Raport de Cercetare
SINTEZA FINALĂ A GRANTULUI
CU TEMA NR. 5 Td, COD CNCSIS 235
Director de Grant:
Asist. univ.drd. Ramona IsFĂNESCU
Universitatea din Bucuresti
TITLUL GRANTULUI:
Evaluarea impactului sectorului antreprenorial
asupra dezvoltarii locale in Banat
Ponderea semnificativa pe care o detin IMM-urile în economia romậneasca (99, 6% din totalul întreprinderilor active în anul 2002), dinamica ridicata a acestora, importanta care se acorda acestui sector în politicile de dezvoltare nationala, regionala si locala sunt argumente care evidentiaza rolul tot mai mare, pe care sectorul antreprenorial îl are în dezvoltarea economica a fiecarei regiuni. Intreprinderile mici si mijlocii contribuie la diminuarea rolului monopolist al marilor întreprinderi, la cresterea competitiei si genereaza, prin mobilitatea si flexibilitatea care le sunt specifice, un impact puternic asupra procesului de adaptare a productiei la cerintele pietei. De aceea, ele reprezinta sectorul economic cel mai dinamic si profitabil din România si cu cele mai mari perspective de dezvoltare. Chiar daca firmele mari ramận un factor cheie în restructurarea sistemului de productie, activitatea IMM-urilor este considerata ca fiind strategica pentru reconstructia economica a fiecarei regiuni, cu conditia ca IMM-urile sa fie incluse într-un mediu bine structurat, într-o retea teritoriala coerenta, verigi producatoare, relatii, schimburi între acestea si alti agenti economici cum sunt bancile, camerele de comert, administratia publica locala, institutiile de studii superioare, firmele de consultanta. Dezvoltarea economica locala trebuie vazuta, deci, ca un proces dependent de inovatie si antreprenoriat.
Importanta întreprinderilor mici si mijlocii deriva, mai ales, din marimea si structura lor, care le permit sa aiba flexibilitatea si abilitatea necesare inovatiei, stabilirii unor legaturi strậnse cu comunitatea prin valorificarea optima a resurselor locale, crearii de noi locuri de munca, diversificarii si dezvoltarii economice si sociale la nivelul unui teritoriu si, mai ales, adaptarii la conditii economice neprielnice. Astfel, IMM-urile sunt percepute ca un element de crestere economica si stabilitate, ce influenteaza dezvoltarea, în special, la nivele inferioare, respectiv cel local si regional.
În functie de marimea, profilul si modul de integrare al acestora, dar mai ales de specificul spatiului geografic în care se dezvolta, IMM-urile vor avea un impact diferentiat asupra dezvoltarii economice locale a comunitatilor umane.
In acest context, proiectul de fata are drept obiectiv analiza nivelului de dezvoltare a sectorului antreprenorial în Banat, dar mai ales evaluarea impactului acestui sector asupra dezvoltarii locale în aceasta regiune, una dintre cele mai dinamice regiuni ale tarii din punct de vedere al înfiintarii si dezvoltarii IMM-urilor. Analiza unor indicatori, cum ar fi: numarul de angajati în IMM-uri, cifra de afaceri, valoarea investitiilor la nivelul diverselor categorii de întreprinderi, poate pune în evidenta rolul pe care IMM-urile îl au în dezvoltarea economica a regiunii. Efectele IMM-urilor asupra dezvoltarii locale au intensitati diferite, în functie de valentele spatiului geografic în care se dezvolta (centre urbane, localitati rurale).
Realizarea unui asemenea demers stiintific întâmpina dificultati legate de lipsa unor date statistice relevante, care sa contureze o imagine clara a stadiului de dezvoltare a sectorului IMM-urilor din Banat. De cele mai multe ori, datele statistice nu reflecta realitatea de pe teren, mai ales cele referitoare la domeniul de activitate al întreprinderilor, deoarece multe dintre acestea nu practica decât o parte din activitatile anuntate la înfiintare.
Datele statistice care stau la baza acestei analize au fost furnizate de o serie de institutii, respectiv : Oficiile Registrului Comertului, Camerele de Comert, Industrie si Agricultura, Directiile judetene de statistica, primarii, etc., însa studiul de fata s-a sprijinit mai ales pe informatiile obtinute prin intermediul unor chestionare, care au fost aplicate unor diversi antreprenori, informatiile respective contribuind la conturarea unei imagini clare asupra procesului antreprenorial din spatiul analizat.
2. ORGANIZAREA ACTIVITATII SI METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITA
Avậnd în vedere faptul ca tema proiectului de cercetare este relativ noua în literatura geografica romậneasca, majoritatea demersurilor stiintifice asupra rolului sectorului antreprenorial în dezvoltarea economica a unei regiuni fiind realizate mai ales de catre economisti (Drucker, Lalatka, Kuratko, Loyd, Stokes, Storey, Nicolescu, etc.), studiul de fata încearca, în primul rậnd, sa propune o metodologie de abordare a raportului IMM-uri – dezvoltare locala si în al doilea rând, sa ofere informatii generale cu privire la dezvoltarea sectorului antreprenorial în Banat si a rolului acestuia în dezvoltarea economica a regiunii.
Metodologia propusa se orienteaza pe doua etape importante : analiza starii actuale a sectorului antreprenorial din Banat, cu evidentierea principalelor caracteristici ale acestuia si apoi evaluarea propriu-zisa a impactului IMM-urilor asupra dezvoltarii locale în Banat, cu analiza tuturor modificarilor care apar în organizarea viitoarea a spatiului respectiv prin prisma initiativelor antreprenoriale. Cercetarile au un caracter interdisciplinar, folosind metode de analiza si interpretare a fenomenelor specifice geografiei, sociologiei (prin intermediul chestionarelor utilizate) si economiei regionale.
Proiectul de cercetare si-a propus trei obiective de baza: fundamentarea teoretica si metodologica a studiului si realizarea unei baze de date, determinarea nivelului de dezvoltare a sectorului antreprenorial în Banat si evaluarea impactului sectorului antreprenorial asupra dezvoltarii locale în Banat.
În vederea atingerii acestor obiective s-au întreprins mai multe activitati. Primele dintre ele au vizat documentarea bibliografica în vederea structurarii unei metodologii de lucru, îndeosebi în ceea ce priveste selectarea, clasificarea si sistematizarea datelor ce trebuie prelucrate. Abordarea unei asemenea tematici, variate si de mare actualitate este destul de dificila fara o buna cunoastere a conceptelor teoretice cu care se opereaza în aceasta analiza: initiativa antreprenoriala, antreprenor, întreprinderi mici si mijlocii, sector antreprenorial, dezvoltare locala, etc. Pornind de la aceste concepte s-a putut structura o metodologie de analiza a relatiei initiativa antreprenoriala – dezvoltare locala, care cuprinde principalele etape ce trebuie parcurse în studierea acestei tematici.
O etapa importanta în derularea proiectului a fost achizitionarea si colectarea datelor statistice, pe baza carora sa fie determinat nivelul de dezvoltare al sectorului antreprenorial în Banat. Datele statistice care stau la baza acestei analize au fost furnizate de o serie de institutii, cum ar fi : Oficiile Registrului Comertului din judetele Caras-Severin si Timis, Camerele de Comert, Industrie si Agricultura, Directiile judetene de statistica si Agentiile de Dezvoltare Economico-Sociala 23323u2017x din cadrul Consiliilor Judetene ale celor doua judete, Directiile judetene de Finante Publice, primarii, etc. De asemenea, pe lânga datele furnizate de aceste institutii, studiul de fata s-a sprijinit si pe informatiile obtinute prin intermediul unor chestionare, care au fost aplicate unor antreprenori, informatiile respective contribuind la conturarea unei imagini clare asupra procesului antreprenorial din spatiul analizat. În aceasta faza de documentare si colectare de date statistice, de un sprijin real au fost si lucrarile cu caracter general cu privire la dezvoltarea sectorului antreprenorial în Romậnia, realizate de Agentia Nationala pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, cật si strategiile de dezvoltare regionala si locala.
Pe baza datelor statistice obtinute, s-a realizat o analiza de ansamblu a sectorului antreprenorial din Banat, punându-se accentul pe evidentierea factorilor care au determinat aparitia si dezvoltarea IMM-urilor în aceasta regiune, pe analiza evolutiei numerice, a domeniului de activitate, dar si a repartitiei teritoriale a acestora. In analiza repartitiei teritoriale a întreprinderilor mici si mijlocii s-a tinut cont de factorii care au dus la aparitia acestora si la diferentierea teritoriala a lor. Factorii sunt in strânsa conexiune cu valentele spatiului respectiv, însa pot aparea situatii de reconversie a activitatii când nu mai putem vorbi de o legatura între localizare si activitatea practicata. S-a încercat, de asemenea, realizarea unei regionari geografice a Banatului în raport de complexitatea si dinamica numarului de initiative antreprenoriale, delimitậndu-se la nivelul întregului spatiu areale cu dinamici antreprenoriale diferite: arii foarte active din punct de vedere antreprenorial – ce se suprapun marilor orase din Banat, arii active din punct de vedere antreprenorial- ce se contureaza de-a lungul axelor majore de circulatie, în special, a acelora ce leaga centrele urbane importante ale regiunii, arii modeste din punct de vedere antreprenorial - ce se suprapun spatiilor rurale si sunt cele mai extinse la nivelul Banatului. Aceste areale sunt rezultatul îmbinarii unor factori pozitivi sau negativi, care au avantajat sau au dezavantajat o zona în procesul de dezvoltare a sectorului antreprenorial. În vederea conturarii unei imagini generale asupra gradului de dezvoltarea a acestui sector s-a încercat realizarea unei harti a Banatului, la nivel de comuna, reprezentậnd numarului de IMM-uri la 1000 de locuitori.
Evaluarea impactului sectorului antreprenorial asupra dezvoltarii locale în Banat, care reprezinta cel de-al treilea obiectiv principal al proiectului de cercetare, s-a facut prin prisma analizei rolului acestora în valorificarea optima a resurselor naturale locale, a excedentului de forta de munca, a schimbarilor care apar în structura interna a localitatilor (cladiri, infrastructura de transport, dezvoltarea sectorului serviciilor etc.), dar si a altor efecte indirecte ale acestora la nivel de microscara. De asemenea, analiza unor indicatori de performanta ai IMM-urilor din Banat, cum ar fi : numarul de angajati, cifra de afaceri, valoarea investitiilor la nivelul diverselor categorii de întreprinderi contribuie la evidentierea rolului acestor întreprinderi în dinamica economica a regiunii.
Pentru o mai buna întelegere a modului în care functioneaza întreprinderile mici si mijlocii, a factorilor care au determinat aparitia acestora, cật si a modului în care acestea influenteaza dezvoltarea locala s-au realizat mai multe studii de caz asupra unor IMM-uri situate atật în mediul rural, cật si în mediul urban. In toate cazurile s-a aplicat antreprenorilor un chestionar, utilizarea acestui instrument prezentậnd o serie de avantaje : cunoasterea directa a motivelor antreprenorilor de a demara afacerea si a factorilor locali care au venit în sprijinul alegerii locatiei întreprinderii, evolutia firmei de-a lungul timpului, observarea pe teren a impactului acesteia asupra dezvoltarii locale, etc.
In urma celor prezentate mai sus, putem afirma ca obiectivele prevazute initial în cadrul proiectului de cercetare au fost atinse în cea mai mare parte. Dificultatile întâmpinate au fost legate, în cele mai multe cazuri, de colectarea datelor statistice si de faptul ca datele scriptice nu coincid întotdeauna cu cele de pe teren. Desi este o tema de mare actualitate, ea este putin abordata de geografii români, tocmai datorita dificultatilor care apar în colectarea datelor, nu atât a celor legate de numarul întreprinderilor mici si mijlocii, ci mai ales de domeniul de activitate al acestora, care difera foarte mult de cel anuntat la înfiintare la Registrul Comertului.
REZULTATELE CERCETARII
Dintre concluziile desprinse în urma cercetarii, concluzii ce vor fi prezentate în detaliu în lucrarea de doctorat cu titlul „Rolul initiativei antreprenoriale în organizarea spatiului geografic din Banat”, coordonator stiintific prof.univ. dr. Ioan Ianos, prezentam pe cele cu un caracter mai general, care ne pot oferi o imagine de ansamblu asupra nivelului de dezvoltare a sectorului antreprenorial din Banat si asupra rolului acestuia în dezvoltarea locala.
Premise ale aparitiei si dezvoltarii IMM-urilor în Banat
Aparitia si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii în Banat într-un ritm accentuat dupa 1990, dinamica si distributia diferentiata a acestora a fost determinata de o serie de factori. Acesti factori pot fi grupati în doua categorii: factori interni, ce tin de capacitatea întreprinzatorilor de a sesiza si valorifica oportunitatile oferite de mediu si factori externi, care tin de macro si micro-mediile economice, politice si sociale în care s-au dezvoltat initiativele antreprenoriale si care au favorizat sau defavorizat în unele cazuri aparitia si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii , respectiv, potentialul de pozitie, potentialul economic si uman ridicat, traditia antreprenoriala, cultura antreprenoriala, mediul de afaceri local, etc .
Caracteristicile mediului economic au un rol foarte important în dezvoltarea sectorului antreprenorial într-o regiune. Acesta poate fi stimulativ (specific economiei de piata) sau un mediu restrictiv (tipic economiei centralizate). Daca înainte de 1989, în România s-a încercat anihilarea spiritului antreprenorial, începând cu anii ’90, în conditiile tranzitiei spre o economie de piata, dezvoltarea sectorului antreprenorial a devenit o componenta importanta a politicii de restructurare economica, care influenteaza pozitiv ritmul cresterii economice durabile. Astfel, pe fondul conturarii treptate a unui sector antreprenorial în România, ca urmare a dezvoltarii unui mediu economic, politic si social favorabil, cât si afirmarii tot mai puternice a importantei acestuia în dezvoltarea economica regionala, stimularea si dezvoltarea IMM-urilor a devenit o prioritate în dezvoltarea economica a fiecarei regiuni. Gradul diferentiat de dezvoltare a acestui sector la nivelul fiecarei regiuni a fost influentat puternic de o serie de factori locali care au impulsionat sau au frânat procesul de aparitie si dezvoltarea a IMM-urilor, dar, mai ales, de modul în care întreprinzatorii au reusit sa valorifice oportunitatile oferite de spatiul respectiv.
Între vechile provincii istorice ale tarii, Banatul reprezinta una dintre regiunile cele mai dinamice din punct de vedere al dezvoltarii sectorului întreprinderilor mici si mijlocii, alaturi de Crisana si Transilvania
Pozitia geografica favorabila, mediul economic local atractiv, potentialul economic si uman ridicat, cultura antreprenoriala si spiritul antreprenorial dezvoltat al populatiei din aceasta regiune, infrastructura dezvoltata, climatul de afaceri favorabil, cât si existenta unei infrastructuri de sustinere a activitatii antreprenoriale sunt doar câtiva dintre factorii care au contribuit la aparitia si dezvoltarea puternica a sectorul întreprinderilor mici si mijlocii din Banat. (fig. 1)
Intre acesti factori, pozitia geografica a avut un rol primordial. Banatul este situat în partea de sud-vest a tarii si se desfasoara sub forma unui amfiteatru, orientat spre vest, ce cuprinde în limitele sale peisaje variate, cu rol important în individualizarea unor arii caracterizate prin diferite tipuri de potential economic pentru dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii.
De asemenea, pozitia sa, în extremitatea apuseana a tarii noastre, a facut ca asupra lui sa se exercite puternice presiuni demografice în decursul timpului, din partea maghiarilor, sârbilor si germanilor, realizate în special prin emigrari, sprijinite de stapânirile straine din Banat, care au modificat, mai ales în zona de câmpie, structura etnica a provinciei. (C.Vert, 2002, pag. 55). Prezenta acestor etnii a transformat Banatul într-un spatiu multietnic si multicultural, influentând dinamica accentuata a sectorului antreprenorial, ca urmare a existentei unei populatii cu un spirit antreprenorial dezvoltat. In prezent, strânsele legaturi ale minoritatilor cu natiunile din care fac parte si sprijinul acordat de acestea antreprenorilor conationali, dinamizeaza activitatea antreprenoriala din aceasta regiune, creând un mediu favorabil aparitiei altor initiative.
Situarea Banatului la granita cu Serbia si cu Ungaria a jucat un rol deosebit, mai ales dupa anul 1989, în atragerea investitorilor straini care au creat retele de firme cu partenerii români, promovând, astfel, raspândirea culturii antreprenoriale în regiune si transferul de capital, tehnologie si know- how spre firmele locale. Patrunderea investitorilor straini, în special în judetul Timis, devenit al doilea spatiu investitional dupa municipiul Bucuresti (media investitiilor este de 6 ori mai mare decât media pe tara) a reprezentat un atuu în aparitia si dezvoltarea IMM-urilor în Banat.
Alaturi de pozitia geografica favorabila, potentialul economic ridicat al teritoriului reprezinta un alt factor important în dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici si mijlocii. Marea diversitate a reliefului (munti relativ josi, cu un grad ridicat de umanizare, dealuri si câmpii) a condus la individualizarea mai multor arii caracterizate prin diferite tipuri de potential economic pentru dezvoltarea IMM-urilor. Astfel, tinând cont de existenta unor resurse sigure ce pot fi valorificate de întreprinderile mici si mijlocii si care pot spori complexitatea productiei acestora, la nivelul Banatului s-au delimitat 3 tipuri de arii dupa potentialul economic dominant, cu o distributie relativ zonala, si doua tipuri de medii azonale, mult mai complexe, care sunt strâns legate de existenta unui important potential de consum. .
1. Tipurile de arii cu potential economic distribuit relativ zonal sunt:
a) arii cu potential economic dominant agricol. Acest tip de potential se suprapune ariei de câmpie din Banat, respectiv Câmpiei Banatului, parte componenta a Câmpiei de Vest. Conditiile naturale propice : pante generale sub 0,2‰, temperaturile si regimul pluviometric optime, solurile fertile, din categoria molisolurilor si a argiluvisolurilor (în cậmpiile piemontane) ofera posibilitati multiple de dezvoltare si diversificare a activitatilor agricole. Astfel, întreprinderile mici si mijlocii care apar în aceste spatii, datorita varietatii produselor agricole (cereale, plante tehnice, plante medicinale – se cultiva mai ales în portiuni din Câmpia Bega Mica (Otelec-Iohanisfeld), legume-în bazinele legumicole: Timisoara cu centrele din periurban, zona Sânnicolau Mare-Cenad, Lovrin-Tomnatec, Jimbolia-Carpinis (mai ales cu sere si solarii), Deta-Gataia, etc) au posibilitati de diversificare a activitatilor. Având în vedere dominanta mediului rural si a posibilitatile reduse de valorificare a produselor obtinute pe piata rurala, este important ca aceste IMM-uri sa fie integrate unor lanturi de productie cu desfacere în mediul urban. Unele produse pot fi prelucrate pe plan local, cum ar fi legumele, chiar daca au activitate sezoniera.
Pe lânga ariile cu potential agricol traditional reprezentat de cultura plantelor, în Câmpia de Vest apar si suprafete ocupate cu vita de vie, pomi sau arbusti fructiferi, care pot constitui argumente în localizarea unor întreprinderi mici de valorificare a fructelor si strugurilor (bauturi racoritoare, bauturi alcoolice, conserve, etc.).
In corelatie cu produsele agricole vegetale, în aceste spatii de câmpie exista conditii prielnice si pentru dezvoltarea unor întreprinderi mici axate pe cresterea animalelor, mai ales în localitatile din imediata apropiere a oraselor, unde exista un important potential de consum. Scaderea temporara a septelului poate determina o revigorare a acestuia în urmatoarea etapa, mai ales ca, în zona de cậmpie a judetului Timis existau traditii în cresterea porcinelor : zona Beregsau, Sacalaz, Biled (Cậmpia Timisoarei), Varias, Periam (Cậmpia Jimboliei), Banloc, Birda (Cậmpia Birdei), Cenad, etc., dar si a bovinelor : Fậntậnele, Ortisoara, Carani (Cậmpia Vingai), Utvin, Recas, Sậnandrei (în preajma Timisoarei), etc. si mai putin a ovinelor. De asemenea, avicultura, apicultura, sericicultura, cật si piscicultura reprezinta domenii în care pot aparea afaceri profitabile. Cresterea productiei animaliere în aceste ferme, la care se adauga potentialul reprezentat de mica productie individuala va contribui la aparitia unor întreprinderi de prelucare locala a acestora.
Fig. 1 – Principalii factori care au influentat dezvoltarea IMM-urilor în Banat
b) arii cu potential predominant agro-turistic si forestier. Ca localizare, aceste arii apartin zonei montane a Banatului, ce include Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca, munti josi, cu un grad ridicat de umanizare, dar si ariilor de dealuri, respectiv Dealurile Banatene.
In toate aceste arii, agricultura practicata se bazeaza pe cresterea animalelor, în special a ovinelor si bovinelor, cultura plantelor detinậnd o pondere redusa, datorita conditiilor naturale mai putin favorabile dezvoltarii acesteia (pante ridicate, soluri putin fertile etc.). Existenta unor traditii locale de prelucrare a unor produse animaliere, ca de exemplu a lậnei sau pieilor, a constituit baza dezvoltarii unor activitati orientate pe productii mestesugaresti. Cojocaritul este un vechi mestesug de larga raspậndire, mai ales în satele din zona Fagetului, dar si în localitati din judetul Caras-Severin (Mehadica, Crusovat, Teregova, Domasnea, Bozovici, Dalboset, Iablanita, etc).
Potentialul agricol, atật cật este de redus, poate sustine practicarea unui turism rural de rezonanta în zona Banatului. Micile întreprinderi axate pe activitati de turism, ar putea facilita includerea mai multor gospodarii rurale în circuitul economic, la care s-ar adauga desfasurarea unor activitati mestesugaresti. (I. Ianos, 2000, pag. 68). Banatul se caracterizeaza printr-un potential turistic remarcabil, reprezentat de multitudinea obiectivelor naturale, cật si a celor de factura culturala deosebita. Astfel, Muntii Banatului, prin varietatea si originalitatea cadrului natural, morfologia de ansamblu, particularitatile climatice, de fauna si flora, care definesc specificul fondului turistic natural în acest spatiu, reprezinta o arie cu un potential deosebit de important in dezvoltarea unor activitati în domeniul turistic. În prezent, întreprinderi mici în domeniul turistic sunt în zona Brebu-Garậna (considerate sate turistice), Oravita, Bozovici, Teregova, Domasnea, Poiana Marului (în M-tii Ţarcu), Complexul turistic Semenic, potentialul turistic existent, fiind înca slab valorificat, ca urmare a resurselor financiare scazute ale populatiei. De asemenea, în localitatile de la contactul Dealurilor Lugojului cu Muntii Poiana Rusca (Nadrag, Tomesti, Fậrdea, etc.) turismul reprezinta o oportunitate în aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice.
De asemenea, statiunile balneoclimaterice banatene situate în zona montana sau la contactul dealurilor cu cậmpia, unele de importanta nationala (Baile Herculane), altele de importanta regionala (Buzias) sunt localitati caracterizate printr-un dinamism antreprenorial ridicat, determinat de aparitia IMM-urilor în turism (pensiuni, hoteluri), dar si în activitati conexe, respectiv, comert si transport.
Pe lậnga activitatile determinate de existenta unui potential agro-turistic important, aceste arii se caracterizeaza si printr-un potential forestier remarcabil, ce a condus la aparitia si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii care valorifica masa lemnoasa. Astfel, în zona Muntilor Semenic, exploatarea lemnului se face în bazinele Teregova, Valiug, Armenis, Valea Timisului, întreprinderi mici si mijlocii din domeniul prelucrarii primare a lemnului fiind la Teregova, Borlovenii Noi, Crusovat, Domasnea, etc, dar si în localitatile din Depresiunea Almajului, zona Bocsei sau pe Valea Bistrei. Ca activitate secundara, exploatarea forestiera este bine reprezentata si în Culoarul Timis-Cerna, mai ales în partea centrala si sudica a acestuia, în localitatile Teregova, Cornea, Toplet, Iablanita.
De asemenea, în localitatile situate în zona Muntilor Poiana Rusca sau la contactul acestora cu Dealurile Lugojului (Nadrag, Fậrdea, Tomesti, Faget, Pietroasa, Rusca Montana) au aparut întreprinderi mici în domeniul prelucrarii primare a lemnului.
c) arii cu potential dominat de resurse ale subsolului (combustibili, resurse minerale si roci de constructie). Asemenea arii se întậlnesc mai ales în zona Muntilor Banatului, unde exista o traditie în valorificarea locala a zacamintelor de carbune, a celor de fier si de cupru, repectiv, zona Muntilor Dognecei, zona Moldova Noua-Sasca Montana, Mehadica, etc. Desi, majoritatea minelor s-au inchis sau au suferit o reducere drastica a activitatii, în conditiile unor concesionari de terenuri pentru redeschiderea activitatilor de exploatare a resurselor subsolului, ar putea aparea întreprinderi mijlocii de profil. Sunt de mentionat, însa, micile întreprinderi în domeniul exploatarii rocilor de constructie si mai ales a nisipurilor din albiile rậurilor Timis, Bega si Caras, dar si în domeniul exploatarii nisipului cuartos din Dealurile Lipovei de la Gladna Romậna, Jupậnesti si Branesti.
2. Arii cu potential economic distribuit azonal. Aceste arii geografice apar cu caracter relativ accidental si sunt extrem de importante în localizarea activitatilor tipice întreprinderilor mici si mijlocii. Este vorba de mediile favorizante aparitiei IMM-urilor si limitative pentru astfel de unitati economice. Cele limitative pot avea caracter temporar.
a) Mediile economice foarte favorabile. In general, aceste medii sunt reprezentate de centrele urbane, considerate ca fiind, la ora actuala, spatiile cele mai propice localizarii întreprinderilor mici si mijlocii, datorita posibilitatilor de cooperare între IMM-uri si marile întreprinderi, primele functionậnd ca principali furnizori ai acestora, dar si datorita existentei unor mari consumatori potentiali reprezentati de populatia concentrarilor urbane respective (I. Ianos, 2000). Timisoara, împreuna cu localitatile din jurul acesteia, este considerata zona cea mai favorabila aparitiei si dezvoltarii IMM-urilor, caracterizậndu-se, în prezent, printr-o dinamica accentuata a sectorului antreprenorial. Alte importante medii economice sunt reprezentate de orasele : Lugoj, Caransebes, Resita, dar si de orasele mici ale Banatului (Sậnnicolau Mare, Deta, Oravita, Lipova, Faget, Jimbolia, etc.), a caror grad de favorabilitate este influentat de valoarea resurselor locale, a fortei de munca si de potentialul de pozitie.
b) Mediile economice cu un grad ridicat de restrictivitate. Aceste tipuri de medii se regasesc mai ales în acele spatii, în care localizarea unor întreprinderi mici din sfera productiva este relativ dificila, întậmpinậnd mari dificultati. Aceste medii se suprapun acelor spatii în care au predominat activitati din sectoare traditionale, precum mineritul si industria siderurgica (Bocsa, Moldova Noua, Anina, Otelu Rosu, Nadrag, etc.) în care, traditia si specializarea populatiei în domenii de activitate mai putin competitive într-o economie de piata, a reprezentat o frâna în dezvoltarea sectorului antreprenorial, datorita, pe de o parte, lipsei diversitatii în gasirea unor oportunitati care sa reprezinte baza unor initiative antreprenoriale si, pe de alta parte, datorita resurselor financiare reduse ale antreprenorilor, care sa contribuie la concretizarea acestora în afaceri de succes.
Analiza potentialului economic al teritoriului a evidentiat faptul ca, spatiul banatean ofera o multitudine de oportunitati de dezvoltare a sectorului antreprenorial.
Un alt factor important care sta la baza dezvoltarii întreprinderilor mici si mijlocii în Banat este potentialul uman ridicat de care dispune aceasta zona a tarii. Volumul si calitatea resurselor umane sunt esentiale în dezvoltarea sectorului antreprenorial. Daca în mediul rural se observa o crestere a populatiei vậrstnice în detrimentul celei active, în unele sate ponderea populatiei active (segmentul de vậrsta 18-65 ani) fiind sub 50% din populatia totala a acestora (mai ales în localitatile din Banatul de munte sau cele din nord-estul acestuia), cu efect negativ în aparitia IMM-urilor, spatiul urban, în schimb, se caracterizeaza printr-un potential uman ridicat, atật din punct de vederea cantitativ (populatia activa detine peste 65% din totalul populatiei în orasele Timisoara, Resita, Caransebes, chiar 73,8% în Baile Herculane), dar si din punct de vedere calitativ. Volum foarte redus în resurse de munca întậlnim în spatiile rurale afectate de un proces accentuat de depopulare, ca urmare a migrarii populatiei spre marile orase (Timisoara, Lugoj, Arad, Caransebes, Resita), cum ar fi : satele din Dealurile Lipovei (Bata, sistarovat, Secas, Hodos, Crivobara, etc.), din dealurile cuprinse între Bậrzava si Timis (Tậrnova, Izgar, Zorlentu Mare, Darova), în Depresiunea Almajului (Moceris, Dalboset) si în bazinul Carasului si Nerei, unde descresterea numarului de locuitori este rezultatul deficitului natural care atinge valori foarte mari. (C. Vert, 2002)
Calitatea resurselor de munca joaca un rol importat în dezvoltarea sectorului antreprenorial în Banat, deoarece buna pregatire profesionala a întreprinzatorilor potentiali mareste probabilitatea de succes antreprenorial. Astfel, existenta unui centru universitar important de talia orasului Timisoara, care pregateste forta de munca înalt calificata, reprezinta un atuu în dezvoltarea IMM-urilor în domenii de vậrf (software, consultanta pentru întreprinderile mari, electronica, etc.).
De asemenea, concentrarile de populatie din marile orase se constituie în potentiale piete de desfacere a produselor astfel încật, putem spune ca existenta unor piete de desfacere mari reprezinta un alt factor important în aparitia si localizarea IMM- urilor. Timisoara împreuna cu zona înconjuratoare, Lugojul, Resita, Caransebes sunt spatiile cu cele mai mari concentrari de IMM-uri, mai ales cele din domeniul comertului, tocmai datorita unei piete de desfacere mari. Cererea diversificata de produse în spatiile urbane, de la produsele comune pậna la cele personalizate, reprezinta atuuri importante în dezvoltarea IMM-urilor.
Traditia în anumite activitati de prelucrare a resurselor de materii prime locale (lemn, lut, piei, etc.) coroborata cu politica de stimulare a liberei initiative poate avea un rol important în dezvoltarea IMM-urilor, mai ales în spatiul rural, dar si la nivelul oraselor mici. În acest sens, dintre vechile mestesuguri de larga raspậndire în Banat, amintim olaritul, cojocaritul si prelucrarea lemnului. Centre de olari cunoscute sunt : Jupậnesti (jud. Timis) si Binisul (comuna Doclin din judetul Caras-Severin. Cojocaritul este practicat în centrele Mehadica, Crusovat, Teregova, Domasnea, Bozovici, Dalboset, Iablanita, toate în judetul Caras-Severin, dar si în zona Fagetului. De asemenea, în zonele în care activitatea de baza este cresterea animalelelor au aparut deja mici întreprinderi în domeniul prelucrarii pieilor.
Cultura antreprenoriala a populatie dintr-o regiune are, de asemenea, un rol important în dezvoltarea sectorului antreprenorial. În general, rigiditatea sociala si mentala a populatiei, manifestata printr-un atasament afectiv fata de activitatile traditionale, determina o anumita reticenta a antreprenorilor fata de nou, care presupune gasirea unor noi parteneri de afaceri, reconversia fortei de munca, deschiderea de noi piete de desfacere etc. Initiativele antreprenoriale care apar într- un mediu de acest tip se concretizeaza, în general, în întreprinderi cu un grad redus de competitivitate, care reprezinta obstacole în propagarea dezvoltarii în regiunea respectiva (Ianos, I., Humeau, J.,B., 2000, pag. 59). Prezenta minoritatilor etnice si religioase în Banat, care au transformat aceasta regiune într-una multietnica si multiculturala, dar si patrunderea dupa 1989 a unui numar ridicat de investitori straini au contribuit la promovarea si formarea unei culturi antreprenoriale a populatiei, a unei mentalitati, manifestata prin deschiderea spre nou.
Motivatia antreprenoriala, dar si capacitatea antreprenorului de a pune în valoare valentele spatiului geografic, prin aptitudinile tehnice si competentele manageriale de care dispune, joaca un rol determinant în conturarea unui sector antreprenorial puternic în Banat. Dorinta de a înfiinta o întreprindere într-un domeniu sau altul este strậns legata de nevoia de independenta si de autoîmplinire a viitorului întreprinzator, de punerea în valoare a unor idei inovatoare sau chiar de aspiratia de a trece de la statutul de angajat la cel de întreprinzator. Aceste elemente au fost premisele principale în demararea unor afaceri profitabile.
O analiza pe teren prin intermediul chestionarelor a evidentiat faptul ca, o mare parte din întreprinzatorii de succes din Banat au ocupat anterior pozitii manageriale în marile fabrici de stat, care le-a permis accesul la informatii legate de clienti si posibilii concurenti în momentul în care si-au demarat propriile afaceri. Aceasta categorie de antreprenori poate obtine venituri ridicate chiar si din activitati antreprenoriale infiintate în mediile nefavorabile, unde sunt avantajati de lipsa concurentei, tocmai datorita deosebitelor competente strategice si manageriale de care dispun. (Lavinia, Rasca, 1998).
Existenta unui climat institutional favorabil de sustinere a activitatilor antreprenoriale, determinat de buna functionare a camerelor de comert din cele doua judete Timis si Caras-Severin, a agentiilor judetene de dezvoltare economica (ADECS si ADETIM), a centrelor de consultanta, a parcurilor industriale (2) si a viitoarelor incubatoare de afaceri (primul a fost dat în folosinta la începutul anului 2004 în Timisoara), a institutiilor de studii superioare si a bancilor, dar si formarea incipienta a primelor retele de IMM-uri pe baza colaborarii între acestea si a cooperarii cu marile întreprinderi din regiune, cật si de retele între întreprinzatorii locali si cei straini sunt factori care au contribuit la dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, cu rol important în dinamizarea sectorului antreprenorial din Banat. Timisoara este considerat orasul cu cel mai dezvoltat mediu de afaceri din Banat.
Un rol esential în dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii revine si autoritatilor locale care pot atrage investitori prin serviciile de consultanta privind oportunitatile locale de afaceri, dar si prin facilitatile acordate celor care investesc în zonele respective. Desi exista interes la nivelul tuturor comunitatilor din Banat de a atrage posibili investitori care sa infiinteze întreprinderi mici sau mijlocii, accesul scazut la infrastructura tehnica si sociala a multor localitati reprezinta un factor restrictiv, mai ales în cazul localitatile din Banatul de munte.
În concluzie, putem afirma ca principalii factori care au avut un rol hotarậtor în dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii în Banat au fost : pozitia geografica avantajoasa, în contextul politicii spre vest duse de Romậnia, potentialul economic variat al teritoriului, prezenta investitorilor straini care au transferat spre firmele locale tehnologie, informatie si know-how, prezenta orasului Timisoara, cel mai important oras din vestul Romậniei din punct de vedere demografic, economic si cultural, cật si spititul antreprenorial ridicat al locuitorilor din aceasta regiune.
Analiza de ansamblu a nivelului de dezvoltare a sectorului antreprenorial din Banat reprezinta o etapa importanta în procesul de evaluare al impactului acestuia asupra dinamicii economice a regiunii.
La nivelul anului 2002, din totalul întreprinderilor din Banat, IMM-urile reprezentau 99,2%, ceea ce evidentiaza importanta pe care o detine acest sector în economia regiunii. Din punct de vedere al clasei de marime, domina microîntreprinderile (1-9 angajati) ce detin 85,2%, fapt ce denota un potential redus al întreprinzatorilor, urmate de întreprinderile mici (10-49 angajati) cu 11, 5% si cele mijlocii (50-249 angajati) cu 3,3%. (fig. 2)
Fig. 2 – Structura IMM-urilor din Banat
pe categorii de marime (2002)
Ponderea foarte ridicata a IMM-urilor din totalul întreprinderilor nu înseamna o subestimare a rolului firmelor mari, mai ales cunoscându-se însemnatatea acestora în economia fiecarei regiuni, în special în domeniul industriei. De asemenea, ele au stat la baza aparitiei multor IMM-uri în aceasta regiune, avậnd în vedere relatiile de complementaritate care exista între acestea si micile întreprinderi. Multe din IMM-uri s-au dezvoltat ca principali furnizori ai marilor firme nationale si internationale (Continental, Alcatel, Siemens, etc). Pe lậnga IMM-urile cu capital autohton, care valorifica nise sau oportunitati ale pietei neaccesate de firmele mari, au aparut si o serie de firme cu capital strain, care functioneaza în sistemul lohn. Prezenta investitorilor straini este legata de existenta unei fortei de munca înalt calificata si ieftina, cât si de pozitia geografica favorabila a regiunii, aproape de pietele vest europene. Aceste IMM-uri detin un rol important în economia regiunii, având o pondere ridicata din valoarea exporturilor.
Analizele asupra dinamicii numarului de întreprinderi active din Regiunea V Vest, care au fost efectuate în ultimii ani, mai ales în contextul realizarii de strategii de dezvoltare regionala evidentiaza o crestere continua a numarului de întreprinderi mici si mijlocii, flexibile si mult mai adaptate cerintelor actuale si o reducere a numarului de întreprinderi mari, greoie, slab diversificate si cu o posibilitate redusa de reconversie a tehnologiilor. De asemenea, s-a observat o scadere a ponderii microîntreprinderilor, fenomen care îsi poate gasi explicatia, fie în disparitia unora din mediul concurential, fie în cresterea performantelor altora dintre ele, în extinderea, dezvoltarea si transformarea lor în întreprinderi de rang superior. Aceasta este tendinta ce caracterizeaza si regiunea Banat, parte integranta a Regiunii V Vest, avậnd în vedere faptul ca judetul Timis, inglobat Banatului, detine ponderea cea mai importanta de IMM-uri la nivelul Regiunii Vest, respectiv peste 41%.
Analiza evolutiei
structurii pe domenii de activitate a IMM-urilor din Banat, în ultimii ani,
evidentiaza o diversificare permanenta a profilului acestora.
Daca în primii ani dupa 1989, majoritatea micilor afaceri se
dezvoltau în domeniul comertului, în prezent, desi ponderea acestui
domeniu se mentine ridicata, înregistram o crestere a
numarului de IMM-uri în sectorul productiv, dar si în cel al
serviciilor catre populatie. Analiza IMM-urilor dupa domeniul
lor de activitate este foarte dificil de realizat, deoarece datele statistice
ofera informatii despre o serie de activitati ale
IMM-urilor care, practic, nu sunt conforme cu realitatea întậlnita
pe teren. Aceasta situatie apare ca urmare a faptului ca,
întreprinderile mici si mijlocii trec în statutul de înfiintare
numeroase activitati, însa, odata înfiintate, acestea
se profileaza, în general pe o singura activitate. Aceasta
eterogenitate scriptica este cea care creeaza dificultati
în realizarea unor studii aprofundate asupra problematicii IMM-urilor din
Statisticile reflecta, de asemenea, diferente semnificative între tipul si numarul de activitati pe care le desfasoara IMM-urile din mediul urban în raport cu cele amplasate in mediul rural. Astfel, în orasele regiunii se constata o diversificare permanenta a ofertei de marfuri si servicii, ca urmare a cerintei tot mai diverse de produse si chiar o specializare a obiectului de activitate, care le permite o mai buna adaptare la cerintele pietei si la amenintarile concurentei.
In mediul rural, firmele existente, de cele mai multe ori din categoria microîntreprinderilor, desfasoara activitati comerciale (desfacerea cu amanuntul a bunurilor alimentare si nealimentare), lucrari de mecanizare a agriculturii, constructii si, într-o mai mica masura, activitati productive, în special cele care valorifica resursele locale: prelucrarea lemnului-firmele produc articole cu grad redus de prelucrare (cherestea), materiale de constructii-balastiere, prelucrarea materiilor prime alimentare (carne, lapte), morarit, panificatie). Desi, multe firme din mediul rural figureaza, scriptic, cu mai multe activitati, realitatea de pe teren, ne arata ca majoritatea si-au început activitatea în domeniul comertului, fiind din categoria « boutique-urilor » care aprovizioneaza populatia sau a barurilor, tipuri de activitati cu un slab impact asupra dezvoltarii economice a localitatii (venituri reduse, absorbtie redusa a fortei de munca). Odata cu cresterea veniturilor a avut loc o diversificare a profilului acestora, trecậndu-se treptat si spre activitati productive.
Antreprenorii din mediul rural evita de cele mai multe ori demararea unei activitati de productie si datorita posibilitatii slabe de desfacere a produselor obtinute. În acest caz, integrarea acestor mici întreprinderi locale într-un lant de întreprinderi si transformarea lor în nuclee de furnizare a materiei prime pentru întreprinderile mai mari, reprezinta un factor important în cresterea economica locala.
Lipsa unor date statistice detaliate a facut imposibila desprinderea unor idei legate de subdomeniile preferate ale IMM-urilor cu caracter productiv sau de prestari de servicii si corelarea lor cu ariile cu potential economic dominant care au fost delimitate la nivelul Banatului.
In anul 2002, majoritatea IMM-urilor îsi desfasurau activitatea în domeniul comertului (44,6%), unde e nevoie de resurse financiare reduse si riscurile sunt mai mici si mai putin în sectorul productiv (13,3%) unde, deseori, apar blocaje financiare, ca urmare a ciclurilor de productie lungi (fig. 3). Alaturi de comert si industrie, celelalte domenii preferate de întreprinzatori sunt : constructiile (6,5% din totalul IMM-urilor), transportul si depozitarea (6%), turismul (5,9%- agroturismul este o optiune importanta pentru întreprinzatorii din mediul rural) si agricultura (5,5%- cele mai numeroase IMM-uri se afla în judetul Timis, unde terenurile agricole din zona de câmpie au o calitate buna ; în judetul Caras-Severin exista o slaba tendinta de asociere a terenurilor si predomina unitatile de productie mici, ponderea IMM-urilor din totalul celor din agricultura fiind foarte scazuta- 2,8%)
Fig. 3 – Structura IMM-urilor din Banat,
pe domenii de activitate (2002)
In aparitia unor IMM-uri în domenii precum: mecanica fina si constructiile de masini, confectii, proiectare pentru inginerie si software, relatiile dintre firmele mari si IMM-uri au jucat un rol hotarậtor. Micile întreprinderi au aparut ca principali furnizori ai marilor companii straine, lucrậnd ca sub-contractori. Deci, în dezvoltarea sectorului antreprenorial din Banat, investitorii straini au avut un rol important, prezenta lor fiind facilitata mai ales de pozitia avantajoasa a regiunii în vestul Romậniei. Lanturile de IMM-uri din industriile bazate pe tehnologii avansate indica existenta unui potential ridicat pentru modernizarea sistemului de productie prin promovarea celor mai noi tehnologii. Acestea vor fi cele care vor contribui la cresterea economica regionala. In schimb, IMM-urile ce functioneaza în sistem de productie lohn, în special cele din domeniul textilelor si încaltamintei, care în prezent se bazeaza doar pe forta de munca ieftina, ridica un semn de intrebare asupra sustenabilitatii pe termen lung.
Repartitia teritoriala a IMM-urilor
din
Analiza
repartitiei teritoriale a IMM-urilor din
Primele întreprinderi mici si mijlocii au aparut în marile centre urbane, acolo unde concentrarea de populatie si veniturile realizate în primul an al tranzitiei, la care se adauga deficitul clar înregistrat în domeniul activitatii comerciale, au permis dezvoltarea micilor întreprinderi din sectorul vậnzarilor en detail (I. Ianos, 2000). Astfel, cele dintậi aparitii au fost chioscurile – constructii metalice care adaposteau mici magazine cu de toate. Partea negativa a acestora a fost ca, ele nu se încadrau în arhitectura strazii, ocupau în mod nepotrivit spatiul public si creau o imagine neplacuta. Aparitia lor este explicata de costurile reduse de constructie, amplasare si întretinere si de faptul ca ele se puteau umple imediat cu marfa. Ele au marcat destul de mult timp perioada primilor ani de dupa 1989. Cu timpul, firmele ce activau in chioscuri s-au mutat în apartamentele de la parterul blocurilor sau in vechile spatii comerciale ce existau si înainte de 1989. Au început sa apara tot mai multe firme, mai ales în domeniul comertului si serviciilor, pe arterele principale ale cartierelor, extinzậndu-se treptat dinspre centru spre periferia oraselor. Deci, principalele orase ale Banatului (Timisoara, Lugoj, Caransebes, Resita) au constituit cele dintậi nuclee de aparitie a IMM-urilor, favorizậnd procesul de concentrare a acestora si de diversificare a profilului de activitate, ca urmare a cererii tot mai variate de produse. De asemenea, în mediul rural, în functie de veniturile unor antreprenori locali au început sa apara primele « boutique-uri » in domeniul comertului, putine la numar (1-2 pe localitate) si de regula în centrul de comuna, prin preluarea vechilor cooperative. Aparitia acestora a fost conditionata de nivelul cậstigurilor realizate de populatia satelor respective, de puterea lor de cumparare. Un dinamism mai accentuat decật cel din mediul rural, l-au avut micile orase cu functie de centre polarizatoare spre care graviteaza o serie de localitati rurale (Deta, Sậnnicolau Mare, Jimbolia, Bocsa, Oravita, Lipova, etc.), în care si înainte de 1989 erau dezvoltate o serie de servicii.
Putem afirma astfel, ca din marile centre urbane IMM-urile s-au extins printr-o difuzie în cascada în orasele mijlocii si mici, iar ulterior sau concomitent in localitatile rurale învecinate si abia în ultimul rậnd în acele localitati izolate, cu un grad de accesibilitate redus. (I. Ianos, 2000). Prin urmare, cele mai evidente disparitati se observa între spatiile urbane si cele rurale.
In anul 2002, din totalul IMM-urilor din Banat, 76,2% erau concentrate în mediul urban si doar 23,8% în cel rural, fenomen ce demonstreaza ca, cel putin pentru moment, mediul cel mai bun pentru afaceri si investitii este cel urban. Faptul ca Timisoara concentreaza 55,6% din numarul total de IMM-uri din Banat, evidentiaza înca o data rolul determinant al unor factori precum : mediul local de afaceri, economia diversificata ce ofera o multitudine de posibilitati de demarare a unei activitati, infrastructura de sustinere a activitatii antreprenoriale (centre de consultanta, parcuri industriale, incubator de afaceri, etc), posibilitatea crearii de lanturi de furnizori pentru marile întreprinderi (Continental, Alcatel, Siemens, etc), veniturile mai ridicate ale populatiei, forta de munca înalt calificata, etc.)(Fig. 4).
Fig. 4– Distributia IMM-urilor din
Daca numarul total de firme la nivelul Banatului creaza o imagine generala asupra distributiei teritoriale si a variatiei acestora, mult mai interesanta este relativizarea acestor valori globale prin raportarea numarului de firme la numarul locuitorilor (I. Ianos, 2000). Noua imagine este mult mai fidela, demonstrậnd unele abateri importante. Fata de media pe tara care era de 19 IMM-uri/1000 loc., Banatul înregistreaza aproximativ aceeasi valoare, respectiv, 18,2 IMM-uri/1000 loc. Diferente mari apar însa, între judetele Timis si Caras-Severin, acestea fiind determinate de o serie de factori locali, dar mai ales de potentialul economic al întreprinzatorilor. Daca judetul Timis înregistreaza o medie de 22,2 IMM-uri/1000 loc., mult peste media pe tara, judetul Caras-Severin se caracterizeaza printr-o dezvoltare mult mai redusa a sectorului antreprenorial, numarul de IMM-uri raportate la 1000 de locuitori fiind de 11,3. (fig.5)
Concentrarea ridicata a IMM-urilor în orase este subliniata si valoare acestui indicator care este de 24 IMM-uri/1000 loc., fata de media înregistrata în spatiul rural, de 10, 7 IMM-uri/ 1000 locuitori.
Fig. 5 – Numarul de IMM-uri la 1000 locuitori, în anul 2002
Analiza acestei diferentieri între medii ne conduce la ideea unei corelatii evidente a numarului de IMM-uri cu ponderea cea mai mare a sectorului tertiar (I. Ianos, 2000). Majoritatea firmelor din spatiile urbane sunt în domeniul comertului ca urmare a numarului ridicat de locuitori si a cererii ridicate de produse.
La nivelul judetului Timis, cel mai dinamic judet din punct de vedere antreprenorial din Banat, analiza distributiei acestui indicator evidentiaza existenta unor arii cu concentrari de întreprinderi mici si mijlocii în zona Timisoara - 35 firme /1000 locuitori, Lugoj – 24,3, cật si în celelalte orase mai mici ale judetului- între 15-20 firme/1000 locuitori, dar si a unor arii mai putin dinamice din punct de vedere antreprenorial, cum sunt localitatile din NE judetului si cele de la contactul cu Dealurile Lipovei, cu valori între 1 si 5 firme/1000 loc., mai putin dezvoltate economic si cu un grad ridicat de îmbatrânire a populatiei (Bara, Secas, Brestovat, Bârna, Bogda etc.) (fig.6). De asemenea, localitatile situate de-a lungul unor importante axe de transport înregistreaza valori ridicate ale acestui indicator, între 10-15 firme/1000 loc. (Sacalaz, Becicherecu Mic, Sânandrei, Ortisoara, Recas-declarat oras în anul 2004, Biled etc.) (fig. 20). Pe lậnga întreprinderile mici din domeniul comertului, în aceste localitati au aparut numeroase IMM-uri în agricultura, care valorifica potentialul agricol ridicat oferit de cậmpie (Becicherecu Mic –15 firme, Lovrin- 6, Periam-17, Giroc- 7, Ortisoara, Biled etc.). Deci sanse sporite de adoptare a unui comportament antreprenorial în agricultura apar, dupa cum s-a observat, în gospodariile agricole din comunele cu o buna infrastructura de dezvoltare, unde exista posibilitatea de asociere a suprafetelor agricole si practicarii unei agriculturi mecanizate, performante.
Fig. 6 – Judetul Timis. Numǎrul de IMM-uri la 1000 de locuitori (anul 2002)
Comunele din jurul orasului Timisoara se caracterizeaza, de asemenea, printr-un dinamism antreprenorial foarte ridicat: Giroc (31,7 IMM-uri/1000 loc.), Dumbravita (31), Ghiroda (21,6). Explicatia poate fi gasita în amplasarea unui mare numar de întreprinderi mici si mijlocii în imediata apropiere a orasului, pe terenuri ce apartin acestor comune. Astfel, la periferia orasului Timisoara, de-a lungul principalelor axe de penetrare în oras, în urma scoaterii din circuitul agricol al unor suprafete agricole, au aparut numeroase spatii comerciale, de servicii sau de productie din domenii diverse: materiale pentru constructii, amenajari interioare, transport si logistica, comert, depozitare, show-room-uri ale firmelor de automobile, servicii de cazare si agrement, etc. În partea de sud a orasului, de-a lungul drumului european E70 au aparut parcurile industriale Incontro (Italia) si Monlandys (Austria), care au fost printre primele initiative de acest tip din Timisoara si care ofera spre închiriere sau cumparare hale de productie si depozitare întreprinzatorilor, contribuind astfel la concentrarea de noi firme.
In viitor, se prefigureaza si alte locatii prielnice aparitiei si dezvoltarii IMM-urilor, ca urmare a construirii soselei de centura si a autostrazii. Una dintre aceste locatii pare a fi cea din zona Calea Torontalului- Sacalaz, un atuu al zonei fiind situarea pe axa Timisoara-Sậnnicolau Mare- Cenad, ce va deveni în viitor o axa dinamica, ca urmare a cresterii în importanta a Vamei Cenad, singurul punct de trecere a frontierei cu Ungaria.
Interesant este dinamismul accentuat al comunei Nadrag, comuna care s-a confruntat cu grave probleme economice, ca urmare a restructurarii si in final inchiderii sectiei “Ciocanul”. In prezent în aceasta comuna, care a avut statutul de zona defavorizata, functioneaza 6 întreprinderi în domeniul exploatarii lemnului, care valorifica potentialul economic forestier, 16 societati în domeniului comertului. De asemenea, exista 2 investitii italiane în domeniul confectiilor de încaltaminte cu peste 50 de angajati, dar si alte întreprinderi mici în diverse domenii (broderie, confectii, prelucrari metalice). Forta de munca ieftina, potentialul economic forestier, cật si facilitatii oferite investitorilor, ca urmare a statutului de zona defavorizata au fost principalii factori care au influentat aparitia si dezvoltarea sectorului antreprenorial în comuna Nadrag.
Prezentarea succinta a acestor trasaturi definitorii ale sectorului antreprenorial din Banat evidentiaza faptul ca noua generatie de întreprinderi de talie mica, ce a aparut ca rezultat al concretizarii unor initiative antreprenoriale, alaturi de celelalte IMM-uri rezultate în urma divizarii marilor întreprinderi în unitati mai mici, reprezinta o componenta importanta a economiei regiunii, contribuind puternic la cresterea economica locala si regionala. Importanta acestui sector pentru politica regionala si locala deriva din abilitatea IMM-urilor de a inova, din rolul acestora în revitalizarea unor comunitati slab dezvoltate economic.
Impactul sectorului antreprenorial asupra dezvoltarii locale din Banat
Avậnd în vedere faptul ca dezvoltarea locala reprezinta un proces de diversificare si dezvoltare al activitatilor economice si sociale la nivelul unui teritoriu pornind de la valorificarea resurselor locale, întreprinderile mici si mijlocii reprezinta unul dintre instrumentele de baza în politicile de crestere economica locala în Banat. Rolul IMM-urilor în dezvoltarea locala depinde mai ales de valentele spatiului geografic în care apar aceste întreprinderi, precum si de calitatile întreprinzatorului: creativitate, capacitatea antreprenoriala de valorificare a oportunitatilor si de antrenare si gestionare a resurselor.
În acest context, evaluarea impactului IMM-urilor asupra dezvoltarii locale în Banat s-a facut prin prisma analizei rolului acestora în valorificarea optima a resurselor naturale locale (la nivelul Banatului s-au identificat mai multe arii caracterizate prin diferite tipuri de potential economic pentru dezvoltarea IMM-urilor), a excedentului de forta de munca, a schimbarilor care apar în structura interna a localitatilor (cladiri, infrastructura de transport, dezvoltarea sectorului serviciilor etc.), dar si a altor efecte indirecte ale acestora la nivel de microscara (fig. 7). De asemenea, analiza unor indicatori de performanta ai IMM-urilor din Banat, cum ar fi : numarul de angajati, cifra de afaceri, valoarea investitiilor la nivelul diverselor categorii de întreprinderi contribuie la evidentierea rolului acestor întreprinderi în dinamica economica a regiunii Banat. La nivelul anului 2002, IMM-urile din Banat contribuiau cu peste 65% la cifra de afaceri a regiunii si absorbeau peste 55% din numarul total de angajati.
Pentru ca o întreprindere sa fie propulsiva si sa aiba un impact în dezvoltarea economica a unui teritoriu trebuie sa se caracterizeze prin : marime adecvata, suficienta sa genereze relatii directe si indirecte, evolutie dinamica, capacitate inovativa, relatii intense de tip input- output cu alte firme pentru ca efectele cresterii sale sa poata fi transmise la nivelul întregului sistem. (Popescu, Claudia, 1998). De asemenea, în analiza raportului IMM-uri – dezvoltare locala trebuie sa se tina cont si de domeniul de activitate al întreprinderilor. Sectorul cu cel mai mare impact ramâne cel productiv, datorita fluxurilor de materii prime si populatie spre si dinspre localitatile în care se implanteaza, flexibilitatii si spiritului inovator al acestora. IMM-urile din sectorul tertiar au rol important în cresterea efectului polarizator al localitatilor în care se localizeaza, mai ales când e vorba de aparitia unor activitati antreprenoriale în domeniul pregatirii resurselor umane (ex. universitati private), al unor servicii catre populatie, al valorificarii resurselor turistice locale, etc.
Raportul IMM-uri - dezvoltare locala trebuie analizat si prin prisma tendintei de modificare în timp a profilului întreprinderilor mici si mijlocii, determinat de marea flexibilitate a acestora. În general, are loc o evolutie a întreprinderilor dinspre sectorul comercial spre cel productiv, care va produce evidente modificari ale relatiilor dintre componentele spatiului.
Studiile la nivel de microscara evidentiaza cel mai bine efectul multiplicator al IMM-urilor asupra dezvoltarii locale. Pe spatii restrậnse si relativ omogene functional, cum sunt spatiile rurale, efectele sectorului antreprenorial asupra cresterii economice locale sunt evidente.
Fig. 7 – Impactul IMM-urilor asupra dezvoltarii locale în Banat
a) Valorificarea optima a resurselor de materii prime locale
Prezenta unor resurse de materii prime locale ce pot fi valorificate reprezinta un factor important în aparitia si dezvoltarea IMM-urilor din Banat. Cu toate acestea, se constata o pondere foarte redusa a firmelor mici si mijlocii în sfera productivului (13,3%), marea majoritate a IMM-urilor plasậndu-se înca în domeniul serviciilor, mai ales a comertului (44,6%), unde e nevoie de resurse financiare reduse. Incluse într-un mediu bine structurat, într-o retea teritoriala coerenta, verigi producatoare, relatii, schimburi între acestea si alti agenti economici, IMM-urile din domeniul productiei ar putea reprezenta o sursa importanta a dinamismului economic local, avậnd în vedere ca potentialul economic al teritoriului banatean este foarte ridicat si ofera multiple posibilitati de dezvoltarea a acestor tipuri de întreprinderi.
Pentru comunitatile umane din acest spatiu, mai ales pentru cele rurale, valorificarea optima a materiilor prime existente pe plan local, reprezinta o sursa importanta de crestere economica locala, determinậnd o serie de efecte benefice : cresterea veniturilor si ridicarea standardului de viata a populatiei rurale, diversificarea modului de utilizare a fortei de munca, avậnd în vedere faptul ca cea mai mare parte a fortei de munca lucreaza în agricultura, activitate mai putin interesanta pentru populatia tậnara, stabilizarea populatiei din zonele afectate de fenomenul de depopulare prin fixarea fortei de munca, înnoiri edilitare, etc. Este important însa, ca activitatile antreprenoriale sa fie initiate de antreprenori locali pentru ca acumularile de capital sa ramậna în interiorul comunitatilor respective, contribuind astfel la cresterea economica locala si treptat, la diversificarea activitatilor prin aparitia altora, mai ales a celor din domeniul serviciilor. În acest context, traditia în anumite activitati de prelucrare a resurselor de materii prime locale coroborata cu politica de stimulare a liberei initiative sunt factori importanti în dezvotarea sectorului antreprenorial, mai ales în spatiul rural si la nivelul oraselor mici care au rol de pivot în dezvoltarea arealului geografic pe care îl polarizeaza.
b) Valorificarea excedentului de forta de munca
Una dintre trasaturile definitorii ale întreprinderilor mici si mijlocii, care releva contributia esentiala a acestora la dezvoltarea economica si sociala a unui teritoriu este marea lor capacitate de a genera noi locuri de munca, absorbind astfel excedentul de forta de munca rezultat disponibilizarilor de personal din marile întreprinderi. În conditiile restructurarii marilor întreprinderi, IMM-urile au fost singurele care au creat locuri de munca si au încercat sa atenueze valoarea somajului care devenise foarte ridicata in unele regiuni ale Banatului, mai ales în zonele puternic industrializate din judetul Caras-Severin, unde predomina mineritul si industria siderurgica, domenii mai putin competitive în economia de piata.
În anul 2002, la nivelul Banatului (se iau în considerare doar datele referitoare la judetele Timis si Caras-Severin) din cei 212721 angajati, 50,7% lucrau în IMM-uri, din care 23,8% în întreprinderi mijlocii, 14,7% în întreprinderi mici si doar 12,2% în microîntreprinderi, fapt ce evidentiaza cresterea în importanta a IMM-urilor în valorificarea fortei de munca. (fig.8)
Fig. 8. Ponderea numarului de angajati din Banat,
pe categorii de întreprinderi (2002)
(MFM= întreprinderi mari si foarte mari)
In Banat exista numeroase IMM-urile în sistem lohn, a caror principiu de localizare si functionare este tocmai cel legat de existenta unei forte de munca disponibila. Majoritatea investitorilor straini din Banat (italieni, germani, austrieci, olandezi, etc.) au preferat sa înfiinteze întreprinderi mici si mijlocii care sa functioneze în lohn, prezenta lor avậnd un rol deosebit în crestere veniturilor populatiei din localitatile în care s-au amplasat.
Analiza numarului de angajati din sectorul IMM-urilor pe domenii de activitate ilustreaza ponderea ridicata a acestora în industria prelucratoare (37,2%), comert (27,7%), constructii (11,1%), agricultura (5,5%).
Industria si constructiile sunt domeniile de activitate economica în care gradul de ocupare al fortei de munca creste cel mai rapid, întreprinderile mijlocii fiind cele care înregistreaza cresteri substantiale de personal.
Cantitatea, dar mai ales calitatea resurselor de munca joaca un rol important în dezvoltarea sectorului antreprenorial în Banat. Buna pregatire profesionala a fortei de munca mareste pe de o parte, probabilitatea de succes antreprenorial a întreprinzatorilor locali si, pe de alta parte, contribuie la atragerea investitorilor straini, care înfiinteaza IMM-uri în sistem lohn, determinậnd în ambele cazuri cresterea numarului de IMM-uri si, implicit, a numarului de locuri de munca.
Numarul cel mai mare de angajati în IMM-uri îl întậlnim în spatiile urbane (Timisoara – peste 50% din numarul total de angajati în IMM-uri, Lugoj, Caransebes, Resita), unde concentrarile de populatie si cererea diversificata de produse au determinat localizarea unui numar ridicat de IMM-uri care au creat numeroase locuri de munca.
c) Schimbari în structura interna a localitatilor
Spatiile comerciale noi au aparut, mai ales, în centrul oraselor si de-a lungul arterelor majore ce pornesc din centru spre cartierele periferice si ocupa, de obicei, parterul blocurilor. De asemenea, au aparut spatii comerciale de dimensiuni mari care reunesc mai multi comercianti, multe dintre ele dezvoltậndu-se în zone ce au apartinut vechilor spatii industriale, care au fost abandonate ca urmare a restrậngerii activitatilor economice. Un exemplu în acest sens sunt centrele comerciale Euro, Kappa si Terra din Timisoara, care au ocupat vechile spatii destinate unor depozite judetene de fructe, legume si mobila. Aceeasi situatie o întậlnim si în cazul centrului comercial Kaufland situat pe fostul amplasament al depozitelor Intreprinderii Bega Pam, a supermarketului Billa construit în zona fostei Intreprinderi de Lapte sau a lantului de magazine Profi, unul dintre ele fiind localizat în incinta fostei întreprinderi Arta Textila. În apropierea acestor centre comerciale au fost amenajate parcari, depozite, pompe de benzina, spalatorii auto, toate aceste activitati schimbậnd profund peisajul urban.
În spatiile rurale, impactul IMM-urilor în structura interna a localitatilor depinde de marimea si de domeniul de activitate al acestora. De regula, predomina microîntreprinderile din domeniul comertului, asa-zisele « boutique-uri » care aprovizioneaza populatia rurala si care functioneaza de obicei, în casele micilor comercianti sau în vechile cladiri ale Cooperativei de Consum. În satele care au o pozitie avantajoasa fata de marile axe de transport si de principalele centre urbane au aparut diverse IMM-uri care functioneaza în vechile cladiri ale CAP-urilor sau ale unor sectii de productie ce au apartinut unor întreprinderi mari din spatiul urban.
(Isfanescu, 2005) (Isfanescu, 2005)
Fig. 9 - Una dintre cladirile
neamenajate ale CAP-ului
din comuna Cheveresu Mare (judetul Timis) Fig. 10 – Hala de productie a
SC Uretan SRL, amenajata într-o fosta cladire a CAP-ului din Cheveresul Mare
Prin aparitia noilor întreprinderi, cladirile vechi sunt renovate si amenajate (fig. 9 si fig. 10), drumurilor de acces spre acestea sunt modernizate si, prin cresterea veniturile populatiei locale, are loc o multiplicare a activitatilor comerciale si de servicii. Dezvoltarea activitatilor antreprenoriale atrage dupa sine o crestere a veniturilor bugetelor locale de pe urma taxelor si impozitelor percepute, sumele respective de bani putậnd fi redirectionate spre sustinerea unor poiecte de dezvoltare economica locala.
d) Contributii în formarea cifrei de afaceri
Un indicator de performanta al întreprinderilor din Banat, care evidentiaza importanta sectorului antreprenorial în dinamica economica a regiunii, este cifra de afaceri. Acest indicator reprezinta volumul încasarilor din activitatea unei firme într-o perioada de timp,evaluate la pretul pietei si este folosit drept criteriu pentru clasificarea întreprinderilor dupa importanta lor.
In anul 2002, cifra de afaceri cumulata a întreprinderilor la nivelul regiunii Banat avea o valoare de 3, 1 mld. Euro, fiind realizata în proportie de 65,4% de catre IMM. Totusi, având în vedere faptul ca nici macar 1% din întreprinderile active ale regiunii reprezentate de întreprinderile mari realizau peste 1/3 din cifra de afaceri (34,6%), iar IMM-urile care reprezentau 99% realizau 2/3 din cifra de afaceri, concluzia care se desprinde este ca întreprinderile mari duc în continuare greul activitatii economice, IMM-urile având în general activitati cu profil comercial.
Analizând contributia IMM-urilor în realizarea cifrei de afaceri pe categorii de întreprinderi, observam ca ponderile sunt relativ echilibrate : 19 ,7% pentru microîntreprinderi, 21,6% pentru întreprinderile mici si 24,1% pentru întreprinderile mijlocii. (fig. 9)
Pe domenii de activitate, contributia IMM-urilor este semnificativa în domeniul comertului, industriei si constructiilor.
Fig. 9 – Contributia principalelor categorii de întreprinderi
la formarea cifrei de afaceri în Banat (2002)
e) Alte efecte
Pe lậnga efectele directe ale implantarii unor IMM-uri, cum ar fi : utilizarea fortei de munca, valorificarea optima a materiilor prime locale, cresterea veniturilor populatiei, ameliorarea calitatii vietii, modificari semnificative în structura interna a localitatilor (schimbari ale structurii terenurilor, înnoiri edilitare, dezvoltarea infrastructurii de transportetc.), aparitia si dezvoltarea sectorului antreprenorial are si o serie de efecte indirecte asupra dezvoltarii locale. Cel mai important efect este reducerea fenomenului de îmbatrậnire si depopulare a satelor banatene situate la mare distanta de principalele centre urbane. Aparitia si dezvoltarea IMM-urilor în aceste spatii reprezinta factori importanti în procesul de revitalizare demografica si economica. Prin crearea de noi locuri de munca, IMM-urile contribuie la fixarea fortei de munca locale si astfel, la stabilizarea populatiei în zona. Avậnd în vedere ca cea mai mare parte a populatiei lucreaza în agricultura, activitate mai putin interesanta pentru forta de munca tậnara, diversificarea activitatilor la nivelul acestor localitati prin punerea în valoare a unor resurse locale, mai ales a resurselor turistice, si prin promovarea si sustinerea artei populare si a industriei locale de artizanat (cojocaritul în satele din zona Fagetului, a Depresiunii Bozovici si a Culoarul Timis-Cerna, prelucrarea lậnii la Varadia, Greoni, Berzovia, olaritul în zona Fagetului) contribuie la diminuarea fenomenului de migratie a populatiei tinere spre centrele urbane.
Îmbatrậnirea demografica a populatiei si, mai ales, procesul de depopulare afecteaza localitatile rurale situate in zonele mai sarace si departate de axele de comunicatie principale, deci departe de fluxurile economice, cum sunt cele din Dealurile Lipovei (Bata, sistarovat, Secas, Hodos, Crivobara etc.), din dealurile cuprinse între Bậrzava si Timis (Tậrnova, Izgar, Zorlentu Mare, Darova), din Depresiunea Almajului (Moceris, Dalboset) si în bazinul Carasului si Nerei etc. In multe din aceste localitati volumul foarte redus al resurselor de munca reprezinta un factor restrictiv în aparitia IMM-urilor, acestea avậnd nevoie de sprijinul autoritatilor locale.
Cresterea veniturilor si ridicarea standardului de viata al populatiei prin modernizarea infrastructurii si a serviciilor si prin patrunderea în circuitul economic si informational este un alt efect important al IMM-urilor asupra dezvoltarii locale, mai ales la nivelul comunitatilor rurale si a oraselor mici.
Cresterea numarului de IMM-uri în localitatile rurale situate în apropierea marilor orase din Banat, ca urmare a tendintei de implantare si localizare a activitatilor antreprenoriale în periurban, contribuie la accentuarea procesului de rururbanizare al acestor localitati, adica de modernizare si diversificare a profilului economic, ce constituie o etapa importanta în dezvoltarea acestora.
Studiile de caz realizate asupra unor întreprinderi productive dintr-o serie de localitati rurale au scos în evidenta cel mai bine efectele sectorului antreprenorial asupra dezvoltarii locale. Prin intermediul unor chestionare aplicate antreprenorilor, s-au putut cunoaste direct motivele acestora de a demara afacerea, factorii locali care au venit în sprijinul alegerii locatiei întreprinderii, evolutia firmei de-a lungul timpului, cât si observarea pe teren a impactului acesteia asupra dezvoltarii locale, etc.
IV . CONCLUZII
Evaluarea impactului IMM-urilor asupra dezvoltarii locale în Banat a evidentiat faptul ca intensitatea acestuia depinde de marimea, profilul si modul de integrare al IMM-urilor, dar mai ales de specificul spatiului geografic în care se dezvolta. IMM-urile sunt concepute ca un instrument de crestere economica locala, avậnd un rol important în valorificarea resurselor de materii prime, în utilizarea excedentului de forta de munca, în aparitia unor modificari în modul de utilizare a terenurilor, în utilizarea si reintroducerea în circuitul economic al unor spatii industriale vechi, dar mai ales, în cresterea veniturilor populatiei si a calitatii vietii. Sectorul IMM-urilor absoarbe peste 55% din forta de munca din Banat si contribuie cu 65,4% la formarea cifrei de afaceri a regiunii, acesti indicatori demonstrậnd rolul si importanta IMM-urilor în Banat.
Studiile la nivel de microscara evidentiaza cel mai bine efectul multiplicator al sectorului antreprenorial asupra dezvoltarii locale. Pe spatii restrậnse si relativ omogene functional, cum sunt spatiile rurale, efectele sectorului antreprenorial asupra cresterii economice locale sunt evidente : crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor populatiei, sprijinirea prin sponsorizari a unor activitati culturale si proiecte economice locale, renovarea si modernizarea unor cladiri care au iesit din circuitul economic si au intrat într-un proces de degradare (cladiri ale fostelor CAP-uri sau ale unor sectii ce apartineau unor întreprinderi mari din mediul urban, care si-au încetat activitatea initiala) etc. Dar, cel mai important pentru spatiul rural este ca aceste IMM-uri valorifica optim resursele locale (lemn, produse agricole, resurse turistice etc.), aducậnd venituri populatiei si diminuậnd astfel, fluxurile migratoare ale populatiei tinere spre mediile urbane.
În acest context, traditia în anumite activitati de prelucrare a resurselor de materii prime locale coroborata cu politica de stimulare a liberei initiative sunt factori importanti în dezvotarea sectorului antreprenorial, mai ales în spatiul rural si la nivelul oraselor mici care au rol de pivot în dezvoltarea arealului geografic pe care îl polarizeaza.
In orasele mari ale Banatului (Timisoara, Lugoj, Caransebes, Resita), IMM-urile actioneaza ca niste motoare în dezvoltarea economica creậnd, prin asocierea lor spatiala, arii cu dinamici diferite la nivelul spatiului urban. Prin reconversia unor spatii vechi de productie, rezultate în urma restrậngerii activitatii marilor întreprinderi, cật si prin amenajarea unor parcuri industriale, apar spatii functionale noi care modifica vizibil peisajul urban. Existenta unui numar ridicat de IMM-uri contribuie la stimularea concurentei care încurajeaza inovativitatea si perfectionarea continua, determinậnd astfel, o crestere a competitivitatii acestora. Prin rolul lor în redinamizarea activitatilor si diversificarea acestora, sectorul IMM-urilor are un impact deosebit în dezvoltarea unui mediu economic local competitiv.
Avậnd în vedere rolul IMM-urilor în dinamica economica a Banatului, dezvoltarea acestui sector ramậne o prioritate în politica de dezvoltare regionala si locala.
BIBLIOGRAFIE
Cândea, Melinda, Bran, Florina, (2001), Spatiul geografic românesc : organizare, amenajare, dezvoltare durabila, Ed. Economica, Bucuresti;
Charvet, J-P et colab., (2000), Dictionnaire de géographie humaine, Editions Liris, Paris ;
Drucker, P.F.,(1993), Inovatia si sistemul antreprenorial – practica si principii, Ed. Enciclopedica, Bucuresti;
Erdeli, G. si colab., (1999), Dictionar de geografie umana, Ed. Corint, Bucuresti;
Groza, Oc., (2003), Les territoires de l’industrie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti ;
Haiduc, Cr., (1999), Proiect economic privind întreprinderile mici si mijlocii, Ed. "Vasile Goldis", University Press, Arad;
Haiduc, Cr., (2002), Management : probleme specifice IMM-urilor, Ed. Mirton, Timisoara
Ianos, I., Popescu, Claudia, (1997a), Organizarea spatiului la nivel de microscara, Buletin Geografic, nr. 1, Bucuresti;
Ianos, I., (2000), Potentialul economic al teritoriului si dezvoltarea sectorului antreprenorial în România, Rev. Terra, nr.2;
Ianos, I., Humeau, J.B., (2000), Teoria sistemelor de asezari, Ed. Tehnica, Bucuresti;
Isfanescu, Ramona, (2004), Dinamism antreprenorial si dezvoltare economica în judetul Timis, Lucrările Seminarului geografic “Dimitrie Cantemir” “100 de ani de învătământ geografic iesean”, nr. 25 / 2004, Iasi, (pp. 339-346) ;
Isfanescu, Ramona, (2004), Consideration about the role of SMEs in the economical dynamic of the 5th West Development Region in Romania, International Scientific Conference "South Eastern European On Their Way To Europe – Geographical Aspects ", Dubrovnik, Croatia ;
Isfanescu, Ramona, (2004), The entrepreneurial initiatives in tourism – a factor in the economic development of Timis County, Geographica Timisiensis, Vol. XIII, nr.1/2004, Timisoara (pp. 135-144) ;
Nicolescu, O, (2001), Managementul întreprinderilor mici si mijlocii – concepte, metode, aplicatii, studii de caz, Ed. Economica, Bucuresti ;
Popescu, Claudia, (1993), Geographical considerations on the romanian industrial small and medium- sized entreprises, Revue Roumaine de Géographie, Tome 37 ;
Stark-Eros, L., Iovescu, Menuta, Petru, M.P., Molnar, I.T., (2005), Performantele economico- financiare ale întreprinderilor din judetul Timis. Ghid pentru investitori, bancheri, consultanti si manageri, Ed. Universitatii de Vest, Timisoara ;
Rey, Violette, si colab, (2002), Atlasul României, Ed. Rao, Bucuresti ;
Vert, C., (2002), Tipuri de peisaje rurale în Banat, Ed. Mirton, Timisoara;
***, (1987), Geografia României, Vol. III, Ed. Academiei, Bucuresti ;
***, (1992), Geografia României, Vol. IV, Ed. Academiei, Bucuresti ;
***, (1998-2003), Anuarul statistic al României, Institutul National de Statistica, Bucuresti ;
***, (2002), Breviar statistic.Regiunea V Vest, Directia Generala de Statistica Regioala Timis, Institutul National de Statistica ;
***, (2003), Carta Alba a IMM-urilor din România, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR) ;
***, (2004a), Privire de ansamblu asupra sectorului întreprinderilor mici si mijlocii în România în 2002, Agentia Nationala pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie ;
***, (2004b), Planul de dezvoltare regionala V Vest 2004-2006, Agentia de dezvoltare V Vest, Timisoara ;
***, (2004c), Rolul întreprinderilor mici si mijlocii în dezvoltarea economica a judetului Timis în perspective aderarii României la Uniunea Europeana, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara.
***, (2005), Un meilleur climat de l’investissement pour tous. Rapport sur le développement dans le monde, De Boeck & Larcier s.a., Bruxelles.
Timisoara,
3 aprilie 2006
Director de proiect,
Asist. drd. RAMONA IsFĂNESCU
|
