CERINŢE DE PERFORMANŢĂ sI CONDIŢII DE ÎNDEPLINIRE
Cerinte fundamentale
Proiectarea la cutremur urmareste satisfacerea, cu un grad adecvat de siguranta, a urmatoarelor cerinte fundamentale (niveluri de performanta):
cerinta de siguranta a vietii
Structura va fi proiectata pentru a prelua actiunile seismice de proiectare stabilite conform capitolului 3, cu o marja suficienta de siguranta fata de nivelul de deformare la care intervine prabusirea locala sau generala, astfel încât vietile oamenilor sa fie protejate. Nivelul fortelor seismice din cap. 3 corespunde unui cutremur cu intervalul mediu de recurenta de referinta IMR = 100 ani.
Nota : Nivelul de deformare structu 222r1717c rala din apropierea prabusirii se asociaza cu un cutremur mai rar, orientativ cu intervalul mediu de recurenta de referinta IMR = 475 ani.
În cazul constructiilor cu alcatuire regulata si corect detaliate, daca sunt satisfacute criteriile asociate cerintei de siguranta a vietii pentru un cutremur cu IMR = 100 ani, de regula sunt satisfacute si cerintele de prevenire a prabusirii pentru un cutremur cu IMR = 475 ani.
cerinta de limitare a degradarilor
Structura va fi proiectata pentru a prelua actiuni seismice cu o probabilitate mai mare de aparitie decât actiunea seismica de proiectare, fara degradari sau scoateri din uz, ale caror costuri sa fie exagerat de mari în comparatie cu costul structurii. Actiunea seismica considerata pentru cerinta de limitare a degradarilor corespunde unui interval mediu de recurenta de referinta de 30 de ani
Diferentierea
sigurantei este introdusa prin clasificarea structurilor în diferite
clase de importanta si de expunere la cutremur. Fiecarei
clase de importanta i se atribuie un factor de importanta 
. Diferitele niveluri de siguranta se obtin
multiplicând parametrii actiunii seismice de referinta cu
factorul de importanta.
Nota: Intervalele de timp la care se produc cutremurele, modul de manifestare al acestora, ca si efectele lor asupra constructiilor au un caracter imprevizibil, pronuntat aleatoriu. Din aceasta cauza, eficienta masurilor de protectie seismica prezinta un anumit grad de incertitudine si poate fi judecata numai în mod statistic. Se are în vedere modul în care un eveniment seismic se încadreaza în sirul de evenimente asteptate pe anumite intervale de timp, inclusiv din punctul de vedere al intensitatii, precum si proportia constructiilor, afectate în diferite grade de avariere si impactul care decurge, din punct de vedere social si economic.
Din aceasta cauza responsabilitatea pentru protectia seismica a constructiilor trebuie evaluata prin masura în care se respecta prevederile codurilor de proiectare, executie si de exploatare, si nu prin prisma aparitiei, în cazul unei constructii individuale, a unor urmari mai deosebite.
Conditii pentru controlul îndeplinirii cerintelor
Generalitati
Cu exceptia cazurilor mentionate explicit, proiectarea structurilor corespunzatoare nivelului de protectie seismic oferit de aplicarea prezentului cod are în vedere un raspuns seismic cu incursiuni cu degradari specifice, în domeniul postelastic de deformare.
Îndeplinirea cerintelor fundamentale stabilite la pct. 2.1 se controleaza prin verificarile a doua categorii de stari limita:
Stari limita ultime, ULS, asociate cu ruperea elementelor structurale si alte forme de cedare structurala care pot pune în pericol siguranta vietii oamenilor
Stari limita de serviciu, SLS, care au în vedere dezvoltarea degradarilor pâna la un nivel, dincolo de care cerintele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite.
Pe lânga verificarile explicite ale starilor limita se vor lua si alte masuri specifice pentru a reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a constructiilor (pct. 2.2.4).
Conditiile date în cod au caracter minimal obligatoriu si nu sunt limitative.
Stari limita ultime
Sistemul structural va fi înzestrat cu capacitatea de rezistenta specificata în partile relevante ale codului. Acest nivel de rezistenta implica respectarea tuturor conditiilor date în cod pentru obtinerea capacitatii de disipare de energie necesara (ductilitate) în zonele proiectate special pentru a disipa energia seismica, numite zone disipative (sau zone critice).
Se pot avea în vedere în unele situatii (recomandabil în zone de hazard seismic inferior) si valori mai mari ale capacitatii de rezistenta, decât cele corespunzatoare valorilor de proiectare a fortelor seismice, cu relaxarea corespunzatoare a masurilor de ductilizare.
În cadrul codului se dau recomandari pentru asemenea solutii alternative.
Structura cladirii va fi verificata la stabilitatea de ansamblu sub actiunea seismica de calcul. Se vor avea în vedere atât stabilitatea la rasturnare, cât si stabilitatea la lunecare.
Calculul structural va lua în considerare, atunci când sunt semnificative, efectele de ordinul 2.
Se vor limita deplasarile laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita ultime de valori care:
(i) sa asigure o marja de siguranta suficienta, a deformatiei laterale a structurii, fata de cea corespunzatoare prabusirii
(ii) sa evite riscul pentru persoane pe care-l poate prezenta prabusirea elementelor nestructurale
Starea limita de serviciu (de limitare a degradarilor)
Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stari limita, sunt mai mici decât cele care asigura protectia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc.
Masuri suplimentare
Se vor alege, pe cât posibil, amplasamente favorabile în mediul natural si în mediul construit, cu riscuri seismice minime.
Se vor evita, ca regula generala, amplasamente cu proprietati geologice si geotehnice cu influente potentiale negative majore asupra cerintelor si raspunsului seismic structural
Proiectarea va urmari realizarea unei conformari generale favorabile pentru comportarea seismica a constructiei. Aceasta implica:
alegerea unor forme favorabile în plan si pe verticala pentru constructie si pentru structura ei de rezistenta (vezi 4.4.3)
dispunerea si conformarea corecta a elementelor structurale si a structurii în ansamblul ei, a elementelor de constructie nestructurale, precum si a echipamentelor si instalatiilor adapostite de constructie
evitarea interactiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, între cladirile alaturate, între elementele structurale si nestructurale (de exemplu, între elementele structurilor de tip cadru si peretii de umplutura), între constructie si materialul depozitat etc.
Constructia va fi înzestrata cu rigiditate laterala suficienta pentru limitarea cerintelor seismice de deplasare.
Proiectarea va avea ca obiectiv esential, impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare de energie (mecanism de plastificare) la actiunea cutremurului de proiectare.
Acest deziderat presupune urmatoarele:
dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate în domeniul postelastic (a zonelor "critice" sau "disipative") cu prioritate în elementele care prin natura comportarii poseda o capacitate de deformare postelastica substantiala, elemente a caror rupere nu pune în pericol stabilitatea generala a constructiei si care pot fi reparate fara eforturi tehnice si costuri exagerate
zonele disipative trebuie sa fie astfel distribuite, încât capacitatea de deformare postelastica sa fie cât mai mare, iar cerintele de ductilitate sa fie cât mai mici; se va urmari evitarea concentrarii deformatiilor plastice în putine zone, situatie care antreneaza cerinte ridicate de ductilitate
zonele disipative sa fie alcatuite astfel încât sa fie înzestrate cu capacitati suficiente de deformare postelastica si o comportare histeretica cât mai stabila
evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare si prin alcatuirea constructiva adecvata a elementelor.
Fundatiile si terenul de fundare vor prelua, de regula, eforturile transmise de suprastructura, fara deformatii permanente substantiale. La evaluarea reactiunilor se vor considera valorile efective ale rezistentelor dezvoltate în elementele structurale (asociate mecanismului structural de disipare de energie)
Rigiditatea fundatiilor va fi suficienta pentru a transmite la teren, cât mai uniform posibil, eforturile primite la baza suprastructurii.
Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci când este necesar, va lua în considerare interactiunea cu terenul de fundare, cu elementele nestructurale sau cu cladirile învecinate.
Metodele de calcul vor fi diferentiate din punct de vedere al complexitatii si instrumentelor (programelor de calcul folosite) functie de complexitatea cladirii (caracterul ei, regulat sau neregulat), de regimul de înaltime, de zona seismica de calcul si, de incertitudinile mai mari sau mai mici legate de caracteristicile actiunii si raspunsului seismic.
La executia constructiilor se vor introduce în opera materiale cu proprietatile celor prevazute în proiect, calitate atestata conform prevederilor legale.
Se vor aplica tehnologii de executie în masura sa asigure realizarea în siguranta a parametrilor structurali prevazuti.
La proiectarea constructiilor care pun probleme tehnice si/sau economice deosebite (constructii de importanta majora, constructii cu grad mare de repetabilitate, constructii cu dimensiuni si/sau cu caracteristici deosebite etc.) se recomanda elaborarea de studii teoretice si experimentale vizând, dupa necesitati, aprofundarea unor aspecte cum sunt:
influenta conditiilor locale ale amplasamentului asupra cerintelor seismice si asupra raspunsului structural
stabilirea, prin cercetari experimentale pe modele de scara redusa sau pe prototipuri în marime naturala, a caracteristicilor de rezistenta si de deformabilitate, în diferite stadii de comportare, ale elementelor structurale si ale structurii în ansamblu
dezvoltarea si aplicarea unor metode avansate de calcul în masura sa reflecte cât mai fidel comportarea structurii, evidentiind evolutia starilor de solicitare pe durata cutremurului
Se recomanda instrumentarea cladirii cu aparatura de înregistrare a parametrilor actiunii seismice pentru constructiile din clasa I de importanta - expunere la cutremur (vezi 4.4.5) si a cladirilor înalte, conform indicatiilor din anexa A.
În exploatarea constructiilor se vor adopta masuri de functionare si de întretinere, care sa asigure pastrarea nediminuata a capacitatii de rezistenta a structurii
Starea constructiei va fi urmarita continuu în timp pentru a detecta prompt eventualele degradari si a elimina cauzele acestora.
|
