ALTE DOCUMENTE
|
||||||||
Una din cele mai inspaimantatoare probleme contemporane cu care se confrunta planeta este efectul de sera. Caldura planetei este mentinuta de atmosfera in acelasi mod in care efectul de sera pastreaza caldura in peretii de sticla si opreste evaporarea. Oamenii tulbura procesele naturale care sunt asa de milioane de ani, prin modul in care traim, iar ca rezultat planeta este acum mai fierbinte. Aceasta ne va duce la un climat mai cald. Va creste nivelul marii prin extinderea oceanelor si topirea ghetarilor, va provoca furtuni si seceta si infectari cu paraziti si insecte. Daca Pamantul nu ar fi inconjurat de o patura de aer, fi mult prea frig pentru existenta speciei umane. Dioxidul de carbon si alte gaze din atmosfera retin caldura printr-un proces vital cunoscut sub denumirea de efect de sera. Lumina solara trece prin atmosfera si ajunge pe suprafata
Pamantului. O parte din lumina este reflectata, iar alta parte este absorbita. Lumina absorbita incalzeste suprafata Pamantului, care ulterior radiaza unde infrarosii in atmosfera, unde cantitati mici de CO retin aceste radiatii. Din timpuri
preistorice, CO a ajutat la retinerea caldurii in atmosfera. D 13213v211n ar in ultimii ani, oamenii tulbura procesele naturale prin modul in care traim, ducand in ultimul secol, la dublarea cantitatii de CO2 . Prin continuarea arderilor de combustibili fosili si prin
taierea copacilor, planeta se va incalzi ingrijorator.
Ce este stratul de ozon? Ce este EFECTUL DE SERA?
Ozonul se formeaza in atmosfera inalta a Pamantului din cauza radiatiei
ultraviolete solare. Stratul de ozon protejeaza suprafata Pamantului de
radiatiile ultraviolete solare, lipsa lui ar insemna sfarsitul vietii pe
Pamant!
EFECTUL DE SERA este incalzirea atmosferei Pamantului din cauza ca anumite gaze, ca dioxidul de carbon si monoxidul de azot impiedica racirea portiunii de pe Pamant unde este noapte. Acelasi fenonomen a dus la temperaturile de sute de C° de pe Venus, unde atmosfera este alcatuita aproape exclusiv din dioxid de carbon. EFECTUL DE SERA poate fi stopat prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon si prin reimpaduriri, plantele absorbind dioxidul de carbon si transformandu-l in lemn. În cazul atmosferei Pamântului, efectul de sera a fost responsabil de încalzirea suficienta a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor asa cum le cunoastem noi azi.
Cele mai importante gaze care genereaza efectul de sera sunt:
Conform raportului IPCC din mai 2007 (Climate Change 2007: The Physical Science Basis), temperatura medie la nivelul suprafetei Terrei a crescut în ultimul secol cu 0.74 ± 0.18 °C, principalul factor fiind emisiile de gaze în atmosfera, cauzatoare ale efectului de sera. Prognoza IPCC pentru intervalul 1990-2100 indica o crestere compativa de pâna la 6 °C (1.1±6.4 °C), o alta concluzie îngrijoratoare constituind-o faptul ca chiar daca emisiile de gaze ar fi puse sub control, încalzirea globala si cresterea nivelului oceanelor si al marilor ar continua pentru mai bine de un mileniu. Efecte adiaciante s-ar manifesta în diferente extreme si subite de temperatura, în impactul disconfortului termic asupra sanatatii oamenilor, în modificari ale ritmului si distributiei precipitatiilor (cu un risc agravant numit extinderea desertificarii), accelerarea ritmului topirii ghetarilor, disparitia unor specii, si nu în ultimul rând în probleme majore pentru culturile agricole
Solutia celei mai mari probleme cu care s-a confruntat vreodata aceasta planeta sta în implementarea de surse de energie alternativa, nepoluante. stiinta progreseaza în acest domeniu. Din pacate, descoperirile revolutionare duc lipsa de mediatizare puternica si de investitii serioase pentru implementarea la scara larga a prototipurilor brevetate. Pe lânga cunoscutele surse alternative eoliene, solare, hidroenergetice etc., stiinta moderna a dezvaluit metode noi de generare a energiei electrice. Asa numita Zero-Point Energy, considerata altadata o fictiune crezuta doar de fanii serialului Star-Trek capteaza din ce în ce mai multa atentie, existând deja patente brevetate de generatoare care folosesc acest principiu, al sustragerii de energie din vid.
Tarile OECD (Europa, Japonia si SUA) au fost de acord, dar numai în principiu, sa adopte "mandatul de la Berlin" care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 15% sub nivelul celor din anul 1990 activitate ce trebuie îndeplinita pâna, cel târziu, în anul 2010. Ministerul Energiei din Statele Unite estimeaza ca aceasta ar produce cresterea costurilor nationale de energie pe teritoriul Statelor Unite cu 80%-90% si cresterea preturilor extractiei de carbune pentru consumatorii casnici cu pâna la 300%. Un studiu realizat de acelasi minister afirma ca Mandatul de la Berlin nu favorizeaza suficient reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosfera la nivel global. Industriile energetice ar fi obligate sa se mute din S.U.A. în locuri unde nu s-ar impune legislatia reducerilor emisiilor de CO2. Acest fapt ar putea chiar favoriza cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera în atmosfera, deoarece zonele mai putin controlate d.p.v. legislativ au probabilitatea mai mare de a utiliza industrii energetice mai putin eficiente. Mai mult decât atât, aceste ipoteze nu sunt specifice doar Statelor Unite, ci oricaror tari industrializate. Germania a efectuat un studiu asemanator din care rezulta ca îndeplinirea mandatului de la Berlin ar necesita costuri de 500 miliarde de dolari si pierderea a 250.000 de locuri de munca.
România, codasa respectului fata de mediu
Capitala României, Bucurestiul, s-a
clasat în intervalul 2006-2007 pe primul locul în clasamentul celor mai
calduroase capitale europene, în pofida tipicului (teoretic) temperat
continental al climei. Campania implacabila de defrisare a
padurilor de la periferia Bucurestiului (cazul padurii
Baneasa) coroborata cu viitorul imediat de aneantizare sau distrugere
partiala a parcurilor interioare (Bordei, IOR, Tineretului, Herastrau,
Circului, Carol, Floreasca, Izvor etc.) pentru fiecare din aceste cazuri fiind
invocate "drepturi legitime" de retrocedare. Mai precis este vorba de drepturi
litigioase acontate de întreprinzatori imobiliari bine conectati
politic si dornici sa profite de febra rezidentiala
-platibila cu bani de regula negri- care a cuprins Bucurestiul
si România.
Dar precizarile legale sau statistice vorbesc de la sine. Parcul Bordei este pe
lista monumentelor istorice alaturi de Parcul Herastrau.
Bucurestiul are cea mai mica suprafata de spatiu verde din
Uniunea Europeana, neîndeplinind nici macar un sfert din norma
internationala pentru spatii verzi, este foarte aglomerat si
prafuit (aprox. 273 tone de praf depozitate lunar), în timp ce limita
zgomotului depaseste cu mult limita legala admisa.
Norma de spatiu verde în zona urbana
este de 12 mp/locuitor (dar 82 mp/loc la Stockholm, 70 mp/loc la Viena, 31
mp/loc la Varsovia), comparativ cu 2,5 mp/locuitor în Bucuresti.
Între anii 1990-2005 au disparut peste 20 milioane mp de spatii verzi din Bucuresti,
suprafata verde ajungând la doar o treime din ce a fost înainte de anul 1989.
Bucurestiul este unul dintre cele mai aglomerate orase, cu 9009
locuitori pe kilometru patrat, comparativ cu Berlin (3905), Viena (3850),
Budapesta (3674), Bratislava (1226) etc., pentru a analiza doar capitale
central si est-europene. Incidenta bolilor cardiovasculare,
neurologice si pulmonare este foarte îngrijoratoare, România
clasându-se pe primul loc în Europa la capitolul decese. Media de
viata a românilor este conform statisticilor nationale cu 10 ani
mai mica decât cea la nivel european.
La nivel national, Distrugerea fara repercursiuni legale a
sistemului de irigatii a avut o consecinta directa în vara
excesiv de calduroasa a anului 2007, recoltele de cereale fiind compromise.
S-a putut constata de asemenea intensificarea procesului de desertificare
(220.000 hectare dintre care 80.000 în sudul Olteniei - suprafata
care în timpul regimului comunist fusese recuperata prin irigatii).
Aceeasi capacitate administrativa redusa si supusa
coruptiei a stat la originea efectelor catastrofale pe care
inundatiile din primavara-vara anului 2005 le-au avut asupra
populatiei. Autorizatiile de construire în aria inundabila a
cursurilor de apa sau în dauna terasamentelor de protectie,
deturnarea fondurilor, gestionarea defectuoasa a interventiilor de
salvare (vezi cazul pescariilor protejate de inundatii în dauna
ariilor locuite), perpetuarea tipicului post-catastrofa de
nepreîntâmpinare a unor viitoare calamitati sunt amenintari
directe si mult mai importante decât cele conventionale la adresa
securitatii cetatenilor români.
Cum ne vom descurca?
Daca e sa dam crezare scenariilor incalzirii si consecintelor previzibile ale acestora, singura solitie rezonabila este de a aborda - si imediat- cauzele. Asta inseamna reducerea pe cat posibil a emisiilor de gaze cu efect de sera. Mai multe conferinte internationale au avut loc cu scopul de a pune la punct o strategie adecvata. Cele ami mediatizate au fost cele de la Rio de Janeiro in 1992 si de la Kyoto in 1997. protocolul de la Kyoto angaja statele semnatare sa isi reduca emisiile. Destul de moderat, de altfel: global, aceasta insemna o diminuare de 6% pana la 8% in 2012 fata de nivelul din 1990. Nu prea convingator, la urma urmelor. In primul rand, pentru ca scaderea avuta in vedere pare deja prea slaba pentru a opri efectiv acumulraea bioxidului de carbon din atmosfera. Aceasta nu ar insemna decat incetinirea, in mod nu prea semnificativ, a mersului catre abis. In al doilea rand pentru ca aceste "angajamente" nu sunt in general respectate; unele tari industriale, in frunte cu Statele Unite, nici macar nu au ratificat protocolul (argumente americane: fundament stiintific discutabil al tezei incalzirii; pierderi economice in caz de aplicare; si faptul ca tarile in curs de dezvoltare nu sunt vizate, desi, prin insasi dezvoltarea lor, ele sunt sau vor deveni mari surse eminente de gaz carbonic).
Decurge de aici masurile de luat- evident, daca se accepta argumentele prezentate- ar trebui sa fie mult mai energice decat cele care au fost luate pana acum. Este vorba de a reduce la cel mai mic nivel utilizarea combustibililor fosili. Propunerile variaza, desigur, in functie de gravitatea primejdiei, variabila de la un model climatic la altul.
Incontestabil, doua dintre cele mai mari surse de emisii de CO2 sunt automobilul si avionul. In acelasi timp, doua simboliuri, poate cele mai puternice, ale universului nostru tehnologic. Ai ale unui anumit mod de viata. Cu atat mai rau, va trebui sa renuntam la ele (sau aproape). Automobilul individual, in orice caz, va deveni o amintire a trecutului. El va fi inlocuit usor cu mersul pe jos, pe bicicleta, sau de cele mai multe ori se va folosi transportul in comun cu metroul, autobuzul etc. In orice caz nu avionul- transportul aerian ar trebui redus ;a minimum: nu mai mult de 10% din nivelul actual.
Se va aborda in acelasi timp habitatul. S-a terminat cu marile aglomerari, cu retelele lor de transport supradimensionate, consumatoare de energie si surse de bioxid de carbon. Orasele vor deveni mai mici, mai numeroase si mai dense. Productia de materiale precum otelul, sticla, plasticul, cimentul, hartia ar trebui sa scada, in ritmul reducerii energiei consumate.
Dezavantajele unei astfel de optiuni par evidente. Dar avantajele? Primul, daca nu singurul, este ca se va pune capat efectului de sera. Dar, cu timpul, se va gusta fara indoiala farmecul unei vieti mai sanatoase: mai putina agitatie, mai putin zgomot, mai putin stres, mai multa miscare.
Ce putem face fiecare dintre noi
Solutiile ar fi multiple. Lucruri simple precum: Sa evitam deodorantele de tip spray, evitind astfel inhalarea CFC-urilor. Sa ne incurajam familiile sa foloseasca mai putin spray-urile, fixativul de par, precum si instalatiile de aer conditionat. Daca nu ne este rusine, sa folosim bicicleta. Sau transportul in comun - este un consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica decit daca am folosi toti masinile personale. Sa economisim hirtie, pentru a salva padurea putind folosi hirtie reciclata cit mai mult posibil. Copacii retin dioxidul de carbon pe care il producem. Sa sustinem si sa participam la campaniile pentru salvarea padurilor, sa plantam copaci.
Cu totii dorim o o schimbare in ceea ce priveste viitorul, insa totul depinde numai de actiunile noastre si de gradul de responsabilitate de care suntem sau nu constienti.
BIBLIOGRAFIE
RESURSE INTERNET
www.ecosfera.ournet.md/articole/ec1/divers.htm
www.efectuldesera.ro
www.greenhouse.gov.com
Lucian Boia, Omul si clima, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005
|
