Meniul “Masuratori” (figura F1) contine mai multe functii legate de introducerea, actualizarea si consultarea diferitelor categorii de masuratori care au fost efectuate in retelele de urmarire. Functiile acestui modului se refera intotdeauna la o singura etapa de masurare (si nu la retea, in general). Etapa respectiva este “etapa curenta” precizata cu ajutorul optiunii corespunz&# 141j97b 259;toare din meniul “Etape” si afisata in panoul din stanga al barei de stare din panoul de comanda (vezi sectiunea E.3).
Figura F.1.
Masuratorile geodezice preluate de sistem sunt considerate reduse la centrele geometrice ale celor doua puncte intre care este efectuata observatia (in actuala versiune nu sunt aplicate corectii geometrice de centrare si nici corectii fizice, cu exceptia distantelor).
Distantele introduse (corectate instrumental - vezi sectiunea C.1.1) sunt considerate orizontale, dar, prin program, sunt reduse la cota planului de referinta (figura F.2).
Desi este posibila introducerea de masuratori de directii orizontale, efectuate prin metoda seriilor, in baza de date sunt retinute numai valorile medii, reduse la origine.
În actuala versiune sunt avute in vedere urmatoarele categorii de masuratori geodezice:
Directii orizontale. Sunt observatii efectuate cu teodolitul prin metoda seriilor, implicand numai citiri la cercul orizontal. Se pot introduce atat observatiile efectuate in serii (mediile dintre cele doua pozitii ale lunetei), fie observatiile compensate in statie.
Distante. Sunt observatii efectuate cu ajutorul unui instrument de masurat distante caracterizat prin mai multi parametri mentionati in sectiunea C.2. Distantele sunt considerate reduse la orizontala, la cota punctului de statie, urmand ca in procesul de prelucrare sa fie aduse la cota planului de referinta al obiectivului.
Figura F.2.
Statii totale. Sunt observatii efectuate cu un instrument specific presupunand ca fiecare viza sa includa o citire pe cercul orizontal (directie orizontala) si o citire de distanta. Distantele masurate din statii sunt, de asemea, reduse la planul de referinta.
Diferente de nivel. Sunt diferente de nivel medii determinate, in principiu, prin nivelment geometric, corectate geometric (erori de etalonare) si fizic (erori de dilatare). Nu este prevazuta posibilitatea introducerii lecturilor pe mira.
Optiunea “Fisier text” din meniul Masuratori da posibilitatea introducerii tuturor categoriilor de masuratori dintr-un fisier text (ASCII).
Fisierele text pentru masuratori au urmatoarea organizare (figura F.3):
Primul rand este un text de identificare a continutului fisierului, de exemplu:
Directii masurate la Barajul Pascu in etapa 7
Fiecare grup de masuratori incepe cu un rand pe care este precizat codul de identificare a tipului de masuratori pe care le contine grupul respectiv, urmat, dupa caz, de valoarea abaterii standard a directiilor orizontale. Codurile masuratorilor sunt urmatoarele:
|
Cod |
Semnificatie |
|
*DIRA |
Directii unghiulare orizontale |
|
*VIZA |
“Statie totala” - fiecare viza contine directia unghiulara orizontala si distanta orizontala |
|
*DIST |
Distante orizontale |
|
*DNIV |
Diferente de nivel |
În cazul masuratorilor care includ directii orizontale (*DIRA, sau *VIZA), codul poate fi urmat de valoarea abaterii standard a acestora, exprimata in secunde, separata prin virgula de cod. De exemplu
*STOT, 3.7
inseamna ca urmeaza observatii de tip “statie totala”, in care directiile orizontale sunt masurate cu o abatere standard de 3.7 secunde
Codul masuratorilor trebuie scris in primele cinci coloane ale randului.
Randurile urmatoare au un format dependent de tipul masuratorilor.
În toate cazurile, daca un rand contine mai multe date, acestea se separa prin virgule.
Figura F.3.
Se considera doua categorii de observatii:
Masuratori “din statie”, adica un punct stationat, din care se preiau observatii catre mai multe puncte vizate (*DIRA si *VIZA);
Masuratori “de_la, la”, adica observatii intre doua puncte (*DIST si *DNIV).
În cazul masuratorilor “din statie”, fiecare statie consta din urmatoarele:
Primul rand
Denumirea statiei, precedata de caraterul “*”, urmata eventual de valoarea abaterii standard. Caracterul “*” trebuie sa fie in coloana 1. De exemplu, randul
P117, 2.8
inseamna statia P177 in care directiile orizontale au fost observate cu o abatere standard de 2.8 secunde, in timp ce randul
P118
inseamna statia P188, in care directiile orizontale au fost observate cu abaterea standard “globala”, indicata dupa codul masuratorii
Pentru fiecare punct vizat se inscrie cite un rand care include denumirea punctului vizat urmata de valoarea (valorile) masurata (masurate). Datele respective sunt separate prin virgule. De exemplu, daca tipul a fost *DIRA, atunci randul
M25, 123.45674
inseamna punctul vizat M25, la care s-a masurat o directie orizontala de 123 grade, 45 minute, 67.4 secunde (centesimal). Daca tipul a fost *VIZA, atunci randul
P34.A, 123.45674, 101.8083
inseamna punctul vizat P34.A, catre care s-a masurat directia unghiulara orizontala 123.45674 grade si distanta 101.8083 metri.
În cazul masuratorilor “de_la, la”, fiecare rand contine punctul “de_la”, punctul “la”, valoarea masurata, valoarea baterii standard, daca este cazul. De exemplu, daca tipul a fost *DIST, atunci randul
P1-a,M213, 83.2135
inseamna o distanta de 83.2135 metri masurata intre punctele P1-a si M213. Daca tipul a fost *DNIV, atunci randul
t12,RN25, -0.2316, 45
inseamna o diferenta de nivel de -0.2316 metri masurata de la punctul t12 la punctul RN25 cu o abatere standard de 45
Indiferent de tipul observatiilor, ultimul rand din grup, care marcheaza sfarsitul grupului, trebuie sa fie *END, inscris in primele patru coloane ale randului.
De asemenea, trebuie marcat sfarsitul datelor din fisierul text, tot cu un rand “*END”
Un fisier poate contine mai multe grupuri de masuratori (este recomandabil ca un fisier sa contina TOATE masuratorile efectuate intr-o etapa, indiferent de categoria lor).
Nu se verifica daca un grup de masuratori a mai fost introdus o data.
La preluarea datelor se face mai intai o verificare a corectitudinii lor si nu sunt inregistrate efectiv decat daca TOT FISIERUL este corect.
Înainte de preluarea efectiva a fiecarui grup de masuratori, utilizatorul va trebui sa precizeze operatorul si instrumentul, prin alegerea acestora din listele de operatori si instrumente
Utilizatorul poate edita direct textul datelor. Textul editat poate fi salvat pe disc (se supra-scrie fisierul existent).
Pentru inceput, este necesara precizarea fisierului text din care se preiau observatiile (figura F.4).
Figura F.4.
Dupa specificarea fisierului, acesta este incarcat in memorie si este afisat intr-o fereastra proprie (figura F.5).
Figura F.5.
Utilizatorul are posibilitatea sa modifice tehtul afisat, intervenind direct in fereastra respectiva.
Textul modificat poate fi salvat (butonul “Salveaza”), situatie in care este inlocuind textul existent in fisierul original.
Butonul “Abandon” permite abandonarea in orice moment a introducerii datelor din textul respectiv, situatie in care nici una dintre masuratorile respective nu este preluata in baza de date aferenta obiectivului si etapei respective.
La apasarea butonului “Accept” se executa mai intai verificarea textului respectiv, eventualele erori constatate fiind semnalate intr-o rubrica speciala (figura F.6).
Dupa ce tot textul a fost verificat, se trece la faza efectiva de preluare a masuratorilor.
Pentru fiecare categorie de masuratori intalnita in text, se solicita specificarea operatorului si instrumentului (figura F.7), care trebuie indicate in listele respective. Categoria de masuratoare la care se refera cele doua resurse este specificata in paranteza din eticheta listei de instrumente (*DIST, in exemplul din figura F.7).
Figura F.6.
Figura F.7.
În mod normal, abaterea standard este calculata, prin compensare in statie, pentru fiecare statie. Valoarea indicata dupa codul masuratorii este o abatere standard “globala”, valabila pentru toate statiile la care nu se indica o valoare proprie.
Acest exemplu reprezinta o eroare, daca, dupa codul grupului de masuratori (*DIRA sau *VIZA), nu s-a precizat o abatere standard “globala”.
În cazul diferentelor de nivel, valoarea abaterii standard poate fi un numar proportional cu aceasta. În exemplul respectiv, 45 ar putea reprezenta distanta dintre cele doua puncte. O valoare posibila pentru abaterea standard este si numarul de statii intre cele doua puncte, daca toate traseele au fost observate cu aceeasi portee.
|
