestecuri de stejar cu diverse foioase ( sleauri si stejereto - sleauri ), plop euramerican etc. care beneficiaza de un plus de umiditate provenit din aportul panzei de apa freatica.

In zona de silvostepa formata pe substrate din depozite eoliene se intilnesc arborete de salcam ce pun in valoare terenurile nisipoase din aceasta parte a ocolului silvic. Aceste arborete sunt afectate de fenomenul de uscare anormala datorita secetelor prelungite din ultima perioada precum si a conditiilor stationale precare.

In urma studiului de cartare stationala efectuat, au fost identificate 193,4 ha terenuri neproductive constituite din:

-terenuri mlastinoase - 93,4 ha

-terenuri cu panta mare, abrupturi - 5,4 ha

-terenuri saraturate - 24,5 ha

-terenuri nisipoase - 70,1 ha

Datorita factorilor limitativi ce sunt determinati in instalarea vegetatiei forestiere in aceste terenuri neproductive ( troficitate foarte scazuta, deficit sau exces de umiditate prelungit, prezenta sarurilor pe profilul solului in concentratii ridicate etc.), s-a indicat efectuarea experimentala a impaduririlor pe suprafete restrinse, cu specii rezistente conditiilor edafice existente (salcioara, dud, gladita, otetar, salcam, plop alb, salcie, arbusti - porumbar, paducel, maces), concomitent cu efectuarea lucrarilor specifice de ameliorare a acestor terenuri (irigatii, administrarea de ingrasaminte organice si minerale, amendamente cu fosfogips, drenari, etc.).

Comparand potentialul stational cu caracterul actual al tipului de padure se constata ca arboretele valorifica in mod corespunzator potentialul stational realizind clase de productie in concordanta cu conditiile stationale, cu unele exceptii cauzate de:

-seceta prelungita din ultimii ani;

-provenienta din lastari a arboretelor, aflate la a-2-a sau a-3-a generatie de lastari;

-declansarea fenomenului de uscare anormala;

-neefectuarea la timp a lucrarilor de ingrijire a arboretelor.

1.5 Principalele tipuri de soluri forestiere.

I Soluri

Conditiile climatice de campie forestiera si silvostepa, forma, relieful cu versanti slab la puternic inclinati, cu platouri, format pe loessuri si depozite loessoide, aluviuni si depozite eoliene, au determinat formarea tipurilor genetice de soluri caracteristice zonei luate in studiu.Astfel, teritoriul Ocolului Silvic Craiova cu arborete specifice campiei forestiere ( cerete, girnitete si amestecuri ale acestora), silvostepei (salcimete pe dune de nisip) si luncilor (stejarete, stejareto- sleauri si zavoaie) ofera conditii pedogenetice variate corespunzatoare arealelor din clasele solurilor hidromorfe, neevoluate si a argiluvisolurilor (in mare majoritate).

II Raspindirea teritoriala a tipurilor de sol

Cartarea tipurilor genetice de sol s-a facut in cadrul fiecarei unitati de productie in parte, situatia acesteia la nivelul Ocolului Silvic Craiova fiind prezentata in tabelul urmator:

III Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol

Brun roscat vertic cu profil Ao-Bty-C, format in campie forestiera, format pe depozite loessoide sau luturi pe suprafete plane sau slab inclinate, frecvent insorite puternic acid la slab acid cu pH=4,5-6,9; slab la moderat humifer cu un continut de humus de 2,5-5,5%; mezobazic la eubazic cu V=70-94%; moderat la foarte bine aprovizionat in azot total (0,13-0,28g%); foarte bine aprovizionat in fosfor mobil (16-43mg%); foarte bine aprovizionat in potasiu mobil(18-67mg%); argilos greu (caracter vertic) in profunzime (46-49%argila) de bonitate inferioara sau inferioara mijlocie pentru cer si girnita din cauza argilozitatii si compactitatii pe profil ce reprezinta factor limitativ pentru vegetatie.

Pe acest sol se intilnesc frecvent arborete de garnita (55 ani) sau amestecuri de cer si girnita (40 ani), din lastari de clasa patra de productie. Arboretele provenite din saminta pot realiza pe acest sol productivitate mijlocie - inferioara. Avand in vedere ca in ultimul timp garnita se usuca din cauza secetelor se recomanda promovarea cerului care sa fie majoritar.

Brun roscat luvic vertic (cod 2302); cu profil Ao-E1-Bty ; format in c`mpia forestiera pe suprafete plane cu luturi; puternic acid la suprafata cu pH=4,6-4,9; si acid in profunzime cu pH=5,8; puternic humifer pe o grosime de 3 cm. in orizontul Ao (8,0% humus) si slab humifer in orizontul E1 (3,1% humus); mezobazic la suprafata cu V=70-71% si eubazic in profunzime cu V=89%; foarte bine aprovizionat in azot total (0,41g%); foarte bine aprovizionat in fosfor si potasiu mobil (25-26mg%) si respectiv (14 - 29mg%); lutos la suprafata si argilos greu in profunzime (46 - 47% argila); de bonitate inferioara - mijlocie pentru cer si garnita datorita debazificarii in orizonturile de la suprafata si argilozitatii puternice in profunzime, ce constituie factor limitativ pentru vegetatie.

Brun roscat tipic (cod 2101); cu profil A0-Bt ; format in campia forestiera pe suprafete plane sau inclinate, frecvent umbrite, cu loess sau depozite loessoide; acid la slab acid cu pH=5,0 - 6,7; foarte slab pina la humifer cu un continut de humus de 2,8 - 5,3%; eubazic cu V=77 - 93%; moderat pina la foarte bine aprovizionat in azot total ( 0,15 - 0,27% ); foarte slab pina la foarte bine aprovizionat in fosfor mobil ( 6,3 - 40,6mg% ); moderat pina la foarte bine aprovizionat in potaxiu mobil ( 10 - 63mg% ); lutos la luto - argilos nisipos, de bonitate mijlocie pentru cer, garnita, stejar si salcam .

Acest tip de sol nu prezinta factori limitativi severi singurul factor ce limiteaza productivitatea este argilozitatea medie (23 - 36% argila) si o oarecare capacitate ce fac ca productivitatea sa nu depaseasca clasa a III-a de productie.

Brun roscat luvic tipic (cod 2301), format pe platouri cu luturi usoare; debazificat la suprafata cu pH = 4,0 - puternic acid si acid in profunzime cu pH = 5,0 - 5,2; moderat humifer cu un continut de humus de 5,8%; cu V = 83 - 86 %; foarte bine aprovizionat in azot total (0,30g%); moderat la bine aprovizionat in fosfor mobil (19,1- 34,8mg%); foarte bine aprovizionat in potasiu mobil (8,8-22,0mg%); lutos la suprafata si luto - argilos in profunzime de bonitate mijlocie pentru cer si girnita.

Factorii limitativi nu sunt foarte severi, sunt debazificare (saracia in substante nutritive) la suprafata si o argilizatrea medie in profunzime. Pe acest sol se afla un arboret pur de girnita de 50 ani cu uscare 43% de clasa a - III - a de productie. Pentru viitor se recomanda un arboret cu compozitia de 7 GE3Gi.

1.6 Principalele tipuri de statiuni forestiere si tipuri de padure

I Tipuri de statiune.

In vederea determinarii si delimitarii pe teren a tipurilor de statiune, concomitent cu lucrarile de descriere parcelara s-au executat si cercetari la scara mijlocie. Din punct de vedere climatic, teritoriul Ocolului Silvic Craiova este situat in sectorul climatului continental, tinutului climei de cimpie, districul climei de padure, subdistrictul Cimpiei Romane (II Ap2), fiind caracterizat de temperaturi medii anuale de 10,6 - 10,8ºC, precipitatii medii anuale de 483 - 523mm indicile de ariditate de martoane avind valori de 23,4 pentru zona de silvostepa si 25,1 pentru zona cimpiei forestiera. Substratul litologic este format din loessuri si depozite lossoide (U.P 1%,2%,3%), depozite eoliene (U.P 4%)si aluvial (U.P 2%,4%). Pe acest substrat litologic s-au format soluri de tipul brun roscat, brun argiloiluvial, brun luvic, aluvial, protosolul aluvial, psamosol, lacoviste, pseudogleic, gleic etc.

Formele de relief predominante sunt campia, versantul si lunca.

Vegetatia forestiera este formata din garnita 36%, cer 28%, salcam 7%, plop euroamerican 6%, frasin 5%, stejar 5% etc.

Din punct de vedere fitoclimatic, padurile Ocolului Silvic Craiova sunt raspandite pe doua etaje de vegetatie:

-campie forestiera 96%

-silvostepa 4%

Tipul de statiune s-a determinat pentru fiecare unitate amenajistica, in cadrul parcelei din care face parte.

In unele cazuri apar complexe stationale, in special in zona de lunca, determinate de faptul ca pe aceste suprafete mici apar variatii ale conditiilor edafice.

In acest fel de situatii, determinarea tipului de statiune s-a facut dupa microstatiunea predominanta. La aplicarea solutiilor prevazute de amenajament, agentul executor va avea in vedere caracterul complex al acestor tipuri de statiune.

Tipurile de statiuni determinate corespund clasificarii din 'Sistematica tipurilor de statiuni' (1972) cu exceptia urmatoarelor tipuri:

-Campie forestiera, podzolit de garnitet, I;

-Silvostepa din Campia Olteniei pe dune de nisip, III;

-Silvostepa din Campia Olteniei pe dune de nisip, II, care au fost create pentru zona aceasta si vin in completarea tipurilor de statiuni din sistematica existenta.

II Vegetatia forestiera.

Vegetatia forestiera intalnita in cuprinsul Ocolului Silvic Craiova este corespunzator zonelor fitoclimatice in care acesta este situat (silvostepa si campie forestiera) predominante fiind arboretele de garnita 36% si cer 28%. Intr-un procent mai redus se intalnesc si arborete de salcam 7% pe depozite eoliene, plop euro american 6%, frasin 6%,si stejar 5% in lunca pe depozite aluviale.

1.7.Principalele tipuri de padure.

Corespunzator conditiilor climatice si stationale, pe teritoriul Ocolului silvic Craiova s-au identificat 29 tipuri de padure repartizate pe unitati de productie, u.a. 147D fiind incadrat in tipul 8122.

Din datele prezentate rezulta ca, cea mai mare parte a suprafetei ocolului este acoperita cu arborete natural fundamentale 70% si arborete artificiale 26%.

Arboretele artificiale 26% sunt constituite din cerete, garnitete si cereto-garnitete c.c.a.8%, stejerete, sleaurisi stejerete sleauri c.c.a. 8%, zavoaie de plop si culturi de plopi selectionati c.c.a. 7%si salcamete c.c.a 3%.

Aceste arborete au fost create pe cale artificiala atat prin inpaduriri cu puieti cat si prin semanaturi directe cu exceptia arboretelor de salcam a caror prezenta majoritara este din lastari si drajoni dar din punct de vedere al caracterului actual al tipului de padure sunt incadrate la arborete artificiale.

Aceasta neconcordanta intre tipul natural fundamental de padure (salcamete pe dune de nisip) si caracterul actual al tipului de padure (artificial) in cazul provenientelor naturale (din lastari cu drajoni) se explica prin faptul ca,pe de o parte, din punct de vedere al tipului natural de padure s-a considerat ca salcamul desi este o specie exotica din America de Nord, s-a aclimatizat si chiar naturalizat in conditii nisipurilor din Oltenia creandu-se asfel ca tipul natural fundamental de padure; pe de alta parte se considera arboretele de salcam ca arborete artificiale datorita introducerii pe aceste meleaguri prin culturi forestiere (plantatii executate dupa anul 1833), desi in prezent acestea sunt la a doua sau a treia generatie de lastari.

In viitor, pe baza de cercetari de specialitate trebuie sa se stabileasca relatia intre tipul natural fundamental de padure-salcamet- si caracterul actual al acestuia pentru provenientele din lastari sau drajoni (regenerarea din samanta se realizeaza foarte greu, ramanand mai mult o exceptie).

Se mentioneaza faptul ca nu toate tipurile de padure identificate se gasesc in clasificarea zecimala a tipurilor de padure, aceasta fiind completa cu numeroase alte tipuri de padure create pentru arboretele din zona de silvostepa si campie forestiera.

2.2 Suprafata, limite, cai de acces

Repartitia fondului forestier pe comune UP IV Bratovoiesti

2.3 Elemente geomorfologice, altitudini extreme, expozitie, panta, influentele lor asupra vegetatiei

Geologic - litologic

Din punct de vedere geologic pe teritoriul UP IV Bratovoiesti in urma executarii profilelor principale de sol si studierea hartilor geologice, au fost gasite urmatoarele formatiuni litologice:

-formatiuni leossoide (argile si luturi) cu continut ridicat de carbonati de calciu.

-nisipuri si pietrisuri.

Teritoriul ocupat de UP IV Bratovoiesti este situat in partea de nord a Platformei Moesica care imbratiseaza Campia Romana printr-o zona intermediara, care ocupa cea mai mare parte din acest teritoriu.

UP IV Bratovoiesti este situat in Campia Olteniei in districtele: Campul Leu-Rotunda, Campia Romanatiului, de origine Silvo lacustra, slab fragmentata, acoperita cu depozite leossoide.

Litologic, teritoriul UP IV Bratovoiesti are la suprafata formatiuni care apartin Cuaternarului.

Intre soluri si roca de solificare este o stransa legatura. In lunca Jiului (trupul de padure Bratovoiesti) si in campia medie (trupul de padure Dumbrava-Cosoveni) situate pe loessuri s-au format soluri profunde cu o buna dezvoltare a profilului (soluri aluviale tipice, malice, vertice si soluri brune roscate luvice tipice).Tot in campia medie si pe versantii usor inclinati (panta <16 ) pe roci nisipoase s-au format soluri cu profil slab dezvoltat sarace cu substante minerale (pasomosoluri).

Geomorfologic

UP IV Bratovoiesti se afla situat in Campia Olteniei (Campul Leu-Rotunda din Campia Romanatiului si Lunca Jiului-Jiet).Relieful din acest teritoriu este complex fiind prezente forme variate de relief: lunca 2187.1 ha (84%), campie medie 401 ha (15%) si versant 25.4 ha (1%).

In cadrul UP IV Bratovoiesti energia de relief este relativ mica (50-100 m).Punctul cu altitudinea cea mai joasa este in trupul de padure Lunca Jiului (60 m), iar cel cu altitudine maxima este cel din trupul Cosoveni (100 m).

Astfel in Campia Medie (trupul de padure Dumbrava Cosoveni) - teren plan - s-au format soluri brune roscate luvice tipice, cu un orizont bogat in argila. Pe aceste soluri sunt arborete de granita de productivitate mijlocie si cu fenomene de uscare.

Tot in campia medie pe terenuri plane sau pe terenuri usor inclinate s-au format psamosoluri pe care cresc arborete de salcam bine adaptate la astfel de soluri.

In lunca Jiului s-au format soluri aluviale mai evoluate pe terenurile mai inalte care nu au mai fost inundate de Jiu, soluri aluviale tipice, malice, gleizate cu o vegetatie forestiera de tipul ²stejerete sleau de lunca², iar pe locurile mai joase din lunca Jiului soluri mai putin evoluate, protosoluri, aluviale, aluviale tipice si gleizate cu arborete de PLA, PLN si PLEA.

Pe microdepresiunile din lunca Jiului s-au format soluri hidromorfe- lacovisti, gleice si pseudogleice pe care cresc aninul negru, chiparosul de balta si mai putin salcia.

2.4 Conditii stationale si de vegetatie

Analiza datelor prezentate arata faptul ca intre conditiile stationale si vegetatia forestiera din UP IV Bratovoiesti exista o stransa interdependenta si corelatie din punct de vedere al productivitatii naturale, desprinzandu-se urmatoarele:

-majoritatea statiunilor si a tipurilor de padure sunt de bonitate mijlocie (79%) si cele de productivitate superioara au o pondere mai redusa (7%), iar cele de productivitate inferioara au o pondere de 14% .

Comparand potentialul stational cu caracterul actual al tipurilor de padure si cu clasa de productie (nr.2) aceasta din urma este putin scazuta fata de conditiile stationale.

-clasa de regenerare are suprafata de 31.5 ha (1%)si va fi impadurita de urgenta cu specii adecvate statiunii pe care se afla speciile existente (PLEA 21%, SC 19%, FR 15%, PLA 7%) realizand cu mici exceptii destul de bine interdependenta dintre potentialul padurilor din UP.

-carpenul cu tendinta de expansiune din trupul Bratovoiesti, unde se vor deschide ochiuri de regenerare, va fi inlaturat.

-in stejereta sleauri de lunca se va mentine proportia necesara a speciilor de amestec FR , TC, JU, PR etc.

-arboretele de girnita din trupul Cosoveni Dumbrava, afectate imens de uscare (gradele 3 si 4) vor fi refacute (prin lucrari de conservare), in formula de impadurire introducandu-se pe langa girnita si cer (30-40%), stejar rosu si specii de amestecuri.

-pastrarea unui efectiv de vanat normal in trupul de padure Bratovoiesti si plantarea zonelor de vanatoare cu arbusti preferati de vanat ca hrana.

-aplicarea diferentiata a tratamentelor si a tehnologiilor de exploatare in raport cu caracterul actual al tipului de padure si functiile atribuite arborilor.

-introducerea in arborete cu randament scazut din SUP ²V² supuse actiunii de de ameliorare a productivitatii, se vor efectua taieri de conservare in punctele in care apar semintisurile utilizabile, procedandu-se fie la largirea ochiurilor existente fie la extinderea de mai multe ochiuri de regenerare in anii de fructificatie.

-in cadrul regimului adoptat (codru, crang, codru de tip natural) se va urmari in continuare dirijarea fondului de productie spre structura echilibrata pe clase de varsta care in conditiile actuale prezinta deficitul de varsta mare si excedent in cele tinere.

-pastrarea structurii corespunzatoare din punct de vedere al provenientei, cel putin la nivelul actual (27% samanta, 38% plantatie)

-ameliorarea continua a arboretelor cu consistenta redusa (0.1-0.6), care in prezent ocupa 8% din UP.

-in arboretele din subunitatea de tip ²M² se va practica de fapt intreaga gama de lucrari de conservare (lucrari de ingrijire, taieri de conservare; taieri de igiena), iar in trupul de padure Cosoveni UA (141-145) unde arboretele de GI cu o varsta 50 sunt intr-un grad inaintat de uscare (III-IV), taierile de conservare au un caracter de reconstructie ecologica, folosindu-se in acest scop chiar taieri rase de refacere , urmate de regenerare pe cale artificiala cu semanaturi de ghinda sau plantatii.Formula de impadurire va folosi in structura sa si 40% CE si 20% STR.

Aceasta padure fiind la 15 km de Craiova a fost afectata si de fenomenul de populare care predispune arboretele respective la alti facori naturali, secete prelungite, slabe atacuri de Lymantria precum si stari naturale a acestora (provenienta din lastari generatia III).

1.8 Elemente hidrologice, influentele lor asupra vegetatiei

Apele UP IV Bratovoiesti fac parte din bazinul hidrografic Jiul (cursul mijlociu inferior). Putinele ape pe care le primeste sunt pe partea stanga, din care sunt cele mai principale Valea Preajba, Valea Lala si Valea Giorocului.

La randul lor vaile mentionate mai sus culeg un numar de paraiase cu un debit variabil care in timpul verilor secetoase scad foarte mult, unele devenind vai seci.

In general regimul hidrologic al apelor este relativ constant, dar se constata si variatii,

si anume:

-viituri mari de primavara ale raului Jiu produse din cauza acumularii de

zapada si topirea acesteia in jumatatea a doua a lunii martie si prima jumatate a lunii aprilie.

-in timpul verii se produc viituri mari pe timpul verii cand sunt ploi torentiale.

Apa freatica se gaseste la 3-7 m in zona de lunca si la peste 20 m in zona de c`mpie.

Regimul hidrologic al solului este generat de precipitatii.Scaderea nivelului apei freatice si inundatiile destul de rare determina uscarea arboretelor de plop euro american PLA, PLN pe solurile artificiale (aluviale litice si protosoluri aluviale).

1.9.Elemente climatologice, influentele lor asupra vegetatiei

Clima

Teritoriul UP IV Bratovoiesti este situat in climatul tinutului de campie (A), districtul de padure (p), subdistrictul central al Campiei Rom`ne (2), fiind climat ²Ap2². Caracteristicile climei sunt date de regimul termic, eolian si de precipitatii.

Clima si vegetatia forestiera

Pe anotimpuri, fenomenele meteorologice ce caracterizeaza acest teritoriu se prezinta astfel:

2.7 Principalele tipuri genetice de sol

Tipuri si subtipuri de soluri intalnite de fondul forestier al UP IV Bratovoiesti.

Conditiile climatice, forma de relief, materialul parental, regimul hidric si hidrologic au determinat formarea tipurilor genetice de soluri, caracteristice zonei luate in studiu.

Teritoriul UP IV Bratovoiesti este situat in etajul de vegetatie al campiei forestiere (CF=84%) si silvostepei (Ss=16%) oferind conditii pedoclimatice variate corespunzatoare arealelor din clasele argiluvisolurilor (6%), hidromorfe (5%) si neevaluate (89%).

Pe baza studiilor din teren cu unele completari din amenajamentul precedent s-au identificat7 tipuri si 13 subtipuri de soluri apartinand a 3 clase de soluri, cu urmatoarea repartitie teritoriala:

Descrierea tipurilor de sol

Brun roscat luvic tipic format pe platouri cu luturi usoare debazificate la suprafata ph=6.0=0.4 - puternic acid si acid cu profunzime cu ph=5.0, moderat humifer cu continut de humus de 5.8% oligomezobazic la suprafata cu v=54% si embazic in profunzime cu v=83-86%, foarte bine aprovizionat cu azot total (0.30 g%); moderat la bine aprovizionat cu fosfor mobil (19.1-34.8 mg%); foarte bine aprovizionat in potasiu mobil (8.8-22 %); lutos la suprafata si lutoargilos in profunzime de bonitate mijlocie pentru cer si girmita.

Solul gelic malic format in lunca cu nivelul apei freatice la 40-50 cm in sezonul estival, cu profil Am.Go.Gr neutru la slab alcalin cu ph=7.1-7.9 intens humifer cu continut de humus de 10.4% format slab carbonatic (0.1-0.7%) foarte bine aprovizionat cu azot total (0.45); foarte slab aprovizionat in fosfor mobil (1.9-11.1 mg %); slab aprovizionate in potasiu la suprafata (1.7 mg%) si foarte bine aprovizionate in profunzime (13.1-16.6 mg%); argilos prafos de bonitate superioara pentru toxodium.Pe acest sol se afla arboret de toxodium de 40 de ani de clasa a II-a de productie in unitatea amenajistica 84F.

Sol aluvial tipic

Profil Ao-C, format in lunca pe substrate aluviale eterogene din punct de vedere textural: slab acid la moderat alcalin cu ph=7.0-8.1; slab la foarte humifer cu un continut de humus de 1.7-5.2%; slab carbonic (0.04-1.5%), foarte bine aprovizionate in azot total (0.09-0.27g%); foarte slab aprovizionate in fosfor mobil (0.1-12.3 mg%); foarte slab la foate bine aprovizionat in potasiu mobil (3.0-87.1 mg%), cu stare diversa de la nisipos la argiloprafos, de bonitate mijlocie pentru Stj, Fr, Ti si superioara-mijlocie pentru PLEA.

Pe solurile aluviale cu continut mai mare de humus speciile respective realizeaza productivitati superioare si invers.

De exemplu in u.a. 17P si 41B unde continutul de humus este redus (1.5-3.4%) pe grosime de numai 20-25 cm productivitatea acestor specii este de regula inferioara.

Din cele expuse mai sus rezulta ca pe solurile aluviale cu troficitate ridicata se vor introduce sleauri de lunca sau plopi euroamericani.

Sol aluvial malic

Cu urmatoarea succesiune de orizonturi AM=C moderat la slab acid la suprafata cu ph=5.3-6.7, moderat la slab acid in profunzime cu ph=5.6-7.8, moderat la foarte humifer cu un continut de humus de 4.3-7.5%, cu un continut redus de carbonati (0.041-1.2%), foarte bine aprovizionate cu azot total (0.22 g %), frecvent slabaprovizionat in potasiu mobil (3.0-28.9 mg%), lutonisipos cu lutos de bonitate mijlocie superioara pentru sleau de lunca pentru culturile de salcam.

Psamosol tipic cu profil Ao-C, format pe dune de nisip de origine eoliana, acid la slab acid cu pH=5,4-6,8 ; slab humifer cu un continut de humus de 1.0-3.3% ; oligomezobazic la suprafata si eubazic in profunzime cu V= 53-91 %; foarte slab aprovizionat in azot total ( 0.05-0.15 g% ); foarte aprovizionat in fosfor mobil (2.5-9.5 mg% ); slab la foarte bine aprovizionat in potasiu mobil (2.7-16.6 mg% ); nisipos-nisipo-lutos de bonitate mijlocie pentru salcam, datorita troficitatii scazute.Pe aceste soluri se recomanda de obicei cultura salcamului, care realizeaza productivitati mijlocii.

Sol aluvial gleizat.Cu o succesiune de orizonturi A C Go slab moderat alcalin cu ph=7.4-8.0; moderat humifer cu continut de humus 3.0-5.6% pe grosimea de 17 cm, foarte slab carbonic (0.4-3.0 %), mijlociu aprovizionat in azot total (0.10-0.15 g %), foarte slab aprovizionat cu fosfor mobil (3.5-60 mg %), foarte bine aprovizionat in potasiu mobil (22.0-26.2 mg %). Este un sol de productivitate mijlocie pentru sleau de lunca, indeosebi pentru frasin.

2.8 Tipuri de statiuni si de padure, corelatia dintre statiune si vegetatie.

Tipuri de padure.

Corespunzator conditiilor climatice si stationale pe teritoriul UP IV Bratovoiesti s-au identificat 17 tipuri de padure grupate in 10 formatiuni forestiere ce-si afla locul pe 2 etaje fitoclimatice de vegetatie (campie forestiera FC=84%, silvostepa Ss=16%).

Repartizarea tipurilor de padure si a formatiilor de padure vegetala din cadrul UP pe categorii de productivitate se prezinta astfel:

Vegetatia forestiera din UP IV Bratovoiesti sistematizata in tipuri de padure si formatiuni forestiere este in general caracteristica zonei luate in studiu, majoritatea acestora incadrandu-se in categoria tipurilor fundamentale (51 %), cuprinzand cea mai mare parte a formatiunilor forestiere - sleauri de lunca 30%, granite pure 5%, frasinete pure 4%, plopis amestecat de PLA si PLN 3%, amestecuri de ANN 5%, plopisuri pure de PLN 1% si PLA 1%, salcete pure 1%, amestecuri de plopi si salcii 1%.

Restul tipurilor de padure (49 %), ca urmare a modului a padurilor, a unor activitati pozitive sau negative asupra acestora precum si a unor calamitati naturale, s-a schimbat caracterul natural al tipului de padure in arborete partial derivate (1%), total derivate (mai putin de 1%, 7.1 ha), artificiale (49%), si se remarca in mod deosebit existenta in cadrul UP IV Bratovoiesti a suprefetei de 31.5 ha terenuri goale, fara vegetatie forestiera, si apte de a fi impadurite.

Din cele 17 tipuri de padure identificate in cadrul UP, 21% sunt zavoaie amestecate de PLA si PLN de productivitate mijlocie, pe soluri aluviale tipice; 31% sunt stejerete sleauri de lunca de productivitate mijlocie, pe soluri aluviale malice si aluviale malice vertice; 6% girnite de campie de productivitate inferioara pe soluri brune roscate luvice tipice; 5% sunt sleauri de lunca din regiunea de campie de productivitate mijlocie pe soluri aluvial malice; 5% sunt sleauri de lunca din zavoi de PLA de productivitate inferioara din luncile apelor inferioare (lunca Jiului) pe soluri aluviale litice si protosoluri aluviale tipice si psamosoluri cu fragipan; 7% salcamete de productivitate medie pe dune de nisip pe psamosoluri tipice; 5% zavoaie de ANN

de productivitate superioara pe soluri pseudologice gleizate, gleice, malice si lacovisti tipice; 4% frasinete de productivitate mijlocie pe soluri gleizate si soluri aluviale malice gleizate; 2% zavoaie de plop alb de productivitate mijlocie pe soluri aluviale tipice.

Restul tipurilor de padure ocupa suprafete cu procente de participare de 1% si sub 1%, existenta lor fiind determinata de microrelieful terenului si respectiv de microclimat.

CAP.II.STABILIREA COMPOZITIEI DE REGENERARE

Unitatea amenajistica luata in studiu este u.a. 147D din UP IV Bratovoiesti.

2.1 Tipul de padure

Tipul de padure din u.a. 147D este 5512

551.2Sleau de deal cu gorun si stejar pedunculat de productivitate superioara..

2.2.Tipul de statiune 7333

2.3.grupa ecologica(G.E -60)

Deluros de stejerete -gorunete,soluri argiloase,psedogleizate,V.ed.mare

Altitudini frecvente intre 250-500m. indeosebi in platouri ,versanti slab-moderat inclinati ;sustraturi de luturi,marne nisipoase,soluri brune argiloiluviale,precum si local soluri negre.

2.9. Schema de PLANTARE adoptata

Schema de impadurire adoptata in cazul UA 147D este 1X1,5, cu 1,5 m intre randuri si 1 m pe rand intre puieti.

Este o schema optima folosita la dealuri mai ales pentru culturile de stejar si frasin.

2.6.Compozitia de regenerare este de 8 stejar 2 frasin .

2.8.Dispozitii de plantare, procedee de impadurire si tehnologia de impadurire adoptata

Tehnologia de impadurire :

pregatirea terenului : 1

pregatirea solului : 112

impaduriri : 2111 U 12

Pregatirea terenului :

4 = scoaterea , transportul si depozitarea cioatelor inclusiv nivelarea terenului

2 = totala ( pe toata suprafata )

Pregatirea solului :

2 = cu pregatirea mecanizata a solului pe toata suprafata

Plantare :

2 = plantare

1 = in gropi

1 = mici ( 40x40x40 )

Capitolul III

DOCUMENTATIA TEHNICA DE IMPADURIRE

3.1Provenienta semintelor si calculul necesarului de seminte.

Provenienta semintelor : -rezervatii de seminte de la Ocolul Silvic Filiasi.

3.2.Calculul necesarului de puieti si suprafata pepinierei.

Schema de plantare:

1X1,5=6667 puieti pe ha.

38,5ha x 6667 p/ha = 256679.5 puieti. In pepiniera stejarului se seamana la schema 0-15-60, norma de consum fiind de 2800 kg seminte calitatea I/ha rezultand 112200 puieti/ha.

100 ari pepiniera----- ----- -----------112200 puieti

s ari-------- ----- ------ -----256679.5 puieti

s = 256679.5 x 100/ 112200 = 228.7ari pepiniera pentru producerea a

10 000 puieti.

3.3Stabilirea suprafetei pepinierei pt obtinerea de puieti

100 ari pepiniera----- ----- ------------ 2800 kg seminte cal. 228,7ari pepiniera----- ----- ------------ a kg seminte cal. I

a = 2800 x 2.287 = 6403 kg seminte cal. I

Capitolul I.V

DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE

IMPADURIRE.

5.1 Memoriul justificativ.

Privind justificarea datelor inscrise in devizul de executie pentru lucrarile de cultura si refacere a padurilor, in anul 2008.

1. Prezentul deviz de executie s-a intogmit pentr-u lucrari de cultura si refacere a padurii ce se vor executa in U.P. IV. u.a.147D .

Calculul manoperei s-a facut la tarifele existente la data de 31-12-2007.

2. In anul 2008 s-au prevazut a se executa urmatoarele lucrari:

-pregatirea terenului,

-aratul solului,

-discuirea culturii cu grapa,

-pichetatul terenului pentru plantat,

-plantarea puietilor forestieri,

-mobilizarea solului in jurul puietilor.

Compozitia de impadurire si schemele folosite sunt cele indicate de brosura 'Inpaduriri tehnice 1.4' si aplicate la infintarea culturilor forestiere pentru fiecare specie si grupa ecologica.

Pentru lucrarile de impadurire prevazute a se executa in anul 2008 se urmareste darea in circuitul productiv a suprafetelor de pe care s-a recoltat vegetatie forestiera si care trebuie regenerata.

3. Valoarea totala a lucrarilor prevazute in devizul de executie este de 95725932 lei.

4. Pentru respectarea normelor tehnice de securitate a muncii la lucrarile prevazute, se recomanda ca fiecare santier sa fie dotat cu trusa sanitara de prim-ajutor.

Responsabilul de santier va instrui pe linie de protectie a muncii specifice fiecarei categorii de lucrari si faze de lucru.

Se vor respecta cu strictete prevederile decretului 400/1981.

5.2.Devizul general

Prin adaugarea cotelor de cheltuieli directe ( 32,5% ) si cheltuieli indirecte(7,95%) conform devizului pe categorii de lucrari, rezulta o valoare totala a devizului de impadurire de lei.

3.1. Antemasuratoare. 

5.4. Devize pe categorii de lucrari (pregatirea terenului, pregatirea solului, impaduriri, intretinerea culturilor).

Deviz pe categorii de lucrari U. P. IV u.a.147D.

Manopera_____ _______ ______ ______ 162983.85

Cheltuieli directe 32.5%________ 52154.8336

Materiale _____ _______ ______ ______513358

Total 1_____ _______ ______ ________ 728496.6836

Cheltuieli indirecte7,95%_________12957.216075

Utilaj _____ _______ ______ _________ 192500

Total _____ _______ ______ _________ 933953.8996

CAPITOLUL V

RECEPTIA LUCRARILOR DE IMPADURIRI.REUSITA CULTURILOR

5.1 Receptia lucrarilor de impaduriri realizate

Receptia lucrarilor de impadurire efectuate s-a facut conform formularului de receptia lucrarilor executate si a bonului de lucru receptie .

Controlul anual al regenerarii suprafetei impadurita ( de la instalare pana la realizarea reusitei definitive)

Controlul anual al regenerarii etapa a II-a , scopul si obiectul controlului anual al regenerarii.

Controlul anual al regenerarii este o lucrare tehnica complexa prin care se determina starea regenerarilor si se stabilesc masurile necesare a se aplica in vederea dezvoltarii normale a semintisurilor naturale si a impaduririlor, pana la realizarea reusitei definitive.

Scopul controlului anual este de a determina reusita regenerarilor si modul in care acestea s-au dezvoltat, precum si de a stabili lucrarile ce trebuiesc executate in continuare, in vederea obtinerii de arborete valoroase.

Obiectul controlului anual il constituie toate suprafetele regenerate pe cale naturala, mixta sau artificiala, care nu au realizat reusita definitiva.

Reusita definitiva reprezinta momentul din care o regenerare se poate dezvolta independent, fara a mai necesita lucrari de completari sau intretineri.

Controlul regenerarilor se executa in fiecare an, este cuprinsa intre momentul (anul) declansarii acestora si momentul (anul) realizarii reusitei definitive.

Controlul regenerarii se executa in fiecare an, in perioada 1 septembrie - 31 octombrie (faza de teren).

Organizarea executarii lucrarilor de control annual

In cadrul fiecarui ocol silvic, lucrarile de control annual se efectueza de echipe numite prin ordin al sefului de ocol si sunt formate de regula din minim 3 persoane:

-inginerul sau tehnicianul din centrala ocolului silvic, ca sef de echipa

-seful de district sau brigadierul silvic din districtul sau brigada in care se desfasoara controlul

-padurarul titular al cantonului controlat

Pentru asigurarea corectitudinii in desfasurarea lucrarilor pot fi desemnati ca sefi de echipa si tehnicienii de la districtele alaturate, pana la repartizarea intregii suprafete ce se afla in control.

Numarul de echipe ce se formeaza, se determina in functie de suprafata totala pe care se va efectua controlul, astfel incat definitivarea lucrarilor de teren sa nu depaseasca data de 31 octombrie si sa fie asigurata precizia necesara in preluarea si prelucrarea datelor.

Echipele constituite, efectueaza urmatoarele lucrari:

-amplaseaza suprafetele de control in teren

-verifica si revizuiesc suprafetele de control amplasate la receptia tehnica a lucrarilor de impaduriri, in santierele care s-au regenerat integral pe cale artificiala sau mixta:

-inventariaza puietii din suprafetele de control si completeaza carnetele de teren.

-controleaza daca lucrarile executate pe parcursul anului sunt cele inscrise in bonurile de lucru-receptie, raportate statistic;

-propun lucrarile necesare in continuare pentru regenerarea suprafetei respective in compozitia stabilita si pentru asigurarea reusitei definitive in terenul planificat.

Inaintea inceperii lucrarilor, fiecare echipa va fi instruita de catre seful ocolului silvic asupra modului de lucru.Cu aceasta ocazie, seful de echipa va primi lista unitatilor amenajistice in care urmeaza sa se efectueze controlul, impreuna cu carnetele de teren.

5.3.Efectuarea controlului anual

Controlul anual al regenerarilor se executa, in functie de natura regenerarii, in doua etape:

Etapa I-a se refera numai la suprafetele pe care se asigura regenerarea naturala a padurilor de codru, in perioada in care semintisul se afla sub adapostul arboretului matern si pana la trecerea unui sezon de vegetatie de la executarea taierilor definitive.

Etapa a II-a care priveste toate suprafetele de pe care s-a extras integral arboretul matern (inclusiv ochiurile sau deschiderile mari care nu mai sunt influentate de arboretul ramas) precum si cale care s-au regenerat integral, pe cale naturala, mixta sau artificiala.

5.3.1 Controlul anual al regenerarilor - etapa a II-a

Se executa in suprafetele care se regenereaza in totalitate pe cale naturala, mixta sau artificiala si incepe dupa trecerea unui sezon de vegetatie:

-de la executarea taierii definitive, in cazul regenerarii naturale integrale:

-de la executarea completarii regenerarii naturale, pentru regenerarea mixta;

-de la executarea taierii padurilor, pentru regenerarea artificiala.

Ca situatie particulara, se precizeaza ca in cazul in care inainte de indepartarea arboretului matern, sunt create deja deschideri (ochiuri independente fata de arboretul ramas - in sensul ca puietii se pot dezvolta normal in ochiurile respective si este exclusa posibilitatea producerii unor pagube cu ocazia exploatarii arboretului limitrof), regenerate natural in totalitate sau in care se pot executa completari fara riscuri, acestea se vor urmari prin controlul regenerarilor din etapa a II-a.

Prin acest control se stabilesc lucrarile ce trebuie executate in vederea realizarii reusitei definitive la termenele fixate pentru fiecare cultura. Se inventariaza puietii viabili rezultati prin regenerare naturala, precum si cei din regenerare artificiala.

5.3.2 Reusita regenerarilor

Pentru inscrierea corecta a reusitei, se mentioneaza urmatoarele:

-regenerarile naturale care nu intrunesc numarul minim de puieti (drajoni sau lastari) prevazut pentru categoria ²satisfacatoare², dar care au puieti viabili, din speciile prevazute in compozitiile tel, se iau in considerare si se raporteaza la reusita satisfacatoare. Raportarea se face numai pentru suprafata rezultata din calcul, in functie de numarul de puieti existent pe teren raportat la cel minim necesar la categoria satisfacatoare;

-suprafetele neregenerate pe cale naturala, mai mari de 9 mp (3 mx3 m), care trebuie sa formeze obiectul lucrarilor de impaduriri, nu se considera si nu se inregistreaza la regenerarile neturale;

-determinarea reusitei regenerarii naturale rezulta din taierile de crang, se face atat in functie de numarul de lastari (drajoni), cat si de cel al cioatelor viabile la hectar;

-reusita regenerarilor artificiale se determina atat in functie de numarul total de puieti plantati, cat si in functie de numarul de puieti din speciile principale de baza si de amestec.

Concomitent cu determinarea reusitei regenerarii, se stabilesc si pierderile de puieti ce se inregistreaza peste nivelul normal.

Se considera pierderi puietii disparuti cu totul si pentru care exista semne evidente ca au fost plantati, puietii uscati din diverse cauze, precum si puietii vatamati, atacati de ciuperci sau alti daunatori etc, care nu mai pot fi readusi in stare normala de vegetatie prin masurile silviculturale si care trebuie sa fie inlocuiti, nemaiputand contribui la realizarea compozitiei de regenerare.

Pierderile pot fi generate de :

-factori naturali cu actiune negativa, a caror efecte nu pot fi prevazute si evitate, cum ar fi: ploi si vanturi torentiale, inundatii, grindina, seceta indelungata, alunecari de teren, ingheturi, atacuri de daunatori care nu se puteau preveni si alte asemenea.

-deficiente tehnico-organizatorice, neglijenta, greseli tehnice, atacuri de daunatori care nu se puteau preveni, pasunatul abuziv, material de impadurire necorespunzator, actiunea distructiva a unor persoane (fizice sau juridice).

Pentru toate aceste pierderi de puieti, indiferent de cauzele care le-au provocat, se intocmesc documente justificative.

Pierderile pot fi uniform raspandite sau grupate.

Prin pierdere grupata se intelege lipsa in acelasi loc a cel putin 4 puieti pentru toate compozitiile de regenerare, cu exceptia urmatoarelor:

-rachitarii, la care lipsa butasilor viabili trebuie sa fie pe o lungime de 1 m;

-plantatii executate la scheme mari (nuc, plop, salcie), la care pierderea nu trebuie sa fie mai mare de 1 puiet; la regenerarile naturale cind suprafata goala (fara semintis viabil), depaseste 9 mp.

In afara pierderilor care necesita sa fie completate, prin fisele de control, la rubrica (alte observatii), se vor evidentia si suprafetele regenerate, care desi intrunesc numarul de puieti necesari, acestia prezinta diverse vatamaturi (produse de vant) la cel putin 30% din exemplare si care vor influenta negativ atat realizarea la termen a reusitei definitive, cat si calitatea viitoarelor arborete.

In situatia in care pierderile de puieti sunt mari, reusita culturilor fiind sub 20% se considera ca pierderea este totala.

In acest caz se prevede refacerea integrala a lucrarii respective.

Puietii dispar si datorita pirderilor normale, respectiv a pierderilor care se inregistreaza in perioada realizarii reusitei definitive, conditiile climaterice si de lucru specifice statiunilor respective.Aceste pierderi nu pot fi atribuite cauzelor subiective sau obiective definite anterior.Pentru aceste pierderi nu se intocmesc documente justificative, ele fiind generate de interrelatia dintre puieti si mediu, fiind eliminate exemplarele care raman in urma cu cresterea.Cuantumului pierderilor normale astat la baza fundamentarii criteriilor de reusita a regenerarilor .

In baza situatiei din teren, se prevad lucrarile necesare care sa asigure relizarea reusitei definitive pana cel tarziu la termenul stabilit: completarea si refacerea pierderilor, mobilizari de sol, descoplesiri, recepari, deprasaj etc.In legatura cu aceste lucrari, se precizeaza urmatoarele:

-completarile se prevad ca obligatorii in cazul pierderilor grupate, indiferent de reusita regenerarii si de anul cand apar aceste pierderi, pana la realizarea reusitei definitive.La realizarea completarii se vor utiliza puieti bine dezvoltati, care sa poata ajunge la reusita definitiva in acelasi an cu puietii plantati initial.

n cazul pierderilor uniform raspandite, completarile se vor prevedea obligatoriu in primii 2 ani de la plantare, numai in cazul cand reusita este sub cea de ²foarte bine²

-speciile ce se introduc prin completari vor trebui sa asigure proportiile stabilite prin compozitiile de regenerare, in culturile respective;

-lucrarile de intretinere si conducere care se propun, vor reprezenta o estimare a necesitatilor reale, in functie de zona climatica in care se afla cultura si de experienta locala privind natura si frecventa acestor lucrari.

Reusita definitiva a regenerarilor se considera realizata in urmatoarele situatii:

-pentru regenerari naturale:

-la foioase : cand coronamentele puietilor se ating in proportie de minimum 70%;

-la rasinoase : cand inaltimea puietilor este de 0.8-1.0 m in statiuni normale si de 0.6-0.7 m in statiuni extreme.

-pentru regenerari artificiale:

-la foioase : cand coronamentele puietilor se ating pe rand sau in grupe, in proportie de cel putin 70% iar pentru plopi euroamericani si nuc, cand diametrul la 1.30 m este de minim 8 cm;

-la rasinoase : cand inaltimea puietilor este de 1.0-1.2 m in statiuni normale si de 0.6-0.8 m in statiuni extreme.

Aceste durate se considera optime, intrucat sunt stabilite prin experimentare si cercetare stiintifica in conditiile cele mai frecvent intalnite in practica si au la baza criterii biologice si de eficienta economica.

Pentru culturile cu caracter special, este prevazut ca reusita definitiva sa se realizeze in functie de numarul anilor scursi de la plantare: 1 an la rachitarii, 3 ani la zmeur si coacaz, 4 ani la mur, 6 ani la afin si aliniamente si 8 ani la plantaje.

De regula reusita definitiva se realizeaza la aceeasi data pe intreg santierul.

6.3.3 Centralizarea datelor de teren, verificarea si aprobarea controlului anual

Datele de teren culese si prelucrate pentru fiecare suprafata supusa controlului, se inregistreaza in centralizatorul lucrarilor de control anual al regenerarilor.La nivelul ocoalelor silvice, centralizarea datelor se face pe ani, unitati de productie si unitati amenajistice.

Pentru verificarea lucrarilor de control anual, filiala Romsilva R.A. numeste anual, prin ordin, pentru fiecare ocol silvic, o comisie in componenta careia va intra :

-delegatul filialei Romsilva R.A.-presedintele comisiei;

-seful ocolului silvic;

-contabilul sef al ocolului silvic;

-inginerul sau tehnicianul cu probleme de protectie si paza la ocol;

-inginerul sau tehnicianul cu probleme de fond forestier;

Pe perioada verificarii, seful de district sau brigadierul impreuna cu padurarul titular de canton, sunt la dispozitia comisiei sus mentionate pentru a participa si a da lamuriri necesare la acest control.

Comisia verifica:

-cel putin 20% din numarul suprafetelor de proba, sub aspectul amplasarii si delimitarii lor corecte: prin sondaj, realitatea datelor culese din suprafata de proba;

-necesitatea lucrarilor executate in anul cand se efectueaza controlul anual, calitatea executiei si perioada realizarii lor;

-necesitatea lucrarilor propuse a se executa, sub aspectul tehnic si economic;

-temeinicia cauzelor prin care se justifica pierderile inregistrate in suprafetele supuse controlului si corectitudinea esimarii acestor pagube;

-daca pierderile inregistrate la controlul anterior au fost refacute, precum si daca eventualele iesiri din fondul forestier sunt legele;

-culturile care se declara cu reusita definitiva, in totalitate, intocmindu-se proces verbal;

-culturile care nu au relizat reusita definitiva la termenul stabilit in totalitate, stabilind cauzele care au generat aceasta situatie, eventualele responsabilitati, precum si masurile luate in continuare.

Comisia intocmeste la fiecare ocol silvic un proces verbal de constatare, care va cuprinde masurile stabilite in teren, precum si propuneri pentru remedierea deficientelor constatate.

Procesele verbale impreuna cu centralizatoarele pe ani ale lucrarilor de control si documentele de justificare a pierderilor se depun pentru verificare, pana la 15 niembrie la comisia filialei Romsilva R.A.

Centralizatorul puietilor