Efectele neobisnuite ale încalzirii globale
Alergii severe
Alergiile care nu va dau
pace în fiecare primavara s-au înrautatit
în ultimii ani? Daca da, este
posibil ca încalzirea globala sa aiba partea ei de vina. În ultimii ani,
din ce în
ce mai multi
oameni sunt afectati de alergii severe si astm. Poluarea
face ca oamenii sa
devina mult mai vulnerabili la alergenii din aer. Ultimele cercetari au demonstrat ca nivelul crescut de dioxid de carbon si temperaturile ridicate asociate cu încalzirea globala determina pomii sa
se dezvolte mai repede, sa înfloreasca mai devreme si sa produca mai mult polen.
Ţinând cont de faptul ca
alergenii se produc mai devreme, sezonul
alergiilor poate dura mai mult.
Animalele îsi
schimba habitatul
Ultimele cercetari au scos în evidenta
faptul ca foarte multe animale,
precum veveritele, au început sa
migreze spre locuri mai înalte,
din cauza schimbarilor
produse în habitatul lor de încalzirea globala. Schimbari
de habitat se mai înregistreaza
si la speciile din zonele arctice, unde topirea ghetarilor
ameninta viata
animalelor polare.
Zona arctica
"înverzeste"
Plantele din zona arctica ramân sub gheata o mare parte din
an. Din cauza faptului ca gheata se topeste mai devreme primavara din pricina încalzirii globale, plantele încep sa
se dezvolte mai devreme si cresc mai repede.
Ca urmare a acestei situatii, s-a descoperit un nivel mai
mare de clorofila în solurile noi decât
în cele vechi,
ceea ce dovedeste
un boom biologic în zona arctica, în ultimii zeci de ani.
Lacuri care dispar
Un numar de 125 de lacuri imense din zona arctica au disparut în ultimul timp, lucru
ce întareste ideea ca încalzirea
globala afecteaza
polii Pamântului. Cercetarile efectuate sugereaza ca o posibila explicatie ar fi faptul
ca solul înghetat de sub lacuri a început sa
se dezghete, iar apa s-a infiltarat în sol. Când lacul
dispare, întregul ecosistem pe care acesta îl sustinea
dispare si el.
Marele dezghet
Cresterea temperaturii
nu afecteaza numai ghetarii, ci are efecte si
asupra solului înghetat de sub stratul de pamânt de suprafata.
Acest dezghet face ca pamântul sa
se surpe, iar fenomenul duce la deteriorarea unor structuri stabile, precum autostrazi, case, cai ferate.
Muntii devin
mai înalti
În ultimul secol, muntii au început "sa creasca", si asta datorita topirii stratului de gheata care îi acopera. De mii de ani, greutatea acestor ghetari a exercitat o forta
asupra suprafetei Pamântului, provocând o usoara scufundare. Cum gheata a începu sa se topeasca,
forta exercitata
a scazut în intensitate, iar pamântul a început sa se ridice. Pentru ca încalzirea globala grabeste procesul de dezghet, muntii au început sa
"creasca".
Ruine în ruina
În toata lumea, templele, asezarile stravechi
si monumentele antice reprezinta dovezi ale civilizatiilor trecute care au reusit sa reziste
trecerii implacabile a timpului. Dar efectele
imediate ale încalzirii
globale ar putea distruge aceste locuri istorice.
Cresterea nivelului apei
si vremea extrema pot distruge iremediabil aceste monumente. Inundatiile
cauzate de încalzirea globala au distrus deja un site istoric,
Sukhothai, vechi de 600 de ani, care odata a fost capitala Regatului
Planeta Albastra si istoria ei
|
