|
PIESE SCRISE |
pag. |
|
CAP. 1 Date de prezentare si generalitati | |
|
1.1. Subsisteme incluse in sistemul bazinal de supraveghere a calitatii apelor ...................... | |
|
1.2. Caracterizarea situatiei hidrologice din anul 2005 ........ | |
|
1.3. Principalele folosinte din bazin ................ | |
|
1.4. Metode de investigare si de prelucrare a rezultatelor ....... | |
|
CAP. 2 Stadiul calitatii globale a apelor curgatoare de suprafata din bazin | |
|
2.1. Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere (control) de ordinul I si de ordinul II............... Macheta 8 - ordinul I si II | |
|
2.2. Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinului, inclusiv sub aspectul repartitiei pe tronsoane de rau de diferite categorii de calitate (conf. Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafata) ......................... Macheta 9 . Tabelele nr. 2.2.1. - 2.2.4. | |
|
2.3. Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinului, conform "Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare" (NTPA-013) si a "Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila" (NTPA-014) aprobate prin HG nr. 100/07.02.2002.................. | |
|
2.4. Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinului, conform "Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole" (conf. H.G. 202/2002).. | |
|
2.5. Aprecieri asupra poluarilor accidentale produse in 2005 Situatia poluarilor accidentale produse in anul 2005 ....... Macheta 10 | |
|
CAP. 3 Stadiul calitatii globale a apei lacurilor din bazin | |
|
3.1. Prezentarea principalelor lacuri investigate (supravegheate).... | |
|
3.2. Stadiul calitatii globale a apei din lacuri ........... | |
|
CAP. 4 Caracterizarea globala a surselor de ape uzate din bazin | |
|
4.1. Prezentarea principalelor surse de ape uzate .......... | |
|
4.2. Impactul produs de apele uzate evacuate asupra surselor naturale . Machetele 13,14,15 |
VOLUM ANEXA | |
PIESE DESENATE, DIAGRAME SI HARTI | |
|
Valorile determinate ale indicatorilor de calitate a apei in campaniile din anul 2006 in sectiunile de control pentru rauri Valorile de sinteza ale indicatorilor de calitate a apei in sectiunile de control pentru rauri Valorile indicatorilor de calitate a apei determinate in campaniile din anul 2006 in sectiunile de control pentru apele de suprafata utilizata la obtinerea apei potabile Valorile determinate ale indicatorilor de calitate a apei in campaniile din anul 2006 in sectiunile de control pentru lacuri Valorile de sinteza ale indicatorilor de calitate a apei in sectiunile de control pentru lacuri Valorile indicatorilor de calitate a apelor subterane determinate in campaniile din anul 2006 Principalele caracteristici ale apelor uzate evacuate pe surse de poluare pe baza campaniilor din anul 2006 |
1.1. Subsistemele incluse in sistemul bazinal
de supraveghere a calitatii apelor
Sistemul bazinal de supraveghere a calitatii apelor din bazinul hidrografic Tisa a inclus in anul 2006 urmatoarele subsisteme si retele de monitoring:
ape curgatoare de suprafata cu 1 sectiune de control in FIR saptamanal, 24 sectiuni de monitorizare a retelei hidrografice, 5 sectiuni de monitorizare a apelor de suprafata utilizate in scopul potabilizarii, 6 sectiuni de referinta, 23 de sectiuni pentru monitorizarea calitatii apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole;
lacuri de acumulare in administrare: Calinesti;
ape uzate evacuate de sursele de impurificare din bazin, cele mai importante fiind: E.M. Baia Borsa, E.M. Turt , S.C. Acaterm Sighetul Marmatiei, S.G.C.L. Viseu, S.P.A.C.Borsa, S.C. Recom Negresti Oas
1.2. Caracterizarea hidrologica a anului 2006
In cursul anului 2006 s-au executat observatii si masuratori la 26 statii hidrometrice.
Au fost prezente toate fazele de regim hidrologic ale scurgerii apei, insa cu valori mai mari decat cele ale unui an mediu.
In perioada de iarna s-au inregistrat debite medii lunare mai mici decit cele lunare multianuale. Momentele de aparitie, dezvoltarea si frecventa formatiunilor de gheata sunt comparabile cu cele ale unui an hidrologic mediu.
Apele mari de primavara s-au produs, in general, in perioada martie -aprilie. Perioada de vara s-a caracterizat printr-o scurgere ecedentara, debitele medii lunare situandu-se peste valorile medii lunare multianuale perioada care coincide si cu producerea celor mai mari viituri din an, la majoritatea statiilor hidrometrice din B.H. Viseu, Iza si Tur.
Perioada de toamna s-a caracterizat printr-o scurgere excedentara, debitele medii lunare situandu-se peste valorile medii lunare multianuale.
Comparand debitele medii anuale din 2006 cu cele multianuale rezulta ca scurgerea din acest an are valori excedentare la majoritatea statiilor hidrometrice la care se fac prelucrari de debite de apa.
Coeficientii moduli (debitele medii ale anului 2006 raportate la debitele medii multianuale, calculate pe perioada 1950- 2005) au valori cuprinse intre 0,70 la Gherta Mare,raul Turt si 1,67 la Baia Borsa pe Tisla.
Facandu-se o analiza asupra debitelor medii lunare ale anului 2006 raportate la cele lunare multianuale rezulta ca debitele medii lunare sunt in general mai mari datorita regimului pluviometric excedentar fata de cel multianual. Comparativ cu anul 2005, scurgerea a inregistrat valori mai ridicate pe toate raurile controlate hidrometric.
Cel mai mare volum de apa s-a scurs in lunile martie, aprilie, mai si iunie pe majoritatea riurilor din bazinul Tisa. Debitul maxim anual s-a inregistrat in martie, si iunie la cele mai multe statii hidrometrice din bazinul Tisei.
Pe subbazine, la statiile hidrometrice de inchidere, s-au inregistrat urmatoarele debite maxime: la Bistra pe Viseu 360 m3/s (cu probabilitate de depasire de 25 %), la Vadu Izei pe Iza 334 m3/s (cu o probabilitate de depasire de 33%), iar la Turulung pe Tur 85.4 m3/s (cu probabilitate de depasire de 6%).
Cele mai mici debite medii lunare s-au inregistrat in lunile I,II,,X,si XII la toate statiilor hidrometrice. Debitele medii lunare din aceasta perioada sunt sub valorile medii ale acelorasi luni pe perioada multianuala.
Debitele minime anuale s-au inregistrat in aceleasi luni, perioade cu deficit pluviometric.
Derivatia Runcu - Firiza si acumularea Calinesti - Oas sunt folosintele cu cele mai mari influente asupra scurgerii apei.
1.3 Principalele folosinte din bazin
In anul 2006 in bazinul hidrografic Tisa a fost prelevat un volum de 8,463 milioane m3 de catre ansamblul utilizatorilor de apa in vederea alimentarii cu apa in scop potabil, in scop industrial si zootehnic, irigatii si piscicultura.
Apa prelevata in scop potabil din sursele de suprafata si subterane in cursul anului 2006 a corespuns din punct de vedere calitativ.
Unitatea face parte din cadrul Companiei Nationale a Metalelor Pretioase si Neferoase REMIN SA Baia Mare.
Se afla in procedura de inchidere perimetre miniere
Contract abonament cu ANAR-DAST nr. - 211
Volumul de apa captat in anul 2006 - mii m3.
Alimentarea cu apa se face din sursele de suprafata pr. Balasina si Secu.
Unitatea face parte din CNMPN REMIN SA Sucursala Miniera Baia Mare. In cadrul strategiei de inchidere a sectoarelor miniere Pehigher si Ghezuri s-a obtinut avizul de gospodarire a apelor 359/18 2006 pentru Planul de incetare a activitatii la minaTurt
Autorizatie nr. 517
Contract abonament cu ANAR-DAST nr. - 601
Volumul de apa captat in anul 2006 - 36,255 mii m3.
Alimentarea cu apa potabila si industriala a unitatii se face din paraul Turt, paraul Tompa si din izvoarele Coparcea.
Autorizatie nr. 405/28.11.2005
Contract abonament cu ANAR-DAST nr. - 668
Volumul de apa captat in anul 2006 - 913,606 mii m3.
In anul 2006, din cele trei surse de suprafata existente (raul Tur, Valea Rea si Valea Alba) s-a utilizat doar priza din Valea Rea, sursa care a asigurat necesarul de apa al orasului.
S.P.A.C. Borsa
Se afla in procedura de reautorizare
Contract abonament cu ANAR-DAST nr. - 259
Volumul de apa captat in anul 2006 - mii m3.
Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran freatic-izvor Fantana.
S.C. ACATERM Sighetu Marmatiei
Autorizatie nr.nr. 161/21.03.2006, cu Program de Etapizare aprobat
Contract abonament cu ANAR-DAST nr. - 257
Volumul de apa captat in anul 2006 -2390 mii m3.
Alimentarea cu apa potabila si industriala a folosintei se realizeaza din subteran prin intermediul frontului de captare Craciunesti.
S.G.C.L. Viseu de Sus
Autorizatie nr. 298/22.06. 2006 cu Program de Etapizare aprobat
Contract abonament cu ANAR-DAST nr. - 258
Volumul de apa captat in anul 2006 - 519,428 mii m3.
Alimentarea cu apa potabila se face printr-un front de captare situat pe malul drept al raului Viseu, format din 7 puturi.
1.4. Metode de investigare si prelucrare a rezultatelor
Bazinul hidrografic este privit ca un sistem format din complexe de elemente, care se afla intr-o permanenta interactiune si se prezinta ca intreguri (cursuri de apa, utilizatori etc.). Mai multe elemente constituie componente ale sistemului. Grupuri de componente sistemice formeaza subsisteme, care poseda si indeplinesc functii bine stabilite, iar din interactiunea lor rezulta caracterul de intreg al sistemului. Interactiunea, ca principiu fundamental este un factor de unificare al diversitatii prin care apar conexiuni intre lucruri. Unele dintre acestea sunt generatoare de sistem.
Acolo unde au loc interactiuni nu se instaleaza uniformitatea. Sistemul devine astfel structurat prin neuniformitate. Structura sistemului este alcatuita pe de o parte de organizarea si distributia spatiala a elementelor sale, dar si ordinea de succedare in timp a evenimentelor din cadrul sistemului. Sistemul este asadar o constructie spatio-temporala, caracterizata prin trasaturi materiale si trasaturi functional-dinamice. Structura sistemului poate fi descrisa prin caracteristici calitative, cantitative si relationale.
Caracteristicile calitative, redau prezenta, respectiv absenta unui anumit element din sistem. Caracteristicile cantitative descriu numarul anumitor elemente sistemice (redau participarea la edificarea sistemului). Caracteristicile relationale redau imaginea intregii retele de interactiuni ale componentelor sistemice. In esenta, structura sistemului este identica cu totalitatea relatiilor reciproce intre elementele sale.
Pentru caracterizarea in ansamblu a sistemelor obiectiv-reale, acestea sunt abstractizate, pastrandu-se doar trasaturile lor esentiale si sunt analizate cu ajutorul modelelor matematice. In acest scop este nevoie de alegerea unor variabile fundamentale (care pot fi spre exemplu numarul de indivizi ai speciilor sau distributia concentratiilor unor elemente) fara a se lua in considerare calitati sistemice specifice (particulare pentru un sistem concret definit) si sunt scoase in evidenta numai aspecte logico-matematice.
Analiza sistemica are avantajul ca pot fi cuprinse in grupuri mai mici si distincte un numar foarte mare de elemente si conexiuni; astfel sistemul poate fi studiat atat analitic cat si sistemic. Aceasta analiza este supusa insa principiului de incertitudine, conform caruia intr-un sistem complex, compus din mai multe sisteme interconectate, starea unui subsistem si interactiunea sa cu celelalte subsisteme pot fi determinate simultan numai pana la un anumit grad de acuratete, ceea ce inseamna ca in analiza sistemica este inevitabil un grad oarecare de incertitudine a rezultatelor.
Adeseori, analiza sistemica utilizeaza modele imitative, adica descrie sisteme biologice (complexe), putin cunoscute, prin analogie cu sisteme tehnice bine cunoscute, desi sistemele biologice sunt fundamental deosebite de cele tehnice. Unele modele matematic perfecte su 414g66e nt biologic prea putin relevante; deosebirea esentiala consta in faptul ca intr-un sistem tehnic scoaterea sau introducerea unui element nu este urmata de totala sa restructurare, in timp ce un sistem natural poate fi profund afectat de o asemenea operatie.
Cu toate acestea, analiza sistemica ramane un mijloc util in cercetarea si caracterizarea sistemelor naturale.
In vederea furnizarii elementelor fundamentale pentru aprecierea evolutiei calitatii apelor, activitatea de cunoastere s-a desfasurat prin unitatile teritoriale de gospodarire a apelor din cadrul Directiei Apelor Somes-Tisa a A.N. "Apele Romane" care au asigurat recoltarea probelor de apa din sectiunile de control de pe cursurile de apa de suprafata, lacuri, ape subterane freatice si surse de poluare si determinarea prin analize de laborator conform STAS-urilor in vigoare a indicatorilor de calitate fizico-chimici si biologici.
Prelucrarea datelor s-a facut prin compararea valorilor medii ale indicatorilor de calitate determinati cu prevederile "Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a crpurilor de apa " aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 161/2006.
Controlul si supravegherea surselor punctiforme de ape uzate s-a efectuat in functie de importanta acestora in raport cu efectul lor asupra calitatii apei cursurilor naturale receptoare prin compararea cu prevederile actelor de reglementare.
Sinteza de protectie a calitatii apelor prezinta elementele de baza in fundamentarea strategiei de gospodarire a apelor pentru monitorizarea cantitatii de poluanti deversati, in vederea reducerii acestora precum si a conservarii si folosirii rationale a resurselor de apa.
Gospodarirea durabila si echilibrata a resurselor de apa sub aspect calitativ necesita satisfacerea tuturor folosintelor de apa dintr-un bazin hidrografic fara neglijarea problemelor de mediu, apa fiind privita ca o resursa naturala, un factor economic, dar si parte integranta a sistemelor acvatice. Protectia si gestiunea sistemelor acvatice presupune in primul rand cunoasterea regimului calitativ al apelor si a efectelor determinate de extinderea folosintelor, avand in vedere mentinerea si restabilirea proprietatilor naturale, a functiilor ecologice ale sistemelor acvatice.
Modul de abordare al caracterizarii calitatii apelor ia in considerare urmatoarele principii:
unitatea sistemica de referinta este bazinul hidrografic;
bazinul hidrografic este constituit dintr-o succesiune de ecosisteme, asfel incat activitatea de gestiune a apelor trebuie sa aiba in vedere zonele ecosistemice bazate pe caracteristici geografice, geomorfologice ale retelei hidrologice;
concordanta intre regimul resurselor de apa si cerintele impuse de toate folosintele de apa din bazin;
asigurarea calitatii apei din punct de vedere ecologic, mentinerea respectiv restabilirea pe cat posibil a conditiilor optime de viata pentru organismele acvatice;
determinarea efectelor produse sau care pot aparea ca urmare a diferitelor utilizari ale apei in primul rand, de dezvoltarea economica de perspectiva in bazinul hidrografic;
folosintele de apa, difuzia poluantilor, necesitatile ecologice se raporteaza la conditiile de debite minime pe un curs de apa;
reducerea emisiilor de substante periculoase si elemente biogene, in special a celor toxice chiar in cantitati mici, si care au efecte mutagene, cancerigene, teratogene, persistente si bioacumulative.
Aceste principii urmaresc caracterizarea unitara a calitatii apelor din bazinul hidrografic, in sectiuni reprezentative, prin indicatori chimici de calitate grupati in parametri globali de caracterizare cum sunt regimul de oxigen, regimul nutrientilor, ioni generali - salinitate, metale si micropoluanti organici si anorganici, in functie de conditiile naturale specifice, sursele de impurificare si avand in vedere capacitatile unitatilor teritoriale de gospodarire a apelor.
Intocmirea anuala, pe baza principiilor prezentate, a Sintezei de protectia calitatii apelor face ca aceasta sa permita atat incadrarea tronsoanelor cursurilor de apa in categorii de calitate, a starii de eutrofizare a lacurilor si a gradului de incarcare a apelor subterane din bazinul hidrografic respectiv in anul la care se refera cat si urmarirea evolutiei in timp a starii calitative a acestora.
Prin corelarea datelor de calitate a apelor cu aportul la aceasta a folosintelor de apa, in cadrul sintezei de protectie a apelor este evidentiata structura chimica a apelor uzate evacuate si modul de exploatare a capacitatilor de epurare, ceea ce permite elaborarea de propuneri si masuri pentru protectia calitatii apelor, necesare in cadrul politicii de gospodarire a apelor.
In bazinul hidrografic TISA, pentru subsistemul apelor curgatoare de suprafata se folosesc informatii in flux lent obtinute cu o frecventa cel mult lunara in 24 de sectiuni de supraveghere, precum si informatii in flux rapid cu frecventa saptamanala intr-o sectiune de supraveghere. In scopul monitorizarii apelor de suprafata utilizate in scopul potabilizarii conform directivelor 75/440/EEC si 79/869/EEC, in bazinul hidrografic TISA au fost identificate 5 sectiuni pentru care s-a stabilit frecventa de recoltare in raport cu numarul populatiei deservite.
Caracterizarea calitatii apelor curgatoare de suprafata s-a facut prin interpretarea datelor de sinteza pe fiecare element de structura al subsistemului, tinand cont de principalele subbazine:
Ø
Ø TUR,
cuprinzand 14 cursuri de apa cu lungime totala de 569 km avand in vedere cele trei categorii de indicatori: fizico-chimici, biologici si microbiologici.
CAP.2.1 CALITATEA GLOBALA A APELOR CURGATOARE DE SUPRAFATA INREGISTRATA IN SECTIUNILE DE
SUPRAVEGHERE A RETELEI HIDROGRAFICE
Pentru cunoasterea calitatii apelor curgatoare de suprafata in bazinul hidrografic TISA in anul 2006 s-au organizat campanii de recoltare a probelor de apa la un numar de 24 sectiuni de monitorizare a retelei hidrografice.
Determinarile de laborator au cuprins analizele fizico-chimice, biologice si microbiologice.
Fiecare indicator fizico-chimic a fost incadrat in categoria de calitate prin compararea valorii de sinteza (medie aritmetica) cu valoarea limita admisibila conform "Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a crpurilor de apa" aprobat prin Ordinul nr. 161/2006.
A fost apreciata calitatea apei pe baza ponderii diferitilor constituienti la formarea starii de calitate prin determinarea indicatorilor din grupele principale si incadrarea pe baza acestora in categorii de calitate:
Ø grupa "Regimul oxigenului" (RO) ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5
Ø grupa "Nutrienti" (RN) ce cuprinde: amoniu, azotati, azotiti, azot total, fosfati, fosfor total
Ø grupa "Salinitate" (S) ce cuprinde: reziduu fix, cloruri, sulfati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu
Ø grupa "Poluanti toxici si specifici de origine naturala" (TS) ce cuprinde: metale ca zinc, cupru, crom altele decat cele cuprinse in lista substantelor prioritare/prioritar periculoase
Ø grupa "Alti indicatori chimici relevanti" (TO) ce cuprinde : detergenti, fenoli, cianuri
Ø caracterizare generala (G).
Rezultatele caracterizarii globale din punct de vedere chimic a apei raurilor si a sectiunilor de supraveghere in macheta nr. 8.
Pentru a se obtine un tablou cat mai complet al calitatii apei in diferitele sectiuni s-au facut si determinari biologice.
SUBBAZINUL TISA
Cuprinde un numar de 14 sectiuni, din care 2 sunt amplasate pe cursul principal, iar 12 sunt amplasate pe afluenti:
Ø raul TISA la VALEA VISEULUI - sectiune de referinta la intrarea in tara;
Ø raul TISA la TECEU - sectiune la frontiera.
Sectiunile amplasate pe afluentii sunt:
Ø raul VISEU la POIANA BORSA;
Ø raul CISLA amonte BAIA BORSA, sectiune de referinta
Ø raul CISLA aval BAIA BORSA
Ø raul VISEU la MOISEI;
Ø raul VASER, amonte confluenta VISEU;
Ø raul BOCICOEL amonte BOCICOEL, sectiune de referinta
Ø raul RUSCOVA la RUSCOVA;
Ø raul VISEU la BISTRA, amonte confluenta TISA;
Ø raul IZA amonte SACEL, sectiune de referinta
Ø raul MARA amonte MARA, sectiune de referinta;
Ø raul MARA la VADU IZEI;
Ø raul IZA la VADU IZEI, amonte confluenta TISA, sectiune de referinta;
Raul TISA in anul 2006 a inregistrat de la intrarea in tara si pana la iesirea din tara, pe o lungime de 61 de km, starea ecologica foarte buna.
Raul VISEU, principalul afluent al TISEI, a inregistrat o stare ecologica foarte buna pe un tronson de 19 km pana la confluenta cu raul Cisla iar, in aval de aceasta si pana la confluenta cu raul TISA pe un tronson de 63 km, a inregistrat o stare ecologica buna.
In anul 2006, raul IZA a inregistrat o stare ecologica foarte buna pe un tronson de 14 km pana amonte localitatea Sacel iar, in aval de aceasta si pana la confluenta cu raul TISA pe un tronson de 66km, a inregistrat o stare ecologica buna.
In sectiunile de control calitatea se prezinta astfel:
1. Tisa la Valea Viseului
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB1 de tip CA4 (corpcandidat la puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 06a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice aduse albiei si a incarcarii ridicate a apei.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I, media MZB fiind 1,71. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,67 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 2.01, clasa II de calitate.
2. Viseu la Poiana Borsa
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB2 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 01a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I, media MZB fiind 1,40. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,74 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,84, clasa a II-a de calitate.
3. Raul Cisla amonte Baia Borsa
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB5 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 28.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere.
Desi sectiunea este amplasata amonte de primele surse de poluare de la S.M. Baia Borsa, se inregistreaza depasiri la metale. Astfel incadrarea calitativa generala a cursului de apa in aceasta sectiune este clasa a II-a de calitate. Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,40. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,62 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,00, clasa I de calitate.
4. Raul Cisla aval Baia Borsa
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB6 de tip CA6 (corp de apa puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 28.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii ridicate a apei.
Sectiunea este situata aval de evacuarile de ape de mina insuficient epurate de la S.M. Baia Borsa. In aceasta sectiune raul se incadreza in clasa a V-a de calitate datorita incadrarii date de indicatorii grupei "Poluati toxici si specifici de origine naturala", in special Cu, Zn, Cd, Pb, As, Fe, Mn, Ni. Starea chimica si fizico-chimica este proasta.
Se constata absenta oganismelor bentonice. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 2.13 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa II de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 2.06, clasa I de calitate.
5. Raul Viseu la Moisei
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB3 de tip CA4 (corp de apa candidat la puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii ridicate a apei.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinante fiind grupele "Nutrienti" si "Poluati toxici si specifici de origine naturala". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Se constata lipsa organismelor bentonice. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,84 incadradreaza zona saproba in cea beta-mezosaproba si clasa a II-a de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,80, clasa I de calitate.
6. Raul Vaser amonte confluenta Viseu
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB9 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 01a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere.
In aceasta sectiune raul se incadreza in clasa a II-a de calitate datorita incadrarii date de indicatorii grupei "Poluati toxici si specifici de origine naturala" ce se datoreaza fondului natural al zonei. Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,48. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1.66 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Se constata lipsa organismelor fitobentonice.
7. Bocicoel amonte sat Bocicoel
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.31 WB12 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 30a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a sectiunilor de referinta pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinante fiind grupele "Nutrienti" si "Substante toxice organice". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,61. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,75 incadreaza zona saproba in cea beta-mezosaproba si clasa a I-a de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,61, clasa a I-a de calitate.
8. Ruscova la Ruscova
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB13 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 01a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,67. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,74 incadreaza zona saproba in cea beta-mezosaproba si clasa a I-a de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,89, clasa a II-a de calitate.
9. Viseu la Bistra
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB4 de tip CA3 (corp de apa candidat la puternic modificat, fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 05a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii ridicate a apei.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinante fiind grupele "Nutrienti" si "Poluati toxici si specifici de origine naturala". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,57. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,84 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa II de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1.70, clasa a I-a de calitate.
10. Iza la Sacel
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB17 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a sectiunilor de referinta pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,53. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,63 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,85, clasa II de calitate.
11. Raul Mara amonte Mara
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB31 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a sectiunilor de referinta pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa I de calitate. Starea chimica si fizico-chimica este foarte buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,37. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,73 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,82, clasa a II-a de calitate.
12. Raul Mara la Vadul Izei
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB31 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,61. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,63 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 2.17, clasa a II-a de calitate
13. Iza la Vadu Izei
Aceasta sectiune este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1.WB18 de tip CA1 (corp de apa natural fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 05a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a sectiunilor de referinta pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I, media MZB fiind 1,58. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,78 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,92, clasa a II-a de calitate.
14. Tisa la Teceu
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB1 de tip CA4 (corp de apa candidat la puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 06a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii apei, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a celor mai bune sectiuni disponibile pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Indexul saprobic MZB se afla in clasa I de calitate, media MZB fiind 1,53. Media indicelui saprob fitoplanctonic pe tot anul fiind 1,73 incadreaza zona saproba in cea oligo-beta-mezosaproba si clasa I de calitate. Valoarea indicelui saprob microfitobentos a fost de 1,70, clasa I de calitate.
Acest subbazin cuprinde un numar de 10 sectiuni din care 3 sunt amplasate pe cursul principal, iar 7 sunt amplasate pe afluenti, astfel:
Sectiunile amplasate pe cursul principal sunt:
Ø raul TUR amonte NEGRESTI-OAS;
Ø raul TUR amonte acumulare CALINESTI;
Ø raul TUR la TURULUNG-MICULA, sectiune amplasata la iesirea din tara.
Sectiunile amplasate pe afluentii sunt:
Ø raul VALEA REA amonte NEGRESTI-OAS, sectiune de referinta;
Ø raul VALEA ALBA captare NEGRESTI-OAS, sectiune de referinta;
Ø raul VALEA REA amonte acumulare CALINESTI;
Ø raul TALNA la PASUNEA MARE;
Ø raul TURT amonte E.M. TURT, sectiune de referinta
Ø raul TURT amonte confluenta TUR;
Ø raul TARNA aval BOCICAU;
In cursul anului 2006, raul TUR a inregistrat o stare ecologica foarte buna de la izvoare pana amonte Negresti Oas pe o lungime de 14 km, iar in aval pe o lungime de 54 km, calitatea apei s-a incadrat intr-o stare ecologica buna.
Calitatea in sectiunile de control se prezinta astfel:
1. Tur amonte Negresti Oas
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB47 de tip CA3 (corp de apa candidat la puternic modificat, fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa I de calitate. Starea chimica si fizico-chimica este foarte buna.
Apa r.Tur amonte Negresti Oas are o valoare medie a S index dupa fitoplancton egala cu 1.6, iar valoarea medie a concentratiei clorofilei"a" a fost de 0.75 μg/l, incadrand apa in clasa I a de calitate. Zoobentosul este bogat diversificat. Predomina efemeropterele, tricopterele si plecopterele, S index avand o medie de 1.57, valoare ce incadreaza apa in clasa I a de calitate conform Ordin 161/2006.Valoarea S index dupa fitobentos a fost de 1.5, incadrandu-se in clasa I de calitate.
2. Raul Tur amonte lac Calinesti Oas
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB48 de tip CA4 (corp de apa candidat la puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii ridicate a apei.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinante fiind grupele "Regimul oxigenului" si "Nutrienti". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Apa r.Tur amonte de lacul Calinesti Oas prezinta o valoarea medie a S index dupa fitoplancton de 1.92, valoare care incadrind apa in clasa a II a de calitate conform Ordinului 161/2006. Clorofila "a" a avut valoarea medie anuala de 1.5 μg/l, valoare care incadreaza apa in clasa I a de calitate. Zoobentosul este mult mai sarac si slab diversificat.Valoarea medie a S index fiind de 2.16 ceea ce incadreaza apa in clasa II a de calitate. Analiza de fitobentos a evidentiat un Sindex de 1.80 ceea ce incadreaza apa in clasa I de calitate.
3. Valea Rea - captare Negresti
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB53 de tip CA1 (corp de apa natural, fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a sectiunilor de referinta pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa I de calitate. Starea chimica si fizico-chimica este foarte buna.
Apa paraului Valea Rea amonte captare Negresti - Oas este o apa de munte, bine oxigenata, slab poluata cu substante organice biodegradabile. Valoarea medie a Sindex pentru fitoplancton a fost de 1.55, incadrandu-se in clasa I a de calitate. Clorofila "a" are o valoare medie anuala foarte mica, de 0.6 μg/l, valoare ce incadreaza apa in clasa I de calitate. Zoobentosul este bine dezvoltat si diversificat. Predomina efemeropterele, tricopterele, plecopterele si turbelariatele. Media Sindex de 1.64, incadreaza apa in clasa I a de calitate. Din analiza de fitobentos a rezultat un Sindex de 1.51, valoare ce incadreaza apa in clasa I a de calitate.
4. Valea Alba - captare Negresti
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB58 de tip CA3 (corp de apa candidat la puternic modificat, fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a sectiunilor de referinta pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Poluanti toxici si specifici de origine naturala". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Paraul Valea Alba amonte Certeze a avut o valoare medie a Sindex dupa fitoplancton de 1.57, clasa I de calitate. aloarea medie a concentratiei de clorofila "a", a fost de 0.75 mg/l, clasa I de calitate. Zoobentosul foarte bine reprezentat vara, a fost compus in special din tricoptere, efemeroptere, plecoptere. Valoare medie a Sindex dupa zoobentos a fost de 1.64, incadrand apa in clasa I a de calitate. Valoarea medie a Sindex dupa fitobentos a fost de 1.69, clasa I a de calitate.
5. Valea Rea amonte lac Calinesti Oas
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB54 de tip CA6 (corp de apa puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 02a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii ridicate a apei.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinante fiind grupele "Regimul oxigenului" si "Poluanti toxici si specifici de origine naturala". Starea chimica si fizico-chimica este buna.
In sectiunea amonte de confluenta cu r.Tur, paraul V.Rea are o valoare medie a Sindex medie de 1.82, ceea ce incdreaza apa in clasa a II a de calitate. Valoarea medie a clorofilei "a" a fost de 0.6 mg/l, clasa I de calitate. Zoobentosul cuprinde forme ce indica o slaba poluare cu substante biodegradabile. S index medie - 1.84 (clasa a II a de calitate). Din analiza de fitobentos a rezultat o valoare a Sindex de 1.73, clasa I de calitate.
6. Paraul Talna la Pasunea Mare
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB60 de tip CA5 (corp de apa puternic modificat, fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 10a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii apei, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a celor mai bune sectiuni disponibile pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a III-a de calitate determinanta fiind grupa "Poluanti toxici si specifici de origine naturala" ce provin din fondul natural al zonei. Starea chimica si fizico-chimica este moderata.
Paraul Talna la Pasunea Mare a avut o valoare medie a S index dupafitoplancton de 1.66, incadrand apa in clasa I de calitate. Valoarea medie a concentratiei de clorofila "a" a fost de 0.75 μg/l, clasa I de calitate. Zoobentosul foarte bine reprezentat vara, a fost compus in special din tricoptere, efemeroptere, plecoptere. Media S index a fost de 1.73 ceea ce incadreaza apa in clasa I de calitate. Valoarea medie a Sindex dupa fitobentos a fost de 1.66, valoare care se regaseste in clasa I de calitate.
7. Paraul Turt amonte Mina Turt
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB63 de tip CA2 (corp de apa natural, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 28.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip supraveghere, dar datorita caracteristicilor sale, sectiunea face parte si din programul de evaluare a sectiunilor de referinta pentru tipologia mai sus amintita.
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a II-a de calitate determinanta fiind grupa "Poluanti toxici si specifici de origine naturala" ce provin din fondul natural al zonei. Starea chimica si fizico-chimica este buna.
Apa p.Turt amonte de exploatarea miniera E:M. Turt este foarte slab poluata cu substante organice biodegradabile si toxice. Depasirile concentratiilor la unele metale cum ar fi Zn datorandu-se fondului natural al zonei. Valoarea medie a Sindex este de 1.59 ceea ce indica o stare ecologica foarte buna, incadrand apa in clasa I de calitate. Concentratia clorofilei "a" in 2006 a inregistrat o valoare medie de 1.2 μg/l, valoare conform clasei I de calitate. Zoobentosul este tipic apelor de munte cu fund pietros, foarte bine oxigenate si slab poluate. Domina efemeropterele, plecopterele, tricopterele si crustaceii. Valoarea medie a S index este de 1.74, corespunzator clasei I a de calitate.
8. Raul Turt amonte confluenta Tur
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB64 de tip CA4 (corp de apa candidat la puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 28.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii apei
Sectiunea este situata aval de evacuarile de ape de mina insuficient epurate de la E.M. Turt. In aceasta sectiune raul se incadreza in clasa a V-a de calitate datorita incadrarii date de indicatorii grupei "Poluati toxici si specifici de origine naturala", in special Cu, Zn, Cd, Pb, Fe, Mn, Ni. Starea chimica si fizico-chimica este proasta.
Valoarea medie a Sindex dupa fitoplancton a fost de 2.11, incadrand apa in clasa a II a de calitate. Concentratia de clorofila "a" in 2006 a avut valoarea medie de 0.75 μg/l (clasa I de calitate), pH-ul acid nepermitand dezvoltarea normala a planctonului. Deficitul de specii fitoplanctonice este de 51.51 %., in timp ce deficitul de specii zoobentonice este de 100%, iar deficitul de specii fitobentonice este de 100 %.
9. Tur la Turulung - Micula
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB51 de tip CA6 (corp de apa puternic modificat, cu modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 11a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii apei
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a III-a de calitate determinanta fiind grupa "Poluanti toxici si specifici de origine naturala". Starea chimica si fizico-chimica este moderata.
Apa r.Tur in sectiunea Micula a avut valoarea medie a Sindex dupa fitoplancton de 1.93, incadrandu-se in clasa a II a de calitate. Valoarea medie a concentratiei de clorofila "a" a fost de 7.3 μg/l, (clasa I de calitate), maxima inregistrandu-se in luna mai (18.4 μg/l), formele de plancton apartinand in buna parte lacului de acumulare Calinesti Oas situat in amonte. Zoobentosul este alcatuit preponderent din tricoptere, heteroptere, efemeroptere. S index medie a avut valoarea medie de 2.07 ceea ce incadreaza in clasa a II a de calitate. Valoarea medie a Sindex dupa fitobentos a fost de 1.98, clasa a II a de calitate.
10. Raul Tarna la Bocicau
Sectiunea este caracteristica corpului de apa cu codul RO I 1. WB44 de tip CA3 (corp de apa candidat la puternic modificat, fara modificari calitative) constituit din cursuri de apa cu tipologia RO 32a.
Tipul de monitoring derulat in aceasta sectiune a fost de tip operational datorita presiunilor antropice exercitate prin modificarile hidromorfologice si a incarcarii apei
In anul 2006 calitatea apei raului inregistreaza clasa a III-a de calitate determinanta fiind grupa "Poluanti toxici si specifici de origine naturala". Starea chimica si fizico-chimica este moderata.
Din analizele de fitoplancton efectuate din apa p. Tarna aval Bocicau in 2006 a rezultat o valoare medie a S index dupa fitoplancton de 1.84 incadrandu-se in clasa a II a de calitate. Clorofila "a" a inregistrat valoarea medie de 3.1 μg/l, valoarea incadreaza apa in clasa I de calitate. Zoobentosul relativ sarac cuprinde efemeroptere, tricoptere si hirudinee. Valoarea S index medie de 2.31, incadreaza apa in clasa a III a de calitate. Valoarea medie a Sindex dupa fitobentos a fost de 1.83, valoare caracteristica clasei a II a de calitate.
CAP.2.2 STADIUL CALITATII APELOR PE ANSAMBLUL BAZINULUI
SUB ASPECTUL REPARTITIEI PE TRONSOANE DE RAU DE DIFERITE STARI CALITATIVE CONFORM 'Normativului privind obiectivele de referinTA pentru clasificarea
calitATii apelor de suprafaTA
In anul 2006 au fost studiate raurile: TISA, VISEU, TUR si afluentii principali: CISLA, VASER , IZA, MARA, VALEA REA,TALNA si TURT, care insumeaza 569 km de rau. In urma interpretarii datelor furnizate in campaniile lunare efectuate in sectiunile monitorizarte a retelei hidrografice au rezultat in raport cu calitatea definita la grupa "generala' urmatoarele tronsoane de rau:
Ø stare ecologica foarte buna 309 km (54%, 14 sectiuni)
Ø stare ecologica buna 214 km (38%, 7 sectiuni)
Ø stare ecologica moderata 17 km (3%, 1 sectiune)
Ø stare ecologica slaba 0 km (0%, 0 sectiuni)
Ø stare ecologica proasta 29 km (5%, 2 sectiuni)
In cursul anului 2006, comparativ cu anul 2005, se remarca aceleasi zonele critice si surse semnificative de poluare din bazin. Valorile de sinteza ale indicatorilor determinati sunt comparabile cu cele din anul 2005 aceasta si datorita scurgerii care a inregistrat valori mai ridicate in 2006 pe toate raurile controlate hidrometric comparativ cu anul 2005.
CAP 2.3. Stadiul calitATii apelor pe ansamblul bazinului, conform "Normelor de calitate pe care trebuie sA le IndeplineascA apele de suprafaTA utilizate pentru potabilizare" (NTPA-013) Si a "Normativului privind
metodele de mAsurare Si frecvenTa de prelevare Si
analizA a probelor din apele de suprafaTA destinate producerii de apA potabilA" (NTPA-014) APROBATE PRIN
HG nr. 100/07.02.2002
Pentru cunoasterea calitatii apelor curgatoare de suprafata utilizate pentru potabilizare, in conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC si 79/869/EEC transpuse in legislatia nationala prin H.G. nr. 100/07.02.2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de soprafata utilizate pentru potabilizare (NTPA - 013) si a Normativului privind metodele de msurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila (NTPA - 014), in bazinul hidrografic SOMES-CRASNA in anul 2006 s-au organizat campanii de recoltare a probelor de apa la un numar de 14 sectiuni de monitorizare a acestora cu o frecventa stabilita in functie de numarul populatiei deservite de fiecare sursa conform tabelului nr. 2.5.
tabel nr. 1
|
Nr crt |
Sectiunea de prelevare |
Cursul de apa |
Utilizator de apa pentru potabilizare |
Populatie deservita nr. |
Debit mediu zilnic prelevat l/s |
Tehnologia standard de tratare a statiei |
Frecventa de monitorizare propusa |
|
Priza Uzina de Apa |
Balasina Belivaca, Cislisoara |
S.M. Borsa |
A2 |
4/an |
|||
|
Captare Recom Negresti |
Tur |
S.C. Recom S.A. Negresti-Oas |
0 (rezerva) |
A2 |
8 /an in cazul functionarii |
||
|
Captare Recom Negresti |
Valea Rea |
S.C. Recom S.A. Negresti-Oas |
A2 |
8 /an |
|||
|
Captare Recom Negresti |
Valea Alba |
S.C. Recom S.A. Negresti-Oas |
0 (rezerva) |
A2 |
8 /an in cazul functionarii |
||
|
Captare Politex |
Talna Mare |
S.C. Politex S.A. Negresti-Oas |
A2 |
4 /an |
Determinarile de laborator au cuprins analizele fizico-chimice si microbiologice conform anexei 2c la NTPA 014.
Fiecare indicator fizico-chimic a fost incadrat in categoria de calitate prin compararea valorii individuale determinate in fiecare campanie de recoltare cu valorile din anexa 1b cuprinzand 'Caracteristicile apei de suprafata utilizate la obtinerea apei potabile', conform NTPA 013, respectiv cu cele obligatorii cuprinse in coloana I si care sunt valori maxim admisibile sau in lipsa acestora cu cele orientative cuprinse in coloana G si care reprezinta valori recomandate utilizare ca linii directoare sau valori ghid pentru stabilirea valorii limita pentru a stabilii incadrarea in categoria de apa de suprafata transformata in apa potabila.
A fost apreciata calitatea apei de suprafata pe baza conditiilor pentru potabilizare, astfel:
a) la 95% din numarul de probe prelevate parametrii au valori sub cele cuprinse in coloana I;
b) la 90% din numarul de probe prelevate parametrii respecta celelalte cerinte cuprinse in anexa 1b) ;
c) cele 5-10% din probe sunt considerate bune daca:
calitatea apei nu se abate cu mai mult de 50% de la valoarea stabilita (cu exceptia: temperatura, pH, oxigen dizolvat si indicatori biologici);
nu prezinta pericol pentru sanatatea publica;
valorile parametrilor analizati la probe consecutive se incadreaza in valorile stabilite pentru parametrii relevanti/de interes.
La calculul procentelor de mai sus nu se iau in considerare valorile mai ridicate decat cele pentru apa de suprafata respectiva, daca sunt cauzate de viituri, dezastre naturale sau conditii meteorologice anormale.
Derogari de la prevederile normelor de calitate se pot acorda in urmatoarele situatii:
a) in caz de inundatii sau alte dezastre naturale;
b) in cazul parametrilor marcati cu O (coloratie, teperatura, azotati, cupru, sulfati, amoniu)
c) daca apa de suprafata se imbogateste pe cale naturala cu anumite substante ceea ce conduce la depasirea valorilor prevazute pentru categoriile A1, A2 si A3;
d) in cazul apelor de suprafata putin adanci sau al lacurilor aparent stagnante (pentru indicatorii: azotati, fier, mangan, fosfati, CCO-Cr, saturatie O2, CBO5) cu o adancime sub 20 m, cu un schimb de apa mai redus de un an si in care nu se descarca ape uzate.
Prin imbogatire naturala se intelege procesul prin care, fara interventia omului, o masa de apa primeste din sol animite substante pe care acesta le contine.
In urma stabilirii calitatii apei de suprafata a fost reanalizata corespondenta dintre aceasta si tehnologia standard pe care trebuie sa o asigure fiecare statie de tratare. Rezultatele reanalizarii acestei corespondente sunt prezentate in continuare
|
Nr. crt. |
Sectiunea de prelevare |
Cursul de apa |
Tehnologia standard de tratare a statiei |
Calitatea apei pe baza conditiilor pentru potabilizare |
Indicatori depasiti fata de categoria ceruta de tehnologia de tratare |
|
Priza Uzina de Apa |
Balasina Belivaca, Cislisoara |
A2 |
A2 |
NKjeldahl (2 ori cu 5%), |
|
|
Captare Recom Negresti |
Tur |
A2 |
A2 |
nu a functionat |
|
|
Captare Recom Negresti |
Valea Rea |
A2 |
A2 |
Mn (3 ori cu 102%, 34%, 50%), coli totali (1 data cu 8%), |
|
|
Captare Recom Negresti |
Valea Alba |
A2 |
A2 |
nu a functionat |
|
|
Captare Politex |
Talna Mare |
A2 |
A2 |
Mn (o data cu 10%), coli totali (1 data cu 596%), |
Indicatorii mentionati in ultima coloana a tabelului de mai sus ca prezenand depasiri si in urma verificarii respectarii conditiilor pentru potabilizare prevazute de NTPA 013 "Norme de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare" nu influenteaza caracteristicile de calitate corespunzatoare nivelului apei brute, exitand o concordanta deplina intre calitatea apei de suprafata utilizare pentru potabilizare si nivelul de tratare asigurat de statia de tratare.
Subbazinul Tisa
Acest subbazin cuprinde o singura sectiune de supraveghere a calitatii apelor curgatoare de suprafata utilizate pentru potabilizare amplasate pe afluenti ai raului CISLA:
Ø paraul BALASINA, paraul BELIVACA, paraul CISLISOARA la priza Uzinei de Apa a S.M. BORSA.
Paraul BALASINA, paraul BELIVACA si paraul CISLISOARA la priza Uzinei de Apa a S.M. BORSA s-au incadrat in categoria A2 de calitate corespunzatoare nivelului de tratare fizica simpla si dezinfectie asigurat de statia de tratare la indicatorii determinati.
Subbazinul Tur
Acest subbazin cuprinde 4 sectiuni de supraveghere a calitatii apelor curgatoare de suprafata utilizate pentru potabilizare, din care una pe cursul principal
Ø raul TUR amonte de captarea S.C. Recom S.A. NEGRESTI-OAS.
Celelalte 3 sectiuni sunt amplasate pe afluenti astfel:
Ø raul VALEA REA la captarea S.C. Recom S.A. NEGRESTI-OAS
Ø raul VALEA ALBA la captarea S.C. Recom S.A. NEGRESTI-OAS;
Ø raul TALNA MARE la captarea S.C. Politex S.A. NEGRESTI-OAS.
In anul 2005 captarea S.C. Recom S.A. NEGRESTI-OAS de pe raul TUR nu a functionat.
Raul VALEA REA la captarea S.C. Recom S.A. NEGRESTI-OAS s-a incadrat in categoria A2 de calitate fiind corespunzatoare nivelului de tratare normala fizica, chimica si dezinfectie asigurat de statia de tratare desi au fost inregistrate valori mai mari la indicatorul Mn provenit din fondul natural al zonei
In anul 2006 captarea S.C. Recom S.A. NEGRESTI-OAS de pe raul VALEA ALBA nu a functionat.
Raul TALNA MARE la captarea S.C. Politex S.A. NEGRESTI-OAS s-a incadrat in categoria A2 de calitate fiind corespunzatoare nivelului de tratare normala fizica, chimica si dezinfectie asigurat de statia de tratare.
2.4. Stadiul calitATii apelor pe ansamblul bazinului, conform "Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaTA care necesitA protecTie Si ameliorare In scopul susTinerii vieTii piscicole" (conf. H.G. 202/2002)
Evaluarea globala a calitatii apelor de suprafata presupune si analiza calitatii apei din punct de vedere a ihtiofaunei caracteristice biocenozei acvatice sau sistemului hidrografic respectiv.
Evaluarea calitatii apelor de suprafata in vederea sustinerii vietii piscicole se face in conformitate cu Directiva Cadru nr. 78/659/EEC transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole.
In anul 2006 au fost monitorizate 19 sectiuni in bazinul Somes in vederea identificarii calitatii apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole. Monitorizarea s-a realizat prin 12 campanii lunare de recoltare.
A fost apreciata calitatea apei prin determinarea a 14 indicatori de calitate (temperatura, O2, pH, suspensiile solide, CBO5, Ptot, nitriti, amoniu, fenoli, hidrocarburi, amoniu, Cl2 liber, Zn, Cu) ceilalti indicatori care nu au fost mentionati sunt acceptati ca aflandu-se in limitele reglementarilor in vigoare privind calitatea apelor.
Din punct de vedere fizico-chimic calitatea apei din sectiunile monitorizate au inregistrat depasiri, fata de limitele prevazute pentru :
suspensii in 15 de sectiuni
nitriti in 12 de sectiuni
CBO5 intr-o singura sectiune
Zn intr-o singura sectiune
Cu in 2 sectiuni
In 2 sectiuni nu s-au inregistrat depasiri la cei 14 indicatori de calitate determinati conform tabelului alaturat.
Situatiile de neconformare si cauzele neconformarii
|
Nr crt. |
Curs_sect |
Categ_apa |
Sectiune de monitoring |
Parametrii * |
Obiectivele |
Cauza neconformarii | ||
|
|
C |
Valea Viseului |
2005 : suspensii
solide |
53.4 mg/l 75.6 mg/l |
25 mg/l <25 mg/l |
influenta Ucraina | ||
|
|
C |
Teceu |
2005
:suspensii solide nitriti |
47.7 mg/l 0.015 mg/l |
25 mg/l
<0.03 mg/l NO2 |
Statia de epurare Sighetu Marmatiei - funct.
nesatisfacatoare, fara treapta tertiara, cu treapta mecano-biologica
ineficienta ; racordare partiala la sistemul de canalizare-epurare | ||
|
Viseu - izvoare-am.cf.Cisla |
S |
Poiana Borsa |
2005
: suspensii solide nitriti |
36.6 mg/l 0.013mg/l |
25 mg/l <0.01 mg/l NO2 |
case
de vacanta | ||
|
Viseu - cf. Cisla-am.cf.Vaser |
S |
Moisei |
2005:
suspensii solide |
|
25
mg/l |
Statia de epurare Borsa - funct. nesatisfacatoare,
fara treapta tertiara | ||
|
Viseu - cf.Vaser-amonte cf.Tisa |
C |
Bistra (am cf. |
2005
:suspensii solide |
54 mg/l |
25 mg/l |
Statia de epurare Viseu de Sus- funct. nesatisf.,
fara treapta tertiara | ||
|
Cisla |
FA |
av. Baia Borsa |
2005
: suspensii solide nitriti |
67.7 mg/l 0.011 mg/l 0.058mg/l |
25 mg/l 0.01 mg/l NO2 |
Statia de epurare Borsa - funct. nesatisfacatoare, | ||
|
Vaser |
S |
am.cf. Viseu |
2005
:suspensii solide nitriti |
57.5 mg/l 36.2 mg/l 0.007mg/l |
25 mg/l |
surse difuze din activitati silvice | ||
|
Ruscova - cf. Repedea-cf. Viseu |
C |
am. cf. Viseu |
2005
:suspensii solide nitriti |
71 mg/l 0.010mg/l |
25 mg/l 0.03 mg/l NO2 |
Lipsa canalizare+epurare loc. Poienile de sub Munte,
Ruscova, Repedea | ||
|
Iza - izvoare-cf.Slatina |
S |
am Sacel |
2005
:suspensii solide |
55.6 mg/l |
25 mg/l |
Lipsa canalizare+epurare loc. Sacel, Salistea de
Sus, Dragomiresti | ||
|
Iza - cf.Slatina-cf.Tisa |
C |
Vadu Izei |
2005 :suspensii solide |
44.7 mg/l 0.015mg/l |
25 mg/l 0.03 mg/l NO2 |
Lipsa canalizare+epurare loc. Stramtura, Rozavlea,
Birsana, Vadu Izei | ||
|
|
Mara |
S |
Vadu Izei |
2005
: suspensii solide |
66.7
mg/l |
25
mg/l |
Lipsa canalizare+epurare loc. Desesti, Giulesti | |
|
Tarna Mare |
C |
Bocicau | ||||||
|
Tur - izvoare-km.12 |
S |
captare Negresti |
2005
: Zn total |
0.415
mg/l Zn |
0.3 mg/l Zn |
Zn din fond natural | ||
|
Tur - km.12-acumularea Calinesti Oas |
C |
am.ac. Calinesti |
2005
: nitriti |
0.055
mg/l NO2 |
0.03
mg/l NO2 |
Retea de canalizare insificienta in loc.Negresti Oas | ||
|
Tur - ac. Calinesti Oas-granita Ungaria |
C |
Turulung |
2005 : suspensii solide |
26.3 mg/l 29.3 mg/l |
25 mg/l |
Zn din fond natural al cursurilor Tur si Turt | ||
|
Valea Rea |
C |
am.ac. Calinesti (am.cf. Tur) | ||||||
|
Valea Alba |
C |
Captare Negresti (am. cf. Tur) |
2005 : - |
0.010 mg/l (N-NO2) |
0.03 mg/l NO2 | |||
|
Talna - izvoare-cf.Tur |
C |
Pasunea Mare |
2005
:suspensii solide |
31.7 mg/l |
25 mg/l 25 mg/l |
Lipsa canalizare+epurare loc. Orasu Nou , Vama | ||
|
Turt |
FA |
am. cf. Tur |
2005 : suspensii solide |
28.6
mg/l |
25
mg/l |
Cu si Zn din fond natural | ||
Din punct de vedere biologic s-a monitorizat ihtiofauna in lacul Calinesti si in 4 de sectiuni pe cursurile de apa dintre care intr-una dintre sectiuni s-a constatat lipsa faunei piscicole (Cisla av. Baia Borsa). Speciile identificate in fiecare din sectiunile investigate sunt prezentate in tabelul urmator.
Valorile indicatorilor biologici in sectiunile de inventariere a ihtiofaunei
|
Raul/ sectiunea |
Specia |
Densitate/ 100m2 |
Origine |
Reg. trofic |
Preferinta ecologica |
Sensibilitate la impact antropic |
Specii bentice |
Sp. pelagice |
Procente |
Masuratori L l G |
Masuratori L cm l cm G g |
Boli/ paraziti |
Zona eco logica |
|||
|
A |
B |
an |
ani |
>3 ani |
||||||||||||
|
V. Viseului |
Leuciscus cephalus |
omnivor |
cursul mediu si inferior |
cls II |
||||||||||||
|
Barbus barbus |
omnivor |
curs mij+inf, ape curate | ||||||||||||||
|
Chondrostoma nasus |
peritofag |
curs mediu si superior cu substrat bolovanos | ||||||||||||||
|
Alburnus alburnus |
omnivor |
rauri lent curgatoare | ||||||||||||||
|
Gobio gobio |
nevertebrate acvatice |
ape curate | ||||||||||||||
|
Teceu |
Chondrostoma nasus |
peritofag |
curs mediu si superior cu substrat bolovanos |
cls II |
||||||||||||
|
Leuciscus cephalus |
omnivor |
cursul mediu si inferior | ||||||||||||||
|
Barbus barbus |
omnivor |
curs mij+inf, ape curate | ||||||||||||||
|
Alburnus alburnus |
omnivor |
rauri lent curgatoare | ||||||||||||||
|
Zingel zingel |
rapitor |
rauri mari | ||||||||||||||
|
Cisla/ av. Baia Borsa |
Lipsa fauna piscicola |
Cls III |
||||||||||||||
|
Viseu/ Moisei |
Sabanejewia romanica |
rauri munte, deal |
Cls I |
|||||||||||||
|
Ac. Calinesti |
Carassius auratus gibelio |
eurifag |
lacuri, canale, ape lente |
cls III |
||||||||||||
|
Rutilus rutilus |
omnivor |
lacuri, canale, ape lente |
| |||||||||||||
|
Abramis brama |
nutritie bentonica |
lacuri de campie, rauri lente, canale | ||||||||||||||
|
Stizostedion lucioperca |
in fct de varsta, ihtiofag |
curs inf,lac, canale | ||||||||||||||
|
Aspius aspius |
rapitor |
rauri mari, lacuri | ||||||||||||||
|
Ictalurus nebulosus |
|
macronevertebrate, icre |
lacuri de campie, canale, iazuri | |||||||||||||
|
Ctenopharyngodon idella |
|
lacuri, iazuri | ||||||||||||||
|
Cyprinus carpio |
eurifag |
lacuri, canale, ape lente | ||||||||||||||
2.5. APRECIERI ASUPRA POLUARILOR ACCIDENTALE
In cursul anului 2006 in bazinul hidrografic TISA s-a inregistrat o poluare accidentala pe cursurile de apa de suprafata. Evenimentul nu a avut un impact transfrontier si nu au fost utilizatori de apa afectati.
Macheta nr. 10
SITUATIA POLUARILOR ACCIDENTALE PRODUSE IN 2006
|
Nr crt |
Cursul de apa |
Zona in care s-a produs poluarea |
Data |
Descrierea poluarii si evolutia in timp si spatiu a acesteia, substantele poluante si cantitatile (concentratiile) evacuate |
Cauzele poluarii si unitatea responsabila (poluatoare) |
Utilizatorii de apa afectati de poluare |
Durata poluarii |
Efectele/pagube provocate Masuri luate |
|
B.H. |
||||||||
|
1 |
r. Cisla , afl. r.Viseu |
EM Baia Borsa iaz Colbu I jud. Maramures |
ora 0900 |
Evenimentul s-a datorat fisurarii traseului conductei sondei inverse de la iaz Colbu I. S-au produs scurgeri de apa si steril din iaz in r.Cisla (cca 10 l/s). Substante poluante: suspensii minerale si ioni de metale grele (Fe, Mn,Cu,Zn,Pb). Avand in vedere debitul evacuat din iaz si debitele inregistrate pe r. Cisla si Viseu, poluarea nu a avut un impact semnificativ. |
Poluarea s-a produs din cauza starii precare si uzurii echipamentelor tehnologice de la iaz. |
Inlocuirea tronsonului de conducata avariata. Monitorizarea evolutiei calitatii apei din cursurile receptoare. Nu s-a inregistrat mortalitate piscicola. S-a asigurat derularea fluxului informational intern si extern. |
||
LACURILOR DIN B.H. TISA
3.1. PREZENTAREA LACULUI INVESTIGAT
LACUL CALINESTI-OAS
Capacitatea totala a lacului este 29,03 milioane m3 apa, din care transa pentru atenuarea undelor de viitura si prevenirea inundatiilor este de 20,43 milioane m3.
Studiul privind stabilirea gradului si ritmului de eutrofizare a lacului de acumularea Calinesti-Oas, judetul Satu Mare, a inceput in anul 1983 si a continuat in anii urmatori, inclusiv 2005 cand s-au efectuat patru campanii de recoltare.
Concentratia fosforului total (mgP/l) incadreaza apa lacului Calinesti-Oas in categria celor eu-hipertrofe, in timp ce concentratia azotului mineral total (mgN/l), in categoria celor oligo-mezotrofe.
Biomasa fitoplanctonica indica valori ce caracterizeaza ape mezo-eutrofe.
Valoarea medie a clorofilei "a" de 19,4 mg/l indica o apa eutrofa.
Analizele de macrozoobentos evidentiaza predominanta chironomidelor si a oligochetelor pe fundul depunerilor masive din chiuveta lacului, biodiversitatea fiind mai mare la coada lacului ca urmare a vegetatiei abundente.
Pe circa 40% din suprafata lacului (in special coada lac) s-a constatat dezvoltarea masiva a speciei Trapa natans, care reduce valoarea pescareasca a lacului.
Starea igienico-sanitara a apei in anul 2006 a fost buna, cresterea valorilor de incarcare bacteriana se observa la coada lacului.
Categoria lacului: mezo-eutrof.
3.2. STADIUL CALITATII GLOBALE A APEI
Studiul privind stabilirea gradului si ritmului de eutrofizare a lacului de acumularea Calinesti-Oas, judetul Satu Mare, a inceput in anul 1983 si a continuat in anii urmatori, inclusiv 2006 cand s-au efectuat patru campanii de recoltare.
Recoltarea de primavara s-a efectuat in luna aprilie,respectiv mai cand s-au recoltat sase probe din cele trei puncte de prelevare stabilite : deversor, mijloc lac si coada lac.
S-au prelevat probe de la suprafata apei si din adancime maxima, respectiv adancimi intermediare.
Dupa efectuarea analizelor conform metodelor STAS in vigoare, s-au formulat cateva concluzii privind chimismul, biologia si starea igienico-sanitara a apei, precum si stadiul trofic al lacului de acumulare Calinesti-Oas .
Prima recoltare s-a desfasurat la 26.04.2006.
Transparenta apei masutara cu discul Secchi a variat intre 50-80 cm .
Culoarea apei a fost verzui si nu a prezentat un miros deosebit, diferentele de temperatura ale apei intre suprafata si adancime fiind de 2.2 C la deversor si 3,2 C la mijloc lac.
Oxigenarea apei a fost buna ,valorile fiind cuprinse intre 6,9 mg/l si 12,3 mg/l, apa de clasa I - II -III.
Incarcarea cu substante organice biodegradabile, exprimata prin valorile CCOMn a oscilat intre 5,0 - 6,9 mgO2/l, ceea ce incadreaza apa in clasele de calitate I -II .
Valorile CCOCr au variat intre 12 - 23 mgO2/l si incadreaza apa in clasa a II a de calitate.
Regimul nutrientilor si concentratia lor reprezinta unul dintre cei mai importanti indici ai procesului de eutrofizare. Ca indicatori sunt utilizati fosforul total si azotul mineral total.
Valorile fosforului total au fost cuprinse intre 0,085 - 0,922 mg/Pl, valori ce incadreaza apa lacului in categoria celor eu-hipertrofe.
Azotul mineral total inregistreaza valori cuprinse intre 0,184 - 0,384 mgN/l, valori ce incadreaza apa lacului in categoria celor ultraoligotrofe respectiv oligotrofe.
Numarul de celule fitoplanctonice a fost cuprins intre 430.000 - 1.315.000 celule/litru .
Fitoplanctonul este alcaturit din pirofite : Cryptomonas,, diatomee : Amphipleura, Gomphonema,, Achnanthes , Melosira ,Dydymosphaenia
Valorile biomasei fitoplanctonice sunt cuprinse intre 3,53 - 4,6 mg/l, valori care incadreaza apa lacului in categoria celor oligo-mezotrofe.
Valorile clorofilei "a" au fost cuprinse, intre 10,1-62,2 mg/l caracteristice pentru lacuri eu-hipertrofe.
Cea de-a doua recoltare s-a efectuat in data de 23.05.2006, apa avand o transparenta cuprinsa intre 35-60 cm. Valorile oxigenului dizolvat au fost cuprinse intre 6,6 - 8,6 mg/l la deversor si 7,9 - 10,6 mg/l mijloc lac, clasa I ,II, III de calitate.
Valorile CCOMn intre 5,1-7,1 mgO2/l, categoriile I, II de calitate si cele ale CCOCr intre 13-25 mgO2/l, valorile determinate incadrand apa in clasa a II a.
Valorile fosforului total prezinta o usoara scadere, dar incadreaza apa lacului in categoria celor eutrofe.
Azotul mineral total are valori cuprinse intre 0,230 - 0,390 mgN/l ape oligotrofe.
Numarul de celule fitoplanctonice este cuprins intre 580.000 - 1.385.000/l.
Dintre grupele dominante amintim: pirofite: Cryptomonas; diatomee: Melosira; Cyclotella, Pinnularia, Amphipleura, Dydymosphaenia, Gyrosigma, Amphora, clorofite:Scenedesmus, Pandorina; Eudorina, Cosmarium, Tetraedron, Coccomonas, euglenofite: Euglena.
Concentratia clorofilei 'a' (16,0 - 24,9 mg/l) incadreaza apa in categoria celor eutrofe.
In sectiunea mijloc lac s-a efectuat o prelevare de microfitobentos. Densitatea algala a fost de 9.990.000/mp, iar Sind a fost de 2,12. Dominante au fost diatomeele si cloroficeele.
In aceeasi sectiune s-a recoltat si o proba de macrozoobentos. Numarul de indivizi/mp a fost de 897. Structura si diversitatea biocenotica au fost scazute, singurele grupe prezente fiind oligochetele (Limnodrilus hoffmeisteri) si dipterele (Chironomus plumosus si Polypedilum pedestre).
Valoarea Sind. a fost de 3,45.
Recoltarea de vara s-a efectuat in 04.07.2006 .
Transparenta a fost cuprinsa intre 35 - 60 cm.
Diferentele de temperatura intre suprafata si adancimea maxima au fost nesemnificative.
Oxigenul dizolvat a avut concentratii de 4,4-8,7 mg/l, clasa I, II, III de calitate (Ord.161/2006).
Valorile CCOMn au variat intre 10,7-14,5 mgO2/l (clasa a II-III a), iar ale CCOCr intre 17-23 mgO2/l (clasa a II a), (Ord.161/2006).
Concentratiile fosforului total s-au dispersat in intervalul 0,072 - 1,037 mgP/l (ape eu-hipertrofe, in timp ce concentratia azotului mineral total a variat antre 0,388 - 0.700 mgN/l - ape oligo-eutrofe.
Numarului de celule fitoplanctonice a oscilat intre 180.000 - 1.000.000/l.
Dominante au fost pirofitele: Cryptomonas; cianofite: Merismopedia, Chroococcus diatomee: Melosira, Dydymosphaenia, Navicula ; clorofite: Pediastrum, Scenedesmus; Eudorina, Coccomonas; euglenofite: Trachelomonas , Phacus, Euglena.
Valorile biomasei fitoplanctonice au fost cuprinse intre 4,03 - 6,23 mg/l, ape mezo-eutrofie.
Concentratia clorofilei "a" a oscilat intre 2,4 - 41,5 mg/l., ape oligo-hipertrofe.
Recoltarea de toamna s-a efectuat in data de 03.10.2006.
Transparenta apei a fost cuprinsa intre 50-75 cm.
Oxigenarea apei a fosat buna, cu valori cuprinse intre 8,2 si 9,3 mg/l - clasa I, II de calitate.
Valorile CCOMn au fost cuprinse intre 6,0 - 8,1 mgO2/l (clasa a II a), iar valorile CCOCr au oscilat intre 10,0 si 16,0 mgO2/l (clasa I, II).
Fosforul total are valori cuprinse intre 0,054 - 0,085 mgP/l ce incadreaza, apa in categoria celor eutrofe, in timp ce azotul mineral total (0,333-0,484 mgN/l) este caracteristic apelor oligo- mezotrofe.
Numarul de celule fitoplanctonice a oscilat intre 990.000-2.335.000, iar biomasa fitoplanctonica are valori intre 6.24 - 9.45 mg/l - lacuri eutrofe.
Fitoplanctonul are o compozitie similara cu recoltarile anterioare. Remarcam aparitia speciei Ceratium hirundinella.
Valorile clorofilei "a" sunt cuprinse intre 16,0 - 30,2 mg/l), ape eu-hipertrofe.
In ceea ce priveste regimul poluantilor toxici specifici de origine naturala, se poate concluziona la modul general ca apa lacului Calinesti-Oas se incadreaza in clasa I a de calitate pentru: crom total, cupru, arsen, mangan, zinc.
In fierului majoritatea valorilor incadreaza apa in clasa I de calitate, doar exceptional unele valori apartin claselor II, respectiv a III a de calitate.
In cazul detergentilor anionici activi si a fenolilor, valorile se incadreaza in clasa I de calitate.
C O N C L U Z I I :
Concentratia fosforului total (mgP/l) incadreaza apa lacului Calinesti-Oas in clasa celor eu-hipertrofe, in timp ce concentratia azotului mineral total (mgN/l), in clasa celor oligo-mezotrofe, pana la eutrofe in anotimpul estival.
Biomasa fitoplanctonica caracterizeaza un lac mezo-eutrof, in timp ce determinarile de clorofila "a" indica o apa eu-hipertrofa.
Analiza de macrozoobentos evidentiaza dominanta chironomidelor si oligochetelor pe fondul depunerilor masive din cuveta lacului.
Pe aproximativ 30% din suprafata lacului (in special coada lac) s-a constatat dezvoltarea masiva a speciei Trapa natans,care reduce valoarea pescareasca a lacului.
Pe parcursul anului 2006 nu s-au observat fenomene de inflorire a apei.
CAP.4 CARACTERIZAREA GLOBALA A
SURSE DE APE UZATE DIN BAZIN
4.1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR SURSE
DE APE UZATE DIN BAZINUL TISA
statii de epurare-procedee de tip mecano-chimic pentru apele de flotatie capacitate instalata 162 l/s
nu sunt statii de epurare pentru apele de mina evacuate din perimetrele active (Toroioaga-Colbu, Gura Baii) si din perimetrele inchise (Toroioaga, Burloaia-Dealul Bucatii ,Burloaia Est si Sud, Galeria Baia Borsa)
volum de ape uzate evacuat 471 mii m3
penalitati totale pentru 2006 = lei
statie de epurare - procedeu de tip mecano-biologic
capacitate instalata 26 l/s
volum de ape uzate evacuat 396 mii m3 .
penalitati totale pentru 2006 = lei
Aut. 298/22.06.2006 cu Program de Etapizare
statie de epurare - procedeu de tip mecano-biologic
capacitate totala 70 l/s
volum de ape uzate evacuat 451 mii m3 .
penalitati totale pentru 2006= lei
Aut. 161/21.03.2006 cu Program de Etapizare
statie de epurare - procedeu de tip mecano-biologic
capacitate instalata 300 l/s
volum de ape uzate evacuat 2506 mii m3 .
penalitati totale pentru 2006 = 75,7 lei
E.M. TURT
unitatea este reglementata prin Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 517/20.11.2006
statie de epurare - procedeu de tip mecano-chimica
capacitate instalata 26 l/s
volum de ape uzate evacuat 30 mii m3;
penalitati totale pentru 2006 = lei
S.C. RECOM S.A. NEGRESTI OAS
unitatea este reglementata prin Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 405/28.11.2005
statie de epurare - procedeu de tip mecano-biologic
capacitate instalata 75 l/s
volum de ape uzate evacuat 766 mii m3 .
penalitati totale pentru 2006 = lei
4.2. APRECIERI PRIVIND IMPACTUL PRODUS
DE APELE UZATE ASUPRA SURSELOR NATURALE RECEPTOARE
PE ANSAMBLUL BAZINULUI SI PE ACTIVITATI ECONOMICE
IN ANUL 2006
In anul 2006 sursele de poluare din bazinul hidrografic Tisa au evacuat un volum de 5895 mii m3 ape uzate provenite in principal de la urmatoarele activitati economice:
unitati de gospodarie comunala - 4119 mii m3 - reprezentand 69,87%;
industrie extractiva - 1567 mii m3 - reprezentand 26,58% ;
Amploarea si persistenta efectelor negative asupra calitatii emisarilor naturali depind de un complex de factori, cei mai importanti fiind; debitul si incarcarea in substante poluante a apelor deversate, debitul de dilutie al emisarului si incarcarea acestuia, regimul de temperatura si precipitatii din arealul in cauza, capacitatea de autoepurare, etc.
Din volumul total evacuat de catre utilizatorii din bazinul hidrografic Tisa, 5895 mii m3 necesita epurare, 806 mii m3 - reprezentand 13,7% sunt suficient epurate, in timp ce 4532 mii m3 - reprezentand 76,9% sunt insuficient epurate, iar 557 mii m3 - reprezentand 9,4%, nu sunt epurate.
Ponderea apelor insuficient epurate o reprezinta apele uzate evacuate de unitati din industria extractiva cu un volum de 658 mii 3; ponderea apelor uzate neepurate, provin tot din industria extractiva cu un volum de 167 mii m3
In cursul anului 2006 in emisarii naturali, din bazinul hidrografic Tisa au fost evacuate urmatoarele cantitati de nocivitati:
|
- suspensii |
548,27 t |
|
- CBO5 |
95,46 t |
|
- CCO-Cr |
379,48 t |
|
- NH4 |
35,86 t |
|
- NO2 |
1,28 t |
|
- NO3 |
7,0 t |
|
- N-total |
21,25 t |
|
- P-total |
26,46 t |
|
- reziduu filtrat |
2432,72 t |
|
- cloruri |
82,51 t |
|
- SO4 |
1034,14 t |
|
- Ca |
302,55 t |
|
- Fe ionic total |
2,76 t |
|
- Mn |
80,23 t |
|
- Cr total |
0,14 t |
|
- Cu |
1,11 t |
|
- Zn |
5,57 t |
|
- Cianuri |
0,99 t |
|
- Detergenti |
0,77 t |
|
- Fenoli |
0,002 t |
|
- H2S + sulfuri |
2,61 t |
|
- Sub. extractibile |
114,07 t |
|
- Cd |
0,74 t |
In anul 2006 in bazinul hidrografic Tisa au fost monitorizate functionarea unui numar de 11 statii de epurare din care 2 statii au functionat corespunzator, reprezentand 18,2%, iar 9 statii au functionat necorespunzator, reprezentand 81,8 %.
Statiile care au functionat necorespunzator apartin urmatoarelor ramuri:
|
- industria extractiva |
statii |
|
|
- unitati de gospodarie comunala |
statii |
|
|
- prelucrari chimice |
statie |
|
|
- administrare publica |
statie |
|
|
- invatamint si sanatate |
statii |
Exploatarile miniere din zona Borsa si Turt reprezinta surse de poluare persistente a cursurilor de apa prin continutul deosebit de ridicat in ioni de metale grele ale apelor de mina rezultate din perimetrele miniere de extractie a minereurilor neferoase cit si eficientei scazute a statiilor de epurare datorita subdimensionarii instalatiilor, tratarii necorespunzatoare si discontinue cu reactivi a apelor de mina, nerealizarii precipitarii selective a ionilor de metale in functie de pH si nerespectarii regulamentelor de functionare pentru statiile existente.
|
