Studiu
"Dezvoltarea durabila si protectia mediului - prioritati transfrontaliere, practici europene"
SIGLA ARDBC Vidin SIGLA
ARIES Oltenia
CAPITOLUL 1:
Principiile dezvoltarii durabile. Identificarea aspectelor determinante
pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin pg. 3
CAPITOLUL 2:
Analiza SWOT a domeniilor economico-sociale ce caracterizeaza
zona transfrontaliera Dolj-Vidin pg. 14
CAPITOLUL 3:
Domenii strategice de interventie si dezvoltare a mediului economic
din zona transfrontaliera Dolj-Vidin in vederea dezvoltarii durabile pg. 18
CAPITOLUL 4:
Modalitati de actiune a ONG-urilor de mediu din zona transfrontaliera Dolj-Vidin,
pentru asigurarea dezvoltarii durabile pg. 28
CAPITOLUL 5:
Instrumente de actiune ale cetatenilor privind dezvoltarea durabila a
zonei transfrontaliere Dolj-Vidin pg. 49
CAPITOLUL 6:
Bune practici europene in domeniul asigurarii dezvoltarii durabile
la nivel transfrontalier.
Experiente de succes in zona transfrontaliera Dolj-Vidin pg. 51
CAPITOLUL 7:
Efecte si impact pe termen mediu si lung pg. 58
Rezumat (engleza) pg. 65
Bibliografie selectiva pg. 74
CHAPTER 1:
Sustainable development principlest. Identifying main issues for
Dolj
-
CHAPTER 2:
SWOT
and Social-Economic Analysis for Dolj -
Cross border area pg.
CHAPTER 3:
Strategic areas of intervention and development for economic climate in
Dolj -
CHAPTER 4:
Instruments
for Dolj -
sustainable development pg.
CHAPTER 5:
Instruments
addressed to Dolj -
sustainable development pg.
CHAPTER 6:
European best practices in cross border sustainable development.
Success stories in Dolj -
CHAPTER 7:
Medium and longterm impact pg.
Summary pg.
Selective Bibiography pg.
CAPITOLUL 1
Principiile dezvoltarii durabile. Identificarea aspectelor determinante pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin
Ce se intelege prin dezvoltare durabila?
Conceptul de dezvoltare durabila semnifica atitudinea generatiei prezente fata de satisfacerea propriilor necesitati prin utilizarea echilibrata a resurselor. Cea mai cunoscuta si sintetica definitie a dezvoltarii durabile este urmatoarea:
Capacitatea generatiei prezente de a-si satisface necesitatile de supravietuire, fara a compromite sansa generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati.
In 2001, Consiliul European de la Göteborg a adoptat prima Strategie privind Dezvoltarea Durabila a Uniunii Europene. Acest document a fost completat cu obiective si principii de actiune specifice, in contextul extinderii spre estul Europei a UE.
Scopul declarat al acestei strategii este de a identifica si implementa proiecte si masuri menite a imbunatati continuu viata cetatenilor de azi si de maine ai Uniunii Europene, prin dezvoltarea la nivelul comunitatilor locale a abilitatilor de administra si utiliza in mod eficient resursele naturale, de a stimula inovarea in domeniile sociale si ecologice, asigurand astfel prosperitate, protectia mediului si coeziune sociala.
Din prisma acestei misiuni propuse in strategia europeana, conceptul de dezvoltare durabila are in vedere tematici variate ale societatii europene: protectia mediului, protectie sociala, dezvoltarea economiei.
Obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare durabila a UE sunt urmatoarele:
Protectia mediului
o conservarea calitatilor Pamantului de a sustine viata pe pamant, in toate formele sale de bio-diversitate, respectarea caracterului limitativ al resurselor naturale, protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator
o prevenirea si reducerea poluarii mediului, promovarea consumului si productiei "durabile", reducand astfel degradarea mediului ca urmare a cresterii economice
Echitate si coeziune sociala: dezvoltarea si promovarea unei societati
democratice, bazata pe incluziune sociala, coeziune, siguranta si justitie
sociala, dezvoltarea respectului pentru drepturile fundamentale ale omului,
diversitatea culturala, prin crearea de oportunitati egale pentru toti
cetatenii si combaterea oricaror forme de discriminare
Prosperitate economica: promovarea unei economii prospere,
bazata pe cunostinte si inovatie ,
competitiva, eco-eficienta, capabila sa asigure standarde de viata ridicate si
locuri de munca cetatenilor UE;
Respectarea responsabilitatilor
internationale ale UE: asigurarea concordantei intre politicile europene si cele internationale si
mondiale, concretizarea si apararea institutiilor democratice, pacea,
stabilitatea, libertatea si securitatea la nivel international.
Politicile si masurile dezvoltate in sprijinul strategiei europene de dezvoltare durabila vor asigura integrarea si respectarea urmatoarelor principii
Promovarea si protectia drepturilor
fundamentale: cetatenii
europeni si drepturile acestora sunt obiectivul central al oricaror politici
ale UE, prin promovarea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului,
combaterea discriminarii, reducerea saraciei si eliminarea excliziunii sociale
Solidaritate in cadrul si intre generatii: utilizarea rationala a resurselor
naturale si echilibrarea consumului, astfel incat necesitatile generatiei
curente sa fie satisfacute fara a compromite sansele generatiilor viitoare de
supravietuire si dezvoltare;
Societate deschisa si democratica: garantarea drepturilor cetatenilor de a
avea acces liber la informatie si la justitie, dezvoltarea canalelor adecvate
de consultare si participare a tuturor cetatenilor interesati si a societatii civile, in cadrul politicilor
si strategiiloe locale si europene;
Implicarea cetatenilor: cresterea participarii cetatenilor in
procesul de adoptare al deciziilor, promovarea educarii si constientizarii
sociale asupra principiilor de dezvoltare durabila, informarea continua a
cetatenilor asupra efectelor si impactului deciziilor acestora asupra mediului
inconjurator;
Implicarea mediului de afaceri si a
partenerilor sociali: stimularea dialogului social, responsabilitatea sociala a corporatiilor si
parteneriatul public-privat
Coerenta politicilor si a procesului de
guvernare: asigurarea
coeziunii intre politicile Uniunii Europene si abordarile la nivel local,
regional si national privind dezvoltarea durabila
Integrarea politicilor: integrarea principiilor si conceptelor de
dezvoltare durabila in politicile europene economice, sociale si de mediu,
astfel incat sa se asigure coerenta acestora, o mai buna reglementare a
domeniului si evaluarea echilibrata a efectelor;
Utilizarea celor mai bune cunostinte: pregatirea, implementarea si evaluarea
politicilor pe baza celor mai bune si mai noi cunostinte si informatii
Principiul prevederii: dezvoltarea de masuri preventive
distincte, in vederea diminuarii si eliminarii pericolelor asupra sanatatii
populatiei si mediului;
Principiul "poluatorul plateste": reglementari privind preturile si tarifele
de mediu, care sa reflecte efectele asupra mediului inconjurator realizat de
"poluatorul platitor"- agent economic, consumator, cetatean;
Pe parcursul celor 7 ani de implementare si dezvoltare a strategiei europene de dezvoltare durabila, Comisia Europeana a evaluat si monitorizat in permanenta efectele si impactul masurilor adoptate la nivelul societatii europene. Principalii factori de evaluare si monitorizare/provocari, pe care-i vom urmari si la nivelul zonei transfrontaliere Dolj-Vidin sunt:
Schimbarea climatica si utilizarea energiei ecologice
Obiectiv european general: reducerea efectelor de schimbare climatica, a costurilor si a efectelor negative asupra societatii si mediului inconjurator
Rezultate urmarite la nivel european:
reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera;
producerea a 12% din energia consumata, respectiv 21% din electricitatea consumata din surse de energie regenerabila, pana in anul 2010;
pana in 2010, 5,75% din combustibilii utilizati in transport vor fi bio-combustibili, respectiv 8% pana in 2015;
economisirea a 9% din energia consumata pana in anul 2017;
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj[1]
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova confirma faptul ca seceta si alte fenomene pedoclimatice favorizeaza desertificarea judetului Dolj. Verile cu temperaturi din ce in ce mai insuportabile din ultimii ani sunt doar o mostra din felul in care se va schimba clima. Sadova, Dabuleni, Marsani si Desa sunt comunele in care au aparut cele mai mari probleme in ultimul timp. Cea mai afectata regiune este cuprinsa intre Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dabuleni si Dunare, respectiv o suprafata de 104.600 de hectare. Prezenta unor soluri nisipoase, ce nu retin apa, imprima, cel putin in partea sudica a judetului, caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare. Vegetatia pitica este uscata, iar fasiile verzi, acoperite cu grau tanar, sunt foarte rare. Studiile arata ca in Campia Olteniei frecventa anilor cu recolte slabe si foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsa intre 36 si 39 la suta. Mai mult, intr-o statistica pusa la dispozitie de Agentia de Mediu Craiova, se observa ca, in judetul Dolj, in perioada 2000 - 2002, suprafata agricola calamitata a reprezentat intre 79,6 si 87,8 la suta din totalul suprafetei cultivate.
Pana acum singurele masuri luate sunt legate de impadurire. In contextul mai amplu al incalzirii globale, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Doljului au fost despaduririle masive. Daca in 1970 padurile ocupau 12% din suprafata judetului, in prezent ele nu depasesc 7% din intinderea lui. Un alt remediu este o retea buna de irigatii, care, cel putin in Dolj, lipseste pana in acest moment. Problema desertificarii solului Olteniei a fost luata in serios abia in 1977, cand, prin HG nr. 876, au fost preluate 1.291,78 ha de terenuri degradate, in vederea impaduririi. Numai ca actiunea in sine a inceput abia in 1988 si a fost finalizata tocmai in 2002. Prin alte acte normative au mai fost preluate suprafete de sol desertificat, care au fost sau urmeaza sa fie impadurite, insa acestea abia daca depasesc, in total, cinci mii de hectare, in timp ce suprafata cu probleme depaseste 104 mii de hectare.
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin
Regiunea Vidin cuprinde 11 municipalitati ce concentreaza principalele surse de emisii de gaze cu efect de sera. Acestea insa, au doar influenta locala si nu influenteaza in mod determinant calitatea atmosferei, desi relieful si structura pedologica a solului favorizeaza dispersarea emisiilor de poluanti in atmosfera. Cu toate acestea, principalele efecte ce pot fi observate in regiunea Vidinului sunt ceata deasa si temperaturi anormale pentru perioada de toamna si iarna, ce se formeaza datorita umiditatii, a temperaturilor scazute si a lipsei curentilor atmosferici.
Sursele poluarii atmosferice in zona Vidinului sunt determinate de instalatiile de producere a combustibililor si societatile de producere a automobilelor, manifestandu-se in principal in lunile de iarna. O sursa suplimentara de poluare atmosferica este reteaua rutiera a zonei Vidin, insuficient modernizata, ceea ce genereaza ambuteiaje si consum ridicat de combustibil ce produc emisiile aferente, cat si risipirea particulelor de praf.
Sisteme ecologice de transport
Obiectiv european general: dezvoltarea unui sistem de transport corespunzator necesitatilor sociale, economice si de mediu, concomitent cu reducerea impactului negativ asupra acestora
Rezultate urmarite la nivel european:
Utilizarea de combustibili ecologici in sistemele de transport si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera generate de acest domeniu;
Dezvoltarea sistemelor modale de transport national si international si stimularea sistemelor nepoluante de transport la nivel local;
Modernizarea si eficientizarea sistemului european public de transport pasageri, pana in anul 2010;
Stabilirea unei limite maxime admise de CO a vehiculelor de transport marfa la 140g/km (2008/09) si 120g/km (2012)
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj[2]
Infrastructura judetului Dolj este reprezentata prin urmatoarele caracteristici si sisteme de conectare, facilitate si transport:
Aeroport International in Municipiul Craiova
Doua porturi la Dunare: Calafat si Bechet, puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria
Retea de cai ferate - 221 km, dintre care 79 km electrificata, Craiova fiind principalul nod feroviar in regiunea Oltenia
Infrastructura rutiera a judetului consta din: 3 drumuri europene: 191 km, 423 km drumuri nationale, 1100 km drumuri judetene si 591 km drumuri comunale. Judetul este traversat de doua coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV (Berlin-Nürnberg-Praga-Budapesta-Bucuresti-Constanta-Salonic-Istanbul) si Coridorul VII (Dunarea).
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin
Din punct de vedere structurii de transport, districtul Vidin este caracterizat de urmatoarele sisteme si modalitati de transport:
Transport international: 2 coridoare pan-europene (coridorul 4: Budapesta-Craiova-Sofia-Kulata-Salonic si coridorul 7: Dunarea)
Dezvoltarea transportului multimodal a determinat constructia podului de 2km dintre Vidin si Calafat, ce va asigura transport rutier si feroviar;
Puncte de trecere a frontierei: Vrashka Chuka, Bregovo, Vidin (port la Dunare) si ferryboat
Portul Vidin este dotat cu 3 terminale (nord, centru si sud) si o statie de ferryboat
Aeroportul Vidin poate suporta aterizarea si decolarea avioanelor de pasageri si marfa avand o greutate de maxim 50 tone;
Reteua de cai ferate cuprinde 6 statii in regiunea Vidin si 7 halte
Infrastructura rutiera a districtului Vidin este imbatranita, necesitand rapide imbunatatiri, desi din punct de vedere al gradului de acoperire satisface necesitatile cetatenilor: 73% gradul de acoperire in districtul Vidin (fata de 62,1% la nivelul Bulgariei si 64,1% in Regiunea Nord-Vest)
Productie si consum durabil
Obiectiv european general: promovarea metodelor de consum si productie eficiente din punct de vedere al utilizarii resurselor naturale
Rezultate urmarite la nivel european:
Incurajarea sistemelor ecologice de productie si a consumului de produse ecologice;
Atingerea pana in anul 2015 a unui nivel mediu superior in achizitiile publice verzi
Cresterea cotei de piata a tehnologiilor si produselor ecologice
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj
Sectoarele economice ce asigura ocuparea fortei de munca in judetul Dolj sunt in principal sectoare industriale puternic poluante, in acest sens, Agentia de Protectia Mediului Craiova a clasificat o serie de zone critice si poluatori:
Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei
Zona industriala de nord-vest, monitorizata cu prioritate de Agentia Regionala de Protectie a Mediului Craiova, reprezentata de SNP PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova si de Termoelectrica Bucuresti - FE Craiova;
Platforma industriala de nord a municipiului Craiova, reprezentata de Termoelectrica Bucuresti - Ue Craiova II, traficul auto si feroviar, prelucrare primara titei Ghercesti (SPP Craiova).
Platforma industriala de vest a municipiului Craiova - produse agroalimentare: bere (S.C. BERE S.A.), elemente prefabricate din beton, tigla si materiale de constructii (S.C. ELPRECO S.A.), santiere de constructii, traficul rutier pe DE 70 Craiova-Filiasi si feroviar - Craiova-Timisoara.
Platforma industriala Podari (productie agroalimentara, zahar, ulei, bauturi alcoolice etc.) reprezentata de S.C. OLPO S.A. PODARI, S.C. ZAHARUL PODARI, S.C. REGINA S.A., S.C. WIMAR S.A..
Platforma industriala Calafat - productie agroalimentara - zahar, amidon si glucoza, alcool etc., precum si energie electrica si termica pe baza de pacura, reprezentata de S.C. ZAHARUL S.A., S.C. EXTENSIV S.A., S.C. AMIDON GLUCOZA S.A. si respectiv CET Calafat.
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane
Zona industriala de nord-vest: SNP PETROM - Combinatul DOLJCHIM Craiova, SE Isalnita (afecteaza raul Jiu).
Zona industriala Podari - productie agroalimentara
Platforma industriala si orasul Filiasi - gospodarie comunala si activitati industriale si de prestari servicii - (contribuie la afectarea raului Jiu).
Platforma industriala de nord a municipiului Craiova - structura de petrol Bradesti a SPP Craiova si nord-est judetul Dolj - SPP Stoina (afectarea raului Jiu si Amaradia).
Municipiul Craiova ca mare aglomeratie urbana cu evacuarea apelor uzate orasenesti in raul Jiu - zona Malu Mare
Platforma industriala si municipiul Calafat - contribuie la afectarea fluviului Dunarea.
Platforma industriala si orasul Bailesti - contribuie la afectarea paraului Balasan.
S.C. CONPET S.A. Ploiesti, Regionala Craiova - colectoare de transport produse petroliere.
Sistemele agropedoameliorative: Calafat (Basarabi) - Bailesti, Cetate - Galicea Mare, Sadova - Corabia
Spargerea accidentala a conductelor magistrale de transport titei, motorina, gaze etc. ale SNP PETROM, S.C. CONPET S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.
Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor
Spargerea accidentala a conductelor magistrale
de transport titei, motorina, gaze etc. ale SNP PETROM, S.C. CONPET S.A.,
ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.
Depozitele de deseuri industriale si menajere din extravilanul municipiului Craiova.
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin[3]
Guvernul bulgar incurajeaza dezvoltarea de afaceri in domeniul energiei regenerabile si investitiile in instalatiile si sistemele de productie ecologica a energiei. In acest sens, campaniile de informare sunt coordonate, pentru fiecare domeniu in parte, de Ministerul Economiei si Energiei, respectiv de Departamentul pentru Eficienta Energetica si Protectia Mediului - https://www.mee.government.bg.
Pentru districtul Vidin au fost identificate urmatoarele surse de productie a energiei si dezvoltarea de instalatii ecologice:
1) Energie solara
2) centrale hidroelectrice cu putere de pana la 10 MW
Resursele de energie sunt reprezentate de fluviul Dunarea, dar si de raul Timoc sau rauri mai mici precum Topolovets, Archar, Lom, Chichilska, Vidbol, Komatitsa, Gramadska, Stakevska, Skomlya, Belshtitsa si Yasova Bara.
3) bio-combustibili (bio-masa si bio-gaz)
Conservarea si managementul resurselor naturale
Obiectiv european general: imbunatatirea sistemului de management al resurselor naturale, evitarea supra-exploatarii si conservarea eco-sistemelor;
Rezultate urmarite la nivel european:
Cresterea eficientei utilizarii resurselor naturale, prin promovarea inovatiilor in domeniul sau cu impact ecologic;
Dezvoltarea de masuri pentru evitarea supra-exploatarii resurselor naturale, in special in domeniile pescuitului, conservarea bio-diversitatii si a ecosistemelor
Refacerea situ-rilor naturale afectate din punct de vedere al biodiversitatii pana in anul 2010;
Promovarea tehnologiilor de reciclare, regenerare si reutilizare a resurselor naturale.
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj[4]
Resursele din subsolul judetului Dolj cuprind zacaminte de titei la Melinesti, Bradesti, Almaj, Simnicu de Sus, Ghercesti, Pielesti, Cosoveni, Malu Mare, Carcea, gaze naturale la Isalnita, Ghercesti, Simnicu de Sus, Pielesti si Cosoveni. Ca roci de constructie mentionam: argile, luturi argiloase, balast, aflate in diferite perimetre din aria localitatilor Calafat, Filiasi, Barca, Cernele, Lipov, Isalnita, s.a. Apele minerale valorificate local se afla la Urzicuta si Gighera. Alte resurse naturale sunt reprezentate prin bogatia apelor de suprafata, calitatea deosebita a solului, padurile, pasunile si fanetele naturale.
Campia din sudul judetului, un domeniu al silvostepei, prezinta azi numai cateva petice de padure poienita de stejar pufos in partea nordica si mai inalta a campiei si de stejar brumariu (la nord de Bistret si in apropiere de Boureni).
Rezervatia ornitologica de la Ciuperceni-Desa ocupa o portiune in zona inundabila a Dunarii care nu a fost indiguita si care are ca habitat major habitat de apa dulce/zone umede. In Rezervatia Ornitologica Ciuperceni-Desa se gaseste un numar impresionant de specii de pasari protejate, cum ar fi: Egretta garzeta, Egretta alba, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, motiv pentru care a fost propusa si acceptata ca Arie Speciala de Protectie Avifaunistica, in cadrul Retelei Ecologice Europene - Natura 2000.
Acumularea agro-piscicola Dunareni-Bistret situata in sudul judetului Dolj, la cca. 4 Km distanta de Dunare, cu o suprafata totala de 1936 ha a atras atentia ornitologilor, mai ales dupa lucrarile de indiguire si sistematizare a Luncii Dunarii, care au modificat profund vechile ecosisteme din zona inundabila a Luncii Dunarii.
In interiorul a doua din cele sase bazine exista doua insule care desi restranse ca intindere, sunt acoperite de macrofite acvatice (Salix sp. Carex sp. Cyperus sp.), constituind habitate ideale pentru adapostul si reproducerea unor specii acvatice. Conditii asemanatoare sunt oferite si de vegetatia palustra care margineste bazinele vestice, in care se gaseste puietul de peste.
Bogatia si accesibilitatea surselor de hrana atrag dupa sine diverse ornitocenoze, cu regim trofic zoofag (predominant ihtiofag), omnivor sau vegetarian. Datorita bogatiei si varietatii de specii de pasari acumularea agro-piscicola Dunareni-Bistret a fost propusa si acceptata ca Arie Speciala De Protectie Avifaunistica, in cadrul Retelei Ecologice Europene - Natura 2000.
Padurea Bratovoiesti propusa ca SIC Natura 2000, are o suprafata de 1259 ha. Vegetatia arborescenta intalnita aici este reprezentata de stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), tei (tilia cordata), carpen (Carpinus betulis), cer (Quercus cerris), anin negru (Alnus glutinosa), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie (Salix alba).
NATURA 2000 - este o Retea ecologica de arii naturale protejate formata din:
Arii speciale de conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice)
Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA) constituite conform Directivei Pasari (Directiva 79/409/CEE referitoare la Conservarea pasarilor salbatice).
La nivelul judetului Dolj exista 8 propuneri de situri Natura 2000 din care 5 sunt Arii speciale de protectie avifaunistica, iar 3 Situri de importanta comunitara:
v Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA):
Calafat - Ciuperceni - Dunare IBA - 28981,0 ha;
Maglavit IBA - 3562,6 ha;
Confluenta Jiu - Dunare IBA - 40730,9 ha;
Bistret IBA - 27482,3 ha;
Dabuleni - Grinduri IBA;
v Situri de importanta comunitara (SCI):
Ciuperceni - Desa 40853,0 ha;
Coridorul Jiului;
Poiana Bujorului din Padurea Plenita - 44,3 ha
Aceste zone au o importanta deosebita, identificata in cadrul strategiilor locale si regionale, pentru valorificarea acestora dezvoltandu-se programe speciale de protectie si dezvoltare:
v Importanta pentru silvicultura
- atragerea finantarilor speciale pentru gestionarea padurilor cuprinse in situri Natura 2000
v Importanta pentru vanatoare si pescuit
- sunt permise vanatoarea si pescuitul cu conditia ca siturile Natura 2000 sa-si pastreze obiectul conservarii
- pot fi autorizate proiecte cum ar fi realizarea unor bazine piscicole
v Importanta pentru turism
utilizarea pentru odihna si recreere a cadrului ariilor Natura 2000 (ex. birdwatching, etc
obtinerea de venituri din ecoturism
v Importanta pentru terenurile agricole
sprijinirea dezvoltarii economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit pentru administratorii de terenuri in cazul in care pe teren exista specii si habitate de importanta comunitara;
proprietarii de terenuri extravilane situate in arii naturale protejate sunt scutiti de plata impozitului.
cresterea vanzarilor produselor naturale (cas, miere, vin) prin etichetarea lor;
v Importanta economica
cresterea numarului angajarilor de personal din mediul rural;
posibilitatea unei diversificarii a activitatilor economice si a investitiilor;
atragerea finantarilor speciale U.E. pentru agricultura.
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin[5]
Padurile reprezinta doar 8,8% din suprafata Vidin-ului, fiind repartizate in special in zona de Nord-Vest si avand ca specii principale stejar, ulm, fag, nuc, plop, salcam si tei. In general, zonele impadurite sunt protejate si urmarite in dezvoltare, prin re-plantare, conservare, fiind create totusi si zone de recreere in aer liber a locuitorilor din municipalitate. Printre speciile existente in Vidin se regasesc si specii ocrotite in Bulgaria, precum:
Leucojum aestivum (specie ocrotita)
Centaurea rumelica; Utricalaria vulgaris; Digitalis laevigata; Nymphoides peltata; Chamaecytisus danobiabis; Allium angulosum (specii rare)
In orasele Vidin si Gradetz sunt localizati o serie de arbori seculari protejati: 1 stejar de 120 de ani, 4 tei (130-150 ani), 2 platani (100 ani) si 1 ulm (200 ani)
Printre plantele cultivate si protejate in Vidin se regasesc bujorul si primula, iar fauna este bine reprezentata prin specii specifice, dintre care protejate se regasesc 13 specii de peste, 7 specii de reptile, 3 specii de amfibieni, 54 pasari si 4 mamifere.
Sanatate publica
Obiectiv european general: perfectionarea sistemului public de sanatate, pe principiul egalitatii si echitatii, cat si imbunatatirea sistemului de protectie a populatiei impotriva amenintarilor de sanatate publica
Rezultate urmarite la nivel european:
Dezvoltarea sistemelor coordonate de sanatate publica;
Perfectionarea sistemului de sanatate si securitate alimentara;
Imbunatatirea informarii populatiei privind pericolele de mediu si de sanatate a populatiei
Pana in anul 2020, produsele chimice, inclusiv pesticidele vor fi produse, utilizate si transportate in sisteme certificate pentru a asigura o protectie sporita a mediului;
Imbunatatirea sanatatii mentale si reducerea ratei sinuciderilor
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj
La nivelul judetului Dolj, reteaua publica de ocrotire a sanatatii cuprinde 13 spitale, 3 centre de sanatate, 9 dispensare medicale, 9 crese, 18 farmacii si un preventoriu. In reteaua sanitara particulara au fost inregistrate 37 cabinete medicale de familie, 46 cabinete medicale de medicina generala, 202 cabinete medicale de specialitate, 119 cabinete stomatologice, 19 policlinici, 38 laboratoare medicale, 23 laboratoare de tehnica dentara, 129 farmacii si 32 depozite farmaceutice.
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin
Principalul centru de furnizare a serviciilor medicale in districtul Vidin este reprezentat de Spitalul de Tratament "St. Petka", spital multi-disciplinar. De asemenea, sunt inregistrate 248 de structuri medicale pe teritoriul districtului Vidin, avand ca profil: centru de medicina generala, farmacii, optica medicala.
Preocuparea pentru sanatatea populatiei districtului este demonstrata de functionarea in cadrul structurilor administrative municipale si districtuale a departamentelor de sanatate publcia, ce rolul de a monitoriza si asigura sanatatea populatiei, in special a copiilor din gradinite, crese si scoli. La nivelul municipalitatii Vidin au fost infiintate centre de ingrijire pentru copii, centre de promovare a unui stil de viata sanatos in randul populatiei si centru de prevenire a consumului de droguri.
Incluziune sociala, demografie si migratia fortei de munca
Obiectiv european general: dezvoltarea unei societati europene inclusive, bazata pe solidaritatea generatiilor, bunele conditii de trai ale generatiei prezente fiind o pre-conditie a standardului ridicat de viata al generatiilor viitoare
Rezultate urmarite la nivel european:
Pana in anul 2010, reducerea numarului populatiei aflate in pragul saraciei, indeosebi a saraciei in randul copiilor;
Respectarea diversitatii culturale in cadrul societatii europene si dezvoltarea de instrumente care sa stimuleze respectul si aprecierea acesteia;
Modernizarea sistemelor de protectie sociala europeana, in contextul evolutiilor demografice locale;
Cresterea locurilor de munca oferite imigrantilor, femeilor si persoanelor in varsta pana in 2010;
Promovarea angajarii tinerilor, concomitent cu programe flexibile de reducere a abandonului scolar cu cel putin 10% si atingerea unui procent de 85% a tinerilor cu varsta pana in 22 ani ce si-au completat studiile;
Dezvoltarea de programe de reconversie si pregatire a tinerilor pana in 22 ani care au parasit sistemul de invatamant si nu au slujbe: furnizarea gratuita de cursuri de pregatire, training-uri, locuri de munca, etc
Cresterea numarului locurilor de munca pentru persoane cu dizabilitati;
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj
La recensamantul din 18 martie 2002 in judetul Dolj s-a inregistrat un numar de 734.231 locuitori, populatie cu care a ocupat locul 4 pe tara, dupa Municipiul Bucuresti si judetele Prahova si Constanta. Din totalul de 734.231 locuitori, 357.850 (48,74%) erau de sex masculin, iar 376.381 (51,26%) erau de sex feminin, 370.407 (50,45% din totalul populatiei), locuiau in mediul urban, iar 363.824 locuitori, (49,55% din totalul populatiei), in mediul rural.
In ultimii ani, au fost inregistrate modificari semnificative de volum si structura a principalilor indicatori ai fortei de munca, datorita dinamicii economice. In acelasi timp, un rol important l-a avut evolutia populatiei, care a scazut an de an, tendinta manifestandu-se cu o intensitate mai mare pentru populatia masculina, datorita atat sporului natural negativ cat si migratiei externe. La iceputul anului 2004, conform datelor din balant forti de munca, populatia ocupata civila a fost de 270,6 mii persoane, din care populatie masculina 52,6%. In totalul populatiei ocupate civile, in anul 2004 pe activitati ponderile cele mai mari le-au detinut:
agricultura (47,6%),
industria prelucratoare (15,1%),
comert, repararea si intretinerea autovehiculelor si a bunurilor personale si casnice (10,6%),
invatamant (5,1%)
In ceea ce priveste somajul, se poate observa o scadere a ratei somajului (fata de luna aprilie 2004 cand rata somajului era de 7,0 %, in luna aprilie 2005 rata somajului inregistrata a fost de 5,0 % in raport cu populatia activa civila totala).
Masurile intreprinse in domeniul politicii de resurse umane si incluziune sociala la nivelul judetului urmaresc, in principal:
v cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum si masuri de sprijinire a somerilor;
v adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene privind ocuparea fortei de munca;
v cresterea ocuparii fortei de munca;
v dezvoltarea spiritului antreprenorial al angajatorilor, dar si al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca;
v cresterea mobilitatii, flexibilitatii si a adaptabilitatii fortei de munca;
v garantarea sanselor egale;
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin
Populatia inregistrata in Vidin este de 120 192 locuitori, dintre care 58 051 sunt barbati si 62 141 femei, 48,07% fiind reprezentat de populatia activa a districtului (57 774 persoane). La sfarsitul anului 2005, rata inregistrata a somajului era de 20,71%, persoanele aflate in aceasta postura fiind inregistrati in 3 birouri ale "Departamentului de Munca" din districtul Vidin (11 695 persoane), localizate in municipalitatile Vidin, Belogradchik si Kula. Dintre persoanele fara un loc de munca din Vidin, 58,40% sunt persoane necalificate, iar 25,30% au obtinut diverse calificari. Cei mai afectati de somaj sunt barbatii- 50,70% din numarul total de someri. De asemenea, tinerii se confrunta cu problema somajului intr-un procent destul de ridicat- 24,6% din totalul somerilor inregistrati fiind tineri sub 29 de ani.
Printre masurile intreprinse de autoritatile locale pentru cresterea bunastarii populatiei si a incluziunii sociale, se numara atat masurile intreprinse de Departamentele de Munca pentru includerea somerilor in campul muncii, cat si o serie de alte actiuni directe:
v activitati de integrare sociala si ajutor pentru copiii din spitalul "St Petka", Vidin
v programe de sprijin pentru societatile locale ce asigura locuri de munca , chiar locuri de munca temporare
v programe de munca si angajare pentru persoanele in varsta, aflate in apropierea varstei de pensionare
v programe de educatie- infiintarea impreuna cu municipalitatea Vrasta a universitatii EuroSwiss
v program de protectie a sanatatii copiilor si amenintarilor datorate traficului urban
Reducerea saraciei si politici de dezvoltare durabila
Obiectiv european general: promovarea dezvoltarii durabile, prin proiecte interne si externe teritoriului european
Rezultate urmarite la nivel european:
Cresterea cu 0,7% a produsului intern brut pana in 2015, respectiv cu 0,56% pana in 2010;
Cresterea coerentei, eficientei si calitatii politicilor statelor europene in intervalul 2005-2010;
Includerea aspectelor privind dezvoltarea durabila in toate programele si strategiile Uniunii Europene si dezvoltarea de proiecte de cooperare;
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj:
Orientarea economiei judetului Dolj spre o dezvoltare durabila in concordanta cu interesele nationale impune implicarea profunda in acest proces, a industriei, aceasta avand o contributie majora in atingerea obiectivelor generale ale politicii industriale. Indicatorii economici ofera informatii privind caracterizarea sistemului productiv al intreprinderilor industriale din judetul Dolj, pe activitati si clase de marime. Astfel, la inceputul anului 2004, erau inregistrate 1146 de intreprinderi industriale active, a caror cifra de afaceri era de 29.557.842 milioane lei, avand un numar de salariati de 38.350
La nivelul judetului Dolj activitatea economico - sociala se axeaza pe urmatoarele domenii:
- industrie (agroalimentara, constructii de masini, chimica, masini electrice si electronice, masini agricole si tractoare, automobile, reparatii locomotive si material rulant etc.);
- productia de energie electrica si termica pe baza de carbune, transport si distributie apa, energie electrica si gaze etc.;
- transport rutier, feroviar, naval si aerian;
- prestari servicii si comert;
- constructii civile si industriale;
- agricultura si silvicultura etc
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin
Conform statisticilor oficiale, districtul Vidin ocupa locul 2 in regiunea Nord-Vest din punct de vedere al valorii PIB/locuitor, desi valoarea acestuia este inferioara valorii medii nationale. PIB-ul generat de districtul Vidin in anul 2005 este de 273 826 leva, reprezentand 1,17% din PIB-ul national si 19,80% din cel regional. Aceste cifre sunt relevante in corelatie cu reprezentativitatea societatilor comerciale: in anul 2004 erau inregistrati 2 753 agenti economici activi, respectiv 1,14% din totalul national, ceea ce situeaza Vidin-ul la sfarsitul listei din punct de vedere al densitatii societatilor comerciale pe cap de locuitor (41 agenti economici/1000 locuitori).
Activitatea Uniunii Europene in domeniul dezvoltarii durabile se bazeaza pe Strategii dezvoltate inca din anul 2001, actualizate periodic si monitorizate in cadrul Directoratelor Comisiei Europene si prin parteneriat cu mediul de afaceri si societatea civila- https://ec.europa.eu/sustainable/welcome/index_en.htm.
De asemenea, in cadrul Comitetului Economic si Social European isi desfasoara activitatea "Observatorul pentru Dezvoltare Durabila" (Sustainable Development Observatory- https://eesc.europa.eu/sections/sdo/index_en.asp ), organism ce are drept principale sarcini:
Identificarea si transferul celor mai bune practici in domeniul dezvoltarii durabile
Stimularea dezbaterilor (prin conferinte, seminarii si publicatii) pe tematica tehnologiilor verzi si a dezvoltarii durabile;
Analizarea aspectelor privind dezvoltarea durabila din perspectiva societatii civile (studii de caz, studii sociale, anchete, etc)
Capitolul 2
Analiza SWOT a domeniilor economico-sociale ce caracterizeaza zona transfrontaliera Dolj-Vidin
Judetul Dolj
Rezultatele industriei judetului a cunoscut in ultimii ani o dinamica oscilanta, de la 89,6% in anul 2002 fata de anul 2001 la 107,9% in anul 2003 fata de anul 2002 si la 104,7% in anul 2004 fata de anul 2003. Evolutiile principalelor ramuri industriale ale judetului au cunoscut urmatoarea evolutie:
v industria prelucratoare, in crestere cu 5,2% comparativ anul 2003, prezinta in continuare unele puncte care ii confera oportunitati reale pentru relansare:
o principalele ramuri ce au inregistrat cresteri: industria de masini si echipamente (+38,3%), industria constructiilor metalice si a produselor din metal (+30,5%), industria chimiei si fibrelor sintetice si artificiale (+27,0%), respectiv industria mijloacelor de transport rutier (+20,7%).
o scaderi ale volumului de activitate au fost inregistrate in ramurile: prelucrarea lemnului (-33,2%), industria confectionarii imbracamintei din textile, blanuri si piele (-26,1%), respectiv industria alimentara si a bauturilor (-18,0%).
v productia fizica industriala in anul 2004, comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2003 a inregistrat cresteri la:
o transformatoare si autotransformatoare cu putere de 0,25 KVA si peste, prefabricate din beton armat, piese de schimb pentru utilaje tehnologice pentru metalurgie, piese de schimb pentru utilaje tehnologice pentru lucrari miniere, utilaje tehnologice pentru metalurgie, constructii metalice pentru constructii industriale, incaltaminte, ingrasaminte chimice cu azot, amoniac de sinteza, lapte de consum, produse lactate proaspete, unt
v scaderile productiei fizice au fost inregistrate, in principal, la: gaze asociate extrase, articole de marochinarie, beton celular autoclavizat, tractoare, piese de schimb pentru utilaje pentru exploatarea si prelucrarea lemnului, motoare electrice de 0,25 KW si peste, preparate din carne si mobilier.
v productia principalelor produse industriale se prezinta astfel :
o Metanol (tone) 133.935
o Amoniac de sinteza (tone) 151.545
o Ingrasaminte chimice cu azot (tone S.A.) 78.668
o Produse prelucrate din mat. plastice (kg) 1.181.316
o Constructii metalice (tone) 1.439
o Tractoare (bucati) 17
o Motoare electrice (kw) 102.942
o Transformatoare si autotransformatoare (kVA) 2.760.369
o Autoturisme de oras (bucati) 18.625
Districtul Vidin
Activitatea economica in districtul Vidin cunoaste o dinamica mai redusa decat in judetul Dolj. Activitatea economica este concentrata in jurul catorva companii, unele dintre ele avand capital majoritar strain sau de stat. Companiile prezentate mai jos sunt, astfel reprezentative pentru activitatea economica a districtului:
KNAUF Gipsfazer" PLC: produce mase plastice utilizate in principal in constructia de case, incluse in prefabricate, izolatii, fatetari, separatii. Societatea are 99% capital austriac si produce anual 3 milioane de metri patrati de mase platice, ce poarta marca Vidiwal sau Vidifloor. Productia societatii este destinata pietei interne, dar si exportului in Austria, Germania, Slovenia si Elvetia.
KULA RING: societatea pe actiuni cu participare olandeza, ce produce elemente de cauciuc, precum bande de transportare a marfurilor, echipamente de rezistenta, profile si tampoane industriale. 75% din productie este destinata pietelor externe.
VIDA STYLE" PLC: una dintre cele mai mari companii de textile, specializata in realizarea camasilor si cravatelor (600 000/an) barbatesti, respectiv a bluzelor de dama (2 500 000/an). Preocuparea pentru calitatea produselor si parteneriatele dezvoltate cu "Orbis", "Drexel, "Hatico", "BWA", "GBS" ofera acces societatii catre pietele externe ale Germaniei, SUA, Marii Britanii, Belgiei, Spaniei, Frantei, Finlandei si Italiei.
Gips JSC: singura companie din Bulgaria ce extrage si prelucreaza ghipsul din minele Koshava. Modernizarea tehnologica a echipamentelor permite satisfacerea exigentelor nationale si internationale, pentru o capacitate de 160 000 tone ghips extras si 85 000 tone gips prelucrat pentru constructii.
"L B BULGARICUM": companie pe actiuni, cu partener unic statul bulgar, avand drept obiectiv productia laptelui, dar si cercetarea in acest domeniu. Interesul national pentru cercetare a determinat infiintarea in 1963 aici a Institutului de Lapte.
"MAGURA" PLC: societate viticola, cu 20 de angajati ce prelucreaza 2400 tone de struguri anual, pentru producerea unor marci renumite de "Cabernet", "Merlot", "Gamza", "Rkatsiteli", vinuri fructate si coniac.
"VEDERNIK" PLC: societatea specializata in industria textila, respectiv crearea de haine pentru femei, avand o participare de 10% statul bulgar si 90% privat. 96% din productie este destinata pietei germane.
"FANTY - G": companie de transport si expeditie in Bulgaria si Europa de Vest. Camioanele si masinile de transport ale acesteia poseda certificate de siguranta si protectie a mediului. In paralel cu activitatea principala de transport, societatea a dezvoltat o serie de activitati adiacente, precum constructia unor statii de benzina, parcari, spalatorie ecologica pentru camioane si masini mari de transport, service si depozite pentru marfa. De asemenea, societatea efectueaza atat transporturi rutiere, cat si transporturi fluviale (Dunare), asigurand transportul containerelor mari, a paletilor si a automobilelor pe traseul Bulgaria-Europa Occidentala.
"AIHOV" LTD: societate cu capital integral german, ce prodce componente electrice destinate in principal pietei germane. Asigura in districtul Vidin 200 de locuri de munca.
"BDINTEX" LTD: societatea textila ce prodce camasi de dama si barbatesti, pentru importante branduri din Europa (Italia, Franta, Germania, Belgia, Germania) si Statele Unite ale Americii. Societatea este complet retehnologizata si asigura 160 locuri de munca.
Analiza punctelor forte si a punctelor slabe, respectiv a amenintarilor cu care se poate confrunta economia zonei transfrontaliere Dolj-Vidin si a oportunitatilor ce trebuie valorificate, pot fi sintetizate, pe baza informatiilor de mai sus.
Puncte tari
Judete de tranzit cheie intre Romania, Bulgaria si Uniunea Europeana, cu oportunitati evidente de dezvoltare a sistemelor multimodale de transport (transport feroviar, rutier, fluvial si aerian)
Traversarea celor doua regiuni de catre doua coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV (Berlin-Nürnberg-Praga-Budapesta-Bucuresti-Constanta-Salonic-Istanbul) si Coridorul VII (Dunarea)
Diversitate si un nivel crescut al biodiversitatii, datorita prezentei solului fertil al campiei Dunarii.
In Vidin, apa potabila provine numai din surse subterane si nu necesita sisteme de purificare a costisitoare, iar sistemul de canalizare acopera majoritatea districtului.
Potential agricol ridicat al regiunii transfrontaliere,. Judetul Dolj se situeaza pe locul 2 in Romania ca suprafata agricola, iar in districtul Vidin se regasesc suprafete intinse adaptate exploatarilor agricole, cat si resurse de apa insemnate pentru irigatii.
Resurse naturale si materii prime variate, ce favorizeaza dezvoltarea unor sectoare industriale variate, de la industria grea in Dolj la industria prelucratoare in Vidin;
Potential pentru dezvoltarea turismului si agroturismului: zonele rurale pastreaza obiceiurile si traditiile vechi, ca resurse relevante pentru practicarea turismului rural.
Existenta polilor urbani de dezvoltare (Craiova, Vidin,), peste 50% din totalul populatiei urbane fiind localizati aici
Existenta resurselor umane calificate in tehnologie de varf (industria software, proiectarea asistata de calculator, etc.)
Forta de munca bine instruita si calificata disponibila la costuri rezonabile
Aeroporturi internationale (Craiova, Vidin), retelele rutiere si de cale ferata permit deschiderea spre alte regiuni ale tarii cat si spre pietele europene.
Existenta, in special in municipii si orase, a unei baze tehnico-materiale pe vechile platforme industriale ce ar putea fi exploatata.
Un mediu educational bine dezvoltat, sustinut de universitati si centre de specializare (Universitatea din Craiova, Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova, etc)
Existenta unui insemnat numar de centre de cercetare si statiuni experimentale specializate in domenii agricole si prelucrarea produselor agricole
37 arii protejate, 8 situri NATURA 2000 si 19 habitate naturale in Dolj.
Puncte slabe
Slaba dezvoltare a mediului rural, concretizata in venituri reduse pentru acestia si servicii sociale precare.
Probleme de mediu afectand apa, aerul si solul, datorita industrializarii excesive a judetului Dolj, cu repercursiuni asupra zonelor invecinate a Vidinului
Risc ridicat de mediu legat de inundatii ale Dunarii.
In Vidin, nu exista sisteme de tratare a apelor reziduale
Inexistenta autostrazilor in regiune
Inexistenta unei cai ferate de legatura directa cu Bulgaria
Porturi slab dezvoltate, in ciuda diversificarii punctelor de trecere si asistemelor de navigatie pe Dunare (ferryboat, transport marfa si pasageri, etc)
Deficiente in alimentarea cu apa potabila si retele de canalizare slab dezvoltate in special in mediul rural
Afectarea Dolj-ului de seceta si fenomene de desertificare
Existenta decalajului informational intre mediul rural si urban
Numar redus al angajarilor in industrie si al dezvoltarii ramurilor industriale cu valoare adaugata mare
Slaba educatie antreprenoriala
Structuri de management insuficiente pentru ariile protejate
Insuficienta publicitate si informare turistica, respectiv servicii insuficiente destinate turistilor.
Oportunitati
Integrarea Europeana determina cresterea comertului trans-frontalier (romano-bulgar), dar si a comertului de tranzit
Atragerea de fonduri pentru dezvoltarea economico-sociala a zonei transfrontaliere, prin proiecte finantabile prin fonduri structurale dezvoltate atat individual, cat si in parteneriat
Construirea podului de la Calafat - Vidin, cat si potentialul Dunarii ca si coridor de transport cu cost redus
Cresterea accesibilitatiii prin constructia de noi infrastructuri portuare, precum cea din localitatea Rast si reabilitarii infrastructurii rutiere aferente
Extinderea Internet-ului, ce ar putea suplini lipsa altor posibilitati de comunicare, cu deosebire in mediul rural
Oportunitatile practicarii agriculturii ecologice
Potential de dezvoltare a unor grupuri de IMM-uri (clustere) in domenii complementare, cat si de dezvoltare a parcurilor industriale si tehnologice
Oportunitati pentru dezvoltarea agroturismului si a turismului de croaziera pe Dunare
Amenintari
Ruralizare si slaba productivitate a muncii in domeniul agriculturii
Facilitati reduse destinate oferite investitorilor straini, cu deosebire in judetul Dolj si dezvoltarea unui numar important de companii cu capital strain in Vidin ce activeaza in domeniul lohn-ului
Dezvoltarea limitata a sectorului industrial, cu deosebire in sectorul de prelucrare
Prioritatile privind protectia mediului inconjurator pot intra in conflict cu interesele sectoarelor industriale principale (sectorul chimic, termo-electric, etc.)
Rezistenta marilor operatori economici in adoptarea tehnologiilor de protectie a mediului.
Migrarea populatiei tinere catre zonele urbane si cresterea decalajului educational intre mediul urban si cel rural
Discrepante intre meseriile oferite de sistemul educational si cerintele pietei muncii, respectiv dezvoltarea redusa a sistemelor alternative de formare
Instabilitate legislativa in domeniul IMM-urilor in Dolj si oportunitati financiare reduse de dezvoltare in Vidin
Turism necontrolat in ariile protejate.
Insuficienta protectie si degradare consecventa a patrimoniului cultural.
CAPITOLUL 3
Domenii strategice de interventie si dezvoltare a mediului economic din zona transfrontaliera Dolj-Vidin in vederea dezvoltarii durabile
Din perspectiva strategiilor de dezvoltare atat individuale- a Regiunii Sud-Vest Oltenia, respectiv Regiunii bulgarea Nord-Vest, cat si din perspectiva analizei SWOT de mai sus, 3 domenii strategice este necesar si pot fi dezvoltate in vederea promovarii dezvoltarii durabile in zona transfrontaliera Dolj-Vidin:
i. Transport, in special serviciile de transport
De ce?
retelele si serviciile in domeniul transportului sunt slab dezvoltate in zona transfrontaliera
domeniul transportului este un mare poluator, cu efecte directe asupra principiilor si indicatorilor de dezvoltare durabila (incalzire climatica, consum de resurse- combustibili fosili, pericol asupra sanatatii populatiei din regiune, etc)
oportunitatea de dezvoltare a serviciilor de transport, cu deosebire a sistemelor inter-modale este determinata de buna localizare geografica a zonei transfrontaliere Dolj-Vidin, la confluenta unor importante trasee comerciale europene
ii. Energie, indeosebi prin dezvoltarea surselor si formelor alternative de energie
De ce?
sistemele producatoare si distribuitoare de energie din zona transfrontaliera Dolj-Vidin sunt reprezentate de foste intreprinderi mari, a caror modernizare si re-tehnologizare este deosebit de scumpa;
exista premisele geografice, de relief si amplasare pentru dezvoltarea domeniului de energie alternativa;
dezvoltarea sectorului este favorizata de existenta in regiune a unor poli de inovare si transfer tehnologic, ce pot facilita transferul de cunostinte si informatii
iii. Agricultura ecologica
De ce?
agricultura a reprezentat si reprezinta un sector de traditie in zona transfrontaliera Dolj-Vidin, in acest sens, locuitorii avand disponibilitatea si experienta pentru dezvoltarea acestui sector;
pericolele desertificarii (in special in Dolj) determina multiplicarea eforturilor pentru protejarea ecosistemelor si aplicarea de tehnici ecologice non-poluante;
agricultura ecologica poate fi o sursa importanta de venituri pentru populatia regiunii transfrontaliere, care, de altfel nu dispune de resurse materiale deosebite
I) TRANSPORT
Existenta granitei intre Romania si Bulgaria a condus la dezvoltarea unor sisteme de transport si telecomunicatii carora le lipseste caracterul integrat si sunt periferice. Lipsa drumurilor de legatura, a podurilor dar si a cailor ferate, dezvoltarea insuficienta a infrastructurii portuare si insuficienta valorificare a infrastructurii aeriene in regiunea transfrontaliera Dolj-Vidin, reprezinta obstacole in calea cooperarii dintre aceste regiuni
Obiectiv de dezvoltare: Cresterea accesibilitatii regiunii transfrontaliere tinta prin imbunatatirea infrastructurii si calitatii echipamentelor de transport existente sau prin crearea unora noi
Dezvoltarea infrastructurii de transport va sprijini prioritatile europene, luand in considerare obiectivele hotarate prin DECIZIA NR. 1692/96/EC A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 23 iulie 1996 , privind Indicatiile Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de transport trans-european. O atentie speciala trebuie acordata COMUNICARII DIN PARTEA COMISIEI ASUPRA PROMOVARII TRANSPORTULUI INTERN PE APA "NAIADES" ca si Program European Integrat pentru Transport Intern pe Apa, COM(2006) 6 final.
Jonctiunea celor doua coridoare in Vidin si Calafat creeaza potential pentru transformarea acestor localitati in centre multimodale importante, dar pentru aceasta, trebuie realizate investitii semnificative in facilitati portuare, terminale pentru containere si centre logistice.
Reteaua de drumuri de legatura este capabila sa faca fata numai unui trafic cu densitate redusa si este prost intretinuta. Proasta calitate a infrastructurii de transport si servicii in zona transfrontaliera este un obstacol major pentru circulatia bunurilor si a fortei de munca, pentru relatiile de afaceri, competitivitate, investitii etc. Pornind de la acest nivel scazut, incurajarea activitatilor si legaturilor transfrontaliere necesita dezvoltarea infrastructurii de transport si a facilitatilor de transport public in zona. Astfel de imbunatatiri sunt esentiale pentru facilitarea transportului efectiv de pasageri si marfuri. Asigurarea unei infrastructuri de transport rutier si fluvial eficienta, flexibila si sigura poate fi considerata o preconditie pentru dezvoltarea economica si integrarea zonei in general.
Conceptul dezvoltarii retelelor de transport fluvial, rutier si feroviar poate constitui premisa dezvoltarii unui sistem de transport intermodal, care poate reprezenta un motor de dezvoltare a zonei tinta. Avand in vedere ca resursele de transport naval sunt adecvate pentru transportul ieftin de marfuri vrac, cu valori scazute, in conditii prietenoase pentru mediu, acesta poate reprezenta o veriga eficienta pentru dezvoltarea unor noi sisteme intermodale de transport cu valoare superioara.
Investitiile in infrastructura de transport vor facilita reducerea costurilor de transport de marfuri si calatori intre Romania si Bulgaria, imbunatatirea accesului pe pietele locale si regionale si schimburile economice intre actorii economici si populatie, cresterea eficientei activitatilor economice, economisirea de energie si timp, creand conditii pentru extinderea schimburilor comerciale transfrontaliere si implicit a investitiilor productive.
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea serviciilor orizontale si verticale aferente sectorului transporturilor in vederea facilitarii mobilitatii transfrontaliere.
Transportul rutier de marfa este adecvat lanturilor logistice moderne si serviciilor de livrare directa door-to-door, insa pune probleme mari protectiei mediului. In "Politica Europeana in sectorul transporturi - orizontul 2010: momentul deciziei", Comisia Europeana a planificat încurajarea unor moduri de transport mai ecologice si cresterea eficientei lanturilor de livrare directa de marfa, prin folosirea cailor ferate si transportului pe apa, iar daca este necesar prin folosirea cailor aeriene si rutiere.
Intermodalismul joaca un rol important in cresterea masiva a transportului in cadrul Uniunii Europene, anticipata pentru urmatorii 15 ani. Intermodalismul reprezinta una dintre solutiile optime pentru imbunatatirea transportului la nivel european, motiv pentru care Uniunea Europeana ii acorda o importanta sporita, cautand sa furnizeze cele mai bune solutii in domeniu.
In zona tinta exista in derulare sau in perspectiva apropiata investitii private si publice in acest sector:
v Facilitati portuare in punctul de trecere a frontierei Rast-Lom, cu termen de finalizare noiembrie 2008. Aceasta investitie reprezinta un potential pol de dezvoltare al regiunii, cu atat mai mult cu cat distanta intre cele doua state este minima in punctele de tracere Rast si Lom, in acesta din urma existand deja o infrastructura portuara care in prezent nu poate fructifica apropierea de localitatea Rast.
v Constructia podului Vidin - Calafat si a infrastructurii de transport complementare de pe teritoriul romanesc, inclusiv cea feroviara.
v Perspectivele unei investitii private pentru constructia unui pod in zona Bechet - Oreahovo
II) Energie
Utilizarea surselor naturale de energie pentru incalzirea locuintelor si energie electrica este din ce in ce mai raspandita in randul populatiei. Cu toate acestea, este necesara utilizarea intensiva a resurselor naturale de energie, in vederea compensarii si reducerii dependentei de combustibilii fosili, care contribuie in mod direct la incalzirea globala si poluarea mediului inconjurator.
Avantajele utilizarii resurselor regenerabile de enrgie:
Sursele naturale de energie (soare, vant, valuri, activitate geotermala) sunt inepuizabile si nu cost nimic;
In afara costului initial de investitie (panouri solare, turbine eoliene, etc) singurele costuri ce trebuie suportate de consumator sunt costurile legate de intretinerea si mentenanta echipamentelor;
Sunt eliminate dependenta de evolutia preturilor si pietei combustibililor clasici (gaz, carbune, petrol, etc) si rasfrangerea acestei evolutii, indeosebi a cresterilor, in costurile produselor finite;
Sursele naturale de energie sunt inepuizabile, spre deosebire de combustibilii fosili, a caror durata de exploatare este apreciata la sub 100 de ani;
La nivel guvernamental si al Uniunii Europene, exista grant-uri si scheme de finantare a proiectelor fezabile de producere a energiei din surse regenerabile.
Dezavantaje (limite) ale utilizarii resurselor regenerabile de energie:
v Costurile pentru infrastructura de producere a energiei din surse regenerabile sunt destul de ridicate;
v Solutiile actuale nu garanteaza eliminarea totala a dependentei de energie realizata prin combustibili fosili, totusi progresele industriei demonstreaza ca o tehnologie adecvata (eventual combinarea dintre sistemul panourilor solare si al sistemelor eoliene) pot asigura un grad ridicat de independenta energetica.
Sisteme de producere a energiei din surse regenerabile:
a) panouri solare si celule fotovoltaice
Sistemele de tip panouri solare pot genera energie atat pentru utilizarea sistemelor electrocasnice, cat si pentru iluminarea intregii locuinte. In prezent sunt operationale 2 sisteme de panouri solare: panouri solare pentru furnizarea de electricitate, panouri solare pentru incalzirea apei menajere. Ultimele cercetari si progrese tehnologice au creat sisteme din ce in ce mai complexe pentru utilizarea panourilor solare, largind gama clientilor la mediul de afaceri. Cu toate acestea, in prezent, acest sistem nu permite utilizarea exclusiva a energiei solare pentru functionarea unei fabrici sau a unei mari companii de productie. Celulelel fotovoltaice pot fi aliniate pe coasta unui munte sau deal, determinand, in functie de numarul lor crearea de energie electrica suficienta pentru iluminarea unei case sau utilizarea in cadrul unui sediu de firma.
Un avantaj important al panourilor solare este faptul ca acest sistem face posibila furnizarea de energie electrica sau incalzirea in zone izolate, unde dezvoltarea unei instalatii clasice de alimentare cu curent electric ar fi deosebit de scumpa. Tehnologiile de astazi sunt destul de scumpe pentru a asigura utilizarea pe scara larga, exclusiv a energiei din surse solare, cresterea costurilor provenind din tehnologiile de stocare a energiei pe timpul noptii, spre exemplu.
Panourile solare pentru incalzirea apei menajere sunt, insa din ce in ce mai populare, datorita avantajelor de costuri prezentate. In medie, un sistem de panouri solare pentru incalzirea apei poate asigura 1/3 din cantitatea de apa calda necesara unei gospodarii pe parcursul unui an calendaristic.
Datorita avantajelor prezentate, tot mai multe gospodarii apeleaza la sisteme combinate de panouri solare si celule fotovoltaice, reducand astfel substantial costurile cu incalzirea si iluminatul.
b) sisteme eoliene
Sistemele eoliene de producere a energiei electrice sunt din ce in ce mai populare, atat datorita facilitatilor de costuri si a impactului redus asupra mediului inconjurator, cat mai ales datorita flexibilitatii. In prezent, exista sisteme mici sau mari de producere a energiei electrice in sistem eolian, determinand astfel folosirea acestui tip de energie la nivel global sau doar pentru operarea unor echipamente specifice. Guvernul Marii Britanii, spre exemplu sustine dezvoltarea sistemelor mixte panouri solare- sisteme eoliene, in cadrul politicii sale de protectie a mediului si reducere a emisiilor. Pretul celui mai mic sistem eolian din Marea Britanie, realizat pentru utilizarea in cadrul gospodariilor este de 200-400 lire sterline, in functie de capacitatea dorita.
Avantaje ale sistemelor eoliene:
Dezavantaje ale sistemelor eoliene:
dependenta ridicata de viteza si intensitatea vantului face ca acest sistem sa nu fie fezabil in anumite locatii;
constructia centralelor eoliene este destul de scumpa, mai ales pentru capacitati mari;
zgomotul produs in timpul functionarii turbinelor eoliene este destul de ridicat, ceea ce reduce posibilitatile de amplasament a sistemului;
c) sisteme geotermale
Aceste sisteme se bazeaza pe caldura scoartei terestre, care, prin sisteme adecvate poate fi transformata in energie geotermala. Desi acest sistem poate fi deosebit de eficient, cheia utilizarii sale pe scara larga sta in localizare. Cu toate acestea, in anul 2007, mai putin de 1% din energia electrica la nivel mondial era produsa din surse geotermale, sistemele de transformare fiind realizate in forme variate. In functie de utilitatea lor, se remarca 3 tipuri de sisteme geotermale utilizate: "dry-steam", "flash-steam", "binary-cycle".
Utilizarea energiei pamantului poate fi folosita in sisteme geotermale pentru incalzirea apei menajere si a locuintelor. Sistemul este destul de simplu: apa este pompata printr-un sistem de tevi si instalatii ce parcurg zona de incalzire geotermala maxima. Astfel, la finalul sistemului de tevi, apa va avea o temperatura sensibil mai mare.
Printre marile avantaje ale sistemului de incalzire geotermala se numara faptul ca acesta este utilizabil oriunde in lume, chiar si in zonele ploioase sau din preajma Polului Nord. Printre dezavantajele acestui sistem se numara:
v costul ridicat al proiectarii sistemului si investitiei initiale;
v sistemul de tevi necesar poate fi, de cele mai multe ori, destul de extins, ceea ce face aceasta solutie nefezabila pentru locatii/proprietati mici.
3) Agricultura ecologica
Marea problema a integrarii agriculturii romanesti in agricultura europeana este, fara indoiala, scoaterea in afara circuitului agricol propriu-zis a circa 2-3 milioane de oameni. In prezent, 47% din populatia Romaniei traieste la sate. Conform evaluarilor statistice actuale, pentru ca ocuparea in agricultura sa ajunga la 10% fata de aproape 40% in prezent - deci la un minim de compatibilitate cu procentul de 4% din tarile dezvoltate vechi membre ale UE, ar trebui ca peste 3 milioane de oameni sa paraseasca activitatea agricola, indreptandu-se catre alte sectoare ocupationale. De asemenea, in Romania, conform Tratatului de aderare se limiteaza suprafata arabila eligibila a tarii la circa 7 milioane de ha. Astfel, pentru vreo alte 3 milioane de ha de teren arabil, Romania este libera sa le utilizeze fie in alte scopuri, fie chiar sa le foloseasca pentru culturi, dar fara a primi drept de a face alocatii de sprijin din surse proprii sau europene. Se apreciaza ca limitarea suprafetei in cultura ar urma, in principiu, sa scoata din joc si vreo 1,5 milioane de lucratori agricoli (agricultori, tarani cu gospodari individuale).
Agricultura ecologica si profitul
Produsele ecologice au poate cele mai mari sanse pe piata europeana. In primul rand, pentru ca o mare suprafata de teren poate fi convertita pentru cultura ecologica si, in al doilea rand, pentru ca europenii isi doresc din ce in ce mai mult produse sanatoase. Potentialul fermierilor romani si bulgari este foarte mare si probabil exista cateva sute de mii care produc lapte ecologic si nici nu stiu. Important este ca, in acest domeniu, Romania si Bulgaria pornesc cam de la aceeasi linie cu europenii si produsele eco obtinute de fermierii romani si bulgari vor putea fi valorificate cu succes pe piata europeana. In plus, chiar daca pentru conversie sunt necesari trei ani si citeva mii de euro, profitul este mare pentru ca aceste produse sunt cu 20-25% mai scumpe decit cele conventionale.
In Romania, suprafata cultivata cu produse ecologice este de peste143.000 de hectare. Aceasta in ciuda faptului ca, potrivit studiilor, tara noastra ar putea produce in sistem ecologic in jur de 10 -15% din suprafata agricola. Statul roman acorda subventii pentru aceste produse. Astfel, legumele de solar primesc 7.000 de lei noi/ha, cele de cimp - 1.200 de lei noi/ha, plantele medicinale - 1.200 de lei noi/ha, floarea-soarelui, soia, vita-de-vie si pomii fructiferi - 800 de lei noi/ha.
Agricultura ecologica, termen considerat sinonim cu agricultura organica sau cea biologica, este de drept o ramura a ecologiei generale care se ocupa de studiul multilateral, din punct de vedere productiv, al influentelor exercitate de factorii de mediu asupra plantelor de cultura si asupra animalelor domestice.
Acest fel de agricultura reprezinta o solutie moderna de a cultiva plante, de a creste animale sau de a produce alimente si unele materii secundare, prin utilizarea procedeelor si tehnologiilor care se apropie cat mai mult de procesele naturale.
De asemenea, agricultura ecologica implementeaza sistemul de management al productiei agricole care favorizeaza utilizarea resurselor naturale regenerabile si reciclarea, este prietenos si nu dauneaza mediului inconjurator prin tehnici si tehnologii specifice. Astfel, agricultura organica interzice folosirea pesticidelor, a ierbicidelor si a fertilizatorilor sintetici sau a practicilor de manipulare genetica. In ceea ce priveste cresterea animalelor, se evita folosirea profilactica a antibioticelor si a hormonilor de crestere, a sistemelor intensive de crestere si se pune accentul pe bunastarea animalelor si pe asigurarea hranirii cu produse naturale.
Rolul acestui sistem de agricultura este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului, in respect fata de natura si legile ei. Agricultura ecologica contribuie la cresterea activitatilor economice cu o importanta valoare adaugata si are o contributie majora la sporirea interesului pentru spatiul rural.
Regulamentul Consiliului European 2092/91,transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, echivaleaza termenul de agricultura organica folosit in limba engleza cu cel de agricultura ecologica (folosit in limbile spaniola si suedeza) si cu cel de agricultura biologica (folosit in franceza sau italiana).
Productia agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate, care sa favorizeze protejarea resurselor naturale si a sanatatii consumatorului.
Produsul ecologic este un bun material obtinut printr-un proces tehnologic specific, reglementat strict si clar.
Produsul ecologic agroalimentar este definit ca fiind cel obtinut, prelucrat si pastrat fara utilizarea substantelor chimice de sinteza. In prelucrarea ecologica a alimentelor pot fi folositi doar un numar limitat de aditivi si ingrediente ce ajuta prelucrarea. Utilizarea cuvantului "ecologic", sau a echivalentelor sale in orice alta limba, pe produsele alimentare este rezervata, prin lege, exclusiv produselor agricole ecologice.
Acestea pot fi recunoscute dupa eticheta speciala "AE", ceea ce ofera consumatorilor garantii in privinta calitatii produselor ecologice pe care le cumpara si increderea in faptul ca se asigura constant aceeasi calitate.
Sigla ecologic a Uniunii Europene, poate fi folosita pe baza voluntara de catre fermierii si producatorii de produse alimentare ce folosesc metode ecologice.
Semnificatia ei este aceea ca:
- cel putin 95 % din ingredientele produsului au fost produse ecologice;
- produsul respecta regulile schemei oficiale de inspectie;
- produsul poarta numele productorului, prelucratorului sau vanzatorului precum si numele sau codul organismului de inspectie.
Conform Regulamentului nr. 2092\1991 al Consiliului Uniunii Europene, un produs considerat ecologic trebuie prezentat prin etichetare, publicitate sau documente comerciale, sugerandu-se cumparatorului ca produsul sau ingredientele sale au fost obtinute urmand regulile de protectie stabilite prin reglementari stricte. Legislatia referitoare la agricultura ecologica reglementeaza si raporturile sociale ce privesc obtinerea produselor de origine vegetala si animala, fara utilizarea produselor chimice de sinteza.
Principii de baza ale agriculturii ecologice:
v realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate, care sa asigure protejarea resurselor naturale, a sanatatii si a vietii consumatorilor; abordarea integrata a politicilor agricole si de mediu precum si corelarea actiunilor specifice la nivel national si local;
v neadmiterea aplicarii nici unei tehnologii poluante si reglementarea restrictiva a utilizarii mijloacelor chimice poluante;
v aplicarea unor tehnologii moderne pentru cultura plantelor si pentru cresterea animalelor;
v prezervarea si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;
v lansarea si incetarea benevola a activitatii de antreprenoriat in domeniu.
Termenii de specialitate utilizati in sistemul de agricultura ecologica se definesc dupa cum urmeaza:
productie - actiunile necesare efectuate intr-o unitate/ferma agricola sau alimentara in scopul obtinerii de produse agroalimentare ecologice;
preparare - toate operatiunile de conservare si/sau procesare a produselor agricole, inclusiv sacrificarea si taierea animalelor, ambalarea si/sau modificarile facute pe etichetele de prezentare a metodei de productie ecologica a produselor proaspete, conservate si/sau procesate;
etichetare - mentiunile, indicatiile, marcile de fabrica sau de comert, imaginile reproduse pe ambalaj, documentul, inscrisul, inelul sau banda, care insotesc produsele obtinute dupa metoda de productie ecologica;
operator - orice persoana fizica sau juridica, care produce, prepara, importa/exporta si/sau comercializeaza produse agroalimentare ecologice;
comercializare - detinerea sau expunerea in vederea vanzarii, oferirea spre vanzare, vanzarea, livrarea sau alte modalitati de plasare pe piata a produselor agroalimentare ecologice;
ingredient - orice substanta sau material care intra in compozitia unui aliment pentru a-i conferi anumite calitati;
produse pentru protectia plantelor - orice substanta care asigura, in combinatie chimica sau in orice alta formula, si este utilizata in protectia plantelor, privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura;
productie animaliera - productia de animale domestice si acvatice crescute in ape dulci si sarate, cu exceptia animalelor salbatice;
organisme modificate genetic si derivatele lor - organisme obtinute prin tehnici prin care materialul genetic a fost modificat intr-un mod nenatural prin reproducere/recombinare, cu exceptia celor obtinute prin conjugare, transductie si hibridare;
agenti de curatare (detergenti) - substante si preparate care sunt utilizate in operatiunile de spalare a produselor obtinute dupa metoda de productie ecologica;
unitate/ferma de productie ecologica - unitate si/sau ferma care respecta regulile de productie ecologica;
materie prima - produse de origine vegetala sau animala, in stare naturala, proaspata, conservata sau produsele derivate din prelucrarea industriala a acestora, precum si substantele organice si anorganice care contin sau nu aditivi, utilizate in hrana animalelor;
furaje compuse - amestecuri de materie prima furajera, continand sau nu aditivi, destinate furajarii animalelor;
aditivi - substante sau preparate care intra in componenta furajelor;
furaje sau materiale furajere produse ecologic - produse destinate furajarii animalelor, obtinute in conformitate cu regulile de productie ecologica;
furaje sau materiale furajere in curs de transformare - produse destinate furajarii animalelor, care respecta regulile de productie ecologica, cu exceptia perioadei de conversie;
furaje sau materiale furajere conventionale - produse destinate furajarii animalelor, care nu sunt obtinute dupa metodele de productie ecologica;
certificare - procedura prin care organismele de inspectie si certificare acreditate furnizeaza o atestare scrisa din care sa rezulte ca produsele agroalimentare ecologice sau sistemele de control al acestora sunt conforme cu regilile de productie ecologica;
organism de inspectie si certificare - orice persoana fizica sau juridica, de stat sau privata, autorizata sau acreditata, de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cu atributia de a verifica daca un produs vandut sau etichetat ca ecologic este obtinut, preparat, ambalat, manipulat, comercializat, importat sau exportat in conformitate cu prevederile Regulamentului (CEE) 2092/91;
produse pentru medicina veterinara - orice substanta sau produs autorizat, folosit pentru prevenirea sau combaterea bolilor la animale.
Tipuri de produse ecologice
produsele vegetale primare neprocesate,
animalele si produsele animaliere neprocesate;
produsele de origine vegetala si animala
procesate, destinate consumului uman, preparate din unul sau mai multe
ingrediente de origine vegetala si/sau de origine animala;
furajele, furajele compuse si materiile
prime.
Principiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice
eliminarea oricarei tehnologii poluante;
realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, în cadrul carora rolul principal îl detin rasele, speciile si soiurile cu înalta adaptabilitate;
sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;
integrarea cresterii animalelor în sistemul de productie a plantelor si produselor din plante;
utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si înlocuirea acestora în mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile;
aplicarea unor tehnologii atat pentru cultura plantelor, cat si pentru cresterea animalelor, care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor.
Respectarea regulilor si principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislatia nationala, respectiv controlul intregului lant de obtinere a unui produs ecologic de la pamant si pana la produsul final, este supravegheata de organismele de inspectie si certificare infiintate in acest scop, care si elibereaza certificatul de produs ecologic.
"Ecologic" este un termen de eticheta care denota ca produsul a fost obtinut in conformitate cu standardele de productie specifice si certificate de o autoritate sau un organism de certificare.
Sistemul de etichetare a produselor declarate ecologice isi propune urmatoarele obiective:
Sa informeze si sa motiveze consumatorii;
Sa atraga atentia asupra problemelor de
mediu;
Sa creeze premize pentru concurenta pe
piata;
Sa ofere garantii ca mesajele publicitare
sunt reale.
O eticheta ecologica este un certificat asupra unui produs, care indica faptul ca este absolut inofensiv pentru sanatatea consumatorilor si ca nu dauneaza mediului.
Agricultura ecologica in Romania si Bulgaria va impune utilizarea procedeelor si tehnologiilor care se apropie foarte mult de legile naturii, reglementate prin reguli si principii de productie stricte, cuprinse in legislatia nationala elaborata in acest domeniu, armonizata cu legislatia comunitara.
Legislatia reglementeaza atributiile autoritatii competente in domeniul agriculturii ecologice, regulile de productie ecologica, regulile de etichetare a produselor, atributiile agentilor economici in domeniu, evaluarea conformitatii productiei, importul si exportul ei, precum si asigurarile in domeniul productiei ecologice.
Produsele ecologice trebuie sa fie autorizate si cuprinse in liste intocmite de Uniunea Europeana. Producatorii ecologici trebuie sa-si anunte activitatea autoritatilor competente ale statului, sa se autorizeze si sa se supuna regimului de control. Sistemul de control si certificare al realizarii produselor ecologice este strict reglementat.
Produsele trebuie sa fie etichetate, astfel incat sa informeze consumatorul despre natura lor ecologica. Regulile Uniunii Europene garanteaza autenticitatea produselor agricole ecologice comercializate in piata comunitara, indiferent de locul unde sunt produse si asigura etichetarea precisa a acestora.
Avand in vedere cerintele Legii nr. 513 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cumparatorul se va informa ca produsul si/sau, dupa caz, ingredientele din produs au fost obtinute in conformitate cu metode de productie ecologica.
Un produs este considerat ca purtand indicatii referitoare la metoda de productie ecologica in cazul in care pe etichetele, materialul publicitar, documentele cu caracter comercial, pe produsul si pe ingredientele sale sau pe furaje sunt descrise prin inscriptionari indicatiile utilizate in statele membre ale Uniunii Europene, sugerand cumparatorului ca produsul, ingredientele sale sau furajele au fost obtinute conform regulilor de productie cuprind termenii «bio», «eco», «organic» sau combinatiile acestora, cu exceptia cazurilor in care acesti termeni nu se aplica produselor agroalimentare sau furajelor ori nu au clar nici o legatura cu metoda de productie. In Romania termenul utilizat este «ecologic».
Metodele de productie ecologica utilizate in obtinerea produselor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa respecte principiile productiei ecologice pentru plante si produse din plante, animale si produse animaliere, apicultura si produse apicole;
sa utilizeze, ca produse pentru protectia plantelor, fertilizatori si amelioratori ai solului, furaje, materii prime pentru prepararea furajelor, furaje compuse, aditivi furajeri, anumite substante utilizate in alimentatia animalelor, produse pentru curatarea si dezinfectia adaposturilor si instalatiilor de crestere a animalelor, produse pentru lupta impotriva organismelor daunatoare si bolilor din adaposturi si instalatii de crestere a animalelor, numai produsele prevazute in lista produselor permise a fi utilizate in agricultura ecologica, cu respectarea conditiilor specifice;
sa utilizeze seminte sau material vegetativ saditor obtinut prin metode de productie ecologica;
sa nu utilizeze organisme modificate genetic si/sau produse derivate din astfel de organisme, cu exceptia medicamentelor de uz veterinar.
Principiile productiei ecologice pentru plante si produse din plante, animale si produse animaliere, apicultura si produse apicole se aproba prin ordin al Ministrului Agriculturii,si Dezvoltarii Rurale.
Lista produselor permise sa fie utilizate in agricultura ecologica, precum si conditiile specifice de utilizare a acestora se aproba prin ordin al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Certificarea, etichetarea si sistemele de control au fost in centrul discutiei in Comisia pentru agricultura, unde s-a votat un raport privind agricultura ecologica (biologica).
Constientizarea problemelor de siguranta alimentara si mediu de catre consumatori a contribuit la dezvoltarea agriculturii biologice in UE in ultimii ani. Parlamentul European este preocupat de pastrarea increderii consumatorilor, impiedicarea contaminarii cu organismele modificate genetic si cresterea importurilor. Reprezentand 3,6% din suprafata agricola a Uniunii Europene, cu o crestere de 30% pe an, agricultura biologica este unul din cele mai dinamice sectoare din agricultura UE; cu toate acestea, in unele state membre estice este nevoie inca de dezvoltarea acestui potential.
Un produs "bio" este un produs pentru care nu s-au folosit pesticide. Agricultura biologica respecta consumatorul, dar si mediul inconjurator si biodiversitatea si se bazeaza pe reciclare, rotatia culturilor, interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), a hormonilor si antibioticelor in cresterea animalelor.
Comisia Europeana a prezentat in 2004 o comunicare intitulata "Planul de actiune european in materie de alimentatie si agricultura biologica", ce a fixat 21 de zone de actiune desemnate sa faciliteze dezvoltarea sectorului. In acest text, Comisia recunoaste pentru prima data ca agricultura biologica joaca un rol important in atingerea obiectivelor noii politici agricole comune (PAC) si sprijina abordarea bazata pe cerere pentru stimularea agriculturii biologice. Comisia sugereaza revizuirea legislatiei UE existente pentru redarea mai clara a principiilor si obiectivelor agriculturii biologice, pentru depasirea disfunctiilor pietei interne, completarea si imbunatatirea standardelor si eficientizarea importurilor.
Parlamentul European a redactat un raport asupra propunerii Comisiei Europene pentru un regulament privind productia alimentelor biologice si etichetarea acestora. Raportul, redactat de deputata franceza Marie-Hélène Aubert (Verzi), a fost adoptat in Comisia pentru agricultura pe 27 februarie 2007. Textul spune ca "cererea consumatorilor continua sa creasca si este acoperita din ce in ce mai mult de produse importate, care pun probleme noi in privinta certificarii si etichetarii".
Principala controversa la Parlamentul European este legata astfel de etichetarea "produselor biologice". Pentru Parlamentul European, "produsele biologice" nu ar trebui sa contina organisme modificate genetic. Legile actuale insa permit etichetarea produselor drept biologice, chiar daca acestea contin 0,9% organisme modificate genetic (marja accidentala permisa). Unele tari cer reducerea acestei marje la 0,2%. Pentru doamna Aubert insa, ceea ce conteaza nu este marja accidentala, ci adoptarea de masuri de catre statele membre pentru evitarea contaminarii accidentale. Principalele recomandari ale raportului Aubert sunt:
a) organismele modificate genetic sau produsele obtinute din acestea nu pot fi folosite in productia biologica si nici in medicina veterinara;
b) folosirea logo-ului european pe produsele alimentare ce contin 95% materie prima "bio" si folosirea referintei "UE-biologic" sunt obligatorii; ramane posibila si folosirea altor logo-uri;
c) consolidarea etichetarii pentru a preveni neregularitati la cumparare si import;
d) operatorii din tarile terte trebuie sa prezinte un certificat eliberat de o autoritate comunitara; Parlamentul European doreste extinderea acestei reguli la restaurante, cantine, produse din lana, uleiuri esentiale;
e) regulamentul ar trebui sa urmeze procedura de codecizie, deoarece acopera productia si distribuirea de produse alimentare pe piata interna.
In urma votului, raportorul Aubert a spus: "In contextul cresterii cererii pentru produsele biologice, si al cresterii ofertei, trebuie sa garantam pentru consumatori siguranta produselor. [...] Avem nevoie de reguli de etichetare care sa asigure informarea consumatorului in legatura cu locul de provenienta al produsului si standardele de calitate al procesului de productie. [...] In garantarea sigurantei consumatorului, sunt limite care nu trebuie depasite: excluderea clara a organismelor modificate genetic si a substantelor sintetice (ca pesticidele) si interzicerea fermelor "impartite" intr-o parte conventionala si una biologica".
CAPITOLUL 4
Modalitati de actiune a ONG-urilor de mediu din zona transfrontaliera Dolj-Vidin, pentru asigurarea dezvoltarii durabile
Partenerii sociali au un rol deosebit de important atat in promovarea principiilor dezvoltarii durabile si constientizarea societatii, cat si in asigurarea unei dimensiuni foarte importante a acesteia- dialogul social dintre angajati si angajatori privind organizarea muncii si conditiile de munca, dezvoltarea personala, a abilitatilor si capacitarea angajatilor, egalitatea oportunitatilor, etc. Toate acestea contribuie la asigurarea sanatatii cetatenilor, egalitate de sanse si reducerea saraciei sociale. Activitatea organizatiilor neguvernamentale este absolut indispensabila schimbarilor de mentalitate si comportament a societatii si indivizilor din zona transfrontaliera, iar oportunitatile de cooperare intre mediul neguvernamental de pe cele doua maluri ale Dunarii trebuie in acest sens incurajate.
Modalitatile de actiune ale ONG-urilor in domeniul dezvoltarii durabile se impart in 3 categorii:
Inscrierea si cooperarea in cadrul unor
retele internationale sau europene de organizatii neguvernamentale in domeniul
dezvoltarii durabile
Participarea in cadrul unor programe
europene destinate mediul neguvernamental
Actiuni punctuale adresate zonei din care
fac parte
I. Retele europene de cooperare in domeniul dezvoltarii durabile
Biroul European de Mediu/Federatia Organizatiilor de Mediu ale Cetatenilor
https://www.eeb.org/Index.html
Misiunea acestei organizatii este de a construi un instrument viabil de imbunatatire a politicilor de mediu ale UE, in vederea realizarii dezvoltarii durabile prin integrarea obiectivelor de protectie a mediului in cadrul politicilor sectoriale europene, respectiv prin dezvoltarea de strategii eficiente de atingere a acestor obiective.
In vederea indeplinirii misiunii sale, organizatia se ghideaza dupa urmatoarele principii:
v Dezvoltarea durabila nu este doar o problematica de mediu, trebuie considerate si alte dimensiuni deosebit de relevante pentru dezvoltarea sociala, precum economic sau cultural;
v Politicile Uniunii Europene influenteaza arii ce depasesc granitele teritoriului comunitar. In acest sens, organizatia urmareste integrarea si sustinerea in cadrul politicilor de extindere ale UE si cooperare cu terte state, aspecte privind dezvoltarea durabila;
v Apartenenta la aceasta organizatie este deschisa unei game largi de organizatii, de profile diferite, ce pot creste valoarea organizatiei europene.
Parteneri Europeni pentru Mediu (EPE)
https://www.epe.be/public_html/index.html
EPE este un forum de cooperare deschis autoritatilor publice, societatilor mici si mari, organizatiilor patronale si de sindicat, institutele de cercetare, organizatiilor de protectie a mediului, grupurilor societatii civile, organizatiilor neguvernamentale de protectie a consumatorilor, etc.
Misiunea EPE este de a imbunatati cooperarea inter-sectoriala si dezvoltarea de initiative comune ale mediului de afaceri, a societatilor de capital, a societatii civile, in vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabila. Prin actiunile sale, EPE urmareste echilibrarea solutiilor sociale, economice si de standard de viata, in contextul dezvoltarii durabile.
Climate Action Network Europe (CAN-E)
https://www.climnet.org/
CAN-E este recunoscuta la nivel european ca fiind cea mai relevanta retea de cooperare in domeniul energiei si al problemelor de clima, avand peste 100 de membri din 25 de state. De asemenea, organizatie colaboreaza cu circa 365 de organizatii neguvernamentale din lume, in vederea promovarii actiunilor guvernamentale, locale si individuale (ale cetatenilor) pentru reducerea impactului activitatii asupra schimbarilor climatice si promovarea utilizarii resurselor regenerabile de energie.
Misiunea CAN-E este de a dezvolta actiuni pentru protectia climei la nivel global si dezvoltarea durabila a comunitatilor, prin actiuni ce considera egalitatea de sanse si protectia mediului. In acest sens, CAN sustine si promoveaza societatea civila in eforturile acestora de a dezvolta si implementa strategii de protectie a mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, respectiv asigurarea egalitatii de sanse si promovarea dezvoltarii durabile.
Convetia Carpatilor
https://www.carpathianconvention.org/index.htm
Conventia Cadru pentru Protectia si Dezvoltarea Durabila a Carpatilor a fost semnata in 22 mai 2003, la Kiev (Ucraina) de catre ministerele responsbaile cu problemele de mediu ale Republicii Cehe, Ungariei, Poloniei, Romaniei, Serbiei, Republicii Slovace si Ucrainei. Aceasta conventie ofera cadrul de cooperare multi-sectorial pentru coordonarea politicilor celor 7 state semnatare in domeniul dezvoltarii durabile si comunicarii intre tori factorii implicati. Conventia se bazeaza pe urmatoarele obiective:
v Dezvoltarea proceselor inovative de protectie a mediului si dezvoltare durabila;
v Conservarea si revigorarea cadrului natural al Carpatilor;
v Prevenirea si protectia acestui cadru fata de influenta societatii si urbanizarii
v Dezvoltarea si implementarea de politici comune in domeniul dezvoltarii durabile in zona Carpatilor intre statele semnatare
Carpathian Ecoregion Initiative (CERI)
https://www.carpates.org/
Initiativa EcoRegiunii Carpatice este o asociere a organizatiilor neguvernamentale si institute de cercetare ce coopereaza in vederea conservarii si dezvoltarii durabile a Muntilor Carpati. Apartenenta la aceasta asociere este deschisa tuturor ONG-urilor si reprezentantilor mediului academic ce adera la principiile si valorile CERI. In prezent, CERI are peste 45 de organizatii membre din 8 state (Romania, Polonia, Ungaria, Ucraina, Serbia, Slovacia, Republica Ceha, Austria).
Aceasta asociere a fost initiata in vederea stoparii declinului biodiversitatii in zona Muntilor Carpati, prin actiuni care sa sprijine in acelasi timp economiile locale si specificul cultural. Misiunea CERI este de a coordona conservarea la scara larga a biodiversitatii din Muntii Carpati, cat si asigurarea dezvoltarii durabile conform Conventiei Carpatilor, in beneficiul locuitorilor acestei zone.
Activitatile principale dezvoltate de CERI:
Implementarea Conventiei Carpatilor;
Comunicarea si coordonarea proiectelor de cercetare in Muntii Carpati;
Implementarea actiunilor de conservare si protectie a naturii;
Sprijinirea dezvoltarii locatiilor naturale din Muntii Carpati, prin luarea in considerare a caracteristicilor biologice, sociale si culturale.
Coalitia ONG Natura 2000
https://www.natura2000.ro/coalitiaong/index.shtml
Coalitia ONG Natura 2000 Romania isi propune ca printr-un parteneriat al organizatiilor neguvernamentale, ce ofera reprezentativitate si forta la nivel national, sa contribuie la dezvoltarea Retelei NATURA 2000 in Romania.
Directiile principale de actiune ale Coalitiei sunt:
- implicarea activa in procesul de identificare a siturilor ce vor fi propuse in cadrul retelei;
- facilitarea activitatilor de constientizare si participare publica asociate implementarii Natura 2000;
- intarirea capacitatii ONG-urilor de mediu de a se implica in mod activ
Membrii coalitiei sunt organizatii neguvernamentale care au aderat la principiile coalitiei si a caror preocupare principala este protectia naturii in Romania.
II. Programe europene in domeniul dezvoltarii durabile
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei (Orizonturi 2013-2020-2030) a fost elaborata de Centrul National pentru Dezvoltare Durabila (https://www.ncsd.ro/), ce a colaborat in definitivarea acestui document cu reprezentantii imputerniciti ai principalelor ministere de linie si altor institutii centrale, ai partidelor politice, patronatelor, sindicatelor, comunitatii stiintifice si academice precum si ai organizatiilor neguvernamentale interesate si altor formatiuni ale societatii civile.
Anumite initiative ale organizatiilor neguvernamentale sau unor coalitii ale acestora au avut ca efect reconsiderarea unor proiecte controversate in domeniul industriei extractive, localizarii unor intreprinderi industriale sau lucrari de infrastructura, amenajarii teritoriului si dezvoltarii urbane, ecologizarii unor situri poluate etc.
A fost recunoscuta implicarea societatii civile in promovarea principiilor de dezvoltare durabila in Romania, desi asemenea actiuni raman sporadice, cu o capacitate de mobilizare si sustinere limitata in timp si, in consecinta, cu un impact inca redus asupra procesului decizional. Se constata ca, desi autonomia organizatiilor societatii civile este, in linii generale, recunoscuta si respectata, mai ales (dar nu exclusiv) la nivel local, persistenta unor relatii clientelare ale acestora cu autoritatile si actorii politici. Studiile de specialitate si sondajele de opinie releva mentinerea unui nivel relativ scazut, in comparatie cu alte state membre ale Uniunii Europene, a participarii cetatenilor la viata asociativa precum si a comunicarii si relationarii dintre organizatiile societatii civile din diferite sectoare. Una dintre cauzele identificate ale acestei situatii este capacitatea redusa de finantare a initiativelor cetatenesti si a proiectelor viabile venite din partea organizatiilor neguvernamentale datorita carentelor legislative privind regimul sponsorizarii si cointeresarii mediului de afaceri in angajarea unor asemenea actiuni.
Pe masura maturizarii accelerate a actiunii civice in Romania ca factor de sustinere a unei guvernari care isi intemeiaza legitimitatea pe responsabilate si transparenta si ca element de importanta cruciala in promovarea principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, solidaritatea si coeziunea sociala se va cladi pe temeiul unor principii ferme precum:
Transparenta actului decizional al administratiei publice;
Comunicarea permanenta si accesul liber la informatii de interes public;
Parteneriatul durabil in realizarea obiectivelor comune convenite;
Optimizarea utilizarii resurselor;
Nediscriminarea organizatiilor neguvernamentale in raport cu ceilalti potentiali parteneri din comunitate;
Respectarea valorilor organizatiilor neguvernamentale si a minsiunilor acestora.
Promovarea sistematica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile a inceput in Romania inca din anul 2000 prin implementarea unor proiecte concrete la nivel local initiate si cofinantate de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare - Romania in cadrul Agendei Locale 21. Acest proces a contribuit la intarirea capacitatii administratiilor locale din zonele si localitatile participante la program de a elabora si aplica politici si planuri concrete pentru promovarea dezvoltarii socio-economice durabile prin:
v Crearea unui cadru participativ, implicand toate categoriile de actori locali, in conturarea deciziilor privind dezvoltarea durabila a comunitatilor din care fac parte. Alaturi de autoritatile locale, au fost antrenati reprezentanti ai sectorului public, inclusiv ai unitatilor descentralizate, ai antreprenoriatului privat, asociatiilor profesionale, institutiilor de invatamant sau cercetare, sindicatelor, organizatiilor neguvernamentale sau altor formatiuni ale societatii civile si ai mijloacelor de comunicare in masa in structuri care si-au pastrat functionalitatea si dupa incheierea fiecarui proiect.
v Dezvoltarea retelelor si parteneriatelor locale, ceea ce a permis concentrarea resurselor si valorificarea optima a potentialului local. Acest rezultat a devenit posibil prin utilizarea mecanismului participativ, dar a implicat si un sistem eficient de comunicare si informare.
v Elaborarea a trei tipuri de instrumente principale menite sa orienteze si sa promoveze o viziune realista si responsabila asupra perspectivelor de dezvoltare in plan local:
(i) o strategie locala de dezvoltare durabila care stabileste obiectivele pe termen mediu si lung;
(ii) un plan de actiune cu prioritati si pasi de urmat pe termen scurt si mediu pentru indeplinirea obiectivelor strategiei, continand o evaluare a costurilor, identificarea surselor de finantare si a modalitatilor de accesare a acestora;
(iii) un portofoliu de proiecte considerate de intreaga comunitate drept prioritati pentru asigurarea dezvoltarii durabile a localitatii sau zonei.
v Construirea capacitatii institutionale si administrative la nivelul autoritatilor locale si societatii civile pentru promovarea dezvoltarii durabile.
A) ROMANIA: Programe si Directii de Finantare adresate ONG-urilor
A.1) Programul Operational Sectorial de Mediu-www.mmediu.ro
Axa prioritara 4 "Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii"
Obiective
v conservarea diversitstii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flors si fauna salbatica
v asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000
Finantare:
Aceasta prioritate va fi finantata din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Domeniu major de interventie "Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si Natura 2000
Operatiunile din cadrul acestui domeniu major de interventie va finanta urmatoarele activitati indicative:
- Asistenta pentru pregatirea de planuri de management, studii stiintifice, inventariere, cartografiere;
- Instruire si intarirea capacitatii institutionale a organismelor de management ale siturilor Natura 2000 si ale ariilor protejate;
- Proiecte de restaurare ecologica a habitatelor si speciilor;
- Construirea si imbunatatirea infrastructurii ariilor protejate nationale si a siturilor Natura 2000 (construirea de centre de informare si panouri de informare, managementul riscului - prevenirea si controlul incendiilor, etc);
- Sprijinirea biodiversitatii: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de fragmentarea peisajului (realizarea de masuri concepute pentru a depasi barierele pe rauri si autostrazi);
- Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 si ariile protejate inclusiv infrastructura si echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna;
- Pregatirea materialelor de informare si publicitate, de constientizare pentru ariile protejate si siturile Natura 2000;
Intrucat ONG-urile de mediu pot juca un rol foarte important in asigurarea managementului in cadrul ariilor protejate, inclusiv siturile Natura 2000, POS Mediu va incuraja implicarea acestora ca potentiali beneficiari ai operatiunilor finantate prin aceasta Axa Prioritara.
A.2) Programul Operational Regional- www.inforegio.ro
Axa Prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale
Obiectiv:
v crearea premiselor necesare pentru asigurarea populatiei cu servicii esentiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice si sociale, prin imbunatatirea infrastructurii serviciilor de sanatate, educatie, sociale, si pentru siguranta publica in situatii de urgenta.
Domeniu major de interventie: "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale"
Obiectivul specific
v imbunatatirea calitatii si a capacitatii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea echilibrata a acestora pe intreg teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la astfel de servicii.
Centrele sociale cu destinatie multifunctionala pot acoperi o gama variata de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele in dificultate, incepand cu acceptarea lor in centru, pana la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confrunta, temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice si administrative, relationale, ocupationale, medicale). In acelasi timp, organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independente si a competentelor profesionale, precum si furnizarea activitatilor de sprijinire pentru persoanele din grupuri dezavantajate va avea o contributie directa la dezvoltarea activitatilor economiei sociale si, astfel, la descresterea excluziunii sociale si, in paralel, la cresterea accesibilitatii pe piata fortei de munca.
Operatiuni orientative:
v Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea cladirilor centrelor sociale multifunctionale;
v Reabilitarea, modernizarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centre sociale rezidentiale.
A.3) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane- https://www.fseromania.ro/
Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
Obiectiv general:
v promovarea culturii antreprenoriale, flexibilitatii, securitatii si adaptabilitatii prin sprijinirea fortei de munca si a intreprinderilor competente, pregatite si adaptabile.
Obiective specifice
v dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru initierea afacerilor;
v imbunatatirea nivelului de calificare al specialistilor din managementul si organizarea muncii;
v cresterea nivelului de specializare a angajatilor, prin actualizarea si imbunatatirea calificarilor;
v cresterea nivelului de participare a partenerilor sociali si a ONG-urilor in furnizarea de servicii comunitatii.
Domenii majore de interventie:
v "Promovarea culturii antreprenoriale"
Operatiuni orientative:
o cresterea constientizarii si promovarea atitudinii pozitive fata de cultura antreprenoriala;
o implementarea de programe si servicii inovative pentru incurajarea antreprenoriatului si dezvoltarea culturii antreprenoriale;
o formarea abilitatilor manageriale, in special pentru micro-intreprinderi si IMM-uri;
o incurajarea antreprenoriatului prin servicii de sprijin pentru initierea unei afaceri.
v "Dezvoltarea parteneriatelor si incurajarea initiativelor pentru partenerii sociali si societatea civila"
Operatiuni orientative:
o Asistenta si sprijin pentru elaborarea planurilor de actiune pentru incurajarea si dezvoltarea parteneriatelor
o Identificarea si implementarea modalitatilor de crestere a interesului angajatorilor si al altor actori relevanti pentru cresterea investitiilor in resursele umane si cresterea responsabilitatii sociale a intreprinderilor;
o Dezvoltarea capacitatii interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea resurselor umane, cu accent pe standarde si certificare;
o Consolidarea capacitatii ONG-urilor de cooperare cu autoritatile publice centrale si locale, in vederea promovarii initiativelor comune pentru incluziune sociala, inclusiv dezvoltarea serviciilor de voluntariat si caritate;
o Imbunatatirea capacitatii de sprijinire a initiativelor de dezvoltare a responsabilitatii civice, prin participarea la dezbateri publice si facilitarea accesului la informatii publice;
o Dezvoltarea initiativelor de incurajare a retelelor la nivel national si al UE;
o Dezvoltarea serviciilor de consultanta pentru ONG-uri si pentru initiativele care promoveaza ocuparea si incluziunea sociala, inclusiv pentru partenerii sociali activi pe piata muncii;
o Campanii de constientizare si sprijin pentru parteneriatele sociale si locale in vederea transformarii muncii nedeclarate in ocupare formala.
Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale
Obiectiv general
v facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si promovarea unei societati inclusive si coezive in scopul asigurarii bunastarii tuturor cetatenilor.
Obiective specifice
v promovarea si sprijinul crearii de noi locuri de munca in structurile economiei sociale;
v cresterea nivelului de calificare pentru persoanele apartinand grupurilor vulnerabile;
v imbunatatirea nivelului de competente al specialistilor din domeniul incluziunii sociale.
Domenii majore de interventie:
v "Dezvoltarea economiei sociale"
Operatiunile finantate din FSE pentru promovarea economiei sociale vor sprijini entitati precum ONG-urile, cooperativele sociale, asociatiile de ajutor reciproc, alte organizatii de caritate si de voluntariat, ca instrumente flexibile si sustenabile de asistenta a comunitatilor in atingerea propriilor obiective, precum:
- stimularea crearii de locuri de munca si dezvoltarea aptitudinilor;
- consolidarea capacitatii comunitare pentru sprijinul social;
- sprijinirea cresterii economice si revitalizarea vecinatatii;
- protectia mediului;
- mobilizarea grupurilor dezavantajate.
Operatiuni orientative:
o Dezvoltarea mecanismelor si instrumentelor necesare pentru implementarea integrala a conceptului de economie sociala;
o Promovarea capacitatii de a ocupa un loc de munca si adaptabilitatii persoanelor slab calificate, persoanelor cu dizabilitati si persoanelor supuse riscului de excluziune sociala, in entitatile economiei sociale;
o Sprijinirea parteneriatelor intre toti actorii relevanti implicati, din comunitate (sindicate, institutii publice, asociatii patronale, lucratori, sectorul non-guvernamental, intreprinderi, mediul de afaceri si alte asociatii etc.);
o Actiuni de sensibilizare, promovare a serviciilor de consiliere si informare si schimbul de experienta in domeniul economiei sociale;
o Dezvoltarea instrumentelor si metodelor adecvate pentru furnizarea serviciilor sociale; furnizarea, dezvoltarea si crearea serviciilor flexibile si alternative pentru ingrijirea copiilor si/sau a altor membri ai familiei aflati in ingrijire pe parcursul zilei;
o Dezvoltarea programelor de formare pentru specialistii implicati in sistemul serviciilor sociale (lucratori sociali, asistenti personali, asistente comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenti maternali, ingrijitori, personal din institutii rezidentiale).
v "Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii"
Operatiuni orientative:
o Dezvoltarea programelor specifice, inclusiv stimulente pentru angajatori, pentru (re)integrarea pe piata muncii a grupurilor vulnerabile, in special a populatiei rome, a persoanelor cu dizabilitati si tinerilor peste 18 ani care au parasit sistemul de stat de protectie a copilului;
o Programe de formare pentru dezvoltarea competentelor si calificarilor de baza pentru grupurile vulnerabile;
o Masuri de acompaniere in vederea identificarii si mentinerii unui loc de munca (sprijin pentru membrii de familie aflati in ingrijire, servicii de asistenta si alte activitati asociate care permit individului sa participe pe piata muncii);
o Sprijin special pentru dezvoltarea unor noi locuri de munca protejate in intreprinderi.
v "Promovarea oportunitatilor egale pe piata muncii"
Operatiuni orientative:
o Programe de calificare si recalificare pentru cresterea abilitatilor si calificarilor femeilor;
o Programe specifice adresate femeilor interesate de dezvoltarea carierei, inclusiv sprijin pentru initierea unei afaceri;
o Campanii de sensibilizare si schimb de bune practici in scoli si intreprinderi pentru combaterea stereotipurilor de gen, inclusiv campanii pentru femei, in special pentru femeile din zonele rurale si pentru cele care apartin grupurilor cu nevoi speciale;
o Programe de sprijin concentrate pe eliminarea stereotipiurilor de gen din societate, in special prin mass-media;
o Furnizarea de sprijin si campanii de constientizare privind promovarea culturii sanatatii, combaterea traficului de fiinte umane, a violentei domestice etc.
v "Initiative trans-nationale pentru o piata inclusiva a munci".
Initiativele transnationale vor fi promovate in special on scopul dezvoltarii unei piete a muncii mai permisive, flexibile si inclusive. De fapt, cooperarea transnationala este integrata in toate celelalte axe prioritare.
Vor fi incurajate parteneriatele cu partenerii din UE care au avut rezultate pozitive in integrarea si atragerea persoanelor in educatie si ocupare, beneficiindu-se astfel de diseminarea initiativelor inovative, experientei, rezultatelor si bunelor practici. Cooperarea transnationala va acoperi o gama larga de activitati, precum: schimbul de informatii si persoane intre administratii, formatori, actori relevanti pe piata muncii si in domeniul politicilor sociale; adaptarea si transferul/preluarea experientei altor state; studii si evaluari; actiuni comune.
Operatiuni orientative:
o Sprijinirea initiativelor transnationale si a parteneriatelor la nivel european, urmarindu-se dezvoltarea resurselor umane si crearea unei piete a muncii inclusive;
o Dezvoltarea programelor comune pentru promovarea ocuparii;
o Dezvoltarea unor metode noi pentru combaterea discriminarii si a inegalitatilor pe piata muncii;
o Infiintarea parteneriatelor pentru schimbul de experienta in ceea ce priveste adaptarea formarii profesionale la noile tehnologii;
o Promovarea transferului de expertiza privind incluziunea si ocuparea somerilor de lunga durata;
o Schimburi transnationale de experienta si bune practici, pentru Autoritatea de Management si Organismele Intermediare;
o Dezvoltarea studiilor transnationale comparative.
B) BULGARIA: Programe si Directii de Finantare adresate ONG-urilor
www.eufunds.bg
B.1) Programul Operational Regional
Axa prioritara 1: Dezvoltare Durabila Urbana Integrata
Domeniu major de interventie 1: "Organizarea activitatilor economice"
Obiectiv specific:
v Facilitarea dezvoltarii infrastructurii de afaceri si crearea de locatii adecvate pentru dezvoltarea afacerilor si atragerea de noi investitii;
Operatiuni indicative:
v Imbunatatirea si reabilitarea/dezvoltarea de noi infrastructuri de afaceri
v Revitalizarea/reabilitarea/reconstructia zonelor industriale
Axa Prioritara 4: Dezvoltare locala si cooperare
Obiectiv specific:
v Stimularea inovarii la nivel local si regional, schimbul de bune practici si experiente prin cooperare inter-regionala in Uniunea Europeana
Operatiuni indicative:
v Analize, studii de piata privind tendintele de dezvoltare;
v Transfer de know-how si bune practici legate de cercetare
v Dezvoltarea de portaluri/spatii virtuale pentru schimbul de informatii si bune practici, instrumente virtuale de analiza si colectare a datelor
v Elaborarea de proiecte, strategii si planuri de actiune;
v Instruire, seminarii, workshop-uri, conferinte, vizite de documentare, intalniri ale partenerilor sociali si ai mediului de afaceri
v Campanii de informare si constientizare a populatiei
v Elaborarea de materiale si instrumente pentru e-learning;
v Implementarea de proiecte pilot, diseminarea rezultatelor;
B.2) Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane
Prioritatea 1: Promovarea activitatilor economice si dezvoltarea incluziunii pe piata fortei de munca
Obiectiv general:
v Dezvoltarea activitatilor economice si integrarea grupurilor vulnerabile si a persoanelor inactive pe piata fortei de munca
Domenii majore de interventie:
v Integrarea grupurilor vulnerabile pe piata fortei de munca"
Obiectiv specific: asigurarea integrarii cu succes a persoanelor din grupuri vulnerabile pe piata fortei de munca, prin intermediul cursurilor de pregatire si reconversie profesionala, cursuri de calificare si vocationale, masuri de siguranta a locului de munca.
Operatiuni indicative:
v "Angajare prin proiecte de ucenicie si practica la locul de munca"
Obiectiv specific: stimularea dezvoltarii programelor de practica si ucenicie, prin asigurarea serviciilor de consultanta si instruire, cat si sprijin pentru start-up
Operatiuni indicative:
Axa prioritara 2: Cresterea productivitatii si adaptabilitatii angajatilor
Obiectiv:
v cresterea productivitatii si adaptabilitatii fortei de munca, respectiv a competitivitatii acestora, in contextul obiectivelor stabilite prin Strategia de la Lisabona.
Domenii majore de interventie:
v "Promovarea flexibilitatii pietei fortei de munca"
Obiectiv specific: incurajarea mobilitatii teritoriale si profesionale, stimularea modalitatilor flexibile de angajare;
Operatiuni indicative:
v "Imbunatatirea conditiilor de munca"
Obiectiv specific: conformarea agentilor economici bulgari cu normele si exigentele UE privind conditiile de munca;
Operatiuni inidcative:
Axa prioritara 3: Imbunatatirea calitatii serviciilor de instruire si formare, in vederea asigurarii corespondentei cu exigentele fortei de munca
Obiectiv: cresterea sanselor si oportunitatilor de angajare, prin furnizarea de servicii de educatie, formare si instruire in conformitate cu evolutia, tendintele si cerintele de pe piata muncii.
Domeniu major de interventie: "Modernizarea sistemului de formare si instruire"
Obiectiv specific: dezvoltarea unui sistem inovativ de formare si instruire, a unui sistem de evaluare a calitatii si eficientei sistemului de invatamant.
Operatiuni indicative:
v dezvoltarea si introducerea sistemelor interne si externe de evaluare a calitatii procesului de invatamant si instruire;
v cresterea gradului de responsabilizare a sistemului de invatamant si dezvoltarea unor practici eficiente de monitorizare, control si evaluare a procesului si serviciilor educationale;
v optimizarea si restructurarea retelei institutiilor de educatie.
Axa prioritara 4: "Imbunatatirea accesului la educatie si instruire"
Obiectiv: Dezvoltarea unei societati competitive si dezvoltarea fortei de munca, prin cresterea gradului de acces la educatie si instruire, cat si prin dezvoltarea sistemelor de invatare pe tot parcursul vietii.
Domenii majore de interventie:
v "Acces la educatie si instruire pentru grupurile dezavantajate"
Obiectiv specific: dezvoltarea masurilor ce faciliteza accesul, motiveaza si stimuleaza participarea la procesul educational al grupurilor dezavantajate. Un accent deosebit este acordat minoritatilor etnice, tinerilor ce parasesc sistemul de invatamant si copiilor ce prezinta acest risc.
Operatiuni indicative:
v "Copiii si tinerii in cadrul societatii educationale"
Obiectiv specific: cresterea oportunitatilor de exprimare artistica a tinerilor si copiilor talentati si dezvoltarea abilitatilor acestora
Operatiuni indicative:
v "Dezvoltarea sistemelor de invatare pe parcursul vietii"
Obiectiv specific: Globalizarea si dezvoltarea economica accelerata impune dezvoltarea de programe adaptate de instruire pe parcursul vietii, astfel incat sa se asigure cresterea sanselor de integrare pe piata fortei de munca;
Operatiuni indicative:
Axa prioritara 5: Incluziune sociala
Obiectiv general: sprijinirea integrarii sociale a grupurilor dezavantajate, prin crearea unor retele a entitatilor furnizoare de servicii sociale ce faciliteaza integrarea acestora pe piata fortei de munca, promoveaza antreprenoriatul si sustin dezvoltarea abilitatilor fortei de munca.
Domenii majore de interventie:
v "Sprijin pentru economia sociala"
Obiectiv specific: sprijinirea entitatilor furnizoare de servicii in domeniul social si dezvoltarea acestui sector
Operatiuni indicative:
v "Servicii sociale pentru prevenirea excluziunii sociale si diminuarea impactului acesteia"
Operatiuni indicative:
o sprijin pentru crearea si diversificarea serviciilor sociale comunitare, cu accent pe dezvoltarea abilitatilor personale si a calificarilor persoanelor cu dizabilitati si a celor din grupuri dezavantajate, crescand astfel capacitatea de integrare pe piata fortei de munca a acaestora;
o sprijin pentru activitatile deja initiate si a proiectelor inovative dezvoltate;
o dezvoltarea serviciilor sociale adresate membrilor dependenti ai familiei, facilitand astfel dezvoltarea carierei pentru membru intretinator;
o dezvoltarea de retele ale organizatiilor ce furnizeaza servicii sociale pentru copii si familii;
o programe de sprijinire a centrelor speciale de ingrijire a copiilor si adultilor cu nevoi speciale si integrarea acestora in societate;
o cresterea gradului de constientizare a societatii asupra problemelor persoanelor dezavantajate si asupra necesitatilor specifice ale acestora
o Campanie de informare privind riscul abandonului scolar si al aspectelor ce pun in pericol dezvoltarea personala a copiilor, viata si sanatatea acestora;
o Crearea de modele durabile de cooperare in domeniul incluziunii sociale intre organizatiile neguvernamentale, centrele furnizoare de servicii si autoritati publice la nivel regional;
v "Cresterea sanselor de angajare si a sanatatii fortei de munca"
Obiectiv specific: cresterea capacitatii de munca si a perioadei de includere in cadrul fortei de munca, in conditiile unei vieti sanatoase si a cresterii nivelului de sanatate al populatiei.
Operatiuni indicative:
C) Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013
www.cbcromaniabulgaria.eu
Surse de finantare: Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala si Guvernele Romaniei si Bulgariei, prin contributii din bugetele proprii
Obiectiv strategic: cooperarea si apropierea dintre oameni, comunitati si mediul economic din zona de granita a Romaniei si Bulgariei, prin dezvoltarea proiectelor de dezvoltare, utilizand in comun a resurselor umane, naturale si de mediu si a avantajelor competitive locale, in vederea dezvoltarii durabile.
Obiective specifice:
imbunatatirea accesului l ainfrastructura de transport si facilitarea mobilitatii bunurilor si persoanelor
cresterea informarii si diseminarii oportunitatilor comune de dezvoltare a regiunii transfrontaliere
protejarea si dezvoltarea durabila a resurselor naturale ale regiunii, prin exploatarea echilibrata a acestora, cresterea eficacitatii productiei si protectia mediului
dezvoltare economica durabila, prin actiuni comune de identificare si valorificare a avantajelor competitive a regiunii de granita, in vederea reducerii disparitatilor
consolidarea coerentei culturale si sociale, prin actiuni comune intre indivizi si comunitati
Axa prioritara 1: Accesibilitate - Imbunatatirea mobilitatii si a accesului la infrastructura de transport, informatii si comunicatii in regiunea transfrontaliera
Domeniu cheie de interventie 1: Imbunatatirea facilitatilor de transport transfrontalier terestru si fluvial Operatiuni indicative:
o Imbunatatirea infrastructurii (facilitatilor) de transport rutier si fluvial cu impact transfrontalier
Construirea, reabilitarea, largirea drumurilor (segmentelor de drumuri) transfrontaliere care unesc asezarile de-a lungul granitei si/sau micile sate izolate cu drumul principal care duce la granita
Imbunatatirea/reabilitarea/construirea drumurilor (segmentelor de drum) care sa faca legatura cu sistemele rutiere nationale si internationale si cu centrele economice si turistice de interes transfrontalier;
Imbunatatirea/reabilitarea/construirea punctelor de trecere cu feribotul si a infrastructurii, echipamentelor si facilitatilor pentru transportul de pasageri, marfuri si vehicule, incluzand construirea de facilitati care sa asigure accesul persoanelor cu dizabilitati;
Imbunatatirea facilitatilor de transport multimodal (fluvial/rutier) de interes pentru zona transfrontaliera;
Elaborarea de studii comune pentru promovarea sistemelor transfrontaliere de transport ecologice (fara emisii de carbon) si a serviciilor corespondente de interes comun, studii pentru identificarea activitatilor de interes comun;
Elaborarea de strategii comune pentru imbunatatirea infrastructurii de transport transfrontalier;
Elaborarea in comun de studii de fezabilitate, documente de planificare/proiectare, planuri arhitecturale, evaluari ale impactului asupra mediului aferente dezvoltarii transporturilor rutiere/fluviale in beneficiul zonei transfrontaliere;
Schimburi de experienta si transfer de know how privind transportul efficient si eficace de marfuri si pasageri in aria de cooperare.
o Imbunatatirea serviciilor transfrontaliere de transport public fluvial si rutier;
Promovarea sistemelor comune de transport public regulat si a sistemelor comune de management in punctele de trecere a frontierei si zonele de interoperabilitate, armonizarea si furnizarea de informatii bilingve despre orarele si traseele transfrontaliere;
Investitii pentru asigurarea curselor regulate ale feriboturilor si infrastructurii aferente;
Imbunatatirea sigurantei tranzitului transfrontalier si a traficului local;
Sprijinirea serviciilor si produselor aferente traficului transfrontalier (servicii de informatii bilingve despre conditiile de trafic, indicatoare electronice, masuri de coordonare a transportului public asociate mai ales cu imbunatatirea intermodalitatii);
Coordonarea politicii transfrontaliere intre factorii de decizie/ organismele de trafic competente;
Cercetari, investigatii si planificare comuna a initiativelor in domeniul transportului durabil si solutii inovative pentru decongestionarea blocajelor rutiere ( proiecte pilot, strategii, etc,);
Studii comune de identificare a nevoilor si oportunitatilor de trafic transfrontalier;
Schimb de experienta, vizite de studiu si transfer de cunostinte in domeniul transportului public transfrontalier.
Domeniul cheie de interventie 2 - Dezvoltarea retelelor si serviciilor de informare si comunicatii in zona transfrontaliera- Operatiuni indicative:
o Sprijinirea dezvoltarii resurselor, a cooperarii si a retelelor transfrontaliere bazate pe tehnologia informatiilor si comunicatiilor:
Investitii comune in infrastructura de comunicatii TIC cu impact transfrontalier;
Dezvoltarea conexiunilor transfrontaliere, a retelelor si serviciilor de informatii si comunicatii;
Sprijin in dezvoltarea resurselor informationale comune bazate pe TIC relevante pentru dezvoltarea afacerilor si a economiei;
Sprijin pentru conectarea serviciilor publice comune deoparte si de alta a granitei in vederea dezvoltarii de centre comune de informatii de importanta publica;
Pregatirea de studii comune care promoveaza o mai buna intelegere a nevoilor de comunicatii in regiune, inclusiv analiza decalajelor de infrastructura si proiecte pilot care au ca scop identificarea modului in care noile tehnologii, de exemplu tehnologia digitala si prin satelit, pot micsora aceste decalaje.
Realizarea de studii si cercetari comune pentru identificarea ariilor prioritare de imbunatatire a comunicatiilor prin initiative comune, inclusiv analiza infrastructurii IT;
Instruire comuna, bilingva, pentru cresterea nivelului de intelegere si utilizare a mijloacelor IT in activitatile transfrontaliere.
o Extinderea accesului comunitatii la informatii si comunicatii cu caracter transfrontalier:
Imbunatatirea facilitatilor existente pentru a impulsiona legaturile dintre comunitati si serviciile publice care promoveaza cooperarea pe baze transfrontaliere si internationale;
Programe de instruire comune in scoli si centre comunitare in vederea cresterii nivelului de cunoastere si utilizare a IT-ului in activitatile transfrontaliere;
Programe comunitare bilingve de acces (in scoli, biblioteci, alte locuri publice) in domeniul IT, pentru conectarea in cadrul retelelor transfrontaliere de comunicatii;
Furnizarea de informatii locale bilingve - promovarea utilizarii internetului de catre grupurile comunitatii, incurajarea publicarii on-line a evenimentelor locale si incurajarea implicarii populatiei in comunitatea transfrontaliera prin TIC;
Seminarii de crestere a constientizarii in domeniul TIC, conferinte si cursuri, diseminarea bunelor practici si schimburi de experienta.
Axa Prioritara 2: Mediu - Utilizarea durabila si protectia resurselor naturale si a mediului si promovarea unui management eficient al riscului in regiunea transfrontaliera
Domeniul cheie de Interventie 1 - Dezvoltarea sistemelor comune de management pentru protectia mediului- Operatiuni indicative:
Cooperarea intre cadrele institutionale existente (ex. agentiile de protectia mediului, administratiile ariilor protejate) pentru mentinerea sprijinului acordat ecosistemelelor si protectia mediului natural impartit intre cele doua tari, o abordare si relationare integrata transfrontaliera;
Dezvoltarea planurilor unui management comun/corelat pentru ariile protejate;
Dezvoltarea de planuri comune/corelate de management bazinal si a planurilor/documentelor conexe;
Promovarea si dezvoltarea comuna a instrumentelor si tehnicilor pentru o folosire durabila a resurselor;
Studii comune privind impactului schimbarilor climatice asupra zonei si planuri de actiune comune pentru reducerea acestor impacturi;
Studii comune legate de cresterea eficientei energetice si folosirea energiilor regenerabile;
Imbunatatiri/crearea infrastructurii in ariile protejate (ex. locuri pentru vizitatori) de interes comun;
Solutii bazate pe actiuni comune pentru protejatea biodiversitatii;
Sprijinirea crearii de centre si laboratoare pentru monitorizarea mediului (incluzand emisiile gazelor cu efect de sera) din regiune, si facilitarea cooperarii intre agentiile si institutiile existente in zona transfrontaliera;
Alcatuirea unor baze de date comune ce vizeaza bogatiile naturale din aria transfrontaliera si evaluarea nivelurilor lor de risc;
Studii de cercetare, inventarieri, colectii de date, informatii si schimb de cunostinte comune privind protectia resurselor naturale din aria transfrontaliera;
o Imbunatatirea nivelului de constientizare a publicului in ceea ce priveste managementul si protectia mediului
Campanii comune de constientizare publica pentru protectia mediului si un comportament nedaunator mediului: conferinte, seminarii, expozitii, publicatii promotionale bi/multi-lingve comune;
Campanii comune de informare transfrontaliera axate pe protejarea mediului sensibil al ariei, inclusiv seminarii internationale si transfrontaliere pe tema prevenirii riscului de mediu si lupta impotriva schimbarilor climaterice;
Programe bilingve comune de instruire privind conservarea biodiversitatii si protectia mediului;
Programe comune de pregatire si de constientizare axate pe aspectele legate de schimbarile climatice;
Instruire in domeniul afacerilor si pentru alti furnizori de servicii privind modalitatea in care acestia pot contribui la marirea patrimoniului natural al regiunilor printr-o grija marita pentru generarea si depozitarea deseurilor la nivel transfrontalier.
Domeniu cheie de Interventie 2 - Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale si tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de interventie in caz de urgenta- Operatiuni indicative:
o Prevenirea comuna a riscurilor naturale si tehnologice
Cooperarea cadrelor institutionale existente pentru armonizarea activitatilor in domeniul prevenirii inundatiilor provocate de Fluviul Dunarea si protectiei calitatii solului, apei si aerului;
Coooperarea cadrelor institutionale existente pentru armonizarea activitatilor si implementarea masurilor comune in domeniul protectiei si reabilitarii tarmului Marii Negre si reducerea poluarii Marii Negre;
Implementarea sistemelor transfrontaliere integrate de management si prevenire a inundatiilor , dezvoltarea zonelor de control in caz de inundatii pe Dunare;
Implementarea lucrarilor comune pentru prevenirea inundatiilor pe Dunare, ecologizarea si reimpadurirea malurilor raului,
Elaborarea si distribuirea hartilor bilingve, brosuri si pagini informative despre prevenirea inundatiilor si protectia mediului, inclusiv site-uri de internet comune bilingve;
Elaborarea de harti detaliate si baze de date comune care sa indice riscurile tehnologice si naturale, intrebuintarea terenului pentru autoritatile de planificare regionala, agentiile de mediu si serviciile de urgenta;
Infiintarea structurilor comune de management si a sistemelor tehnice pentru a intari cooperarea intre cadrele institutionale existente in vederea armonizarii activitatilor in domeniul prevenirii inundatiilor si al problemelor referitoare la contaminare;
Studii comune bilingve privind controlul dezastrelor, schimburi de informatii pe probleme de interes reciproc, schimburi de experienta si cunostinte in domeniul managementului si prevenirii eficiente a riscului in zona transfrontaliera.
o Activitati comune de avertizare si raspuns la situatii de urgenta:
Crearea si/sau armonizarea sistemelor comune de semnalizare in caz de inundatii;
Implementarea controlului integrat transfrontalier al riscurilor generate de accidente ce implica deversarea de substante daunatoare in apa si al riscului de inghet al apei Dunarii.
Achizitionarea de echipament comun pentru masurarea/monitorizarea parametrilor mediului, ex. nivelele de emisie, puritatea apei, analiza probelor de sol si apa etc., si evaluarea comuna a rezultatelor;
Elaborarea studiilor si planurilor pentru prevenirea comuna din timp a dezastrelor, controlul si managementul situatiilor de urgenta, punandu-se accent pe schimbul de bune practici, pregatirea planurilor de management al dezastrelor si situatiilor de urgenta;
Investitii pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de mici proportii la nivel regional in domeniul pregatirii situatiilor de urgenta;
Sprijinirea implementarii proiectelor comune de previzionare a posibilelor cazuri de urgenta, ex. servicii meteorologice, monitorizarea nivelului raului, monitorizarea climei in regiunea de coasta etc.;
Cooperarea dintre furnizorii de servicii de ajutor medical in caz de urgenta: achizitionarea si folosirea in comun a echipamentului medical, planificarea unei infrastructuri comune de cercetare, infiintarea unei retele on-line pentru actiuni de urgenta; crearea unui portofoliu comun al serviciilor medicale in situatii de urgenta;
Crearea unei structuri comune pentru situatii neasteptate, de urgenta care necesita interventii rapide in aria Programului (ex. accidente survenite in timpul transportului, inundatii, incendii, dezastre, etc);
Activitati comune de mici proportii ce au ca scop curatirea apei Dunarii;
Planuri si studii comune, inclusiv dezvoltarea legaturilor de comunicatie, monitorizare comuna, actiuni de prevenire;
Instruire comuna (inclusiv aptitudini de comunicare in ambele limbi) pentru personalul implicat in actiuni de interventie rapida in caz de urgenta/risc;
Transfer de imformatii intre universitati/institute de cercetare a mediului si autoritatile de mediu din zona granitei/organisme de interventie rapida in caz de urgenta;
Schimburi de experienta si bune practici intre autoritatile de mediu din zona granitei si organismele de interventie rapida in caz de urgenta
Axa prioritara 3: Dezvoltare economica si sociala - Dezvoltarea economica ssi coeziunea sociala prin identificarea si consolidarea in comun a avantajelor comparative ale zonei
Domeniul cheie de interventie 1 - Sprijinirea cooperarii transfrontaliere in mediul de afaceri si promovarea unei imagini si identitati regionale- Operatiuni indicative:
o Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii transfrontaliere de afaceri si promovarea cooperarii:
Constructia/reabilitarea/extinderea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri (centre logistice, centre comerciale, incubatoare de afaceri comune) servind direct dezvoltarii afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier;
Renovarea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri existente, servind direct dezvoltarii afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier;
Stabilirea de centre pentru schimbul de informatii privind cooperarea economica transfrontaliera;
Sustinerea crearii unor servicii transrontaliere de informare pentru IMM-uri (informare prin Internet, buletine electronice etc.);
Elaborarea de studii de fezabilitate, documente de proiectare tehnica, planuri arhitecturale, studii de evaluare a impactului asupra mediului, realizarea unor studii de piata pentru pregatirea unor proiecte in domeniul infrastructurii de afaceri.
o Relationarea generala in vederea promovarii investitiilor straine si a unei identitati si imagini regionale pozitive:
Organizarea unor evenimente de afaceri cu caracter transfrontalier care sa faciliteze intalnirile la nivel de intreprinderi mici si mijlocii (conferinte sectoriale, targuri de comert, vizite de studiu, forumuri pentru identificarea de parteneri si diseminarea de informatii privind proiectele transfrontaliere si rezultatele acestora);
Ateliere de lucru si seminarii comune care sa creeze un climat favorabil dezvoltarii unor retele solide de cooperare economica , sa identifice problemele si provocarile cheie pentru o cooperare de succes;
Dezvoltarea retelelor de informatii pentru promovarea imaginea regiunii;
Promovarea multi-media a caracteristicilor regionale pozitive ale regiunii, asa cum acestea au reiesit din studiile elaborate;
Elaborarea de strategii pentru gestionarea provocarilor privind dezvoltarea retelelor transfrontaliere, construirea capacitatii administrative si crearea parteneriatelor strategice;
Studii sau sondaje pentru identificarea avantajelor pozitive ale regiunii transfrontaliere, accentuand dimensiunea europeana a acesteia, studii de cercetare;
Studii privind tendintele si oportunitatile de dezvoltare din regiune si exploatarea lor in beneficiul comun (ex.: dezvoltare economica generala in contextul intensificarii transportului pe axele TEN-T care traverseaza regiunea transfrontaliera);
Studii de fezabilitate si elaborarea de master planuri si scheme strategice comune care sa asigure baza de planificare necesara pentru o dezvoltare teritoriala transfrontaliera echilibrata;
Crearea unei baze de informatii comune pentru regiune, prin colectarea, identificarea si publicarea care sa includa informatii despre oportunitatile existente, precum si contacte pentru derularea unor activitati cu caracter trans-frontalier;
o Promovarea retelelor turistice transfrontaliere si diversificarea serviciilor turistice transfrontaliere existente:
Sprijinirea crearii, moderinzarii si imbunatatirii atractiilor turistice;
Sprijinirea infiintarii unei agentii transfrontaliere pentru dezvoltarea turismului care sa coordoneze si sa promoveze potentialul turistic al regiunii;
Sprijinirea dezvoltarii de facilitati, produse si servicii turistice integrate;
Elaborarea unor studii regionale pentru identificarea produselor turistice avantajoase si a pietelor tinta pentru acestea;
Dezvoltarea si modernizarea facilitatilor si infrastructurii pentru a permite o dinamizare coordonata a activitatilor transfrontaliere de petrecere a timpului liber
Promovarea si dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere publice pentru turism, precum drumuri turistice istorice, drumuri in interiorul zonelor turistice (inclusiv drumuri pitoresti), drumuri care permit accesul la aceste situri, poteci si piste de ciclism, facilitati pentru turism de aventura;
Dezvoltarea produselor turistice ecologice sau "verzi" cu caracter transfrontalier;
Crearea unor sisteme comune de informatii turistice bilingve;
Crearea unor semne bilingve continand informatii turistice;
Crearea unor sistemele comune de legatura intre operatorii turistici din zona Dunare-Marea Neagra;
Elaborarea unor studii de cercetare si colectarea de date pentru a sustine dezvoltarea turismului si a industriilor creative, precum studii de fezabilitate, elaborarea de harti si studii de impact asupra mediului inconjurator.
o Promovarea cooperarii intre universitati, centre de cercetare si mediul de afaceri in domeniul cercetarii si dezvoltarii, precum si in cel al inovatiei:
Colaborarea intre universitati, institute de cercetare si IMM-uri in domeniul C&D si al inovatiilor pe teme de interes transfrontalier, incluzand schimbarile climatice si implicatiile acestora pentru dezvoltarea economica, dezvoltarea de programe bursiere comune pentru cercetatori;
Implementarea proiectelor comune de cercetare, inclusiv a celor ce propun actiuni privind diminuarea schimbarilor climatice, diseminarea informatiilor privind rezultatele C&D;
Transferul de know how si experienta pentru a identifica cele mai bune idei de proiecte transfrontaliere socio-economice;
Elaborarea de studii de fezabilitate, documente de proiectare tehnica, planuri arhitecturale, evaluari de impact privind mediul, cercetari de piata in legatura cu dezvoltarea in comun a facilitatilor de C&D;
o Marketingul si promovarea in comun a produselor transfrontaliere
Pregatirea studiilor de cercetare pentru identificarea nevoilor pietei, a oportunitatilor pietei si a produselor, proceselor si serviciilor comune cu valoare adaugata ridicata, precum si diseminarea rezultatelor in cadrul regiunii transfrontaliere;
Crearea unei strategii generale de marketing pentru crearea si prezentarea unei identitati si imagini pozitive ale regiunii;
Initiative transfrontaliere de marketing pentru promovarea produselor, serviciilor si locurilor de interes comun;
Promovarea in comun a produselor si serviciilor regionale la targurile de comert;
Crearea de cataloage comerciale in care sunt mentionate produsele si serviciile din regiune.
Domeniul cheie de interventie 2 - Cooperarea in domeniul dezvoltarii resurselor umane - dezvoltarea in comun a aptitudinilor si cunostintelor -Operatiuni indicative:
o Sprijinirea schimburilor transfrontaliere de informatii privind oportunitatile de angajare
Dezvoltarea unei abordari transfrontaliere care se va adresa combaterii somajului structural;
Cooperarea in domeniul serviciilor de angajare in vederea crearii de retele intre institutiile care functioneaza pe piata muncii pentru promovarea si diseminarea informatiilor;
Initiative privind reconcilierea diferentelor existente intre conditiile legale privind piata muncii si sistemele economice si sociale transfrontaliere (crearea unui sistem comun de monitorizare si informare privind piata muncii, elaborarea de baze de date, schimburi de informatii, experiente, bune practici).
Sprijinirea dezvoltarii facilitatilor de formare si educare in cadrul institutiilor de invatamant si scolilor profesionale, servind direct colaborarii transfrontaliere privind dezvoltarea resurselor umane;
Elaborarea si furnizarea in comun a programelor speciale de formare in cadrul scolilor profesionale in sectoarele unde a fost identificata lipsa calificarii specifice;
Training pentru anumite calificari de interes transfrontalier, pentru oameni cu nevoi speciale, de exemplu femei care se reintorc in cadrul muncii.
Educatia bilingva.
o Dezvoltarea legaturilor si a schimburilor transfrontaliere dintre centrele de educatie/instruire:
Crearea de retele speciale pentru transferul de cunostinte si de bune practici intre institutiile de invatamant, in scopul dezvoltarii calificarilor care vor fi necesare in viitor in cadrul pietei muncii;
Sprijin pentru colaborarea transfrontaliera a institutiilor de invatamant superior in domenii precum dezvoltarea in comun a curriculelor scolare, schimburi de cursuri, programe de formare, in legatura cu oportunitatile de angajare care vor fi necesare in viitor;
Cooperare intre universitatile/centrele de formare, cum ar fi schimburile de profesori, elaborarea de cursuri comune.
Domeniul cheie de interventie 3 - Cooperarea "People-to-people": Operatiunii indicative (micro proiecte):
o Sprijinirea dezvoltarii societatii civile si a comunitatilor locale:
Proiecte mici de colaborare si actiuni pilot intre organizatiile locale, privind subiecte de interes transfrontalier in domeniul democratiei sociale si locale;
Organizarea de conferinte, seminarii si ateliere de lucru comune in diferite domenii ale dezvoltarii locale economice si sociale;
Actiuni pentru promovarea generalizarii bunelor practici, dinspre "polii de excelenta" catre zonele mai putin dezvoltate din regiunea de frontiera;
Sprijin pentru intiative locale inter-sectoriale care se adreseaza nevoilor grupurilor marginalizate/ excluse din punct de vedere social;
o Imbunatatirea guvernarii locale:
Cooperarea intre organismele administratiei publice pe teme de interes comun, inclusiv armonizarea serviciilor locale, programe de schimb pentru personalul administrativ;
Actiuni privind crearea de competente transfrontaliere in institutiile publice, in special in ceea ce priveste furnizarea de servicii integrate catre comunitate;
Sprijin pentru cercetare si dezvoltare privind activitatile care pot ajuta la transferul bunelor practici in elaborarea si furnizarea de servicii publice locale, elaborarea de politici.
Organizarea de evenimente comune inovatoare si durabile in domeniul educatiei, sportului, tineretului, activitatilor de petrecere a timpului liber, cu accent pe colaborare extra-educationala a scolilor publice;
Actiuni de promovare a cooperarii in domeniul sanatatii, in special folosirea in comun a resurselor si facilitatilor transfrontaliere;
Suport pentru activitatile care sustin identitatea si traditiile comunitatilor locale: cooperarea transfrontaliera a institutiilor culturale (muzee si teatre, biblioteci, centre culturale comunitare) si cooperarea intre institutiile educationale si culturale locale pentru promovarea mostenirii culturale si reinnoirea si mentinerea traditiilor locale culturale, protejarea valorilor culturale, artistice si etnice;
Suport pentru crearea produselor comune de cultura, arta (festivaluri, prezentari, expozitii, ateliere de arta) si meserii traditionale;
Dezvoltarea de initiative transfrontaliere comune in domeniul educatiei, tineretului si sportului.
D) Alte programe de sprijin a societatii civile
Programul de Cooperare Norvegian cu Romania- https://www.norwaygrants.org
Programul este administrat de Norvegia, prin Innovation Norway in calitate de Administrator al Fondului, fiind destinat sa contribuie la cresterea economica si dezvoltarea durabila in Romania, adresandu-se urmatoarelor domenii si subdomenii:
Reducerea emisiilor de gaze, inclusiv implementarea comuna a proiectelor sub protocolul Kyoto si a altor emisii in aer si apa:
- Reducerea poluarii aerului, in special a emisiilor de gaze cu efect de sera.
- Imbunatatirea tehnologiei si proceselor, construirea capacitatii, reglementari si monitorizare.
- Analiza impactului schimbarilor climatice si masuri de adaptare la schimbarile climatice.
- Reducerea si prevenirea poluarii apei.
- Managementul deseurilor, tratarea apelor uzate si depozitarea in siguranta a substantelor periculoase.
- Stimularea tehnologiei de mediu.
- Promovarea unui transport urban care sa nu dauneze mediului.
Eficienta energetica si energie regenerabila:
- Promovarea eficientei energetice in sectoarele cheie, cum ar fi industrie, constructii, locuinte si transport.
- Promovarea energiei regenerabile.
- Actualizarea sistemelor energetice si de incalzire, inclusiv folosirea co-generarii de energie electrica si termica.
- Consolidarea competentelor si a capacitatilor, infiintarea de centre energetice, retele si cooperare institutionala.
- Cercetare, dezvoltare si dezvoltarea si demonstrarea tehnologiei in sectorul energetic.
- Cooperarea pe probleme de siguranta nucleara.
Facilitarea productiei sustenabile, inclusiv certificarea si verificarea:
- Imbunatatirea tehnologiei si a proceselor (inclusiv solutii IT) in toate sectoarele.
- Dezvoltarea organizationala, managementul riscului, certificare/verificare (calitate, sanatate si siguranta, mediu).
- Sisteme pentru intarirea competentelor si constructie institutionala in sectorul constructiei de nave.
- Activitati de promovare a protectiei mediului in sectorul turism.
- Masuri veterinare si sanitare in cadrul productiei alimentare.
Sanatatea
Pentru a fi eligibile, aplicatiile necesita existenta unui parteneriat intre entitatile din Romania si Norvegia, incluzand companii private si publice, institutii private si publice, autoritati publice, centrale si regionale sau locale, ONG-uri, parteneri sociali. Oricare din parteneri poate fi promotorul aplicatiei.
Rata de finantare pentru proiecte individuale variaza intre 250.000 si 5.000.000 EUR
III. Strategii si servicii la nivel local ale ONG-urilor pentru promovarea dezvoltarii durabile
Activitatile dezvoltate de ONG-uri la nivel local pentru sustinerea dezvoltarii durabile trebuie sa se raporteze la gradul de dezvoltare al zonei geografice, la interesele si posibilitatile cetatenilor, precum si la stilul de viata al acestora. In functie de aceste criterii, ONG-urile pot adopta o serie de strategii de promovare a dezvoltarii durabile pornind de la actiuni demonstrative in domeniul ecologiei pana la implicarea directa in instruire si colaborarea cu universitati de specialitate.
Programe demonstrative in domeniul ecologiei
Au drept scop promovarea exemplului personal si schimbarea mentalitatilor si abordarii cetatenilor fata de problemele dezvoltarii durabile. Sunt in principal actiuni punctuale, derulate cu anumita repetitivitate, astfel incat sa poata genera raspuns din partea cetatenilor si implicarea acestora:
plantarea arborilor si refacerea zonelor verzi
actiuni de refacere a zonelor umede ;
actiuni de curatire si igienizare a arealelor protejate;
exemple de buna salubritate ;
modele pentru colectarea selectiva a deseurilor.
Programe de educare si informare a cetatenilor si societatii asupra aspectelor de dezvoltare durabila
Scopul acestor actiuni este de a constientiza societatea asupra impactului activitatii economice si sociale asupra mediului si vietii, respectiv de a informa asupra modalitatilor si oportunitatilor de diminuare a acestui impact si control al efectelor:
- organizarea de simpozioane pe probleme de ecologie generala ;
- organizarea si participarea la dezbateri publice , inclusiv cele demarate de autoritatile locale sau centrale competente;
- organizarea si desfasurarea unor evenimente anuale, de tipul zilelor ecologiei, promovarea evenimentelor internationale de acest tip, etc
- dezvoltarea, in parteneriat cu universitati sau centre de invatamant de cursuri acreditate in domeniul ecologic si al tehnologiilor ecologice;
- derularea de cursuri proprii in domenii ce sprijina dezvoltarea durabila: ecologie, sanatate publica, responsabilitatea sociala a corporatiilor, etc
Programe de reconstructie ecologica
In contextul localizarii ONG-urilor intr-un mediu puternic afectat de activitatea industriala, sensibilizarea cetatenilor si a autoritatilor publice asupra exigentelor de dezvoltare durabila poate fi realizata prin actiuni de reconstructie ecologice. Acestea pot urmari refacerea situ-urilor efectate de activitatea industriala (ex. Zone industriale dezafectate), refacerea ecosistemelor din parcuri si zone verzi, stragere de fonduri si actiuni ample in vederea ecologizarii zonelor protejate.
Aceste actiuni pot avea un impact mult mai mare daca sunt organizate in parteneriat cu societati comerciale, unitati industriale mari, etc
Programe de sustinere a activitatilor economice ne-poluante
Aceste actiuni au menirea de a oferi, la un pret redus sau gratuit, informatii, instrumente si consultanta pentru dezvoltarea de activitati economice cu impact minim asupra mediului sau care contribuie direct la refacerea lui:
sustinerea de cursuri si consultanta in domeniul agriculturii ecologice;
sustinerea de cursuri si consultanta in domeniul ecologiei urbane;
promovarea activitatilor economice "curate" in scoli, licee si universitati, etc
studii de mediu si de impact
cooperare cu autoritatile locale in vederea identificarii problemelor de mediu si protectie a acestuia, etc
Programe de ajutor al persoanelor dezavantajate si combatere a saraciei
Dezvoltarea durabila nu inseamna doar protectia mediului, ci asigurarea tuturor conditiilor pentru sanatatea si dezvoltarea cetatenilor, combaterea saraciei si cresterea gradului de acces la invatamant. Programele de ajutor pentru persoanele dezvantajate (batrani, copii ai strazii, copii si tineri din orfelinate, persoane cu dizabilitati, persoane cu venituri reduse) trebuie sa se bucure de o buna vizibilitate, astfel incat sa sensibilizeze opinia publica asupra situatiei acestora si sa genereze dezvoltarea de noi programe pentru reabilitarea sau includerea sociala a acestora. Printre actiunile ce pot fi dezvoltate in acest sens se numara:
contributii speciale si strangere de fonduri;
cursuri gratuite pentru dezvoltarea abilitatilor, invatarea unei meserii, etc;
facilitarea integrarii in piata fortei de munca si cresterea gradului de incluziune sociala;
actiuni mixte vizand o mai buna incluziune sociala;
sprijinirea batranilor, etc
Actiuni de sensibilizare a opiniei publice si construire a ideilor si doctrinelor privind dezvoltarea durabila
Aceste activitati se adreseaza laturii stiintifice a misiunii organizatiilor neguvernamentale, urmarind ca prin studiile, articolele, cartile sau alte materiale publicate de catre membrii organizatiei sa fie cunoscute ideile promovate, sa fie stimulata cooperarea si dezbaterea in domeniul dezvoltarii durabile, in vederea generarii de noi idei si construirii unei reale "culturi sociale a dezvoltarii durabile".
CAPITOLUL 5
Instrumente de actiune ale cetatenilor privind dezvoltarea durabila a zonei transfrontaliere Dolj-Vidin
De ce trebuie implicate cetatenii in actiuni de dezvoltare durabila?
Pentru ca:
Gospodariile genereaza 16% din emisiile de
gaze cu efect de sera
70% din energia utilizata de cetateni in
propria gospodarie este destinata instalatiilor de incalzit
14% din energia consumata in gospodarii
provine din instalatii pentru incalzirea apei menajere
12% din energia consumata in gospodarie
provine din utilizarea echipamentelor ekectro-casnice
10% din emisiile de gaze cu efect de sera
din UE provin de la autoturisme
Cum se poate promova dezvoltarea durabila in viata de zi cu zi?
Primul pas de actiune pentru asigurarea unei dezvoltari durabile la nivel individual este constientizarea efectului. In acest sens, exista o serie de instrumente de calcul a consumului individual de dioxid de carbon si energie, in functie de modul de viata si obiceiurile cotidiene. Printre acestea, site-ul pus la dispozitie de Comisia Europeana- www.mycarbonfootprint.eu, ce cuprinde sfaturi si instructiuni privind modalitati de reducere a impactului stilului de viata asupra mediului inconjurator, cu efecte directe asupra dezvoltarii durabile;
Pe cat posibil, cetatenii trebuie sa sustina si sa aleaga alternative ecologice de viata, precum:
Alegerea
celei mai curate modalitati de transport: tren, autobuz, bicicleta-pentru distante scurte;
Alegerea
autoturismului personal
trebuie sa ia in considerare nu numai confortul personal, ci si diminuarea
efectelor nocive asupra mediului, iar pe cat posibil sa se aleaga un autoturism
cu consum redus de combustibil si emisii reduse de dioxid de carbon;
Inlocuirea
becurilor standard cu becuri economice permite economisirea pana la 80% mai putin curent
la aceeasi intensitate a luminii;
Adaptarea
intensitatii iluminatului la necesarul efectiv aduce o economie de pana la 30%;
Reductoarele
de debit, montate inaintea
robinetelor de apa sau ca parte intermediara a unei armaturi;
Ajustarea
temperaturii camerei:
coborarea temperaturii camerei cu 1º C aduce o economie a costurilor de energie
de 6%;
Aerisirea
cu regularitate a corpurilor de incalzit: aerul in circuitul de incalzire poate creste
costurile de incalzire cu pana la 15%;
Izolare
termica a locuintei (izolarea
peretilor exteriori, a acoperisului si pivnitei, folosirea geamurilor
protectoare) poate economisi pana la 40% din necesarul de energie;
Se
sugereaza curatarea chimica a hainelor doar atunci cand este absolut necesar,
intrucat produsele utilizate contribuie in mod direct la poluarea mediului si
cresc consumul de energie pentru neutralizarea lor; In acest sens, se recomanda
evitarea substantelor de curatare ce contin compusi organici volatili;
Utilizarea
materialelor reciclabile: hartie, sticla, etc
Implicarea activa, prin alegerile de consum a cetatenilor in dezvoltarea tehnologica in vederea reducerii impactului asupra mediului si promovarea dezvoltarii durabile:
Raportarea
la clasele economisirii de energie si eficienta energetica a aparatelor
electrocasnice: aparatele casnice (masina de spalat, frigiderele, etc) sunt
marcate cu eticheta unitara de energie
EU. "A", ceea ce inseamna ca aparatul are un consum de energie scazut;
la clasa G consumul fiind foarte
ridicat.
Alegerea
autoturismului pentru un stil de condus "inteligent", ce vizeaza adaptarea
vitezei de mers si controlul consumului, anticiparea evenimentelor in trafic,
ascultarea muzicii intr-o tonalitate joasa si linii melodice placute;
Alegerea
culorii autoturismului poate fi un element de securitate in trafic: masinile in
culori deschise sunt mai vizibile in trafic: argintiul este considerata cea mai
"sigura" culoarea, fiind urmata de alb, galben, rosu si albastru;
Petrecerea timpului liber prin activitati ce sustin dezvoltarea durabila si protejeaza mediul inconjurator:
Alegerea
destinatiilor turistice "naturale", fara aglomerari urbane si trafic
congestionat, ce ofera facilitati de distractie in aer liber si cu activitati
neconsumatoare de energie: sport, drumetii, etc
Cresterea
consumului de alimente produse ecologic, de fermieri , fara conservanti,
aditivi si fara utilizarea pesticidelor. In acest mod, nu doar alimentele vor
asigura un nivel de viata mai sanatos, dar alegerea consumului va permite
sustinerea micilor intreprinzatori traditionali din zona;
Un
instrument important de diferentiere a produselor sustenabil realizate este
eticheta "Fair Trade", ceea ce semnifica faptul ca in procesul de productie
s-au luat toate masurile pentru limitarea consumului de energie si protectia
mediului inconjurator;
Cultivarea
plantelor in gradina personala adaptate zonei de resedinta, in acest fel
asigurandu-se atat echilibrul ecologic, cat si conditiile propice pentru
stabilizarea mini-ecosistemelor (in gradina vor creste si insecte sau mici
animale specifice zonei);
Debarasarea de vicii si adoptarea unui stil de viata sanatos: Fundatia "Clean Air for Europe" a realizat un studiu privind gradul de sanatate al europenilor si a constatat ca in anul 2000 350 000 de europeni au murit prematur datorita viciilor lor: alcool, fumat, lipsa exercitiilor fizice, abuz de droguri, mancare nesanatoasa (de tip "junk food"):
Practicarea
oricarui tip de miscare este bine venita: urcarea scarilor, mersul cu bicicleta
la servici, plimbari de seara
Echilibrarea
dietei zilnice si alegerea alimentelor sanatoase si ecologice;
Reducerea
dulciurilor sau a indulcitorilor artificialor, a bauturilor acidulate si de
sinteza;
Reducerea
sau stoparea fumatului;
Reducerea
stresului: o jumatate de ora pe zi in care faceti ceea ce va place este
considerata a fi un bun instrument de reducere a stresului;
Reducerea
consumului de alcool;
Cresterea gradului de socializare si implicare a cetatenilor:
Invatarea
lucrurilor noi: perfectionarea hobby-urilor, elemente de cultura si
civilizatie, limbi straine, etc
Participarea
in actiuni de voluntariat sau predarea unor notiuni bine stapanite catre cei
mai putin avantajati: imigranti, persoane cu dizabilitati, tineri, etc
CAPITOLUL 6
Bune practici europene in domeniul asigurarii dezvoltarii durabile la nivel transfrontalier. Experiente de succes in zona transfrontaliera Dolj-Vidin.
Conceptul de dezvoltare durabila la nivel transfrontalier presupune indeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia Europeana de dezvoltare durabila, in contextul armonizarii cadrelor legislative si institutionale si confruntarii cu aspectele privind mobilitatea fortei de munca si impactul de mediu al activitatilor economice.
Exemplele de bune practici prezentate in cele ce urmeaza sunt proiecte dezvoltate de organisme publice si neguvernamentale, in vederea intensificarii eforturilor de armonizare si coerenta a politicilor de dezvoltare durabila.
1) Rheinfelden- "Agenda Locala 21 la nivel transfrontalier intre Germania si Elvetia"
localizare: Germania, Elvetia
Grup tinta: autoritati locale, societatea civila
Finantare: Uniunea Europeana, Guvernele Elvetiei si Germaniei, surse ale bugetelor locale
Tematica: educatie in domeniul protectiei mediului, informare si participare publica
Obiective:
v Imbunatatirea accesului la informatie
v Cresterea gradului de constientizare a populatiei asupra tematicilor abordate
Instrumente: evenimente care sa stimuleze participarea publica, abordari strategice integrate
Coordonare proiect: Langenbruck Ökozentrum (Ecocenter)- Elvetia, Institutul de Cercetare in domeniul mediului Tübingen- Germania
Descriere:
Proiectul urmareste cooperarea in domeniul dezvoltarii durabile, prin planificare, identificarea obiectivelor comune la nivel public si privat, local, regional si international, intre doua comunitati situate pe malul raului Rin- orasele Rheinfelden din Elvetia si Germania. Abordarea s-a bazat pe conceptul de dezvoltare durabila promovat in 1992 la Conferinta pentru Mediu si Dezvoltare a Natiunilor Unite din Rio de Janeiro, urmarind dezvoltarea echilibrata a celor doua comunitati din punct de vedere economic, social si de protectie a mediului.
Strategia de dezvoltare durabila elaborata de cele doua comunitati a fost denumita "Drumul nostru catre secolul 21" (finalizare 1999) si a cuprins urmatoarele obiective:
Sustinerea consultarilor publice comune in cele doua comunitati de pe malul Rhin-ului
Implementarea armonizata a obiectivelor strategice de dezvoltare durabila;
Dezvoltarea de proiecte comune pentru dezvoltare durabila;
Evaluarea si monitorizarea gradului de atingere a obiectivelor de catre fiecare din cele 2 Consilii Locale.
Proiectul a cuprins mai multe faze de implementare:
a) Pregatirea initiativelor de cooperare (1998- 1999)
b) Identificarea obiectivelor si proiectelor strategice comune (1999-2000)
o Rheinfeld- o mai buna cunoastere a stilurilor diferite de viata
o Munca in Rheinfeld- spatiu deschis inovarii
o Rheinfeld- A trai impreuna in diversitate
o Mobilitatea in Rheinfeld
o Educatia- orientare catre viitor
o Rheinfeld- o bucata de lume
c) Stabilirea masurilor ce trebuie adoptate pentru atingerea acestor obiective (2000-2001)
d) Implementare (2001-in prezent)
Principalele tematici pentru care au fost concentrate eforturile de cooperare transfrontaliera si armonizare intre cele doua comunitati au avut in vedere:
educatia fara frontiere
mobilitatea persoanelor si a fortei de munca
dezvoltare urbana, in contextul pastrarii identitatii arhitecturale;
conditiile de munca si de viata in regiune;
oportunitati de cooperare si dezvoltare a serviciilor pentru cetateni intre cele 2 comunitati;
o mai buna intelegere a stilului de viata a celor 2 comunitati.
Actiunile de comunicare si informare au cuprins atat mese rotunde si dezbateri publice, cat si constituirea unui Parlament al tinerilor sau dezbateri in randul copiilor, astfel incat obiectivele stabilite au cuprins ideile si doleantele tuturor categoriilor de locuitori. De asemenea, a fost elaborata o pagina de internet bilingva a proiectului, deschisa observatiilor si sugestiilor locuitorilro din cele doua comunitati.
Cele peste 60 de idei de proiecte au fost grupate in 2 clase si 6 categorii, in functie de tematica abordata, dupa cum urmeaza:
A) Tematici transfrontaliere:
Educatie
Transport
Integrarea in civilizatia europeana si mondiala
B) Tematici de dezvoltare urbana:
Conditii de munca si viata
Dezvoltare urbana
O mai buna intelegere si comunicare intre cele doua comunitati
Rezultate si impact:
In anul 2001 a fost adoptat de catre consiliile locale ale celor doua comunitati "Planul de Actiune pentru dezvoltarea durabila", sarbatorit printr-un festival cultural organizat in comun de cele doua orase de pe malul Rhin-ului.
2) Centrul pentru Studii Transfrontaliere
https://www.crossborder.ie/index.php
Centrul pentru Studii Transfrontaliere (Irlanda) a fost infiintat in 1999, cu sedii in Dublin si Armagh, avand drept scop cercetarea si dezvoltarea programelor de cooperare in domeniul educatiei, instruirii, sanatatii populatiei, mediul de afaceri, administratie publica, comunicatii, agricultura si mediu in zona granitelor Irlandei.
In vederea indeplinirii scopului sau, Centrul a initait o serie de actiuni de informare, in cooperare cu organisme de cercetare, de invatamant si autoritati publice din statele vecine Irlandei, precum:
Sistemul de informare in zona
transfrontaliera BorderIreland- www.borderireland.info:
o Furnizeaza informatii privind conditiile de viata, munca si studiu in zonele de granita ale Irlandei si regiunile transfrontaliere ale statelor vecine;
o Furnizeaza date privind mediul economic, oportunitati de afaceri, etc in zona transfrontaliera;
o Stimuleaza discutii si dezbateri publice pe tematici transfrontaliere;
o Prezinta si promoveaza organismele publice si neguvernamentale din zona transfrontaliera.
Sistemul de informare BorderPeople- www.borderpeople.info-
spatiu destinat informarii populatiei
din zona transfrontaliera privind mobilitatea persoanelor (conditii de munca,
de trai si studiu), oportunitati privind locuri de munca si burse de studiu,
etc
Proiect Scoala de vara privind imigratia,
emigrarea, rasismul si sectarismul (2006-2008), finantat de Programul UE pentru
Pace si Reconciliere:
o Proiectul s-a axat pee informarea copiilor asupra culturilor si valorilor protestante si catolice, urmarind intelegerea modului de viata a imigrantilor din regiunile transfrontaliere si cresterea gradului de toleranta fata de acestia;
o In cadrul proiectului au fost cuprinsi aproape 300 de copii, cu varste cuprinse intre 9-14 ani din 12 scoli protestante si catolice - 6 din Antrim si Londonderry, respectiv 6 din Louth si Monaghan
o Aceste scoli sunt grupate in vederea desfasurarii de activitati comune, grupurile fiind coordonate de scoli catolice sau protestante;
o Pentru prima perioada de derulare a proiectului au fost elaborate materiale adresate copiilor si profesorilor, workshop-uri si tabere comune ale copiilor cuprinsi in proiect.
3) Cooperare Letonia-Lituania in combaterea efectelor inundatiilor
Coordonator proiect: Consiliul Local Jelgava (Letonia)
Parteneri: Consiliul Local Siaulia (Lituania), Consiliul Districtual Jelgava (Letonia)
Valoare proiect: 223 872 Euro
Surse finantare: Comisia Europeana, Directoratul de Mediu, prin Programul de sprijinire a proiectelor pilot transfrontaliere in domeniul situatiilor de urgenta
Dura aproiect: 27 luni
Descriere proiect:
Proiectul urmareste dezvoltarea de strategii si masuri de actiune comune pentru identificarea potentialelor pericole de inundatii si combaterea acestora, in vederea cresterii sigurantei cetatenilor din zona transfrontaliera, protejarea vietii si a eco-sistemelor.
Activitatile principale ale proiectului au in vedere:
i. Activitatea 1: Elaborarea Cadrului Comun de Cooperare
a. Proceduri si standarde comune de actiune si salvare in caz de inundatii
b. Elaborarea manualului de operatiuni in engleza, lituaniana si letona
ii. Activitatea 2: Schimburi mutuale si europene de experienta in domeniul situatiilor de urgenta
a. Vizite de studiu in Suedia, Germania, Danemarca
b. Seminarii internationale si dezbateri
iii. Activitatea 3:
a. Infiintarea si organizarea unei echipe de interventie transfrontaliera pentru situatii de urgenta
b. Elaborarea programului comun de pregatire a personalului in domeniul situatiilor de urgenta la nivel transfrontalier
c. Organizarea unor echipe locale transfrontaliere pentru actiune in cazul situatiilor de urgenta
d. Seminarii de instruire pentru echipele locale astfel infiintate
iv. Activitatea 4: Actiuni de constientizare a populatiei
a. Prezentari in mass-media a initiativei si actiunilor proiectului
b. Elaborarea si diseminarea materialelor informative
c. Campanii de constientizare adresate tinerilor locuitori din zona transfrontaliera
4) "Romii doljeni, cetateni europeni"
Promotor proiect: Consiliul Judetean Dolj
Parteneri: Consiliului Local al Municipiului Craiova; Directia Publica Comunitara de Evidenta a Persoanelor Dolj; Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor Craiova; Centrul European pentru Promovarea si Integrarea Romilor; Asociatia Centrul Tinerilor Romi "Amaro Sumo"; Asociatia "Al Rromengo Andoa Cem" pentru Protectia Drepturilor Romilor din Romania; Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania; Asociatia Calafat-Romi; Asociatia mestesugarilor, artistilor si comerciantilor rromi "Amari Baht" - Norocul Nostru; Asociatia "Uniunea romilor din Craiova si judetul Dolj"; Centrul pentru Promovarea Tinerilor Romi; Sindicatul liber al Romilor din Municipiul Craiova.
Valoare proiect: 55.000 de Euro
Finantare: Programul - PHARE 2005 - Accelerarea implementarii Strategiei Nationale pentru Imbunatatirea situatiei Romilor
Durata proiect: 12 luni (2008-2009)
Localizare: Romania, judetul Dolj, orasul Craiova, cartierele Hanul Rosu - Fata Luncii - Catargiu, Facai - Romanesti, Brestei - Cernele si localitatile Bailesti, Calafat, Filiasi, Segarcea, Amarastii de Jos.
Descriere proiect:
Obiectivul general: Imbunatatirea situatiei romilor din judetul Dolj in vederea promovarii incluziunii sociale a romilor care nu au acces la serviciile publice si pe piata muncii, din cauza lipsei actelor de stare civila si de identitate.
Obiectivele specifice:
Activitati principale:
constituirea si pregatirea grupurilor de lucru: constituirea grupurilor alcatuite din cate 2 facilitatori din randul celor 9 organizatii neguvernamentale, respectiv 18 persoane;
elaborarea materialelor de lucru (chestionare pentru intocmirea bazei de date a persoanelor fara acte de identitate si/ sau stare civila; materiale informationale pentru instruire facilitatorilor; pliante pentru campania de constientizarea populatiei de etnie roma);
pregatirea grupurilor de lucru in vederea desfasurarii activitatilor urmatoare.
Cei 18 facilitatori se vor deplasa in comunitatile identificate prin proiect, vor aplica chestionarele intocmite anterior, vor desfasura activitate de consiliere anterioara eliberarii actelor, pe baza cunostintelor acumulate in timpul activitatii de pregatire, vor intocmi o baza de date cu persoanele care nu au acte de identitate si/sau de stare civila in vederea pregatirii activitatii de eliberare a acestor acte.
Consiliere anterioare eliberarii actelor
Constientizare a cetatenilor cu privire la importanta actelor
Consiliere ulterioare eliberarii actelor de stare civila, identitate cu privire la drepturile si obligatiile referitoare la documentele obtinute, felul in care acestea trebuie pastrate si folosite in fata autoritatilor publice.
Rezultatele estimate:
v 3800 de chestionare completate cu datele privind actele de stare civila si de identitate
v o baza de date completa si actuala referitoare la situatia romilor fara acte de stare civila si de identitate din cele 8 comunitati de romi vizate de proiect;
v 9 grupuri de lucru (a cate 2 facilitatori fiecare) constituite si pregatite pentru desfasura activitati de consiliere si asistenta in comunitatile de romi;
v 935 certificate de nastere eliberate;
v 390 duplicate de certificate de casatorie eliberate;
v 1.270 carti de identitate eliberate;
v 4000 pliante informative privind eliberarea actelor de stare civila/identitate;
v 2 articole aparute in ziare locale;
v 60 participanti la conferintele de presa organizate;
v 1000 de participanti la sesiunile de informare a romilor din comunitatile de romi identificate prin proiect.
5) "Studiu pentru EcoIrigatii"
Promotor proiect: Fundatia "Actiunea Ecologica Româna" (Craiova, Dolj) - https://www.aer-fundatie.ro
Valoare proiect: 70 000 Euro, din care 88% finantare nerambursabila
Finantare: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, prin Programul PHARE CBC RO-BG 2005
Durata proiect: 11 luni
Localizare: zona agricola din regiunea transfrontaliera Dolj-Vratsa
Descriere proiect:
Obiectivul specific: protectia solului si subsolului din zonele de irigatii prin captarea si epurarea apei din Dunare pentru sustinerea culturilor agricole, în perioadele fara ploi suficiente
Grupuri tinta : Toti consumatorii de apa si produse agroalimentare zona transfrontaliera Dolj-Vratsa, respectiv 5.000.000 cetateni europeni.
Rezultate asteptate:
v studiu, cu analiza integrata, aplicatie-pilot si plan de masuri pentru realizarea irigatiilor fara afectarea calitatii produselor agricole si a fantanilor pentru apa locuitorilor din zona.
v constituirea a doua retele de colaborarea, in Dolj si Vratsa, pentru trecerea la irigatiile cu apa ecologizata, epurata la locul de folosinta .
v reducerea gradului de poluare al culturilor irigate (porumb, pepeni etc).
6) "E-ENVIRONMENT"
Promotor proiect: Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software (ARIES)- Filiala Oltenia
Parteneri: ARDBC Vidin, Asociatia Româna pentru Transfer Tehnologic si Inovare (AROTT)
Valoare proiect: 137 140 Euro
Finantare: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, prin Programul PHARE CBC RO-BG 2005
Durata proiect: 10 luni
Localizare: zona transfrontaliera Vidin Montana-Oltenia
Descriere proiect:
Obiectiv general: Dezvoltarea retelelor de mediu- organizatii si sisteme de informare comune, in vederea sprijinirii dezvoltarii infrastructurii de mediu transfrontaliere la nivel economic, prin cercetare-dezvoltare, ITC, automatizare
Obiective specifice: Cresterea gradului de constientizare a agentilor economice din zona transfrontaliera privind valoarea economica si sociala a resurselor de mediu, utilizarea rationala a acestora si dezvoltarea initiativelor comune de reducere a impactului activitatii economice asupra mediului inconjurator prin solutii de cercetare-dezvoltare, ITC, transfer transfer tehnologic si automatizare
Activitati principale :
Desfasurarea unei Campanii informationale si informatice, privind « Transfer tehnologic, cercetare-parghii pentru exploatarea rationala a resurselor de mediu si crestere economica », « Solutii ITC, electronica, automatizare la nivel sectorial, in domeniul utilizarii resurselor naturale, reducerea deseurilor si poluarii », «Instrumente financiare de implementare a solutiilor ITC, electronica, automatizare in domeniul utilizarii resurselor naturale, reducerea deseurilor si poluarii », prin:
a) intalniri directe in Craiova, Slatina, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Filiasi, Vidin, Montana, Belogradchik,
b) portal E-ENVIRONMENT
c) campanie in mass-media locala si regionala
Organizarea si infiintarea Asociatiei Transfrontaliere E(quilibrum)-Environment;
Realizarea centrului virtual pentru gestionarea situatiilor de criza si prevenirea factorilor de risc - portal;
4. Conferinta Regionala Transfrontaliera E-Environment, desfasurata la Craiova;
Rezultate estimate :
- 160 de agenti economici si reprezentanti ai domeniului cercetare, transfer tehnologic, ITC informati si constientizati asupra solutiilor de mediu;
- minim 500 utilizatori ai portalului E-Environment si beneficiari ai solutiilor centrului virtual;
- proiecte de mediu identificate prin studiul realizat;
- o asociatie romano-bulgara constituita
7) Vidin: Castelul Baba Vida- "O poarta catre milenii"
Promotor proiect: Municipalitatea Vidin
Localizare: Municipalitatea Vidin, districtul Vidin, Bulgaria
Descriere proiect:
Obiectiv general: utilizarea optima a potentialului cultural, istoric si spiritual a Castelului baba Vida, in vederea dezvoltarii turismului
Scopul proiectului: conservarea, restaurarea si includerea in circuitul turistic a Castelului baba Vida
Impact transfrontalier:
- consolidarea legaturilor culturale si cooperarii in europregiune;
- stimularea turismului transfrontalier cu Romania si Iugoslavia
Initiativa proiectului a apartinut Uniunii Artistilor Bulgari, in anul 2000, prin identificarea obiectivelor culturale si de patrimoniu din districtul Vidin si promovarea modalitatilor de revitalizare a vietii culturale transfrontaliere.
Activitati:
v restaurarea constructionala si arhitecturala a castelului
v cercetari arheologice in vederea refacerii istoriei arhitecturale a locatiei (antichitate, evul mediu)
v realizarea lucrarilor de recosntructie, izolatie si refacere a locatiei
v conservarea constructiilor originare ale castelului
v amenajarea spatiilor muzeale, a salilor de expozitie, modalitatilor alternative d epetrecere a timpului liber pentru copii, centru de informare turistica;
v organizarea programelor artistice anuale: teatru de vara, evenimente literare, festivaluri si evenimente culturale ale euroregiunii;
Rezultate:
conservarea si restaurarea castelului, includerea sa in circuitul turistic;
crearea cadrului de vizitare si expunere vestigiilor arhitecturale;
constituirea si dotarea facilitatilor turistice: teatru de vara, centru de informare turistica, etc
dezvoltarea potentialului turistic si cultural al zonei: studiouri pentru artisti locali, workshop-uri, etc
stimularea relatiilor locale si internationale in domeniul turismului cultural
crearea de noi locuri de munca in sectorul turismului cultural: 30 de locuri de munca dupa finalizarea proiectului, 60 de locuri de munca in perioada de implementare (inclusiv experti arheologi si culturali)
CAPITOLUL 7
Efecte si impact pe termen mediu si lung
Efectele si impactul actiunilor dezvoltate de agentii economici, societatea civila si cetatenii din zona transfrontaliera Dolj-Vidin in contextul dezvoltarii durabile pot fi clasificate si estimate, in functie de principalele obiective stabilite de Uniunea Europeana in Strategia de Dezvoltare Durabila. Aceste efecte sunt caracterizate de intensitati diferite, in functie de agentul generator (mediu economic, societate civila, cetatean), fiind resimtite la intervale temporale diferite.
1) ENERGIE
Acest domeniu va putea fi imbunatatit prin eforturile de retehnologizare si modernizare a societatilor comerciale, mari consumatoare de energie, in primul rand, dar si prin programele nationale de eficientizare si securitate energetica. Pe baza unor politici nationale si a unor strategii energetice la nivel regional si local se va promova modernizarea sistemelor de cogenerare si incalzire urbana prin folosirea unor tehnologii de inalta eficienta. Reabilitarea energetica a circa 25% din fondul de cladiri multietajate va asigura obtinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor de dioxid de carbon si reducerea facturilor energetice la nivelul consumatorilor. Se va pune in aplicare un nou sistem de asistenta sociala, uniform si directionat, care sa asigure cadrul necesar de coordonare intre diverse autoritati pentru reformarea sistemului actual de subventii pentru energie si ajutoare pentru consumatorii vulnerabili. O atentie speciala se va acorda politicii energetice rurale, urmarindu-se modernizarea sistemelor de incalzire eco-eficienta a locuintelor si de alimentare cu energie la costuri suportabile.
Prin incurajarea selectiva a investitiilor se va asigura punerea in functiune a unor noi capacitati de producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si poluante si asupra sigurantei de functionare a sistemului energetic national.
In acest fel, Romania isi va indeplini obligatiile de stat membru in domeniul energetic, respectiv:
Reducerea, pana in 2020, cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon la nivelul UE
cresterea, in acelasi interval de timp, cu pana la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile in totalul consumului energetic,
cresterea eficientei energetice cu 20%
De asemenea, societatea civila, prin actiunile de informare, constientizrae si proiecte pilot pe tematica energetica, va contribui in mod direct la:
stimularea utilizarii de catre agentii economici a sistemelor energetice putin consumatoare si stimularea transferului de tehnologie
implementarea sistemelor alternative de furnizare a energiei (sisteme eoliene, geotermale, panouri solare sau celule fotovoltaice).
Impactul direct, pe termen scurt, la nivelul zonei transfrontaliere Dolj-Vidin se va concretiza in:
cresterea numarului de agenti economici si a investitiilor in domeniul producerii energiei curate - celule fotovoltaice, sisteme eoliene si geotermale, panouri solare;
stimularea cercetarii in domeniul energetic si a transferurilor de tehnologie curata
modernizarea sistemului de incalzire urbana si retehnologizarea acestora;
Pe termen mediu, impactul la nivelul zonei transfrontaliere se va concretiza in:
reducerea emisiilor de dioxid de carbon, prin reducerea capacitatii de productie a energiei in sistem clasic
cresterea gradului de informare si educare a cetatenilor in domeniul energetic - economii de energie, solutii de eficientizare, etc
cresterea cantitatii de energie furnizata si consumata din surse regenerabile
2) Transport durabil
Sistemul de transport in zona transfrontaliera Dolj-Vidin va cunoaste imbunatatiri in principal ca urmarea a investitiilor in modernizarea rutelor de transport existente, dezvoltarea sistemelor de transport intermodale si promovarea transportului feroviar si fluvial, o oportunitate evidenta ce trebuie valorificata de agentii economici din regiune.
Romania si-a stabilit ca obiectiv national (termen- 2013) "promovarea unui sistem de transporturi care sa faciliteze miscarea in siguranta, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel national si international, in conformitate cu standardele europene". In acest sens, atingerea acestui obiectiv va putea fi realizata pe urmatoarele cai:
ajustarea treptata a structurii transporturilor prin transferul echilibrat al unei parti din transportul rutier spre celelalte moduri de transport;
Modificarea progresiva a structurii PIB prin reducerea sectoarelor material- intensive (industriile extractive de minereuri, siderurgia si petrochimia), care necesita cantitati mari de materiale transportate si consuma multa energie, in favoarea celor cu valoare adaugata mare si consumuri materiale si energetice mai reduse (serviciile, industriile prelucratoare etc.);
Modificarea structurii productiei de energie electrica ca urmare a valorificarii unor surse regenerabile de energie (eoliana, solara, biomasa, geotermala, micro-hidro), a extinderii energeticii nucleare (dublata in 2008, cu perspectiva construirii altor doua unitati in urmatorii 7-9 ani) si a diminuarii ponderii centralelor termoelectrice care sunt mai poluante si necesita transportul unor cantitati mari de combustibil (carbune, pacura), uneori pe distante mari;
Reducerea consumurilor specifice de materiale si energie in toate sectoarele productive ale economiei, cu efecte asupra volumurilor transportate, ca urmare a programelor de crestere a competitivitatii si performantelor manageriale.
La nivel zonei transfrontaliere Dolj-Vidin, efectele pe termen scurt vor fi determinate de stimularea sectorului de servicii logistice si de transport (prin realizarea podului Calafat-Vidin si punerea in functiune a punctului de trecere al frontierei Rast-Lom), crearea de noi locuri de munca in acest sector si cresterea mobilitatii fortei de munca.
Pe termen mediu si lung, efectele acestor masuri vor fi concretizate prin cresterea nivelului de viata si al gradului de dezvoltare la nivel regional, zona Dolj-Vidin constituindu-se ca important punct modal in circulatia marfurilor si persoanelor din estul Comunitatii Europene.
3) Productie si consum durabile
In Romania exista un dezechilibru structural in ceea ce priveste consumul alimentar al populatiei precum si deficiente de ordin calitativ in productia si comercializarea alimentelor. Totodata, sectorul agricol, desi dispune de conditii naturale deosebit de favorabile pentru acoperirea cel putin a necesarului de consum intern, nu asigura accesul intregii populatii la o alimentatie rationala, iar preturilor unor produse alimentare nu sunt accesibile grupurilor vulnerabile.
Autoconsumul alimentar este ridicat, in special in zonele rurale, iar pentru aprovizionarea oraselor se importa unele alimente de baza.
Pentru perioada 2008-2013 se propune stimularea dezvoltarii unor categorii de servicii care pot avea un impact pozitiv major asupra cresterii productivitatii resurselor si a eco-eficientei, cu efect de multiplicare in alte sectoare economice:
cercetarea tehnologica in scopul reducerii consumurilor materiale si energetice pentru produse si procese;
expertiza si consultanta pentru utilizarea eco-eficienta a fondurilor disponibile pentru investitiile destinate modernizarii infrastructurilor si proceselor de productie;
operatiuni de marketing pentru cresterea eficientei achizitiilor, inclusiv a achizitiilor publice pe criterii ecologice (Green Public Procurement), si valorificarea optima a bunurilor si serviciilor produse in Romania pe nisele cele mai favorabile.
Se are in vedere aplicarea unor masuri stimulatorii pentru cresterea semnificativa a calitatii serviciilor furnizate pe piata unica a UE ca element determinant al perceptiei competitivitatii de tara. Dezvoltarea serviciilor in mediul rural (comerciale si financiare, de consultanta agricola si edilitara, transport si agroturism, medicale si sanitar-veterinare etc.) va permite valorificarea unei surse suplimentare pentru cresterea PIB prin atragerea unei parti din populatia ocupata in agricultura (care reprezinta 30,5% din populatia activa dar contribuie la PIB cu mai putin de 9%). Aceasta va conduce in acelasi timp la cresterea veniturilor populatiei din mediul rural si poate crea premise pentru reducerea ponderii agriculturii de subzistenta in favoarea fermelor agricole comercial viabile.
Zona transfrontaliera Dolj-Vidin va putea transforma dezavantajul legat de caracterul preponderent agrar intr-o reala oportunitate de dezvoltare. Astfel, pe termen scurt, principalele efecte vor fi reprezentate de cresterea gradului de instruire si pregatire al intreprinzatorilor in domeniul agriculturii ecologice. Pentru obtinerea acestui efect, un rol deosebit de important il vor avea organizatiile neguvernamentale si centrele de instruire, care prin valorificarea oportunitatilor de finantare oferite de Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane, vor putea:
sa dezvolte cursuri de formare si instruire a intreprinzatorilor din mediul rural;
sa realizeze programe de promovare si marketing a produselor agricole ecologice realizate in regiune;
sa stimuleze coopeararea dintre agentii economici si intreprinzatorii romani si bulgari in domeniul produselor ecologice;
sa stimuleze si sa creeze cadrul de cooperare si schimburi comerciale intre domeniul agriculturii ecologice din zona transfrontaliera Dolj-Vidin;
sa instruiasca si sa consilieze intreprinzatorii agricoli in domeniul certificarii produselor agricole ecologici;
sa realizeze programe de informare si constientizare a populatiei in vederea cresterii consumului de produse ecologice.
In ceea ce priveste impactul pe termen lung, zona transfrontaliera Dolj-Vidin va putea cunoaste o reala dezvoltare economica, cu efecte directe asupra cresterii nivelului si calitatii vietii in regiune. Astfel, aceasta regiune va putea atrage investitii importante in vederea dezvoltarii sistemului de agricultura ecologica, respectiv a stimularii schimburilor comerciale cu distribuitori din vestul Comunitatii Europene, largindu-si aria de distributie.
4) Conservarea si gestionarea resurselor naturale
Romania a stabilit ca obiectiv national, cu orizont de indeplinire 2013 : "reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a conceptului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste". Programul Operational Sectorial de "Mediu" al Romaniei 2007-2013, aprobat de Comisia Europeana in iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu celelalte programe finantate din fonduri europene si nationale si vizeaza conformitatea cu directivele UE in materie, reflectand in acelasi timp interesele nationale.
Investitiile de mediu pot contribui la dezvoltarea economiei transfrontaliere prin:
contributia directa la dezvoltarea durabila a economiei,
stimularea inovarii si transferului de tehnnologie
furnizarea de noi locuri de munca in regiune
Un mediu de calitate si mentinerea caracterului actual divers si distinct al zonei transfrontaliera Dolj-Vidin sunt importante pentru regenerarea sa economica, aspecte deosebit de important pentru politicile de investitie, turism si prevenirea migratiei fortei de munca de inalta calificare, prin oferirea unui standard de viata ridicat.
Marea biodiversitate a zonei transfrontaliere presupune existenta a numeroase resurse exploatabile, in special pamant arabil si pasuni, paduri, resurse minerale si apa. Cea mai mare provocare de dezvoltare a zonei o reprezinta nevoia de a atinge un echilibru rezonabil intre dezvoltarea socio-economica, conservarea deosebitei mosteniri naturale si culturale existente, in contextul indeplinirii cerintelor UE referitor la mediu, inclusiv prin asigurarea sistemelor de utilitati in domeniu.
Societatea civila- organizatiile neguvernamentale vor avea un rol deosebit in facilitarea unei mai bune intelegeri a protectiei mediului si pentru diminuarea riscurilor de mediu, care probabil vor creste in contextul intensificarii activitatilor economice din zona transfrontaliera tinta, procesul comun de constientizare a populatiei sustinand astfel protejarea si sporirea resurselor mediului. Cresterea gradului de constientizare in ceea ce priveste protectia mediului si comportamentul prietenos pentru mediu este o baza pentru dezvoltarea durabila si deci un element cheie in dezvoltarea zonei transfrontaliere. Resursele naturale comune folosite in mod eficient si protejate acum si in viitor sunt una dintre conditiile pentru o dezvoltare sustinuta a ariei eligibile.
In regiunea transfrontaliera Dolj - Vidin, au fost identificate urmatoarele probleme:
existenta unor pierderi materiale si umane semnificative in perioada 2005-2007 datorate dezastrelor; inexistentei unui sistem armonizat, comun, de monitorizare, informare si avertizare in cazul producerii unor calamitati naturale sau poluari accidentale;
slaba viteza de reactie a autoritatilor locale si regionale romano-bulgare in cazul producerii unor dezastre naturale, precum si slaba avertizare in timp util a populatiei;
existenta unui flux informational deficitar intre factorii interesati din regiunea transfrontaliera cu privire la situatiile de urgenta;
dotarea precara cu echipamente specifice care sa monitorizeze, sa informeze, sa previna sau sa alarmeze rapid si eficient in situatii de urgenta determinate de producerea dezastrelor;
pregatirea preventiva insuficienta a populatiei cu privire la pericolele la care ar putea fi expusa, masurile de autoprotectie, mijloacele de protectie puse la dispozitie, si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta generata de producerea de calamitati naturale si poluari accidentale.
De asemenea, chiar daca este vorba de simpla utilizare a solului sau, intr-o perspectiva mai globala, de tot ceea ce tine de activitatea umana spatializata, atat la nivel economic cat si la nivel social sau cultural, exista un anumit numar de actiuni de dezvoltat in perspectiva, in domeniul amenajarii teritoriului:
punerea in practica a politicilor concertate referitoare la gestiunea transfrontaliera a solului, inclusiv a celor degradate, si la armonizarea planurilor de ocupare a solurilor de o parte si de alta a frontierei;
studii globale asupra structurii socio-economice a spatiului transfrontalier si, in paralel, studii sectoriale in cadrul proiectelor;
crearea unui atlas dinamic, ingloband intre altele, proiectele comune ale marilor infrastructuri transfrontaliere, in materie de transporturi, telecomunicatii, sanatate, formare.
Este cunoscut faptul ca abordarea amenajarii teritoriului tinde sa inglobeze celelalte abordari sectoriale. Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie:
globala- coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat;
functionala- sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune;
prospectiva- trebuie sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale, sa tina seama de acestea in aplicare;
democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor.
5) Sanatate publica
Obiectivul national al Romaniei privind sanatatea publica este de a "realiza efectiv accesul egal al cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza; de a creste calitatea vietii prin imbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical; apropierea de indicatorii de sanatate si demografici ai tarilor din nucleul central al UE in acelasi timp cu scaderea patologiei specifice tarilor subdezvoltate".
Acest deziderat va putea fi atins prin dezvoltarea infrastructurii medicale si a serviciilor sanitare la nivelul responsabilitatii autoritatilor publice locale si centrale, modernizarea acestora.
ONG-urile vor avea un rol deosebit de important in dezvoltarea programelor de informare si constientizare a populatiei din zona transfrontaliera Dolj-Vidin asupra modalitatilor de protejare a sanatatii, planning familial, etc
Impactul asupra sectorului sanatatii publice in contextul dezvoltarii durabile, pe termen lung, va fi consecinta directa a imbunatatirilor sectoarelor adiacente- transport, utilizarea, energiei, consum durabil, etc. Per ansamblu, sanatatea publica se va imbunatati prin:
o
mai buna siguranta a transportului ve determina scaderea numarului de accidente rutiere si a numarului de
morti datorate acestei cauze;
o
mai buna constientizare a populatiei asupra modalitatilor de protectie (utilizarea centurilor de siguranta,
limitarea vitezei, conducerea sub influenta alcoolului, etc) va determina, de
asemenea, reducerea numarului de accidente rutiere;
cresterea
calitatii serviciilor de transport public persoane va determina cresterea sigurantei in transport;
dezvoltarea
tehnologiilor si cercetarea vor deteremina imbunatatirea
conditiilor de munca si reducerea afectiunilor legate de locul de munca al
populatiei din zona transfrontaliera Dolj-Vidin;
imbunatatirea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, prin proiecte finantate de fondurile structurale
va determina imbunatatirea sanatatii populatiei si reducerea riscului de
aparitie al bolilor infectioase in randul populatiei;
cresterea
gradului de informare al populatiei asupra riscurilor de sanatate (fumatul, abuzul de alcool, lipsa
activitatii fizice, etc) va contribui la dezvoltarea unui sistem de viata mai
sanatos in randul populatiei din zona transfrontaliera Dolj-Vidin si la
scaderea riscului de aparitie al afectiunilor inimii;
dezvoltarea
sistemului de agricultura ecologice va permite o mai buna alimentatie a
populatiei, conducand, pe termen lung, la imbunatatirea starii de sanatate a
acestora;
cresterea gradului de sanatate in randul
copiilor si al tinerelor mame va fi o consecinta directa a programelor de informare si planning familial dezvoltate de
societatea civila si autoritatile responsabile in domeniu, cat si al ameliorarii si diversificarii
infrastructurii de sanatate si servicii sociale;
Incluziunea sociala, demografia si migratia
Conjugarea masurilor de dezvoltare durabila la nivelul autoritatilor publice si al agentilor economici din zona transfrontaliera Dolj-Vidin va contribui in mod direct la crearea de noi locuri de munca, stoparea migratiei angajatilor calificati in contextul cresterii oportunitatilor de angajare prin mobilitatea transfrontaliera, respectiv dezvoltarea unor conditii mai bune de viata pentru populatia din regiune, care sa sustina cresterea demografica si masurile de incluziune sociala.
Cresterea gradului de incluziune sociala in zona transfrontaliera Dolj-Vidin va fi o consecinta directa a actiunilor si programelor implementate de autoritati publice si organizatii neguvernamentale ce vor conduce pe termen mediu si lung la schimbarea conceptiei si abordarilor sociale privind persoanele cu dizabilitati, persoanele din grupuri dezavantajate, etc
Principalele efecte a acestor actiuni sunt:
cresterea capacitatii de a ocupa un loc de munca si adaptabilitatii persoanelor slab calificate, a celor cu dizabilitati sau supuse riscului de excluziune sociala;
multiplicarea parteneriatelor intre autoritatile publice, sectorul privat si initiativele cetatenesti in sprijinul actiunii sociale la nivelul comunitatilor;
extinderea serviciilor de consiliere si informare, schimbul de experienta si bune practici;
diversificarea instrumentelor si metodelor adecvate pentru furnizarea serviciilor sociale in forme flexibile, inclusiv pentru ingrijirea in cursul zilei a copiilor, persoanelor in varsta sau cu dizabilitati;
dezvoltarea programelor de formare pentru specilistii implicati in sistemul serviciilor sociale (lucratori sociali, asistenti personali si comunitari, mediatori familiali si sanitari, asistenti maternali, personal din institutii rezidentiale);
dezvoltarearea programelor specifice, inclusiv stimulente pentru angajatori, in vederea integrarii sau reintegrarii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile, in special a populatiei rome, persoanelor cu dizabilitati si tinerilor peste 18 ani care au parasit sistemul de stat de protectie a copilului;
crearea masurilor de sprijin social pentru crearea unuor noi locuri de munca protejate in intreprinderi;
multiplicarea initiativelor transnationale si a parteneriatelor la nivel european vizand dezvoltarea resurselor umane si crearea unei piete a muncii inclusive;
crearea si implementarea unor programe comune pentru promovarea ocuparii si a unor metode noi pentru combaterea discriminarii si inegalitatilor pe piata muncii;
dezvoltarea parteneriatelor intre angajatorii si ONG-urile romane si bulgare pentru promovarea schimbului de experienta in privinta adaptarii formarii profesionale la noile tehnologii;
transfer de expertiza privind incluziunea si ocuparea somerilor de lunga durata in zona transfrontaliera Dolj-Vidin;
7) Saracia globala
Grupurile sociale cu risc disproportionat de mare de saracie, identificate in zona transfrontaliera Dolj-Vidin sunt: taranii si somerii, persoanele lipsite de educatie sau cu educatie scazuta (cel mult 8 clase), familiile cu mai mult de doi copii, rromii, rezidentii din mediul rural si persoanele din regiunile NE, SE si SV.
Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale din cadrul Guvernului Romaniei a coordonat infiintarea de comitete judetene, ce au misiunea a elabora, implementa si monitoriza planuri judetene pentru combaterea saraciei. Principalele efecte urmarite, prin intermediul acestor strategii si planuri se refera la:
v eradicarea fenomenului copiii strazii, prin:
o dezvoltarea centrelor de primire/ de tranzit si actiuni stradale de strangere a copiilor abandonati;
o monitorizarea fenomenului si dezvoltarea centrelor de zi pentru copiii strazii;
o campanii de sensibilizare a opiniei publice;
o organizarea unor cursuri de educare pentru parintii care cersesc sau care au un risc ridicat de abandon al copiilor;
v asigurarea de locuinte pentru familiile fara adapost, prin intermediul urmatoarelor masuri:
o construirea locuintelor sociale
o construirea de locuinte pentru tineri
o construirea si dotarea asezamintelor de noapte, ca si centrele de necesitate pentru persoanele fara adapost
v accesul integral la invatamantul obligatoriu, prin dezvoltarea si implementarea:
o programelor de extindere a serviciilor educationale: cursuri suplimentare curriculei (orientare si consiliere scolara), includerea in procesul educational a populatiei care a abandonat sau care nu a urmat cursuri de invatamant
o programelor de scolarizare si alfabetizare a persoanelor care au abandonat scoala;
o programelor de suport pentru elevii defavorizati material sau/si social
o proiectelor de reabilitare si dotare materiala a scolilor, reabilitarea scolilor din mediul rural, generalizarea grupei pregatitoare si comasarea unitatilor scolare.
v implementarea sistemului judetean/local de servicii de asistenta sociala, respectiv:
o suport pentru tinerii postinstitutionalizati: asigurarea unei locuinte (in apartamente asistate, centre de tranzit, adaposturi temporare, de noapte, etc.) si asigurarea unui loc de munca.
o dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala pentru varstnici, de tipul:
servicii la domiciliu
servicii oferite in institutii de tip rezidential: infiintare sau reabilitare camine pentru varstnici, unitati medico-sociale, asezaminte de noapte
servicii de suport (gazduire/ingrijire) in regim de zi: mese zilnice, petrecerea timpului liber, consiliere juridica, etc
reduceri/gratuitati pentru anumite servicii: transport local, cantina sociala, magazine Economat
Saracia si excluderea sociala sunt o realitate si in Europa, unde fac numeroase victime. In ciuda inregistrarii unei noi cresteri economice in majoritatea statelor membre, cifrele sunt alarmante: saracia ameninta 16% din populatie, un european din cinci locuieste in conditii insalubre, unul din zece traieste intr-o familie in care toti membrii sunt someri, iar peste 15% dintre copii abandoneaza scoala.
Pentru a fi social- durabila, economia zonei transfrontaliere Dolj-Vidin trebuie sa aiba drept nucleu central al tuturor politicilor combaterea saraciei si a excluziunii sociale, promovarea sanselor egale pentru gospodarii si fiecare cetatean, precum si echitatea regionala in ceea ce priveste distributia de capital si de venituri.
SUMMARY
What do we understand by Sustainable Development?
The concept of sustainable development represents the attitude of present generation towards satisfying own needs while balanced consumption of resources. The most known and synthetic definition for sustainable development is "the capacity of the present generation to satisfy current living necessities without compromising the chances for surviving of future generations".
In 2001, European Council in Göteborg adopted the first European Union Strategy for Sustainable Development. The document has been continuously completed with specific objectives and actions in the context of the European enlargement.
Key objectives of the current European Strategy for Sustainable Strategy are:
Environment protection
Equity and social cohesion
Economic prosperity
Respecting European Union's international responsibilities
During the last 7 years of implementation and improvement of the sustainable development strategy, the European Commission has been monitoring the effects and impact generated in European society. The main challenges for Dolj-Vidin cross border area are:
Climate change and use of clean energy: reducing the impact of climate change, its costs and negative effects on the environment
Sustainable Transport: developing a transport system appropriate for the social, economic and environment needs, while reducing the negative impact on environment
Sustainable production and consumption: promoting efficient use of natural resources in consumption and production techniques and instruments
Preserving natural environment: improvement of natural resources management, avoiding over-consumption of resources and preservation of eco-systems;
Public Health: improvement of public health system, based on equal treatment of individuals, as well as public services;
Social inclusion, demography and labour force migration: creating an inclusive European society, based on solidarity among generations, better living conditions of the present generation being a pre-requisite for the survival of the next generation;
Reducing poverty and sustainable development policies: promoting sustainable development through trans-national and international European projects.
Analysing economic and social environment in Dolj-Vidin cross border zone, the following conclusion has been extracted:
v Strong points
Dolj and
Two European corridors cross
Dolj and
High biodiversity, due to the
High agricultural potential
Divers and rich natural resources, facilitating development of industrial businesses;
Good potential for agri-tourism and rural-tourism;
Municipalities
High qualified human resources, working in high industries (software, project engineering, automatization, etc)
2 international airports, good road and railway systems;
good development of education system: universities, research centres, etc
37 protected areas, 8 NATURA 2000 sites and 19 natural habitats;
v Week points
Poor development of rural areas: low incomes, un-developed socials ervices;
Environment issues regarding water, air and soil, due to extreme industrial activity;
High risk for floods;
Lack of motorways in the area, as well as direct railway system Romania-Bulgaria, week development of port infrastructure;
Poor development of water supply systems, sewerage systems, especially in rural areas;
Lack of information systems in rural areas, as well as low entrepreneurial culture;
Not enough management structures for protected sites;
Insufficient services and tourism promotion.
v Opportunities
European enlargement will increase cross-border and transit commerce;
Availability of new funding resources from structural funds;
Investment in Calafat-Vidin bridge and improved exploitation of Danube European transport corridor;
Increased regional accessibility by diversifying transit infrastructure;
Expansion of internet facilities and infrastructure;
Opportunities for ecological agriculture;
Potential for cluster development in complementary high-tech sectors;
Opportunities for development
of cruises and agri-tourism on the
v Threats
Most of the people live in rural areas;
Low productivity in agriculture;
Reduced incentives for investors and limited development of industrial sector;
Environment protection issues represent potential conflict matters for large industrial companies activating in the area in termo-electric, chemistry sector;
Youth migration towards large cities, which increased existing educational gap between rural and urban areas;
educational systems not correlated with labour market;
un-controlled tourism carried on in protected areas;
constant degradation of cultural and historical heritage,
Considering the above mentioned opportunities and characteristics of Dolj-Vidin cross border area, as well as the development strategies of Romanian South-West Region and Bulgarian North-West Region, there are 3 strategic sectors that must be developed:
i. transport, especially transport services
Opportunities:
existing port infrastructure and facilities in Rast-Lom
construction of Calafat-Vidin bridge and complementary transport infrastructure (railway)
investment perspectives for a new bridge in the area Bechet-Oreahovo
ii. energy, particular clean energy system
Using renewable energy sources is highly spreading in the world, in order to reduce the human dependency on fossil fuel and directly contribute to decrease of global warming, climate change and high protection of environment.
Advantages:
natural sources of energy are not exhaustible and are available at low cost, the only expenses recorded are for the initial investment in energy systems;
there is reduced dependency on fossil fuels and resources;
European Union and governments worldwide support by grants and financing schemes the investment in clean energy systems;
Disadvantages:
initial investment costs are rather high;
there is no clean energy system guaranteeing complete independence of fossil resources;
Systems for producing energy from renewable sources:
a) solar panels and photovoltaic panels;
b) wind turbines;
c) geothermal systems;
iii. ecological agricultures
Ecological
products are the most competitive on European market, due to the increased
demand of clean food, as well as due to the existing production conditions in
Dolj and
Baseline principles for ecological agriculture:
sustainable, divers and balanced agricultural systems, that preserve natural environment and resources, in respect of the life and health of the customers;
there are not used polluting technologies and chemical substances are strictly forbidden;
modern technologies used for cultures and animal breeding;
natural preserving and improvement of soil fertility;
In order to promote sustainable development principles and to implement strategic European goals in Dolj-Vidin area, people must change their approaches and choices in live, they have to change their mentality as consumers, employers and employees. In this respect, there is very important that civil society and non-governmental organizations to diversify their strategies, using the following instruments:
cooperation in European and international sustainable development
networks:
European Environment Bureau for Citizens- https://www.eeb.org/Index.html: aims to constant improve environment policies and strategies in the EU and to include sustainable development issues in EU sectoral policies;
European Partners for the Environment-https://www.epe.be/public_html/index.html: aims to stimulate cross-sectoral activities and strategies in order to promote sustainable development in the EU.
Climate Action Network
Carpathian Convention- https://www.carpathianconvention.org/index.htm: Frameworks Convention for Preserving and Sustainable Development of Carpathians, signed in 2003 by Czech Republic, Hungary, Romania, Poland, Serbia, Slovakian Republic and Ukraine.
Carpathian Ecoregion Initiative (CERI)- https://www.carpates.org/: aims to coordinate biodiversity preservation and support sustainable development in Carpathian area.
Natura 2000 Coalition- https://www.natura2000.ro/coalitiaong/index.shtml:
partnership among non-governmental organizations aiming to promote NATURA 2000
network in
European programmes and grants
o
Operational Programmes in
1) Operational Program "Environment": https://www.mmediu.ro
Priority Axes 4: Implementing Management Systems for environment protection: preserving natural biodiversity, natural habitats, wild flora and fauna, efficient management of NATURA 2000 sites
2) Regional Operational Programme: https://www.inforegio.ro
Priority Axes 3: Improving social infrastructure: developing premises for equal access to essential public services of health, education, social services, as well as public safety in emergency situations;
3) Sectoral Operational Programme Human Resources Development- https://www.fseromania.ro
Priority Axes 3: Increased adaptability of labour force and employers: promoting entrepreneurial culture, flexibility, security and adaptability of the labour force
Priority Axes 6: Promoting Social Inclusion: facilitating access on labour market for disadvantaged groups and promoting an inclusive society, based on social cohesion
o Operational Programmes in Bulgaria- https://www.eufunds.bg
Regional Operational Programme
Priority Axes 1: Integrated Sustainable Urban Development: facilitating business infrastructure and attracting new investments;
Priority Axes 4: Local Development and Cooperation: stimulating innovation at local and regional level, best practice exchanges through inter-regional cooperation in the EU
Operational Programme Human Resources Development:
Priority Axes 1: Promoting economic activities and developing social inclusion on the labour market: facilitating access on labour market for disadvantaged groups and promoting an inclusive society, based on social cohesion
Priority Axes 3: Improved quality of training and education services, for a better correspondence with labour market requests: increased opportunities and chances for employment, through good education and training services, adapted to the evolution, trends and requests of the labour market
Priority Axes 4: Improved access to education and training: creating a competitive society and development of the labour force, by increased access to education and training, as well as the development of lifelong learning systems;
Priority Axes 5: Social Inclusion: support for disadvantaged groups, by creating networks of social services suppliers, helping them to integrate on the labour market and in society.
o Other Programmes:
Romanian-Bulgarian Cross-Border Programme 2007-2013: https://www.cbcromaniabulgaria.eu will support the following priority axes:
Accessibility: improved mobility and access to transport and ICT infrastructure in cross border area;
Environment: sustainable use of resources and environment protection
Economic and social development: common economic and social cohesion in cross border area, by identifying and strengthening competitive local advantages
Romanian-Norway Cooperation Programme: https://www.norwaygrants.org will support projects addressed to the following themes:
-reducing gas emissions, as well as implementing
-energy efficiency and use of renewable sources of energy
- sustainable production, certifying and control of the final products;
- health
Direct activities with local impact:
demonstrative actions with ecological impact: planting trees, sanitation, selective waste collection, etc
informing and education programmes for citizens
ecological reconstruction of affected areas;
support of economic non-polluting activities: agricultural ecology, urban ecology, environment studies, etc;
support for disadvantaged groups and poverty reduction: fundraising, free training courses, support for the elderly, facilitating integration on the labour market, etc
public awareness activities and publications
How can be promoted sustainable development in day-to-day life?
v First step for individual promotion of sustainable development is to become aware of the day-to-day impact on environment change.
v As much as possible, people must make ecological life choices, such as:
o clean transport choices: train, bus, cycling;
o changing standard light bulbs to economic ones saves up to 80% energy;
o adapting light intensity saves up to 30% energy;
o debit reducers helps water savings;
o adjusting room temperature with 1 C saves up to 6% energy for heating;
o thermal house isolation can save up to 40% energy;
o using recyclable paper, glass, etc;
v full individual involvement, through consumption choices to technological development and reducing impact on environment:
o attention paid to energy efficiency of house appliances: EU unitary energy classification recommends "A" class as most energy efficient;
v Better social involvement of individuals, through:
o Training courses and hobbies on foreign culture and civilization, foreign languages, etc
o Voluntary activities, including teaching for disadvantaged groups and young people;
o Donations
The following best practices and success stories presented are projects carried on by non-governmental organizations and local public authorities, for intensifying harmonisation and cohesion process on sustainable development:
The Centre for Cross Border Studies- https://www.crossborder.ie/index.php
The Centre for Cross Border Studies, founded in September 1999 and based in Armagh and Dublin, researches and develops cooperation across the Irish border in education, training, health, business, public administration, communications, agriculture and the environment, and acts as secretariat for a number of cross-border educational organisations. It has also developed unique cross-border information systems:
- BorderIreland-www.borderireland.info: information on life conditions, work and study in cross border areas, information on business climate, business opportunities and stimulates public debates on cross border issues
- BorderPeople-www.borderpeople.info: addressed to mobility issues in cross border areas (work, life and study opportunities, labour market, sponsorships, etc
- Immigration, Emigration, Racism and Sectarianism (IERS) Schools' Project 2006 - 2008, funded by the EU Programme for Peace and Reconciliation (through Co-operation Ireland):
It brings together nearly 300 children aged 9-14 from 12 schools - six Protestant and Catholic schools (upper primary and lower secondary) in Antrim and Londonderry and six Protestant and Catholic schools (upper primary and lower secondary) in Louth and Monaghan - to learn about the cultures associated with Protestantism and Catholicism and with the new immigrant communities who are becoming numerous in both regions.
The Irish children are learning that they have something important in common with each other and with the new ethnic community children: they are all from societies which have seen large-scale migration.
Each school is involved in a
cluster of four schools during the two years of the project: one Controlled
(mainly Protestant) and one Maintained (mainly Catholic) school from
The project's first year report covers the preparation of pupil and teacher course materials, teacher planning meetings, cross-community workshops between twinned participating schools, and the three cross-border, cross-community 'residentials' which took place in the Share Holiday Village in Fermanagh and the Ulster-American Folk Park in Tyrone in spring and early summer 2007.
E-Environment
Project promoter: Romanian Association for Electronic and Software Industry (ARIES)- Oltenia Branch
Partners: ARDBC
Project value: 137 140 Euro
Financing: Romanian Ministry for Development, Public Works and Housing, through Phare CBC Romania-Bulgaria 2005
Duration: 10 months
Location: Dolj-Vidin cross border area
Description:
Overall objective(s): Developing environment networks- common organizations and informing systems, for supporting development of cross-border environment infrastructure to economic level, through research-development, ITC and automation
Specific objective Increasing awareness level of economic actors from cross-border area concerning economic and social value of environment resources, their rational use and development of common initiatives for decreasing economic activities' impact on environment through research-development solutions, ITC, technological transfer and automation.
Activities
Unfolding an Informative and Informatics Campaign, concerning « Technological transfer, research- levers for rational exploitation of environment and increasing economic resources », « TIC, electronics, automatizaton solutions to sectorial level, in using natural resources, waste products and pollution decrease », «Financial instruments for implementation of TIC, electronics, automatizaton solutions in using natural resources, waste products and pollution decrease», through:
a) direct
meetings in
b) E-ENVIRONMENT portal;
c) local and regional mass-media campaign
2. Organizing and setting up E(quilibrum)-Environment Cross-border Association;
3. Realization of virtual centre for administrating crisis situation and preventing risk factors- portal; 4. Elaborating the study on project identification in environment domain through structural funds in Vidin Montana-Oltenia cross-border area;
5. E-Environment Cross-border Regional
Conference, unfolded in
Results:
160 economic actors and representatives of research domain, technological transfer, ITC, informed and aware on environment solutions;
500 E-Environment portal users and beneficiaries of virtual centre solutions; environment projects identified through the elaborated study;
one Romanian-Bulgarian Association Constituted,
1 Regional Conference- 60 participants
identified projects on environment protection.
Project
promoter:
Location:
Description:
Overall
objective: Optimal use of cultural, historical and
emotional potential of "
Project purpose: Conservation, restoration and exhibition of
Cross-border impact: Cultural exchange cooperation within the frame of the Euroregion, as
well as with
Activities:
- technical restoration and architectural projects;
- carrying out archaeological drills/ clarifying the town plan and architectural links between the two epochs Middle Ages and Antiquity;
- conservation of the brick walls of the upper terrace;
- arranging the museum displays, exhibition halls, studios, and workshops for children, advertisement-information centre inside and around the Castle;
- drawing the year-round programs of: the summer theatre, theatrical company for reproduction of historical scenes and events, the group for literary reading and artistic dialogues "Word" and the group for cultural contacts with Europe and Euroregion countries;
Results:
-conservation of the Castle;
- exhibiting archaeological heritage, lapidariums/ stone monuments/, church-chapel and works of nationally and internationally acknowledged artists and other museum exhibitions/arms, ceramics, ornaments;
- equipping the summer theatre and conference hall, potential and untraditional sites in and around it: artists' studios, work shop, advertising and information centre;
-expanding domestic and international contacts and cultural tourism;
- creating new employment in the sphere of international and national cultural cooperation and tourism: 30 permanent jobs and 60 jobs during project implementation, including experts;
- utilizing the potential of the castle and untraditional sites in and around it: artistic- photo exhibition and black and white drawing - history of the Castle;
Medium and long-term effects and impact in Dolj-Vidin cross-border area must be evaluated in the context of overall objectives of European Union's Strategy:
1) Energy:
-modernizing urban heating systems, through high efficient technologies;
-energetic rehabilitation;
-special attention given to rural area, through energy efficiency improvement for houses;
-promoting clean technologies in energy production;
-information and awareness campaigns, pilot projects on energy efficiency carried on by NGOs and social society
-implementing alternative supply energy systems (wind turbines, geothermal systems, solar and photovoltaic panels, etc)
2) Sustainable transport
Dolj-Vidin cross
border area will improve its transport systems through direct investment in
existing transport routes, developing inter-modal transport systems and
promoting railway and river transport systems. On short and medium term, logistics and transport services will be
stimulated in Dolj-Vidin cross border area, due to new infrastructure
investments: Calafat-Vidin bridge, Rast-Lom checkpoint. On ling-term, Dolj-Vidin cross border region will become an
important transport junction in
3) Sustainable consumption and production
In the following years, Dolj-Vidin cross border area will benefit from a real economic development, based on:
- technological research for reducing raw materials and energy consumption;
- expertise and consultancy on eco-efficient use of investment funds;
- marketing activities for gree public procurement and optimal use of local products and services.
4) Natural resources management and preservation
Environment investments will contribute to cross-border economic development, by:
- direct contribution to sustainable economic development;
- stimulation to innovation and technology transfer
- new work places created in the region
Good environment conditions will preserve biodiversity in Dolj-Vidin cross border area, facilitating tourism development and, in long term, better life conditions and higher revenues for the inhabitants.
Civil society- NGOs must have a distinct role in better understanding and awareness on environment protection requirements and preserving natural resources.
5) Public health will improve in Dolj-Vidin cross border area, through:
Better transport safety will decrease accidents' number and deaths;
Higher people's awareness on safety rules;
Transport services'
development will enhance better transport safety;
Technology development and
research will contribute to better working
conditions and reducing work related diseases in cross border area;
Better water and sewerage
systems will directly reduce infectious diseases
among cross border inhabitants;
Better information systems
on health risks
Ecologic agriculture
development will improve life quality in cross
border area;
6) Social inclusion, demography, migration
Better work conditions and higher adaptability for under-qualified and disadvantaged people;
Multiplied partnerships between local public authorities, private sector and civil society for activities supporting social activities and fighting social exclusion;
Extending counselling and information services, experience exchange and best practices;
Diversifying instruments and methods for flexible social services, including day care, carrying systems for elderly and people with disabilities;
Developing training programmes for social services' counsellors;
Designing support measures for social excluded persons;
Multiplying cross border initiatives for social inclusion;
Designing and implementing common projects against discrimination at work place;
New partnerships and common projects involving NGOs and entrepreneurs on training instruments and programmes, which help workers adapt and learn new technologies;
Expertise transfer on social inclusion and fighting long term unemployment in Dolj-Vidin cross border area;
7) Global poverty
Better protection for children in the streets:
o Creating and developing specialised centres for receiving abandoned children;
o Developing day care centres for abandoned children;
o Sensitivity awareness for citizens;
o Education and training courses for parents with high risk for abandoning their children;
Temporary houses providing for families without homes:
o Building social houses;
o Building new houses for young families;
o Building and developing night shelters, as well as day care centres;
Free access to education:
o Developing curricula with professional orientation courses;
o Education and alphabetisation courses for people who have abandoned the education system;
o Support measures for children with low incomes;
o Rehabilitation and endowment of schools, especially in rural areas;
Implementing local/districtual social service systems:
o Support for young people leaving orphanages and facilitating inclusion in the work market;
o Developing social assistance services for elderly people:
House services;
Residential facilities: shelters, health facilities, etc;
Support services: day centres, leisure, counselling, etc;
Public services provided free of (or low) cost: local transportation, Economat shops, etc
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
"Strategia si programul Consiliului judetean Dolj de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj, 2005 - 2008"
"Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030"
Bulgaria "Second National Action Plan on Climate Change", 2005 - 2008
"Communication from the Commission to the Council and the European Parliament: Progress Report on the Sustainable Development Strategy 2007"
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova - www.arpmsv4.ro
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (Romania) - https://www.mmediu.ro/
Ministerul Bulgar al Mediului si al Apelor - https://www.moew.government.bg/index_e.html
Consiliul Judetean Dolj - https://www.cjdolj.ro
Primaria Municipiului Calafat - https://www.municipiul-calafat.ro/
Guvernatorul Districtului Vidin - https://en.vidin.government.bg/094/60-16-16/index.html
Titlul proiectului:
RO 2005/017-535.01.02.17
"Centru virtual de informare si consultanta în domeniul protectiei mediului transfrontalier (CEVIC-PROM)"
Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.
|
