ALTE DOCUMENTE
|
|||||||
UNIVERSITATEA din BUCUREsTI CENTRUL de CERCETARE a MEDIULUI si EFECTUARE a STUDIILOR de IMPACT Bd. Nicolae Balcescu Nr 1, Sector 1, Cod postal 70111, Bucuresti, România Tel/Fax: +40-21-3103872 E-mail: [email protected] www.geo.edu.ro/~ccmesi |
|
BIODIVERSITATEA, NATURALITATEA SI FUNCTIONALITATEA ECOSISTEMELOR DIN MUNTII BANATULUI
PROTECTIE, CONSERVARE SI GESTIUNE SOCIALA
Sinteza Raportului final
Contract nr. 33379/2004
Tema 34 din Anexa Ia
Cod CNCSIS 252 Comisia 4
Beneficiar: Ministerul Educatiei si Cercetarii
Bucuresti
INTRODUCERE
Muntii Banatului se constituie într-o unitate teritoriala bine definita în spatiul Carpatilor României. Ei dispun de un capital natural constituit din sisteme ecologice care functioneaza în regim natural si seminatural si din sisteme aflate în diferite stadii de antropizare/artificializare.
Capitalul natural al Muntilor Banatului are o capacitate productiva care trebuie cunoscuta prin celule sale functionale pentru a se evita degradarea, destructurarea sub impact antropic si a se favoriza utilizarea durabila a capacitatii sale de suport.
Garantarea dezvoltarii socio-economice durabile în spatiul Muntilor Banatului se bazeaza si pe cunoasterea sustenabilitatii (durabilitatii) ecologice, a integritatii ecosistemelor, a capacitatii de suport a mediului, a echilibrului ecologic regional si local al ecosistemelor.
Diversitatea biologica, functionalitatea si naturalitatea ecosistemelor din Muntii Banatului este o rezultanta a evolutiei în timp a acestora si a succesiunii diferitelor "civilizatii montane" care au dereglat echilibrul componentelor mediilor initiale.
Dorinta de a întelege ,,criza naturii" este explicabila pentru acest spatiu montan, în care s-au delimitat unele dintre cele mai mari arii protejate din România, din categoria parcurilor nationale (Cheile Nerei - Beusnita, Semenic - Cheile Carasului), parcurilor naturale (Parcul Natural Portile de Fier), carora li se adauga alte 15 rezervatii naturale si monumente ale naturii.
Muntii Banatului prin pozitia geografica si evolutia în timp istoric s-au constituit într-un spatiu cu diversitate a peisajelor ce concentreaza categorii de ecosisteme diferentiate ca tip, heterogenitate, dinamica spatiala si temporala ori ca stadiu de antropizare.
Gestiunea spatiului si managementul habitatelor, îndeosebi la nivelul parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor naturale din Munctii Banatului au impus identificarea cailor si mijloacelor de protectie, conservare si gestionare sociala a ecosistemelor si peisajelor.
Evolutia recenta a peisajelor din Muntii Banatului sub presiune antropica (exploatarea padurii, intensificarea extinderii terenurilor construite în detrimentul ecosistemelor naturale, transformare 20420o1417u a profunda a unor ecosisteme de pajisti sau acvatice) va conduce la diminuarea evidenta a productivitatii, dar si la perturbarea functionalitatii si productivitatii lor.
Conceptul de coridor (Burell, 2003) se impune a fi utilizat în gestiunea sociala a ecosistemelor naturale din Muntii Banatului, el având menirea sa mentina biodiversitatea, productivitatea si functionalitatea ecosistemelor din acest spatiu geografic.
Strategia pan-europeana de mentinere a biodiversitatii si functionalitatii ecosistemelor (Nowicki, 1996) are obiective clare, între care pentru România si în mod deosebit pentru Muntii Banatului, constientizarea si participarea comunitatilor locale (gestiunea sociala în acceptiunea noastra) trebuie sa ocupe un loc foarte important.
Capitolul I: EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL MUNŢILOR BANATULUI
Calculul indicilor de identificare a tipurilor de mediu
Miscarea conservationista declansata în România dupa 1990 nu se poate desfasura haotic, fara un suport stiintific.
Cercetarile întreprinse se înscriu în exigenta de a gasi solutii în cunostinta de cauza pentru rezolvarea problemelor de mediu din spatiul Muntilor Banatului.
Între indicii de identificare a tipurilor de mediu (Patroescu, 1985, 1988) au fost selectati indicii ecometrici climatici, indicii de erozivitate climatica, indicii de eroziune mecanica, indicii de eroziune chimica si indicii de retentie a apei în sol.
Indicii ecometrici climatici au fost calculati pentru patru statii meteorologice si anume: Drobeta-Turnu Severin, Moldova Veche, Semenic si Caransebes, iar, din necesitatea de a avea o imagine si a distributiei diferentierilor altitudinale a acestora, ca valori intermediare, s-au utilizat si datele de la statia meteorologica Berzeasca,.
Între indicii ecometrici climatici (Tabel 1) au fost calculati: temperatura medie din perioada cu activitate biologica maxima (Tetraterma Mayr), suma precipitatiilor din lunile cu evapotranspiratie maxima, suma precipitatiilor din lunile cu temperaturi ≥100 C, indicele Gams. Acesta din urma exprima si favorabilitatea pentru fag, elementul definitoriu pentru exploatarea biologica a spatiului Muntilor Banatului, valorile lui variind între 0,8 în Semenic si 4,92 la Berzeasca. Evidentierea succesiunii tipurilor si subtipurilor de mediu pentru spatiul M. Banatului s-a realizat cu ajutorul curbelor hipsotermice si hipsoombrice.
Tabelul 1:
Dinamica valorilor indicilor ecometrici climatici în arealul M. Banatului
Indici ecometrici |
Oravita |
Moldova Veche |
Semenic |
Drobeta Turnu Severin |
T(V-VIII) |
20,8 0C |
18,9 0C |
10,9 0C |
20,9 0C |
P(VII-VIII) |
mm |
mm |
mm |
90,7 mm |
P(XI-III) |
mm |
mm |
mm |
260,9 mm |
P≥100C |
mm |
mm |
mm |
400,1 mm |
IGams |
Indicele de erozivitate climatica prezinta o evidenta variabilitate altitudinala, evidentiind necesitatea mentinerii suprafetelor împadurite sau cu vegetatie arbustiva în zonele înalte pentru evitarea accentuarii proceselor de versant.
Cunoasterea cantitatii de substante anorganice si organice dizolvate în apa râurilor si transportate sub forma de solutie permite stabilirea aportului indirect în echilibrul circuitului biogeochimic la nivelul tipurilor de mediu.
Valorile eroziunii mecanice variaza între 52 t/km2 an si 59 t/km2 an în timp ce valorile eroziunii chimice au valori între 50 si 200 t/km2. Rezultatele obtinute au fost corelate cu denudatia mecanica si chimica (27 mm/103 ani si 29 mm/103 ani).
În functie de declivitate si expunerea versantilor s-au evaluat insolatia si rezerva de apa a solului, elemente definitorii pentru aprecierea calitatii mediului, îndeosebi în sezonul de vegetatie. Ponderea mare a suprafetelor cu expunere generala sudica, sud-vestica si sud-estica explica prezenta elementelor heliofile în formele de exploatare biologica a spatiului montan analizat.
Un alt indice care sustine aceasta prezenta este cel al duratei de stralucire a Soarelui care coroborat cu suprafata topografica a condus la identificarea ariilor echipotentiale din punct de vedere al gradului de insolatie a terenurilor, a umiditatii orizontului biologic activ si în final la diferentierea calitativa a subtipurilor de mediu.
Delimitarea spatiala a tipurilor de mediu
Tipurile de mediu s-au delimitat spatial pe baza criteriilor folosite în Geografia României, vol. I - Geografie fizica între care un rol determinant în arealele montane îl are relieful cu parametrii sai cantitativi - altitudinea, energia de relief, fragmentarea versantilor, a suprafetelor interfluviale, amplitudinea reliefului, fragmentarea verticala si orizontala a reliefului, expunerea si declivitatea.
Tipul de mediu determinant este cel al mediului montan, cu subtipuri determinate de altitudine, substrat litologic si energia de relief. Subtipul dominant de mediu în Muntii Banatului dupa Geografia României, vol. I Geografie fizica, este cel al ,,muntilor scunzi si versanti situati în etajul montan inferior al muntilor mijlocii cu paduri de fag iar spre periferie paduri de gorun" la care se aduga ,,mediul depresiunilor intramontane" De asemenea, Muntii Banatului prezinta o pondere mare a subtipurilor de mediu al platourilor calcaroase ca si cel al cheilor, defileelor si abrupturilor care au o proiectie net diferentiata în ceea ce priveste modul de exploatare biologica, diversitatea biologica, functionalitatea si naturalitatea ecosistemelor fiind în relatie directa cu particularitatile fizico-chimice ale solurilor, cu declivitatea, durata insolatiei si intensitatea eroziunii chimice si mecanice.
Consideram ca aceasta delimitare spatiala nu este suficienta si orice practician va avea nevoie de un grad de concrete în caracterizarea potentialului ecologic al subtipurilor de mediu.
În aceste faze ale cercetarii metoda prin care s-a putut identifica ierarhizarea tipurilor de mediu a fost corelarea valorilor distributiei hipsoombrice si hipsotermice cu expunerea si declivitatea versantilor, desi si rezultatele au un mare grad de relativitate daca tinem seama de scara hartii.
Mediul depresiunilor este si el oarecum diferentiat artificializarile hidraulice din lungul Dunarii modificând parametrii cantitativi climatici ai depresiunilor Moldova Noua, Liubcova, Ogradena-Orsova.
1.3 Ierarhizarea si ponderea distributiei spatiale a categoriiilor de areale echipotentiale ecologic
Arealul echipotential ecologic corespunde geotopului în scara taxonomica a mediilor naturale elaborata de J. Richard în 1975. Utilizarea metodei hartilor analitice superpozabile a presupus o prima evaluare a ierarhizarii categoriilor de areale echipotentiale ecologic. Dupa o corelare a acestor unitati echipotentiale cu modul de exploatare biologica s-au putut retine urmatoarele concluzii:
diversitatea tipurilor si subtipurilor de mediu impune dinamica în timp si spatiu a arealelor echipotentiale ecologic;
internalitatile si externalitatile mediului conditioneaza exploatarea biologica;
mutatiile în cadrul modului de utilizare a terenurilor au schimbat calitativ mediul unor unitati initial echipotentiale; în acest sens au fost analizate suprafetele artificializate topografic, prin cariere sau haldare, hidraulic prin inundare, forestier prin plantarea unor specii alohtone în raport cu vegetatia initiala.
Analizezele efectuate au permis identificarea de areale în biostazie - prezente în Muntii Semenic si Almaj; areale în rehistazie - cu extindere în toate unitatile montane; areale în parastazie - specifice depresiunilor Moldova Noua, Resita, Liubcova, Bozovici, sudului Muntilor Locvei, unor portiuni din bazinele hidrografice Mala, Stariste, Eselnita, etc.
1.4 Indicatori utilizabili în analiza determinarii potentialului ecologic
Determinarea potentialului ecologic îi preocupa tot mai mult pe practicienii amenajisti. Dupa parerea noastra, degradarea mediului trebuie privita ca un efect sinergic ce îsi are originea în nerespectarea conditiilor naturale ale echilibrului ecologic.
Analiza degradarii mediului trebuie sa ne conduca catre un diagnostic care sa se constituie într-o etapa prealabila formularii masurilor de reabilitare a mediului.
Identificarea arealelor cu potential ecologic are rol determinant în stabilirea în cunostinta de cauza a masurilor de restructurare ecologica si a calcularii costurilor de mediu.
Între indicatorii utilizabili în analiza potentialului ecologic au fost calculati - raportul între surafata padurilor si pajistilor si suprafata construita, indicele de naturalitate, indicele de stare de eroziune a versantilor, indicatorii de risc pentru eroziunea în suprafata (riscul erozional potential).
Capitolul II: DETERMINAREA, LOCALIZAREA sI IERARHIZAREA FORMELOR DE EXPLOATARE BIOLOGICĂ ÎN MUNŢII BANATULUI
Exploatarea biologica - materializeaza raporturile dintre mediul abiotic si biotic în latitudine si altitudine. Diferentierea calitativa a tipurilor de mediu si subtipurilor de mediu se reflecta în structura si compozitia învelisului biotic, în distributia si organizarea spatiala a acestora.
2.1 Identificarea si cartografierea formelor de exploatare biologica în Muntii Banatului
Formele de exploatare biologica prezinta forme din ce în ce mai variate la nivelul comunitatilor terestre si acvatice, ponderea cea mai mare în spatiul Muntilor Banatului având-o cele terestre. Mediile cavernicole au si ele o pondere apreciabila în comparatie cu alte unitati montane, chiar în spatiul analizat având o distributie neuniforma, cele mai dezvoltate fiind cele din Muntii Aninei si Locvei.
Arealul Muntilor Banatului apartine etajului padurilor nemorale caracterizat printr-o succesiune de subetaje determinate climatic (Patroescu, 1987) si anume: subetajul gorunului si subetajul fagului (Fig. nr. 1a.
În Muntii Aninei si Locvei (bazinele Barzavei si Timisului) vegeteaza paduri de amestec de fag cu rasinoase (brad - Abies alba, molid - Picea abies). Originea acestor grupari trebuie sa constituie o problema în analiza de detaliu a formelor de exploatare biologica si a starii de echilibru a potentialului ecologic.
Analiza întreprinsa ne-a condus la concluzia ca în cercetarile viitoare va trebui elaborata o harta a vegetatiei initiale care coroborata cu actualele formatii sa conduca la întelegerea degradarilor produse de insertiile antropice.
Limitele naturale ale subetajelor de vegetatie si cauzele variatiei lor spatiale si în timp au fost coroborate cu dinamica fazelor anaterme, cataterme si hipoterme din Carpati. Localizarea lor si prezenta asociatiilor de Quercus petraea cu elemente mezofile si xerotermofile, la care se adauga numeroase endemite pentru România si plante cu apartenenta areal geografica balcanica, eurasiatica, ponto-panonica etc. sunt determinate de conditiile climatice si geomorfologice.
Cercetarile din teren au evidentiat ca frecventa elementelor termofile scade dinspre sud spre nord în arealul Muntilor Banatului, marcând modificarea calitativa a mediului, dar si faptul ca aceasta unitate montana reprezinta un coridor de patrundere a elementelor balcanice sau de revenire a altora din refugiile glaciare (Radulescu, 1995). Un loc aparte a ocupat în demersul nostru analiza comparativa a valorilor termperaturii medii a lunii iulie din Pleistocen si perioada 1950-2000 (Fig.nr. 1b) prin care s-a demonstrat cauza climatica a prezentei elementelor termofile, valorile temperaturikir din intervalul 1950-2000 reliefând încalzirea evidenta.
2.2.Ierarhizarea si calculul suprafetelor utilizabile în realizarea plantatiilor forestiere în vederea atragerii de fonduri pentru vânzarea carbonului sechestrat
Existenta unor suprafete cu stari diferite de eroziune a versantilor constituie premisa realizarii plantatiilor forestiere în Muntii Banatului în vederea atragerii de fonduri prin vânzarea carbonului sechestrat.
Analizând pe bazine hidrografice posibilitatea realizarii de suprafete stocatoare de carbon au retinut atentia: Radimna, Ribis, Valea Satului (Divici), Pârâul Minierilor (Moldova Noua), Valea Bustelnic (Liubcova), Valea Camenita etc.
CAPITOLUL III - IDENTIFICAREA CATEGORIILOR DE ECOSISTEME DIN MUNŢII BANATULUI sI DISTRIBUŢIA LOR SPAŢIALĂ ÎN RAPORT CU TIPURILE DE MEDIU
3.1. Ecosisteme terestre, acvatice si cavernicole si distributia lor spatiala în Muntii Banatului
Analiza observatiilor din teren si a materialelor cartografice elaborate pentru Muntii Banatului a permis identificarea mai multor categorii de ecosisteme distribuite (Fig. nr. 1) diferentiat în spatiu si aflate în diferite faze de antropizare. Astfel, ecosistemele terestre ocupa cele mai mari suprafete, fiind individualizate dupa modul lor de exploatare biologica în ecosisteme forestiere, ecosisteme de tufarisuri si ecosisteme de pajisti. S-a observat la aceasta categorie de ecosisteme si o spatializare diferentiata la nivelul subunitatilor Muntilor Banatului, Muntii Almajului si Muntii Semenic detinând cele mai mari suprafete (Fig. nr. 2). În Muntii Locvei, Muntii Aninei, Muntii Dognecei si depresiuni, ecosistemele terestre se caracterizeaza printr-o fragmentare accentuata, fapt ce va conduce indirect la dinamica diversitatii biologice si la aparitia monospecificitatii în cazul efectuarii plantatiilor forestiere stocatoare de carbon. De asemenea, din observatiile de teren, s-a constatat ca speciile invazive au o dinamica accentuata, fapt ce va contribui la schimbarea compozitiei floristice pe termen mediu.
Foto 1 - Mozaic de ecosisteme in Parcul Natural Portile de Fier
În ceea ce priveste ecosistemele acvatice si cavernicole, ele detin procente variabile la nivelul subunitatilor de relief.
Schimbarile modului de ocupare a terenurilor au generat o dinamica progresiva sau regresiva a diferitelor categorii de ecosisteme, sesizabila în întreg spatiul Muntilor Banatului, ce va avea efecte rapide în modificarea indicilor de biodiversitate.
3.2. Ecosisteme antropice si influenta lor asupra diversitatii biologice a Muntilor Banatului
Ecosistemele antropice reprezinta componente importante ale peisajului Muntilor Banatului care contribuie la destabilizarea mediilor naturale si la crearea unor zone cu disfucntionalitati de mediu. Astfel, în arealul Muntilor Banatului au fost identificate ecosisteme rurale si ecosisteme urbane, care imprima o evolutie specifica mediilor naturale care le sustin si pe care le transforma.
De asemenea, functie de activitatea antropica dominanta au fost identificate ecosisteme antropice industriale (arealele Resita, Moldova Noua, Caransebes, Orsova, Toplet, Oravita), agricole (în special la contactul cu Dealurile de Vest), miniere (Moldova Noua, Cozla, Baia Noua, Ciudanovita etc.), turistice (Baile Herculane, Semenic), rezidentiale (intravilanul construit din majoritatea asezarilor umane). Acestea au fost ierarhizate functie de gradul de interventie antropica si functie de masurile care sunt necesare pentru reconstructia ecologica a mediilor naturale, precum si functie de valorile indicelui de naturalitate (Fig. nr.3).
|
|
CAPITOLUL IV ANALIZA BIODIVERSITĂŢII ÎNVELIsULUI BIOTIC AL MUNŢILOR BANATULUI
4.1. Analiza spatiala a componentelor învelisului biotic
Fragmentarea ecosistemelor forestiere (Fig. nr. 3) a condus la complexitatea raspunsurilor acestora si la aparitia perturbarilor functionale ale caror origini au si un caracter sinergic. Paralel cu urmarirea localizarii spatiale a unor specii emblematice pentru ecosistemele Muntilor Banatului, s-au identificat si speciile asociate insulelor ecosistemelor de tufarisuri sau de pajisti.
Arealele speciilor emblematice cât si ale celor invazive, au subliniat heterogenitatea sistemelor biologice si ecologice si natura factorilor care au condus la aceasta.
4.2. Calculul indicilor de biodiversitate
Pe lânga definitia clasica a diversitatii biologice, unanim acceptata, exista multe alte definitii cantitative care au fost formulate din dorinta de a compara diversitatea biologica a diferitelor comunitati la scari geografice de marimi variabile (Hellmann si Fowler, 1999).
Aceste definitii au fost utilizate pentru a testa teoriile prin care se afirma ca marirea diversitatii biologice conduce la cresterea stabilitatii comunitatii biologice, a productivitatii si rezistentei ei la invaziile speciilor exotice din alta comunitate (Pimm, 1991; Tilman, 1999).
Numarul de specii dintr-o singura comunitate biologica este exprimat prin bogatia în specii sau alfa diversitate. Aceasta poate fi utilizata pentru compararea numarului de specii din arii geografice sau comunitati biologice diferite.
Beta diversitatea se refera la gradientul cu care se schimba compozitia în specii functie de un element geografic. Beta diversitatea pe etaje de vegetatie în Muntii Banatului surprinde rolul determinant al reliefului si al factorilor climatici în distributia învelisului biotic.
4.3. Elaborarea de modele utilizabile în gestiunea sociala a diversitatii biologice
Structura actuala a ecosistemelor din Muntii Banatului este rezultatul dinamicii în timp a diferitelor categorii de medii, a internalitatilor si externalitatilor acestora.
Activitatile umane au constituit în Muntii Banatului factorul principal al evolutiei biodiversitatii, functionalitatii si naturalitatii ecosistemelor. Analiza evolutiei si diversificarii lor în timp istoric a fost necesara pentru întelegerea mecanismelor evolutive a acestor sisteme naturale si deci, a modului lor de gestionare în viitor.
Gestionarea sociala, concept nou în valorificarea durabila a diversitatii biologice se considera ca este un element de control, dar si o cale de cunoastere de catre comunitatile umane a patrimoniului natural de care dispun în spatiul lor de locuire.
CAPITOLUL V DETERMINAREA STĂRII DE NATURALITATE A ECOSISTEMELOR DIN MUNŢII BANATULUI
5.1. Analiza dinamicii în timp si spatiu a ecosistemelor din Muntii Banatului
Având în vedere potentialul natural, relatiile spatiale si heterogenitatea ecosistemelor Muntilor Banatului, s-au stabilit intervale de timp care s-au coroborat cu insertiile antropice si vectorii lor de manifestare.
S-a constat ca Muntii Banatului au un mozaic de ecosisteme legate între ele prin coridoare relativ omogene, cu proiectie directa în peisaj si în nivelul de naturalitate, biodiversitate si functionalitate.
Fragmentarea habitatelor are proiectie în diversitatea biologica a producatorilor primari si poate juca un rol esential în mentinerea populatiilor de animale.
Aplicându-se formulele de evaluare a heterogenitatii (Forman, 1995) s-a constat ca fragmentarea si dinamica în spatiu a ecosistemelor Muntilor Banatului este un fenomen care conduce la identificarea conectivitatii elementelor de aceeasi natura si retelelor de coridoare cu rol definitoriu în ansamblul functional al acestei unitati montane.
5.2. Calculul indicelui de naturalitate în arealul Muntilor Banatului
Indicele de naturalitate (Fig. nr. 3) calculat pentru unitatile administrative din Muntii Banatului înregistreaza variatii semnificative, functie de pozitia localitatilor fata de marile retele de cai de comunicatie, existenta unor resurse naturale minerale valorificate în diferite perioade istorice, caracteristicile morfometrice si morfografice ale reliefului (în special prezenta depresiunilor si culoarelor depresionare). Astfel, se observa existenta unor valori foarte scazute ale indicelui de naturalitate (sub 45 %) la contactul cu Dealurile de Vest (limita vestica si nordica) si în localitatile caracterizate prin prezenta unor unitati industriale din sectorul extractiv (Moldova Noua).
Valori ridicate ale indicelui de naturalitate sunt specifice pentru localitatile din partea sudica, unde masurile de protectie ale amenajarii hidroenergetice Portile de Fier I si regimul de frontiera au favorizat existenta unei presiuni scazute asupra fondului forestier.
5.3. Cai si mijloace de evaluare a perceptiei starii de naturalitate a ecosistemelor din Muntii Banatului
În literatura stiintifica sunt analizate caile de perceptie exogena si endogena a starii de
naturalitate si metoda chestionarelor ca posibilitati de evaluare a ecosistemelor într-o unitate data.
Perceptia ecosistemelor prin diferite grupari taxonomice s-a constatat ca nu caracterizeaza rezidentii din Muntii Banatului.
Aplicarea chestionarelor pe specii (plante si animale) la rezidentii din Muntii Almajului si Muntii Locvei a evidentiat lipsa de cunoastere a terminologiei si dezinteresul în retinerea si explicarea aspectelor de degradare a ecosistemelor naturale sau a celor antropice ori aflate în diverse stadii de antropizare.
Rezultatele evaluarii perceptiei starii de naturalitate se pot constitui în obiective strategice aplicabile în urmatorii ani pentru conservarea si restaurarea ecosistemelor si a habitatelor în vederea mentinerii diversitatii biologice a Muntilor Banatului.
CAPITOLUL VI - EVALUAREA FUNCTIONALITATII ECOSISTEMELOR DIN MUNTII BANATULUI
6.1. Stabilirea vectorilor de variabilitate intra si interanuala a functionarii ecosistemelor
Dintre metodele de stabilire a vectorilor de variabilitate intra si interanuala a functionarii ecosistemelor a fost selectata cea a constructiei si interpretarii histofenogramelor anuale si plurianuale, durata diferitelor fenofaze la producatorii primari conditionând lantul trofic si deci volumul si diversitatea consumatorilor pentru care se constituie în biotop.
Din interpretarea histofenogramelor anuale si plurianuale s-a putut retine ca durata sezonului de vegetatie variaza între 200 si 208 zile cu diferente evidente impuse de altitudine. De asemenea, s-a remarcat durata fenofazelor de activitate biologica care confera functionalitate maxima ecosistemelor si o corecta desfasurare a circuitelor biogeochimice.
6.2. Cartografierea spatiilor naturale si sensibile din arealul Muntilor Banatului
Spatii naturale, în acceptiunea de initiale nu mai exista în arealul Muntilor Banatului. In cercetarile întreprinse s-a analizat distributia spatiala a valorilor indicelui de naturalitate, exprimat prin ponderea padurii 'intr-o unitate data. Concentrarea valorilor ridicate ale indicelui de naturalitate in Muntii Almajului si Semenic atesta prezenta aici cu precadere a ecosistemelor forestiere, dar echilibrul lor a fost puternic afectat în ultimii ani de extragerea masiva de masa lemnoasa, fapt ce a condus la aparitia unor areale sensibile în ceea ce priveste functionalitatea si productivitatea ecosistemelor.
Calcului indicelui Shanon si analiza distributiei spatiale a valorilor obtinute arata ca arealul Muntilor Banatului este mediu si puternic afectat. Asemenea spatii sensibile le regasim în Muntii Almajului (Valea Berzasca, Valea Eselnita, Valea Mala), Muntii Aninei (Anina).
6.3. Evaluarea functionalitatii ecosistemelor prin prisma valorilor productivitatii de biomasa.
Relatia dintre productivitatea de biomasa si diversitatea ecosistemelor din Muntii Banatului s-a apreciat la diverse scari dupa modelul Waide et al. (1999). S-a ajuns la concluzia ca în acest areal nu exista înca date suficiente pentru a putea generaliza o relatie între productivitatea de biomasa, diversitatea speciilor si functionalitatea ecosistemelor.
Unele consideratii pot fi retinute în cazul ecosistemelor de pajisti, productivitatea creste liniar odata cu cresterea diversitatii floristice. Orice actiune ce are drept rezultat reducerea acesteia din urma are efect negativ.
In cazul ecosistemelor forestiere, diversitatea floristica sau monospecificitatea se reflecta direct în functionalitate si productivitatea de biomasa totala sau numai vegetala. Extragerea selectiva a arborilor a caror coronamente si trunchiuri ar contribui la marirea productivitatii de biomasa este alarmanta, afectand chiar echilibrul "padurilor seculare" din Muntii Banatului. Plantarea de specii cu crestere rapida ar duce la epuizarea resurselor minerale si organice ale solului si ar induce disfunctionalitati în circuitele biogeochimice. Pe termen scurt s-ar asigura o crestere vizibila a productivitatii dar pe termen mediu si lung, din cercetarile întreprinse rezulta ca nu se pot evalua intensitatile vectorilor de stabilitate si functionalitate a ecosistemelor.
Analizandu-se relatia dintre productivitatea de biomasa si functionalitatea ecosistemelor s-a ajuns la concluzia ca aceasta se poate realiza stratificat. In cadrul aceluiasi nivel trofic, diversitatea producatorilor si consumatorilor are efecte directe în circuitul nutrientilor si indirecte asupra proprietatilor solului.
Pe suprafetele de proba s-au calculat indicii de echilibru Simpson si Shanon, rezultatele obtinute sustinând afirmatiile noastre din paragraful anterior.
6.4. Circuitele biogeochimice in ecosistemele Muntilor Banatului
Circuitul biogeochimic reprezinta un proces natural, o cale prin care un element chimic, macronutrientii, micronutrientii sau oligoelementele se vehiculeaza in ecosisteme prin intermediul relatiilor trofice din cele trei categorii de ecosisteme. Se stie ca nutrientii, detritusul, producatorii si consumatorii au o dinamica ce nu tine seama totdeauna de limitele geografice ale ecosistemelor dar influenteaza functionalitatea acestora prin directia fluxurilor de materie si energie si prin capacitatea diferita de stocare.
Coroborând cercetarile efectuate în acest spatiu s-a ajuns la concluzia ca in Muntii Banatului ecosistemele forestiere sunt stocatoare de carbon si producatoare de oxigen, iar cele de pajisti sunt stocatoare de azot si carbon si producatoare de oxigen.
Transportul nutrientilor se efectueaza prin intermediul vectorilor abiotici si biotici. Principalii vectori abiotici sunt apa si vantul. Vectorii biotici sunt reprezentati in general de consumatorii primary si secundari care datorita mobilitatii spatiale realoca stocurile de macronutrienti si detritus prin ingerarea hranei intr-un habitat si defecarea in altul. Pentru Muntii Banatului s-au putut identifica mai multe tipuri de fluxuri, clasificate in functie de factorii de mediu care participa la transportul nutrientilor, si anume:
mediu terestru - mediu acvatic, prin scurgerea apelor (circuitul hidrologic)
mediu acvatic - mediu terestru, in cazul Muntilor Banatului aceasta directie fiind mai putin evidenta, totusi un exemplu se poate da si anume un consumator primar Alcedo althis ce se hraneste cu pesti.
Ceilalti vectori teoretici mediu acvatic - mediu acvatic si mediu terestru - mediu terestru nu au putut fi identificati in aceasta faza a cercetarilor.
Capitolul VII - IDENTIFICAREA CAILOR S1 MIJLOACELOR DE PROTECTIE, CONSERVARE sI GESTIONARE SOCIALA A ECOSISTEMELOR DIN MUNTII BANATULUI
7.1. Cartografierea arealelor speciilor vulnerabile
Analiza listei speciilor vulnerabile si a arealelor acestora s-a realizat in concordanta cu Anexele la Directiva Pasari si la Directiva Habitate ale Uniunii Europene.
Metodele de cartografiere a diversitatii speciilor vegetale si animale au fost cele care folosesc imaginile satelitare Landsat Thematic Mapper (cu rezolutie de 30 m) din care deriva NDVI (Normalized Difference of Vegetation Index). NDVI reprezinta si un indicator al starii de sanogeneza a vegetatiei, si variaza in intervalul 0,1 - 1 (de obicei in intervalul 0,1 - 0,7). Valorile ridicate sunt asociate cu o stare de sanogeneza buna, in timp ce norii sau stratul de zapada se pot corobora cu valoarea NDVI pana in jurul valorii 0,1. Analizele pe teren, pe profile transecte efectuate in Muntii Almajului si Muntii Aninei au evidentiat frecvente areale afectate de fenomenul de uscare dar si de diversi daunatori. Coroborarea rezultatelor obtinute prin aplicarea celor 2 metode a condus la concluzia ca profilele transecte trebuie efectuate in momente diferite ale sezonului de vegetatie si cu 0 densitate mai mare in ecosistemele forestiere destructurate. Atacul cu Limantria disper din ultimii doi ani ridica mari probleme având în vedere numarul mare de specii si suprafetele afectate.
Principalul factor in procesul de cartare a speciilor de plante si animale vulnerabile, prezenta / absenta acestora dintr-un anumit spatiu este scara de referinta. Cu cat cartarea este mai amanuntita s-a constatat in etapele de teren ale studiului, cu atat mai mult trebuie sa tinem seama de ratele de dispersie, ratele de crestere si capacitatea de suport a ecosistemelor ce caracterizeaza Muntii Banatului. Urmand recomandarile din literatura mondiala (Conroy & Noon, 1996) in care se propun o serie de pasi ce trebuie urmati in procesul de cartare a speciilor vulnerabile din Muntii Banatului, s-a ajuns la concluzia ca speciile sunt legate direct de ciclul lor de viata si de raporturile cu mediul inconjurator. Datele obtinute nu pot conduce decat la concluzia ca se. impun masuratori ulterioare pentru a testa afirmatiile teoretice deoarece rezolutia utilizata pentru a analiza speciile rare si vulnerabile trebuie sa fie mai mica de 0,02 ha.
Diversitatea habitatelor si speciilor de importanta europeana aflate în spatiul Muntilor Banatului impune o monitorizare continua a starii lor si masuri de management speciale.
7.2. Identificarea si localizarea habitatelor destructurate
Fiecare specie ocupa o nisa ecologica în cadrul ecosistemului si are cerinte si necesitati de habitat specifice, cum ar fi acoperirea cu vegetatie, tipul de vegetatie, deci caracteristici deosebite ale producatorilor primari. La aceste aspecte se adauga necesitatile de hrana, apa, etc.
Existenta parcurilor nationale Cheile Nerei-Beusnita si Semenic-Cheile Carasului, la care se adauga Parcul Natural Portile de Fier, cât si a numeroase arii speciale de conservare va facilita reabilitarea habitatelor destructurate.
7.3.Cartografierea arealelor complementare utilizabile in refacerea populatiilor de animale si a comunitatilor de plante aflate in regim de protectie in Muntii Banatului
Data fiind manifestarea presiunii antropice sub diferite forme si a efectului sinergic al acesteia pentru mentinerea diversitatii biologice a genurilor, speciilor si nivelurilor ecosistemelor în învelisul biotic al Muntilor Banatului, acestea nu trebuie perturbate dincolo de limitele naturale ale variatiei.
Evaluarea efectelor ecologice prin refacerea populatiilor de animale si a comunitatilor de plante aflate în regim de protectie în Muntii Banatului trebuie efectuata pornind de la cunoasterea spatiala si temporala a fenomenului si de la calculul marimii arealelor complementare utilizabile în refacerea populatiilor de animale si a comunitatilor de plante vulnerabile.
Arealele complementare atat la nivelul ariilor protejate existente cat si în afara acestora pot fi utilizate numai în urma unor analize de detaliu efectuate pe serii statistice. Pentru a eficientiza aplicarea unei asemenea masuri sunt necesare observatii si o monitorizare integrata pe o perioada de cel putin 10 ani în asa fel încat sa se poata cuantifica rata utilizarii si refacerii populatiilor si comunitatilor de plante si animale. Incertitudinile apar si datorita lipsei unui management corespunziitor, dar îndeosebi din cauza numarului redus de valori ale indicatorilor de calitate a habitatului (Habitat Suitability Index - HSI).
Arealele complementare trebuie sa asigure necesitatile de habitat si necesitatile de hrana. Studiul nostru ar trebui sa continue cu o noua etapa în care pe baza unui numar mai mare de observatii de teren sa se identifice areale cu conditii inadecvate aparitiei sau reproducerii speciilor si areale cu conditii optime pentru acestea. Fiecare din situatii sa se noteze cu un coeficient sau sa fie inscris într-un caroiaj cu suprafete cunoscute si cu elemente de favorabilitate pentru refacerea populatiilor de animale si a comunitatilor de plante. Ne-au condus la aceste concluzii cartarile noastre în habitatul pinului negru de Banat si al testoasei lui Hermann.
7.4.Localizarea si evaluarea impactului insertiilor antropice in invelisul biotic al Muntilor Banatului
Insertiile antropice din Muntii Banatului apartin mai multor categorii de activitati si anume: exploatari miniere; constructii hidroenergetice; amenajari pentru practicarea sporturilor de iarna, constructii de case de vacanta, infrastructura rutiera, halde de steril, platforme industriale abandonate, rambleeri ale malurilor lacurilor râurilor tributare direct Dunarii, cariere de materiale de constructii, antene de telefonie mobila, puturi si santuri de explorare miniera, etc.
Evaluarea impactul insertiilor antropice pe categorii de ecosisteme a permis sa se stabileasca gradul de vulnerabilitate. În spatiul Muntilor Banatului cele mai vulnerabile sunt ecosistemele zonelor umede, de altfel mare parte dintre ele declarate zone de protectie speciala prin Hotararea de Guvem 2151 / 2004, situri Natura 2000. Se impune a fi subliniat faptul ca haldele de steril ca si deponiile de deseuri afecteaza grav ecosistemele acvatice.
7.5. Prioritizarea actiunilor de protectie, conservare si gestiune sociaUi a ecosistemelor din Muntii Banatului
Actiunile de protectie, conservare si gestiune sociala a ecosistemelor din Muntii Banatului necesita o ierarhizare din punct de vedere al prioritatii, pentru a fi eficiente. In urma cercetarilor realizate, au fost stabilite masurile ce trebuie intreprinse pe termen scurt, mediu si lung pentru protectia si conservarea ecosistemelor, si precizate spatiile de actiune, acestea urmand a fi incluse in planurile de management ale parcurilor naturale si nationale din Muntii Banatului. Consideram ca prin aplicarea conceptului de gestiune sociala, se va realiza managementul integrat al ecosistemelor si se va solutiona problema reprezentata de absenta oricaror beneficii pentru comunitatile locale constatata in modul actual de gestionare.
CONCLUZII
Conceptul de potential ecologic implica analiza cantitativa si calitativa a componentelor mediului ca elemente ce conditioneaza diferentierea spatiala si structurala a învelisului biotic, deci a exploatarii biologice.
Aprecierea vulnerabilitatii ecosistemelor si habitatelor la insertii antropice permite stabilirea prioritatilor în reabilitarea mediului habitatelor degradate sau destructurate.
Exploatarea biologica reprezinta raspunsul dat de învelisul biotic starii mediului. Cunoasterea formelor de exploatare biologica reprezinta un indicator extrem de util al calitatii mediului. Identificarea formelor de exploatare biologica se constituie în premisa a gestionarii sociale a capitalului natural. Cunoasterea distributiei spatiale a componentelor învelisului biotic permite reconstituirea arealelor initiale si localizarea celor complementare utilizabile în refacerea diversitatii biologice si argumentarea ariilor protejate din Munctii Banatului în reteaua ecologica europeana.
Identificarea categoriilor de ecosisteme si diversitatea lor biologica în Muntii Banatului a permis evaluarea stadiului insertiei activitatilor antropice, a gradului de antropizare a mediilor naturale, oferind practicienilor amenajisti si administratiilor parcurilor nationale si naturale din acest spatiu informatii deosebit de utile în elaborarea ori finalizarea planurilor de management. De asemenea, datele din acest studiu pot fi folosite în ierahizarea obiectivelor si actiunilor impuse de managementul speciilor si habitatelor de importanta europeana ce urmeaza a fi initiate de administratiile ariilor protejate în vederea refacerii comunitatilor de plante si a populatiilor de animale si a restructurarii habitatelor.
Conservarea biodiversitatii este un domeniu prioritar care se bazeaza pe principii clar formulate in vederea utilizarii formelor spontane de viata. Cele sapte principii aplicabile in conservarea resurselor de viata spontana (salbatica) in spatiul Muntilor Banatului trebuie corect prioritizate astfel incat sa permita valorificarea durabila a biomasei si sa nu perturbe naturalitatea si functionalitatea ecosistemelor.
Proprietatile ecosistemelor, procesele ce au loc la nivelul lor sunt functie de calitatea factorilor abiotici si de stare a de sanogeneza a celor biotici.
Evaluarea functionalitatii ecosistemelor prin prisma valorilor productivitatii de biomasa permite agregarea unor informatii utilizabile in elaborarea planurilor de management a parcurilor naturale si nationale din Muntii Banatului dar si a Planurilor Locale de Actiune pentru mediu, pentru a diminua efectele induse circuitului biogeochimic de diferitele disfunctionalitati sau insertii. Cartografierea diversitatii biologice la nivel de specie si ecosistem a perm is cunoasterea exacta a ponderii arealelor vulnerabile precum si a arealelor complementare necesare refacerii populatiiIor de animale care se afla in regim de protectie în spatiul Muntilor Banatului.
Angelier E. (2002), Des ecosystemes naturels a l`ecosystemes humain, Ed. Tech. & Doc., Paris
Baudry J. (1993), Landscape dynamics and farming systems: problems of relating patern and predocting ecological changes, In Landscape ecology and agroecosystems, Lewis, London
Boscaiu N. (1985), Criterii pentru constituirea si gestiunea ecologica a rezervatiilor botanice, Ocrot. Nat. Med. Îconj., 29 (2), Bucuresti
Boscaiu N. (1998-1999), Ecotonul si importanta functiilor sale protective, Ocrot. Nat. Med. Înconj. 42-43, Bucuresti
Bran, Florina si colab. (2004) - Eco-economia ecosistemelor .ri biodiversitatea. Editura ASE, Bucuresti
Bunescu Alexandra (1961), Contributii la studiul raspândirii geografice a unor animale mediteraneene din R. P. Româna - nota II, Vertebratele, în : Probleme de Geografie, vol VIII.
Bunescu Alexandra, Drugescu C (1970), Harta cinegetica a Banatului, Stud. cerc., Ser. Geogr. XVII (2).
Burel F., Baudry J. (2003), Ecologie du paysage, Ed. Tech. & Doc., Paris
Calinescu R., Ioan S. (1964) - Consideratiuni biogeografice asupra Defileului Dunarii, Anal. Univ. Buc. St nat. geol-geg, XIII, 1, Buc.
Dihoru G., Dihoru A. (1994), Plante rare, periclitate si endemice în flora României, Acta Bot., Bucuresti
Forman R. T. T. (1995), Land mosaic. The ecology of landscapes and regions, Cambridge University Press, Cambridge
Fournier, F.; Cheverny C. (1992) - Les echelles spatiales d'etude du role du sol dans I'environnement in Auger, P; Baudry, J; Fournier, F - Hierarchie et echelles en ecologie. Naturalia publications
Glavan V. (1986), Muntii Locvei. Stdiu de geografie fizica cu privire speciala asupra solurilor. Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie - Geologie.
Grigore M. (1981), Muntii Semenic. Potentialul reliefului, Ed. Academiei RSR, Bucuresti
Grigore S., Schrott L. (1972, 1973), Flora si vegetatia Banatului, în Bizerea M. si colab. "Aspecte din flora si fauna Banatului", pag. 26 - 28.
Hellmann J. J., Fowler G. W. (1999), Bias precision and accuracy of four measures of species richness, Ecological Applications, 9
Hudson, W. ed. (1991), Landscape linkages and biodiversity. Island Press, Washington DC
Hulshoff, RM. (1995), Landscape indices describing a Dutch landscape. Landscape ecology 10: 101-111
Ianos Gh., Tusca I., Goian M. (1997), Solurile Banatului - conditii naturale si ferilitate, Ed. Mirton, Timisoara.
Ionescu Al., Sahleanu V., Bandui C. (1989), Protectia mediului înconjurator si educatia ecologica, Ed. Ceres, Bucuresti.
Kolasa J., Pickett S. T. A. Eds. (1991), Ecological heterogenity, Ecological Studies, Springer - Verlog, New York
Maguran A. E. (1988), Ecological diversity and its measurments, Chapman and Hall, London
Malingrey P. (2001), Introduction au droit de l`environment, Ed. Tech. & Doc., Paris
Mangel, M et aI. (1996), Principles for the conservation of wild living resources. Ecological applications 6 (2): 338-362
Mataca S. (2002), Vegetatia forestiera si arbustiva din Parcul natural Portile de Fier, Drobeta, XI-XII, Drobeta Tr. Severin
Mataca S. (2002), Vegetatia saxicola din Parcul Natural Portile de Fier, Marisia, Studia Scientiarum Naturele XXVII, Tg. Mures
Noss R. F. (1990), Indicators for monitoring biodiversity: a hierarchical approach, Conservation Biology, 4
Nowicki, P. et al. (1996), Perspectives on ecological networks. Man and Nature, European Center for Nature Conservation, Tilburg.
Oancea Z. (1978), Propuneri de Parcuru Nationale în judetun Caras-Severin, în Caietele Banatica 7, Seria stiintele Naturale, Resita.
Olaru M. (1978), Bibliografia Banatului - stiintele Naturale, în Caietele Banatica 6 - Seria stiintele Naturale, Resita.
Olaru M. (1996), Muntii Banatului - resursele turistice , naturale si antopice, Ed. Hestia, Timisoara.
Paoletti M. G., Pimentel D., Eds. (1992), Biotic diversity in agroecosystems, Ed. Elsevier, Amsterdam
Patroescu M. (1987), Indici ecometrici climatici si raportul lor cu învelisul biotic în spatiul Subcarpatilor dintre Râmnicu Sarat si Buzau, Analele Universitatii din Bucuresti, Seria Geografie, XXXVI
Patroescu M. (1988), On the dynamic of some ecometric indicators in the teritory of Romania, Analele Universitatii din Bucuresti, Seria Geografie
Patroescu M., Rozylowicz L. (2000), Natural Transborder parks: the direction of biodiversitz preservation in Romania, în P. Crabbe et al (ed) Implementingh Ecological Integrity, Kluwer Academic Publisher, Netherlands
Pimm S. L. (1991), The Balance of Nature?, University of Chicago Press, Chicago
Posea G. si colab. (1984), România. Unitatile de relief (Regionarea geomorfologica), Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
Primack, R; Patroescu, M.; Rozylowicz, L.; loja C. (2002) - Conservarea diversitiilii biologice. Editura Tehnid'i, Bucuresti
Primdahl J.; Hansen, B. (1993), Agriculture in environmentally sensitive areas: implementing the ESA measure in Denmark. Journal of Environmental Planning and Management, 36: 231-238.
Radulescu Gh. I. (1995), Padurea si mediul în sud - vestul României, Ed. Popa's Art, Timisoara.
Resmerita I. (1983), Conservarea dinamica a naturii. Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
Rougerie G., Beroutchachvili N. (1991), Geosysemes et paisages -Bilan et methodes, Armand Colin Editeur, Paris.
Sangheli A. (1973), Fauna Banatului în: Aspecte din flora si fauna Banatului; Ed. a II-a amplificata, Tipografia Universitattii din Timisoara, Timisoara.
Schratt L. (1978), Contributii la cunoasterea vegetatiei muntilor Aninei, in: Caietele Banatice 7, Seria stiintele Naturale Resita.
Schratt L. (1978), Rezervatia naturala Cheile Nerei, în Studii de Geografia Banatului, vol. II, Timisoara.
Sencu V., Bacanaru I. (1976), Judetul Caras-Severin, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti.
Teaci D. (1983), Transformarea peisajului natural al României, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
Tilman D. (1999), The ecological consequences of change in biodiversity: A search for general principles, Ecology, 80
Tricart J., Kilian J. (1979), L`eco - geographie et l`amenagement du milie naturel, Librairie Francis Maspero, Paris.
Tuhkanen S. (1980), Climatic Parameters and Indices in Plant Geography, Acta Phytogeographica Sueciea 67, Upsala
Ungureanu, Irina (2005) - Geografia mediului. Editura Universitiitii "AI. I. Cuza", lasi
Vadineanu A. (1998), Dezvoltarea durabila, Vol. I, Teorie si practica, Ed. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti
Vadineanu A. si colab. (1999), Dezvoltare durabila, Vol. II, Mecanisme si instrumente, Ed. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti
Vlad I., Chirita C., Donita N., Petrescu L. (1997), Silvicultura pe baze ecosistemice, Ed. Academiei Române, Bucuresti
Waide, RB. et al (1999) - The relationship between productivity and species richness. Annual Review of Ecology and Systematics 30:257-300
Wilsey, B.J.; Potvin, C (2000) - Biodiversity and ecosystem functioning importance of species evenness in an oldfield. Ecology 81 :887-892
Zonneveld I. S., Forman R. T. (1990), Changing Landscapes: An Ecological Perspective, Springer Verlog, New York
(1982), Enciclopedia Geografica a României, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
|