CAPITOLUL 3

ACCIDENTE TEHNICE CU CONSECINŢE POLUATOARE ASUPRA APELOR SI SOLURILOR

Transportul produselor petroliere a ajuns sa fie un real factor de luat în calcul în ceea ce priveste poluarea,mai ales cea pe termen lung. Frecventa evenimentelor cu consecinte poluatoare a crescut vizibil,odata cu cresterea necesitatii produselor petroliere.

Fie ca sunt datorate neglijentei,neatentiei,superficialitatii cu care sunt tratate conditiile ce trebuiesc îndeplinite în cazul transportului produselor petroliere,conditiilor meteo sau altor factori, aceste accidente tehnice au consecinte grave,mai ales în ceea ce priveste poluarea pe termen lung.Este afectat atât echilibrul mediului înconjurator dar si sanatatea omului.

Transportul produselor petroliere se face atât pe cai navigabile,auto,cât si prin intermediul CFR sau prin conducte(la suprafata sau la adâncime).Alegerea unei anumite cai de transport trebuie sa ia în calcul mai multi factori cum ar fi:distanta ce trebuie parcursa,produsul petrolier în cauza,costurile de transport,modul cel mai sigur de 17317h78r transport etc.

Totusi accidentele tehnice în transportul produselor petroliere sunt destul de frecvente,acestea fiind:

accidente ale cisternelor auto;

accidente ale cisternelor CFR;

spargeri de conducte si infiltrarea produsului petrolier în sol;

FIGURA 3.1-Litoral

accidente pe cai navigabile ale barjelor,petrolierelor,vaselor cisterna; 

spargeri de rezervoare si infiltrarea în panza freatica

Una dintre consecintele cele mai grave datorata accidentelor pe cai navigabile este poluarea cu hidrocarburi a oceanelor. În prezent hidrocarburile reprezinta întradevar principalii agenti poluanti ai marilor. Fiind rezistente la actiunea bacteriilor,  persista timp îndelungat în regiunile infectate, formând o pelicula superficiala (întrucât au densitatea mai mica decât a apei) care împiedica difuzarea oxigenului în apa. Asimilatia clorofiliana si respiratia organismelor sunt împiedicate. Ca urmare se îngreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vietii marine, algele si planctonul înceteaza sa prolifereze. Compusii fenolici si aromatici au actiune toxica asupra vietuitoarelor acvatice. Hidrocarburile cancerigene (3-4 benzopiren), concentrate în organismul animalelor acvatice comestibile, ajung în alimentatia omului.

Atentia cea mai mare pe plan international este concentrata asupra efectelor poluarii pe termen lung. În principal se urmareste evolutia unor mari închise, ca Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana.

ACCIDENTE ECOLOGICE.EXEMPLIFICARE

În august 2006,în Filipine,între insulele Panay si Guimaras s-a scufundat petrolierul Solar I.Acesta avea o încarcatura de 1800 de tone,din care 200 tone au ajuns in mare.S-a format o maree neagra de aproximativ 200 de mile marine.

Tot în august 2006 dar în India ,la 20 km vest de arhipelagul Nicobar,petrolierul Nipon s-a ciocnit de un cargo din Singapore.Efectul asupra mediului marin a fost unul dezastros,4500 de tone de petrol fiind deversate în mare.

La 12 Noiembrie 2007,în Marea Neagra,petrolierul Volga-Neft care transporta peste 4000 de tone de titei,s-a rupt în douî in timpul unei furtuni,în cursul unei escale în portul Kavkaz.Oficialii rusi au relatat despre acest accident ca fiind un `dezastru ecologic foarte grav`.La cateva ore dupa incidentul petrolierului rusesc,alte 2 cargoboturi care transportau sulf s-au scufundat langa portul Kavkaz.Urmarile acestor accidente sunt dintre cele mai grave,existând riscul depunerii titeiului pe fundul marii si atunci acesta va fi practic imposibil de eliminat ,dar exista si problema poluarii cu Sulf a Marii Negre,atât la suprafata apei cât si în regiunea de coasta.Este nevoie de mult timp pentru eliminarea acestei poluari, consecintele fiind resimtite cel putin 2 ani.

O mare catastrofa ecologica s-a produs la 12 noiembrie 1999,când petrolierul Erika s-a rupt în doua în apropiere de coasta Britaniei(Franta),având o încarcatura de aproximativ 30 000 tone de pacura.În 24 de ore s-a scufundat intreg petrolierul.Se estimeaza ca atunci cand s-a rupt,aproximativ 10 000 de tone din încarcatura au fost deversate în mare.

FIGURA 3.2-Scufundarea petrolierului Erika

Aceasta poluare avut,pe langa urmari în ceea ce priveste mediul marin,si consecinte economice grave,mai ales pentru populatia locala a carei principala ocupatie era pescuitul.

În documentele oficiale se precizeaza ca înca din 1994 au fost vizibile semne ale coroziunii.În iulie 1994 în timpul unei inspectii tehnice au fost semnalate gauri în puntea principala. Nu s-a luat nici o masura si 5 ani mai târziu a avut loc aceasta catastofa ecologica.

La 12 noiembrie 2002 petrolierul Prestige(cu o vechime de 26 de ani),

FIGURA 3.3-Scufundarea petrolierului Prestige

s-a rupt în doua în timpul unei furtuni si s-a scufundat în apropierea coastei de nord a Spaniei.Petrolierul transporta între 60 000 si 70 000 de tone amestec de hidrocarburi mai greu decât apa.Aceasta este cea mai mare catastrofa ecologica din istoria Spaniei,poluarea afectând si o parte din coasta Frantei.

.

FIGURA 3.4-Curatarea tarmului poluat in urma naufragiului petrolierului  Prestige

Un dezastru ecologic bine cunoscut este cel al petrolierului Exxon Valdez.Acesta a fost un petrolier care la 24 martie 1989 a naufragiat în Alaska,ducând la varsarea unui volum mare de petrol în apa afectând în mod grav mediul înconjurator.

În urma acestui accident Compania de vapoare Exxon si-a schimbat denumirea în `Sea River `iar petolierul Exxon Valdez în Sea River Mediteranean transportând acum petrol prin Oceanul Atlantic. Petrolierul nu mai are voie sa treaca prin Prince William Sound locul unde a naufragiat. Accidentul a avut loc la scurt timp dupa plecare sa de la terminalul tevii de petrol Trans Alaska la 9:12 PM 23 martie 1989.

În ocean s-a revarsat cam 256.000 barili sau echivalentul a 125 bazine olimpice de înot. Petrolierul transporta cam 1.264.155 barili de petrol. FIGURA 3.5 Petrolierul Exxon Valdez

În comparatie cu alte revarsari ExxonValdez a produs unul din cele mai grave accidente din S.U.A.,situându-se în lume pe locul 50 în materie de petrol revarsat pentru ca în materie de distrugeri provocate mediului înconjurator este pe primul loc. Timpul scurgerii, izolatul, distanta pe care s-a raspândit, abundenta animalelor salbatice au dus la un dezastru. În urma scurgerii 1300 mile au fost foarte contaminate cu un strat gros de petrol, si moderat(impact foarte evident), 1100 mile au fost usor si foarte usor contaminate. Prin comparatie exista cam 9000 de mile de târm în regiunea scurgerii.

Acoperamântul scurgerii atinge cam 470 mile de la reciful Bligh pâna la un mic sat Chignig din Peninsula Alaska dupa cum se vede si de pe harta urmatoare

Cea mai complicata operatiune a fost curatirea. A fost nevoie de 4 veri. Nu toate plajele au fost curatate imediat. La curatire au participat 10000 oameni, 1000 de vase si de 100 de avione, helicoptere. Totusi valurile din timpul ierni au avut un rol mai mare în curatire decat cei 10000 de oameni. S-a aplicat principiul `Poluatorul plateste`,Exxon sustinand ca a cheltuit cam 2.1 miliarde

FIGURA 3.6-Întinderea peliculei de poluant

S-au folosit mai multe tehnici de curatire

1.Apa calda a fost foarte populara pâna s-a descoperit ca acesta ucide microorganismele care erau arse.

2.Apa rece tratamentul cu aceasta avea nevoie de multi oameni pentru a tine

furtunurile.

3.Curatire mecanica a fost efectuata pe unele plaje cu ajutorul utilajelor grele.

Multe plaje au folosit microorganisme care se hranesc cu hidrocarburi. Tehnica cunoscuta ca bioremediere a dat rezultate acolo unde stratul de petrol era subtire. S-au folosit si solventi si agenti chimicali.

FIGURA 3.7- Curatarea tarmului poluat

Nici astazi nu se stie câte animale au murit dar se aproximeaza în jurul a 35000 pasari, 1000 pescarusi. Se considera ca multe ramasite au disparut în stratul de petrol.Se estimeaza în jurul a 250000 pasari de mare, 300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1 miliard de icre somon, hering. Astazi continua sa fie afectate animalele. Sunt mai multe moduri în care animalele pot muri: petrolul intra în pene si mor de hipotermie, înghit petrolul ca urmare a curatirii penelor cu ciocul, nu se mai pot împerechea.   FIGURA 3.8 Efecte ale carastofei 

ecologice

Oamenii au ajutat animalele prin curatirea lor(au folosit detergentul de vase în multe cazuri)

FIGURA 3.9-Efecte asupra faunei marine

În urma acestei catastrofe, au fost adoptate o serie de masuri pentru prevenirea lor si de a actiona mai rapid în cazul unei revarsari:

Garda de coasta S.U.A. monitorizeaza prin satelit petrolierele care intra în Valdez Narrows trec pe lânga i-la Bligh si ies din Prince William Sound prin intrarea Hinchinbrook. În 1989 Garda de Coasta monitoriza petrolierele care treceau prin Valdez Narrows si Valdez Arm.

Fiecare petrolier care trece prin Prince William Sound trebuie sa aiba un plan de actiune în caz de urgenta.

Acum petrolierele au utilaje care absorb petrolul din apa si-l pot depozita în el avand 7 barje cu o capacitate de 818000 barili.

În momentul de fata cei care se ocupa cu curatenia au la îndemâna aparate de dispersare a materialelor de absortie direct pe helicoptere, avioane, vase.

2 vase de escorta trebuie sa fie lânga fiecare petrolier, acordându-le asistenta în caz de urgenta. In cazul Exxon Valdez era doar un singur vas de escorta.

Congresul american a hotarât ca fiecare petrolier sa prezinte 2 straturi de otel în loc de unul pâna în 2015 în caz ca primul strat este rupt. Congresul a mai aprobat înfiintarea Administratiei de Consultanta a Cetatenilor din Prince William Sound care are rolul de a veghea asupra terminalului tevii de petrol Trans Alaska precum si verificarea petrolierelor ce trec pe acolo.

Nu sunt de neglijat nici accidentele cisternelor AUTO. In iunie 2007,in apropiere de Timisoara,intre localitatile Sustra si Topolovatul mare un accident rutier a fost la un pas de a produce o catastrofa de proportii. O autocisterna bulgareasca, proprietatea firmei Bulimex - 97 din Varna, încarcata cu metacrilat de metil stabilizat (sticla organica), o substanta volatila, usor inflamabila si cu actiune iritanta, s-a izbit violent de un copac, din cauza unei explozii de cauciuc. În urma impactului, autocisterna s-a aprins si s-a dezmembrat în trei bucati. Din cisterna a început sa se scurga substanta inflamabila, cu un debit de 1-1,5 litri pe minut. Specialistii Inspectoratului Judetean de Protectie Civila si ai celui de Politie au ajuns în scurt timp la fata locului.

Întreaga zona a fost blocata, iar în apropierea cisternei s-a lucrat cu masca de gaze. Pompierii au racit în permanenta cisterna cu jeturi de apa, deoarece exista riscul producerii unei deflagratii în orice moment. Doua zile mai târziu, cisterna a fost ridicata cu ajutorul unei macarale, iar substanta chimica ramasa (aproximativ 40 tone) a fost turnata în alta cisterna.

FIGURA 3.10-Accident rutier al unei cisterne auto

Ca urmare a scurgerii metacrilatului de metil, o suprafata de 600 mp de teren a fost contaminata. Iarba din zona a ars complet. Pîna la o adâncime de 20 cm, tot pamântul din zona contaminata a fost scos si înlocuit cu un alt strat, fertil.

Un incident mai putin obisnuit s-a întâmplat în data de 3 septembrie 2003, pe Calea Aradului, din Timisoara. Din cauza gropilor de pe strada Ialomita, s-a deschis oblonul unui camion ce transporta 18 tone de deseu petrolier, cu destinatia Satu Mare. Deseurile s-au deversat pe Calea Aradului, patrunzând si în canalele de scurgere. Pe lânga Protectia Civila,

Garda de Mediu si Pompieri, la locul accidentului a sosit o echipa de la o firma privata, care a curatat soseaua cu detergent.

FIGURA 3.10-Curatarea soselei cu detergent

Fie ca se produc pe cai navigabile,AUTO,sau CFR accidentele cu efect poluator asupra solului si apei de suprafata au urmari dintre cele mai grave atât asupra mediului înconjurator cât si,implicit,asupra omului.Este de preferat ca acestea sa fie prevenite,deoarece depoluarea în urma lor nu se poate face,nicioadata,în proportie de 100%.