Evolutia biosferei- pam. A luat nastere acum 5 miliarde de ani sub actiunea fortelor modelatoare de natura cosmica si telurica. Acum aproape 3 miliarde de ani pe pam. A aparut viata. Mai intai sub forma unor subst. org. micromoleculare din combinarea carora s-au format subst. org. macromoleculare care prin aglomerare au dat nastere cuacerbatelor care aveau capacitatea de a se multiplica. Aparitia bact. autotrofe fotosintetizante a constituit o etapa esentiala in evolutia B contribuind la schimbarea majora a cond. de m. ale planetei prin imbogatirea atm. in O2. acum 1.5 miliarde de ani viata pe Terra era diversificata avand variate forme si o pondere numerica considerabila astfel ca vietuitoarele au devenit pe langa fortele cosmice si telurice un nou agent modelator al suprafetei terestre. Acum 200 milioane de ani a aparut omul care dat. capacitatii sale de a rationa si actiona in scopul propriilor interese , a devenit un nou agent modelator al terrei si in special in ultimii 200 ani a reusit sa-si impuna vointa si sa modifice structurile naturale intr-un mod foarte activ.
Componentele biosferei- B reprez. totalitatea org. vii ce se gasesc pe pam. Si este reprez. de cca 300.000 de specii de pl. si cca 1.385.000 de specii de animale. Natura vie inconjuratoare este impartita in 3 grupe functionale: poducator, consumator, descompunator. Fiecare gr. Avand un anumit rol in functionarea unui ecosist. Componentele B traiesc in diferite ecosist. Ecosist. reprez. unitatea de baza structurala si functionala a B. Totalitatea ecosist. de pe Terra formeaza ecosfera .Pe Terra exista o diversitate mare de ecosist. clasificate dupa mai multe criterii. Un criterii foarte imp. este cel al mediului de viata, exista 3 mari categ.: - ecosist. marine;
- ecosist. de apa dulce;
ecosist. terestre.
Ecosist. terestre din Rom
Padurile - ocupa cea > parte din suprafata Rom. Cca 27% din teritoriul tarii. Au o structura foarte complexa dez. foarte mult pe verticala. In alc. lor intra foarte multe specii de pl. peste 200 specii de pl. lemnoase, cca 100 specii de pl. ierboase(muschi, ciuperci, alge) si un nr foarte mare de animale. Pad. produc o cant. foarte mare de biomaa in medie 10t/hectar/an de 3-4 ori mai mult fata de psjisti si tufarisuri. Pad. au o evolutie lenta dat. vietii lungi a arborilor. In consecinta actiunea de creare a unui mediu de viata a acestor ecosist. este max. in comparatie cu pajistile si tufarisurile.
Pajistile - ocupa cca 12% din suprafata tarii, au structura cea mai simpla si cea mai putin dez. pe verticala. Este formata pl. ierboase la care se adauga putin muschi si foarte rar licheni. Lumea animala si a microorg. este mult mai redusa fata de pad. Acumularea de biomasa este de 1-3 t/ hectar/ an, actiunea pajistilor asupra mediului este mult mai redusa dat. inaltimilor mici ale ierburilor. In schimb pajistile au o actiune apreciata asupra solului, mai ales in partea superioara. Infatisarea pajistilor se schimba rapid uneori de la an la an. Pajistile ca si pad. sunt foarte dif. d.pd.v. al elem. fitogeografice si ecologice ce intra in alc. lor.
Tufarisurile - ocupa suprafete restranse de cca 200.00 de hectare. D.p.d.v. al structurii sunt intermediare intre pad. si pajiste. Sunt putin dez. pe vertiacla de la tufarisuri pitice de 10cm inaltime pana la tufarisuri inalte de 2m. In alc. lor pe langa ierburi si muschi intra sub arbori si arbusti. Omponenta animala si microbiologica este mai diversificata fata de pajisti. Acumularea de biomasa nu depaseste 3 t/hectar/ an. Tufarisurile actioneaza asupra m.i. in mai mare masura fata de pajisti avand o dez.> pe inaltime si o patrundere mai adanca in sol.
Putem spune k in Rom unitatile de veg. sunt distribuite astfel: -pe latitudine in zone si subzone (in zonele de campie si pod. Pana la alt. De 200-300m)-zona stepei, silvostepei, nemorala;
-pe altitudine in etaje (in zona de deal si munte odata cu cresterea in altitudine)- et. nemoral (al pad. de foioase), et. boreal(pad de molid), et. subalpin(raristi, tufarisuri de jneapan), et. alpin (tufarisuri pitice si pajisti alpine), et. submediteranean (al pad. de stejar, pufos)
Zona stepei- sunt caracteristice prez. pajistilor xerofile compuse din o serie de specii de graminee cu tufa. In cond. unei umiditati favorabile in zona stepei o sa se dez. ecosist. de tufaris dominate de arbustii xerofili. In luncile din zona stepei se intalnesc ecosist. dif. de pad. de lunca formate din arbori de esenta tare si arbori cu esenta moale precum si ecosist. de pajisti mezofile si tufarisuri cu catina rosie. Pe vaile si in depres. Slab drenate se-ntalnesc ecosist. de saratura iar pe nisipuri pad. xerofile. Astazi in Rom exista putine ecosist. de stepa in stare nat. deoarece au fost tran 21421s184v sformate in ecosist. agricole. S-au pastrat nemodificate ecosist. de saratura si o parte din pad. si pajistile de lunca.
Zona silvostepei- face trecerea de la stepa la pad. de stejar, este caracterizata prin prez. arborilor scunzi si ramurosi. Aici se se intalnesc ecosist. de pad. , ecosist. de pajisti de lunca, ecosist. de nisipuri. Astazi zona de silvostepa nu mia exista in mod nat. fiind transformata de om in scopuri agricole.
Zona nemorala- sau zona pad de stejar este zona pad. compacte de stejar si altor specii de arbori cu frunze cazatoare ce se gasesc pana la alt. De 200-300m. Aceste pad. s-au pastrat in centrul si E Rom. sub forma pad. de stejar pedunculat si in S si V sub forma pad. de cer si garnita. Majoritatea pad. din zona nemorala au fost transformate in terenuri agricole pasuni, fanete, pastrandu-se doar in masive nu prea intinse.
Et. nemoral - contine tot pad. de arbori cu frunze cazatoare dar formate din alte specii de arbori fata de zona nemorala (gorun , fag singuri sau amestec de rasinoase) si care se gasesc la alt. de 300m in sus. Gorunul 300-700m, fagul 700-1000m , iar amestecul de fag + brad 1000-1400m, iar peste 1400m brad+molid. Acest etaj avea in trecut aspectul unui codru nesfarsit continuu intrerept doar de ecosist. de lunca dez. de-a lungul apelor curgatoare ce strabateau acest codru. In prez. cea mai mare parte din pad. de gorun a fost taiata pt. dez. agriculturii si pasunilor insa pad. de fag. si cele de amestec ocupa insa cea mai mare parte a suprafetelor initiale. Terenurile agricole lipsesc in aceasta zona sau se afla pe langa lunci si asezari.
Et. boreal- este reprez. de pad. de molid intrerupte de ecosist. de lunca cu arin alb si de stancarie pe care se dez. pinul silvestru si pl. ierboase, stancarie si larice. In prezent in acest et. ecosist. nat. ocupa cea > parte , exista si defrisari.
Et. subalpin - este caracterizat de prez. ecosist. de tufarisuri, jnepenisuri la care se adauga raristele de pad. cu molid , larice, zimbru in partea inf. a et. si a ecosist. de pajiste ce parusca in partea superioara a et. In prez. raristile de molid si tufarisurile de jnepenis au fost defrisate pt a face loc pajistilor subalpine folosite ca pasuni. In prez. multe din aceste pajisti s-au degradat dat. utilizarii nerationale acestea fiind dominate de ierburi precum: topisica care au o productiviatate scazuta.
Et. alpin are in componenta ecosist. precum tufarisurile scunde de sub 10cm si pajistile coarna. Alaturi de acestea exista grohoptisuri si stancarii. In prez. acest et. este cel mai putin afectat de an dat. cant. reduse de biomasa exploatabila si cond. de clima aspre.
Et. submediteranean-- este un et. mai putin raspandit in Rom. aparand in zonele muntoase din Dobrogea si fragmentar in Moldova de S si Banatul de S fiind dominat de pad. cu stejar pufos.
Functiile ecologice ale pad. :
Pad. sursa de O2 proc . de acumulare de biomasa lemnoasa se realizeaza in 2 functii antagoniste: F si respiratia. Prin proc. de F pad. produce cu atat mai mult O cu cat consuma mai mult CO2, H2O, saruri min., insa acest proc. este influentat de temp. , lumina si alti fact. geografici si climatici. Dat. reducerii suprafetelor de pad. pe de o parte si dat. intensificarii proc. de ardere si eliberare de CO2 raportul dintre O si CO2 din atm. A devenit instabil. Cresterea CO2 s-a produs prin dublarea la fiecare 23 ani in ultima suta de ani, de aceea s-a revizuit imp. pad. si au fost den. ca cele care sechestreaza CO2.
Pad. modelator al climei- prezenta pad. exercita o influenta mai mare sau mai mica asupra urmatorilor fact. climatici: radiatia solara, temp., umiditatea atm., vantul. Prez. pad. duce la o diminuare a luminii si caldurii, a extttremelor termice diurne cat si cele animale. Pad. de rasinoase sunt mai racoroase vara si mai calduroase iarna. Umiditatea este mai mare in pad. dat. proc. de evapotranspiratie. Vanturile sunt mai domolite, in unele locuri se acumuleaza artificial perdele de protectie pt diminuarea efectelor vantului.
Pad. regulator al circuyitului apei - pad exercita multiple influente asupra apelor de prec. Prez. pad. influenteaza producerea ploilor. Sintagma " pad. aduce ploaia"- a rezultat ca uramare a constantei cu care se produce acest fen deasupra zonelor impadurite. Pe de alta parte pad. are un rol major in reglarea scurgerilor rezultate din prec. , incetinind viteza de scurgere pe versanti, marind capacitatea de infiltrare a ploilor, aspecte ce duc in final la diminuarea inundatiilor si la protectia solului. Pad. contribuie cel mai eficient la diminuarea debitelor de viitura prin inducerea unor cresteri treptate ale debitelor fara producerea unor debite max. cu consecinte catastrofale asupra ecosist. riverane. Dat. despaduririlor din bazinele hidrografice superioare frecventa inundatiilor a crescut.
Pad. protector al solului - Pad. protector al solului - in foarte multe zone ale terrei solul s-a format si a evoluat gratie activ. pad. Intr-o pad. in afara de proc. de formare a biomasei veg. are loc si un proc. antagonist de descompunere a masei veg. moarte den. necromasa ajunsa la pam. (frunze). Pe de alta parte pad. reprez. scutul cel mai eficient de aparare impotriva eroziunii solului dat. faptului ca retine o cant. mare de apa pe suprafata ei, intarzie topirea zapezilor, mentine solul neinghetat, consolideaza solul prin sist. radicular al arborilor, usureaza drenarea apelor spe panza freaticda.
Pad. filtru impotriva poluarii- pad. se comporta ca un filtru biologic retinand si neutralizand o serie de poluanti ai atm. Precum: pulberi compusi ai S,N,Pb emanatiile de la autoturisme, poluarea radioactiva si fonica. Ea are rol de filtru biologic si pt apele poluate provenite din prec. Care cad pe suprafata ci sau pt apele ce se scurg pe suprafata ei. Pad. este un filtru biologic impotriva poluarii microorg. atm. Subst. ectorine emanate de aparatul foliar au actiune ant9imicrobiana asupra virusurilor, bact., ciupercilor.
Pad. izvor de sanantate si liniste - pad. este mediul propice refacerii sanatatii si recrearii oamenilordat. Ionizarii neg. pe care acesta o produce. Sub influenta luminii pad. emite electroni care ionizeaza atm.
Ecosist. pad. de molid - se gaseste in et. boreal ocupand partea mijlocie a muntilor, intre 1200-1700m alt. Exista si zone de depres. Si vai cu alt. de 600-800m in care se gasesc molidisurile. Cele mai intinse molidisuri se gasesc in Carpatii Orientali. In ceilalti munti se gasesc sub forma de benzi in jurul vf.
Caracteristicile biotopului
Relieful - versantii cu inclinari si expozitii foarte variat. Pot aparea si in depres. pe teren plan.
Solurile - cu caracter podzolic primii 10-
Clima- rece si umeda, temp. medie anuala 4-5 grade in partea inferioara si 1-2 grade in partea superioare. Temp. cele mai ridicate sunt 3-15 grade vara, 11-13 grade. Prec. Abundente depasind cu mult pierderile prin evapo-transpiratie. Zapezile acopera solul mai mult de o jumatate de an.
Fact. limitativi- temp. scazute in partea superioara si continutul redus de subst. nutritive in sol.
Caracteristicile biocenozei
Producatorii - sunt molidul Piceea excensa care alc. de obicei singur stratul arborilor. Bradul -abies alba, fagul fagus silvatica, paltinul de munte- acer pseudoplatans ce se intalnesc in amestec cu molidl la alt. mai mici. Densitatea arborilor poate ajunge pana la 500exemplare/hectar, inaltimea medie este de 36m, diametrul 40cm . In aceste pad. coroanele arborilor se dez. numai la partea superioara a trunchiurilor , ramurile inferioare se usuca si se desprind treptat dat. lipsei luminii. Densitatea arborilor scade in pad. cu bonitate ridicata si este crescuta in pad. cu bonitate scazuta. Dat. inradacinarii superficiale vanturile tari doboara frecvent arborii, locul lor fiind luat de biocenoze stadiare. Arbustii apar izolati la marginea pad. si in golurile create dupa caderea arborilor. Cei mai frecventi arbusti sunt: socul rosu, caprifoiul, cununita, coacazul. Stratul ierbos este de regula slab dez. dat. iluminarii slabe in schimb in majoritatea pad. de molid se intalneste un strat continuu de muschi. Productia p[rimara a molidisurilor ajunge la 4-8t/hectar. Este datorata in cea mai mare parte arborilor, din aceasta jumatate reprez. mase lemnoase. In pad. de molid aspectul fenologic nu se schimba in decursul unui an cu exceptia per. in care are loc formarea de lujere noi si a infloririi din decursul lunii iunie.
Pad. de fag- se gasesc in partea mijlocie si inferioara a muntilor si pe dealurile inalte la alt. de 600-1400m. Rel. este foarte variat de la versanti ce au inclinatii si expozitii dif. pana la pod. Mai mult sau mai putin plane. Temp. medii anuale sunt de 7.5-9 grade la baza pad. pala la 4.2- 5.5 grade la partea superioara a pad. Prec. sunt destul de mari de 800-1000 mm/m2 acoperind pierderile prin evapotranspiratie dintimpul verii. Substratul este foarte variat format din sisturi cristaline(Carpatii M si O) si din calcare si sisturi cristaline in C.Occ si din andezite in M-tii Apuseni. Chiar daca la alt. mari in care temp. medie lunara nu depaseste 10 grade decat la 3-4 luni/an, se constata un regim termic al solului uniform iar regimul termic al pad. ceva mai scazut. Umiditatea solului este suficienta pe tot sezonul de veg. lumina creste si scade in intensitate in regiunea solului unde la pad. mature ahjunge la 1-2 % din lumina de deasupra pad.
Caracteristicile biocenozei arborii din fagetele pure sunt: fagul-fagus
silvatica, varietate tipica, iar in S-V Rom. la sun 1000m alt. este si Fagus
silvatica varietate moesica. In pad. de amestec la alt. intre 1000-
-400 arbori /hectar, inaltimea medie 34m, diametrul mediu 38cm.
Pad. cu bonitate scazuta se prez. astfel: 900 arbori/ hectar, inakltimea medie 18m, diametrul mediu 20cm.
Spre deosebire de molid si brad, fagul are i inradacinare profunda ceea ce il fereste de doboraturi de vant. Stratul de arbusti este slab dez. dat. luminii reduse, iar stratul ierbos poate lipsi in fagetele cu densitate mare si se dez. in fagetele mai rare. Biomasa pad. de fag este data de arbori si variaza intre 16-20 t la hectar/an din care 3-4 t reprez. masa foliara, iar 8 t reprez. masa lemnoasa. Pad. de fag sunt mai stabile fata de cele de molid , nu sunt afectate decat izolat de vant, insecte, gandaci de scoarta. Fagul se regenereaza peste tot cu usurinta deosebita neexistand pericolul disparitiei biomasei decat in cazul defrisarilor masive. Spre deosebire bradul este o specie mai sensibila se reface mai greu si daca nu exista o preocupare a siviculturii poate disparea usor din pad. de amestec. Gorunul o specie insotitoare a fagului este o specie de lumina, putand sa dispara complet in pad. de amestec care se transforma rapid in fagete pure.
Importanta pad. de fag - este una economica si alta ecologica. Pad. de fag contribuie la modelarea fact. hidrologici, climatici, pedologici ai biodiversitatii, ai sanatatii oamenilor.
Pad. de stejar - cuprind toate pad. care contin speciile de stejar, stejar pedunculat, cer , garnita, care desi asemanatoare intre ele se deosebesc prin insusirile ecologice dif. ale speciilor edificatoare. Pad. de stejar impreuna cele de fag in amestec si pur se gasesc in etajul nemoral pad. de stejar ocupa treapta cea mai joasa a pad. de foioase la alt. intre 300-600m existand exceptii el intalnindu-se si la al de 100m alt. si la 1000m alt. Gorunetele ocupa dealurile si pod. Inalte in partea inferioara a muntilor josi. Relieful pe care se instaleaza gorunetele este mai putin fragmentata fata de molidisuri si fagete. Rel. este reprez. de versanti, zone plane, coaste si platouri. Clima este calda relativ uscata pe a 2-a parte a verii. Temp. medii anuala variaza intre 7.5-10 grade , prec. au val. intre 600-850 mm/m2 fiind mai scazute in Dobrogea. Substratul este alc. din nisipuri, petrisuri argile, si roci sedimentare. Solurile sunt deosebit de variate pe rocile bazice si neutre se formeaza solul brun de pad., pe rocile acide se formeaza solurile brune podzolice sau solurile brune acide. Spre deosebire de pad. de molid si fag in masivele pad. de gorun patrunde destula caldura astfel ca atat aerul cat si solul au temp. ridicate pe toTE PER. VEG. Umiditatea aerului este accentuata mai ales vara. Lumina patrunde mai bine prin coroana gorunetelor ajungand la sol in proportie de 10-15%. Umiditatea solului este buna, insa in gorunetele din E si S Rom. exista deficit de apa in sol in anii uscati.
Biocenoza pad. de stajar- speciile de arbori in pad. de stejar sunt 3
specii ale genului: querus, robus,, stejar pedunculat, quercus ceri, quercus
frainetto care se gasesc in amestec cu carpen, tei,frasin,.paltin, jugastru,
ulm, sorb de camp, cires, mar, par, fag, brad. In functie de amestecul de
specii exista 3 tipuri de pad. de gorun:gorunete
pure care au numai specii de gorun, gorun
si carpen , gorunete in amestec contin gorun, carpen, frasin, tei. Pad. de
gorn de 100 ani cu bonitate ridicata au urm. Caracteristici: 400 exemplare/
hectar, ialtimea medie
Pad. de zavoi- sunt localizate in luncile raurilor si incep sa apoara din regiunea muntilor josi sub forma de fasii inguste ce se latesc in regiunile de deal si capata latimi apreciabile in campie. In functie de alt. pad. sunt edificate, dominate, de urm. Arbori: la munte: aninul alb,;la deal: aninul negru; la campie: salcii (Salix alba, fragilis, trianda), plopii (Populus alba, nigra, conescens) si aceste pad. au fost taiate in scopul extinderii agriculturii.
Relieful - aparent pln umplut cu aluviunile aduse de rauri. Acest caracter plan prezinta uneori denivelari dat. actiunilor de depunere/ erodare din timpul viiturilor.
Clima - functie de cele 3 trepte de alt. dar capata cateodata caractere distinctive pe cuprinsul luncii cu un microclimat caracterizat de alt. termica diurna si anuala ridicata, dat. acumularii de aer rece, noaptea si iarna. Umiditate ridicata a aerului dat. evapotranspiratiei.
Solurile - dat. inundatiilor periodice ale apelor, primavara la ploi torentiale, zona padurilor de zavoi se inunda complet. In aceste cond. se formeaza soluri aluviale cu fen. de gleizare in profunzime. Pe grindurile inalte neinundate se dez. soluri aluviate brune si cernoziomuri.
Biocenoza - lunca apare ca un mozaic puternic divizat cu biocenoze de : pad, pajisti, mlastini si ecosist. acvatice.
Arborii : pad. de lunca din portiunile neinundate se
aseamana cu cele de stejar fiind formate din stejar, frasin, ulm. Pad. din
zonele joase inundabile, adevaratele pad. de zavoi sunt formate din arbori de
esenta moale si alba(salcii, plopi, anini). Pe grindurile joase si foarte joase
cu durata de inundare mare se gasesc salcii. Salcia e foarte rezistenta la inundatii si formeaza
rad. adventive pe trunchi la inaltimea apei de inundatie. Exista si pad,. de
amestec orin apare amestec anin negru+salcie, salcie +plop alb. Pad. de anin
sunt mai rare. Acestea isi formeaza un sist. de rad. inaltat care ridica
trunchiul deasupra niv. apei. speciile moi ale pad. de zavoi au o crestere
rapida (20-30 ani ajung la maturitate), longevitate redusa. Exceptie face ninul
negru care creste mai incet. La 30 ani o pad. cu bonitate ridicata are urm. caracteristici: -
plop alb- 600 arbori / hectar,
-salcie alba- 495 arbori / hectar,
Arbustii insotitori- sunt bine reprez. in plopisurile si salcelele mai in varsta in zonele cu inundatii scute. Sunt reprez. de : sanger, crusin, gherghinar, porumbar, lemn cainesc, soc negru; inaltimea 5-6m
Biomasa anuala- intre 8-14 t /an/hectar fiind una dintre cele mai productive pad. cu o crestere rapida si o biomasa mai mare. Dupa imbatranirea arboretelui productia scade mult. Evolutia pad. de zavoi se dat. regimului hidrologic, cond. favorabile de caldura, apa, hrana ce det. cresteri rapide ale biomasei veg. In lunci anual apar noi suprafete aluvionate care sunt colonizate cu seminte de salcie si plop numite remisuri din care va rezulta o noua pad. un alt proc. de evolutie a pad. de zavoi consta in fen de rarire puternica a pop. de salcii si plop la varste mici. Aceste fen se dat. uscarii arborilor dat. atacului ciupercilor, insectelor astfel ca remisurile se pot transforma in anumite portiuni in raristi inerbate. Reinstalarea pad. in aceste raristi nu se poate face decat la o noua inundare prin aducerea semintelor de raristi si plop de catre ape.
Imp. pad. de zavoi - furnizor de lemn pt foc dar in special pt celuloza si hartie. Exista culturi masive de plopi si salcii in special euro americane care reprez. cresteri rapide. D.p.d.v ecologic pad. de salcii autohtone sunt mult mai imp. deoarece protejeaza mai bn malul, incetinesc viitura apei, fixeaza aluviunile si mentin o mare biodiversitate acvatica si terestra. Pad. de plop. Au o imp. ecologica mai mica in zona inundabila insa in zonele de campie creeaza perdele de protectie impotriva vanturilor puternice, contribuie la crearea unui echilibru a fact. atm. Si sunt dez. culturi in zonele de campie.
Pajistile- ocupa 17% din teritoriul tarii si 40% din suprafata totala ocupata de veg. spontana terestra. Ca si in cazul pad, pajistile spontane au fost inlocuite cu pajisti amenajate sdau cu terenuri agricole. O parte din pajistile nat. se folosesc ca pasuni, fanete. Pajistile din Rom. se impart in mai multe categ. in functie de zona, et. ocupat (pajisti alpine, subalpiune, montane, colinare, de lunca, de saraturi, de nisipuri) si functie de specia dominanta(pajisti de paius).
Pajisti alpine si subalpine- ocupa limita superioara a muntilor deasupra pad. de molid si tufarisurilor si sunt alc din asociatii de ierburi scurte adaptate la frig , uscaciune si vant puternic uneori formeaza complexe veg. in tufarisurile alpine. Domina gramineele si ciperaceele. Alaturi de pl. ierboase se gasesc si muschi din genul polytrichum, muschi de turba in special in zonele umede. Biomasa pajistilor alpine 0.4-1.2 t la hectar subst. uscata si reprez. productia realizata in 2-3 luni/ an cand temp. sunt mai ridicate. Prin pasunatul excesiv aceste pajisti ce prez. o diversitate apreciabila se transforma in "nardete" dominate de specia Nardus stricta.
Pajistile montane- se formeaza in locul pad. defrisate de om. Sunt raspandite in tot lantul carpatic in toate masivele muntoase. Sunt compuse in special din ierburi cu talie medie si inalta. Speciile dominante sunt: Festuca rubra intalnita in et. molidisurilor care prez. 300 specii insotitoare. Una din speciile nedorite : teposica (Nadus stricta) apare sporadic in fanete dar e frecventa in pasuni. Daca pasunatul este excesiv aceasta specie ajunge sa fie dominata absolut. Aceasta situatie este intalnita in M-tii Apuseni si C.O (fanete si pajisti).
Pajisti de deal si podis- s-au
format in locul pad. de stejar si amestec. Au extindere mare in depres.
Tansilvaniei si piemonturile de V ale tarii. Specii: agrostis tenis, festuca
rupicora. Pajistile de agrostis instalate la alt. > ocyupa o suprafata mare
aproximativ
Pajistile de campie- se formeaza in locul pad defrisate, pad. de stejar mezofil, in zone de stepa si silvostepa, intre 0-200m alt. in pod Moldovei si Dobrogei se gasesc pana la 200-300m. Principalele specii dominante: festuca, valensiaca(paius stepic); speciile insotitoare sunt: garminee(Poa bulbosa, Patrensis) si unele dicotiledonate (?Medicago falcata, vicia vilosa, sardia nemorosa). Pajistile de stepa formate din colilii aproape ca nu se mai intalnesc. Suprafata pajistilor de acmpie estre foarte redusa productia lor fiind 1.5 rapotata la 2 t/hectar. In locul pajistilor traditionale cu stipa capillata si stipa lessigiona s-au format pajisti saracite in specii dominate de Poa bulbosa, Artemisa austriaca, Cynodore dactylon; in pajistile de paius si colilii covorul veg. este alc din graminee 60-80%, dicotiledonate 30-40%. Apar frecvent si leguminoasele 5-10 % din covorul veg. treprez. De lucerna: Medicago falcata, cosaci:Astragum austricus. Stratificarea verticala a ierburilor este evidenta pe 4 niv:
-alc din colilii ajunge 70cm;
- alc din paius stepic ajunge la 40-
- alc din dicotiledonate ajunge la 10,15,25 cm;
- alc din muschi sub
Pl. din pajistile de campie si-au creat dif. adaptari la cond de mediu precum:
-scurtarea ciclului de viata in per. umeda;
- procurarea apei din straturi adanci(rad. adanci);
- consum limitat de apa prin reducerea transpiratiei;
- caracteristici pt poajistile de campie sunt pl. rostogolitoare:ciulinii.
Biomasa pajistilor de paius stepic si colilii este de 2.3-3 t / hectar /an.
Imp. pajistilor de campie- -asigura nutret pt cresterea animalelor;
- impiedica distrugerea terenuril;or si stricarea echilibrului nat. si reprez. un rezervor genetic pt specii de pl. care nu se mai intalnesc in alte regiuni.
Fauna terestra a Rom,.- fauna actuala din Rom a fost det in mare masura de perturbarile climatice si de deplasarile speciilor de dupa glaciatiuni. Marea majoritate de specii de animale actuale din tara noastra au venit din refugiile glaciare dupa retragerea definitiva a caloteror glaciare din Europa centrala si dupa disparitia ghetarilor din Carpati. Au existat in timpul glaciatiunilor 14 refugii glaciare (centre de raspandire) pt fauna de pad. si pajisti umede si 8 refugii glaciare pt fauna de stepa, semidesert si desert. In tara noastra fauna de pad. provine din refugiul mediterania, refigiul caucazian, iar fauna de stepa si campie provine din refugiul aralo-carspic si mai putin din refugiile iranian, sirian, mongol si tibetan. Compozitia faunei in Europa si in lume este un proc. continuu ce se desfasoara in continuare prin schimbare care duce fie la disparitie fie la adaugarea unor elem. in mod nat. sau cu interventia omului. Ex. de imbogatire a faunei pe cale nat. sunt: gugustiucul, ciocanitoarea pestrita de gradina, vrabia spaniola, randunica roscata, lastunul de stanca,ratonul. Pe cale antropica au patruns: pastravul curcubeu, pastravul fantanel, ciprinitele asiatice.
Principale gr. Ale faunei terestre din Rom sunt:
-elem. europene: traiesc pe continentul european dar si in N Africii;
- elem. central europene- in centrul Europei;
- elem. pontice- in stepele din N Marii Negre;
- elem. asiopontice- din N Marii Negre si Asia centrala;
- elem. mediteraniene- in S Europei dar si in Anatolia si partial in N Africii.
- elem. pontomediteraniene- in reg. din N si NV Marii Negre , SE Europei pana spre Italia.
- elem. balcanice - raspandite in peninsula Balcanica.
Endemisele si reclitele- sunt speciile cele mai caracteristice ale unui teritoriu avand un areal de raspandire redus. Sunt considerate endemise romanesti, speciile si sub speciile prezente doar intre frontierele Rom. Majoritatea endemismelor romanesti traiesc in zona montana destul de putine in zona de deal si pod. Si o mica parte la campie. Endemisele se impart dupa varsta in 2 categ.:
-neoendemismele- specii formate recente cu areale mici dar in curs de extindere
- paleoendemismele au o vechime mai mare in trecut arealul lor a fost mai mare dar in prez. este in curs de reducere.
Reclitele - sunt specii sau pop. ale unor specii izolate de centrul lor principal de distributie si a caror prezenta pe teritoriul Rom. poate fi explicata prin existenta unor cond. nat. care astazi nu mai exista. Reclitele pot fi de varsta : preglaciara si postglaciara apartinand faunei de clima calda si reclite glaciare apartinand faunei de clima rece. Ex de recliote glaciare: capra neagra, soarecele de zapada, ciocanitoarea de munte.
Impartirea zoogeografica a Rom pe baza faunei terestre
In Rom exista nu exista o impartire zoogeografica a teritoriului fiind acceptata impartirea biogeografica elaborata mai mult pe baza elem. floristice de catre R. Calinescu. Totusi cond. de viata si caracteristicile fiz.- geografice ale unor teritorii det. anumite particularitati ale faunei permitand evdentierea urm unitatilor zoogeografice:reg, subreg. , provincii.
Reg. paloe arctica- subreg. Euro-siberiana- provincia dacica, panonica, moesica, moldovo-podolica
Subreg. Ponto- central- asiatica- provincia pontica; provincia dacica are o fauna central europeana cu multe endemisme si cu o vechime mai mare ca a provinciilor invecinate. Include cea mai mare parte a teritoriului Rom. in special teritoriile muntoase si deluroase din tarii.
Provincia panonica are o forma central europeana dar si multe elem. pontice. Ocupa campia din V Rom fiind mai recenta decat provincia dacica.
Provincia moesica are o forma central europeana dar si cu multe infiltratii submediteraniene si mediteraneene. Ocupa Se Banatului, SV Olteniei, S Munteniei si SV Dobogei
Provincia moldo podollica- are o fauna particulara incluzand unele specii caracteristice reg. de silvostepa si stepa ale Ucrainei de SV. Se intinde in NE Moldovei.
Provincia pontica are cea mai tanara fauna a Rom cu elem. pontobalcanice. Se gaseste in zonele de stepa si silvostepa din Dobrogea.
Tipuri de fauna azonala din Rom-
-fauna stancilor;
- fauna tinoavelor(depres. cu temp. scazute si umiditati ridicate fata de rel. inconjurator). Cuprinde: elem. relicte si boreale- au caracteristici turbariile (mlastinile)
- fauna dunelor de nisip- mobilitate mare a substratului, variatii ale umiditatii veg. putina;
- fauna saraturilor
-fauna pajistilor de lunca: alterneaza per. acvatica cu cea terestra;
- fauna zavoaielor si pad. de lunca;
- fauna deltei dunarii- biodiversitatea e foarte mare dat diversitatii ecoasist. Acvatice si terestre, ecoton zona de intalnire, de liziera , de ,argine.
Litosfera - reprez. ansamblul formt din scoarta terestra si dintr-o mica parte din mantaua terestra. Scoarta este partea extrema a sferei terestre si este constituita din placile continentale ce au o grosime de cca 30km si din placile oceanice ce au o grosime de cca 5-10cm.
Pedosfera - sau solul reprez. partea superioara a litosferei ce are o grosime de cca 5m si se prez. ca un strat afanat care contine in proportii dif. elem. min., elem. org., si org. vii. Flora si fauna din sol care contribuie la desfasurarea proc. pedogenice(de formare a solului) este concentrata in patura superioara a solului si dupa modul de hranire este alc. din org. chimiotrofe (se hranesc cu subst. min), autotrofe, pl. verzi saprofage (se hranesc cu materie moarta), zoofage (se hranesc cu org. vii). Toate acestea variaza de la cativ microni (bacterii alge) pana la cativa cm (viermi, insecte).
Solul - spre deosebire de atm si de hidrosfera care au un
caracter accentuat de omogenitate este o componenta complexa in care fact.
constituienti se gasesc intr-un echilibru la care s-a ajuns intr-o per. foarte
lunga de timp. Solul este un elem. care s-a format de-a lungul mileniilor prin
interactiunia din mediu abiotic si biotic. Datele experimentale arata ca formarea unui
strat de sol cu o grosime de
Problemele solului- dezechilibre ale solului
Fen. de dezechilibrare a solului este reprez. de orice actiune care duce la dereglarea functiilor solului. Principala functie fiind aceea de suport si mediul de viata pt pl. Solul reprez. pt pl. suportul pe care se fixeaza prin sist. radicular sursa de aprovizionare cu apa, sursa de aprovizionare cu elem. nutritive. Solurile sunt caracterizate de anumite trasaturi fiz, ch, bio.
Principalele dezechilibre ale solului:
-contaminarea solului cu dif elem. straine de natura solului sau prez. in cant. > decat cele normale care duc la dezechilibrarea solului(poluarea solului);
- scaderea cant. de subst. org. din sol. Dat. recoltarii anuale a biomaselor veg. produse de sol si utilizarea lor de catre oameni, in sol nu se mai intorc cant. imp. de subst. org. ducand astfel la scaderea acestui elem. imp. din compoz. solului;
- eroziunea solului consta in deplasarea unor suprafete intregi de sol de-a lungul gradientului odata cu apa sau fact. eolian.
- saraturarea este un dezechiulibru al solului care se dat. prezentei sarurilor din apa la suprafata solului dupa ce apa s-a evaporat. Terenurile saraturate se intalnesc in general in albiile apelor curgatoare care au fost desecate;
- compactarea solului este un proc. prin care dat. lucrarilor agricole solul s-a batatorit, afanarea lui fiind afectata.
Tipuri de degradari-
-fiz- (eroziunea solului, alunecarile de teren, inmlastinirea, compactarea, impermeabilizarea)
- ch- excesul sau carenta in elem. nutritive, declinul mat. org. din sol, salinizarea solului, acidifierea solului, contaminarea solului cu pesticide, metale grele, hidrocarburi;
-biologica- distrugerea microorg. din sol, distrugerea faunei din sol, distrugerea lantului trofic din sol, disparitia unor daunatori, a unor buruieni
|
