Efectele neobisnuite ale īncalzirii globale
Alergii severe
Alergiile care nu va dau
pace īn fiecare primavara s-au īnrautatit
īn ultimii ani? Daca da, este
posibil ca īncalzirea globala sa aiba partea ei de vina. Īn ultimii ani,
din ce īn
ce mai multi
oameni sunt afectati de alergii severe si astm. Poluarea
face ca oamenii sa
devina mult mai vulnerabili la alergenii din aer. Ultimele cercetari au demonstrat ca nivelul crescut de dioxid de carbon si temperaturile ridicate asociate cu īncalzirea globala determina pomii sa
se dezvolte mai repede, sa īnfloreasca mai devreme si sa produca mai mult polen.
Ţinānd cont de faptul ca
alergenii se produc mai devreme, sezonul
alergiilor poate dura mai mult.
Animalele īsi
schimba habitatul
Ultimele cercetari au scos īn evidenta
faptul ca foarte multe animale,
precum veveritele, au īnceput sa
migreze spre locuri mai īnalte,
din cauza schimbarilor
produse īn habitatul lor de īncalzirea globala. Schimbari
de habitat se mai īnregistreaza
si la speciile din zonele arctice, unde topirea ghetarilor
ameninta viata
animalelor polare.
Zona arctica
"īnverzeste"
Plantele din zona arctica ramān sub gheata o mare parte din
an. Din cauza faptului ca gheata se topeste mai devreme primavara din pricina īncalzirii globale, plantele īncep sa
se dezvolte mai devreme si cresc mai repede.
Ca urmare a acestei situatii, s-a descoperit un nivel mai
mare de clorofila īn solurile noi decāt
īn cele vechi,
ceea ce dovedeste
un boom biologic īn zona arctica, īn ultimii zeci de ani.
Lacuri care dispar
Un numar de 125 de lacuri imense din zona arctica au disparut īn ultimul timp, lucru
ce īntareste ideea ca īncalzirea
globala afecteaza
polii Pamāntului. Cercetarile efectuate sugereaza ca o posibila explicatie ar fi faptul
ca solul īnghetat de sub lacuri a īnceput sa
se dezghete, iar apa s-a infiltarat īn sol. Cānd lacul
dispare, īntregul ecosistem pe care acesta īl sustinea
dispare si el.
Marele dezghet
Cresterea temperaturii
nu afecteaza numai ghetarii, ci are efecte si
asupra solului īnghetat de sub stratul de pamānt de suprafata.
Acest dezghet face ca pamāntul sa
se surpe, iar fenomenul duce la deteriorarea unor structuri stabile, precum autostrazi, case, cai ferate.
Muntii devin
mai īnalti
Īn ultimul secol, muntii au īnceput "sa creasca", si asta datorita topirii stratului de gheata care īi acopera. De mii de ani, greutatea acestor ghetari a exercitat o forta
asupra suprafetei Pamāntului, provocānd o usoara scufundare. Cum gheata a īncepu sa se topeasca,
forta exercitata
a scazut īn intensitate, iar pamāntul a īnceput sa se ridice. Pentru ca īncalzirea globala grabeste procesul de dezghet, muntii au īnceput sa
"creasca".
Ruine īn ruina
Īn toata lumea, templele, asezarile stravechi
si monumentele antice reprezinta dovezi ale civilizatiilor trecute care au reusit sa reziste
trecerii implacabile a timpului. Dar efectele
imediate ale īncalzirii
globale ar putea distruge aceste locuri istorice.
Cresterea nivelului apei
si vremea extrema pot distruge iremediabil aceste monumente. Inundatiile
cauzate de īncalzirea globala au distrus deja un site istoric,
Sukhothai, vechi de 600 de ani, care odata a fost capitala Regatului
Planeta Albastra si istoria ei
|
