ORIZONTURILE DE SOL (PEDOGENETICE) SI CARACTERIZAREA LOR

Prin orizont de sol sau orizont pedogenetic se intelege un strat component al profilului, caracterizat prin aceleasi proprietati in toata masa lui (culoare, textura, structura, neoformatiuni etc.). Orizonturile de sol pot fi minerale si organice.

Orizontul mineral este considerat acel orizont care contine cel mult 35% materie organica, daca partea minerala are peste 60% argila sau cel mult 20% materie organica, daca nu contine argila; la continuturi intermediare de argila sunt admise cantitati proportionale, maxime intre 20 si 35% materie organica.

Orizontul organic se formeaza deasupra unui orizont mineral prin acumularea si descompunerea de materie 545g66f organica; la continuturi intermediare de argila sunt admise cantitati proportionale minime intre 20 si 35% materie organica.

Orizontul diagnostic este cel care constituie un criteriu pentru definirea unitatilor taxonomice din sistemul de clasificare al solurilor. Acesta serveste atat la caracterizarea proceselor de pedogeneza cat si prin alte insusiri exprimate cantitativ sau calitativ.

1.Orizonturi diagnostice principale

Orizontul A. Este un orizont mineral format la suprafata solului, in care s-a acumulat materie organica humificata si intim legata de partea minerala, in general este mai inchis la culoare decat orizontul subiacent. Se disting, trei tipuri principale de orizonturi A

A molic (mollis — moale, afanat) se noteaza cu simbolul Am si se caracterizeaza prin:

- culoare inchisa, cu crome si valori < 3,5 in stare umeda si < 5,5 in stare uscata, de asemenea, valoarea culorii trebuie sa fie cu cel putin o unitate mai inchisa decat a orizontului C sau a celui subiacent, daca contine 40% calcar fin limita de culoare la uscat se elimina, iar valoarea culorii la umed trebuie sa fie < 5;

- continut de materie organica de cel putin 1% pe intreaga grosime (sau de cel putin 0,8% in cazul solurilor nisipoase);

structura grauntoasa, glomerulara sau poliedrica

grad de saturatie in baze de peste 53%;

grosime de cel putin 25 cm sau cel putin 20 cm la solurile la care stratul R este situat in primii 75 cm si la cele cu orizont Ame, AC sau B avand in partea superioara culori de orizont A molic; grosimea minima devine 10 cm daca orizontul A este situat direct pe roca consolidata-compacta, pe un orizont cimentat sau pe un orizont criic.

A umbric (umbra = umbra, culoare inchisa), se noteaza cu simbolul Au, este asemanator orizontului Am, dar se deosebeste de acesta prin gradul de saturatie in baze care este mai mic de 53%.

A ocric (ochros — pal, culoare deschisa) se noteaza cu simbolul Ao si este un orizont A prea deschis la culoare sau prea sarac in materie organica pentru a fi molic sau umbric, sau care devine masiv si dur in perioadele secetoase (chiar daca prezinta culori si grosimi de Am sau Au).  

Orizontul E. Este format deasupra unui orizont B argic sau spodic si sub un orizont A caracterizandu-se prin: continut mai scazut de argila si/sau sescvioxizi si materie organica decat orizontul subiacent; acumulare reziduala de particule nisipoase sau prafoase de cuart si/sau alte minerale rezistente la alterare si/sau segregare a oxizilor; culori deschise. Se disting doua tipuri de orizonturi E.

E luvic,se noteaza cu simbolul El, este un orizont mineral format deasupra unui orizont B argic si se caracterizeaza prin :

- culoarea deschisa in stare uscata, cu valori < 6,5; poate avea si valori > 6,5, dar asociate numai cu crome > 3;

structura poliedrica, lamelara sau fara structura;

textura mai grosiera decat orizontul subiacent;

grosimea minima de 5 cm

E albic, se noteaza cu simbolul Ea, formandu-de deasupra unui orizont B argic si se caracterizeaza astfel:

culori mai deschise decat El in stare uscata, cel putin in pete (in proportie de peste 50%), cu valori peste 6,5 si crome < 3;

structura lamelara sau poliedrica slab dezvoltata (foarte adesea nestructurat);

textura mai grosiera decat in orizontul subiacent;

cantitate mica de fier total si liber; segregare intensa a sescvioxizilor sub forma de concretiuni;

grosimea minima este de 10 cm in cazul luvosolurilor sau de 2 cm in cazul podzolurilor.

Orizontul B. Este un orizont mineral, format sub un orizont A sau E, in care se constata o alterare a materialului parental insotita sau nu de o imbogatire in argila prin eluviere sau alterare si/sau in sescvioxizi prin iluviere sau acumulare reziduala si/sau in materie organica prin iluviere. Se disting cinci tipuri de orizonturi B.

B cambic (cambiare-schimbare, modificare), cunoscut si sub denumirea de orizont de alterarea a materialului parental “in situ” avand simbolul Bv cu urmatoarele caractere:

culori mai inchise sau crome mai mari sau in nuante mai rosii decat materialul parental;

structura obisnuita moderat dezvoltata, poliedrica medie si mare sau columnoid-prismatica eventual fara structura;

textura nisipoasa foarte fina, nisipolutoasa si in general mai fina decat a materialului parental;

spalare totala a sarurilor usor solubile;

grosime de cel putin 15 cm iar la baza orizontului sa fie de minim 25 cm.

B argic, se noteaza cu simbolul Bt si are urmatoarele caractere:

imbogatit in argila iluviata, care formeaza pelicule de argila pe fete verticale si orizontale ale elementelor structurale si in pori sau leaga grauntii minerali;

are culori diferite (brun,negru,rosu etc.) dar mai inchise decat materialul parental;

structura prismatica, columnoida sau poliedrica;

continutul de argila este mai mare decat in orizontul eluvial, cand exista un asemenea orizont in profil;

creste continutul de argila pe o distanta de 30 cm daca orizontul s-a format prin migrarea argilei sau pe o distanta de 15 cm in alte cazuri;

spalare totala a sarurilor solubile si a carbonatilor;

continutul de Na⁺ schimbabil din T sa fie sub 15%;

grosimea minima de 25 cm in cazul solurilor de pana la 75 cm; 35cm in cazul solurilor cu o grosime cuprinsa intre 75-100 cm si de 45 cm in cazul solurilor ce depasesc 100cm.

B spodic (Bs) se formeaza sub un orizont A, E sau AE, prin acumulare de material amorf constituit din materie organica si/sau sescvioxizi, prezentand urmatoarele caractere :

culoare, in general, in nuante de 7,5 YR si mai rosii cu valori mai mici sau egale cu 5 si crome de 4 sau mai mici;

nestructurat sau avand agregate foarte slab dezvoltate;

textura este nisipoasa pana la lutonisipoasa;

grosimea minima 2,5 cm

B humico-spodic, se noteaza Bhs, in cazul in care materialul amorf iluvial contine mai mult humus decat orizontul supriacent.

B criptospodic, se noteaza Bcp, este intalnit pe solurile foarte acide care prezinta acumulare iluviala de material amorf activ predominant humic si aluminic. Prezinta urmatoarele caractere:

culori in nuante de 10YR cu valori mai mici de 3 si crome de 2 sau mai mici;

continu peste 20 % materie organica slab mineralizata;

Orizontul C calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ se noteaza Cca

Este un orizont mineral de acumulare a carbonatului de calciu secundar sub forma de concretiuni, eflorescente, pelicule, pseudomicelii, tubusoare sau vinisoare. Prezinta urmatoarele caractere:

peste 12 % carbonat de calciu;

cel putin 5 % mai mult carbonat de calciu decat in orizontul C;

grosime minima de 20 cm.

Orizontul folic (O)

Este un orizont de suprafata care consta din material de sol organic cu peste 35% materie organica si care este saturat cu apa mai putin de o luna pe an. Grosimea minima 20 cm.

Orizontul turbos (T)

Este un orizont organic hidromorf de suprafata sau de subsuprafata, alcatuit din material organic care este saturat cu apa mai mult de o luna pe an in cei mai multi ani. Grosimea minima 20 cm (SRTS 2003).

2. Orizonturi diagnostice de asociere

Orizontul A molic greic (Ame), prezinta acumulari reziduale de cuart sau alte minerale rezistente la alterare, dezbracate de peliculele coloidale, sub forma de pete suficient de frecvente ca sa dea fetelor de elemente structurale in stare uscata cu valori de 3 si mai mari iar crome < 2.

Orizontul B argic-natric (Btna) este asemanator orizontului B argic dar spre deosebire de acesta prezinta urmatoarele caractere:

saturatie in Na⁺ mai mare de 15 %, cel putin 10 cm intr-unul din suborizonturi;

structura columnara sau prismatica in unele parti ale orizontului  sau structura poliedrica mare cu limbi din orizontul eluvial;

grosimea minima de 15 cm.

Orizontul salic (sa) este imbogatit secundar in saruri mai usor solubile decat gipsul, avand urmatoarele caractere:

continut de saruri de cel putin 1 %, daca tipul de salinizare este cloruric si de cel putin 1,5 % daca este sulfatic sau de 0,7 % daca contine soda;

grosimea minima de 10 cm sau 5 cm in cazul solurilor nisipoase.

Orizontul hiposalic (sc) contine saruri usor solubile intre 0,1 % si  1 % daca predomina clorurile, intre 0,15 % si 1,5 % daca predomina sulfatii sau intre 0,07 % si 0,7 % daca contine si soda. Grosimea minima este de 10 cm.

Orizontul natric (na), este un orizont mineral de asociere care are o saturatie in Na⁺ schimbabil de peste 15 % din T pe o grosime de minimum 10 cm.

Orizontul natric care reprezinta si caractere de orizont B argic constituie orizontul Btna, descris anterior, a carui grosime minima este de 15 cm.

Orizontul hiponatric sau hiposodic (ac), este un orizont mineral de asociere cu o saturatie in Na⁺ schimbabil de 5 % si 15 % din T cu o grosime minima de 10 cm. Se noteaza ac scris dupa simbolul orizontului cu care se asociaza.

Orizontul andic (an)

Este un orizont de asociere (la orizontul A sau B) avand proprietati andice pe cel putin 30 cm grosime.

Orizontul vertic (y)

Este un orizont de asociere (Ay,By,Cy) cu un continut de peste 30 % argila <0,002 mm (frecvent peste 50 %) predominant gonflanta, la care se asociaza urmatoarele caractere:

dupa umezire orizontul este masiv; in cursul uscarii apar crapaturi, iar la suprafata solului se fragmenteaza in micropoliedrii;

fete de alunecare oblice care se intersecteaza cu elementele structurale;

crapaturi largi de peste 1 cm pe o grosime de cel putin 50 cm in perioada uscata a anului;

grosime minima de 50 cm.

Orizontul pelic (z)

Este un orizont mineral de asociere (Az,Bz,Cz) argilos, in general cu peste 45 % argila predominant nesmectica, dezvoltat din materiale parentale argiloase de diferite origini, la care se asociaza urmatoarele caractere:

impachetare densa si structura poliedrica mare in stare umeda care formeaza agregate structurale mari;

crapaturi largi si adanci;

plastic in stare umeda, devine foarte dur in stare uscata;

grosime minima 50 cm.

Orizontul petrocalxic (pc)

Este un orizont calxic intarit sau cimentat continuu prin carbonat de calciu si uneori carbonat de magneziu. Gradul de cimentare este puternic, astfel ca fragmentele uscate lasate in apa nu se desfac.

Apare masiv si lamelar, foarte tare si extrem de tare cand este uscat si foarte ferm si extrem de ferm cand este umed. Porii necapilari sunt astupati, astfel ca orizontul petrocalxic este o bariera pentru radacini.

Grosimea orizontului este de peste 10 cm.

Orizontul fragipan (x)

Este un orizont de suprafata, lutos care are un continut foarte scazut de materie organica, cu densitate aparenta mare comparativ cu orizonturile supriacente si este aparent cimentat daca este uscat, avand o consistenta tare sau foarte tare.

Este situat, dar nu in mod necesar, direct sub un orizont eluvial, cambic, argic sau spodic, cu exceptia cazurilor cand solul este trunchiat.

Prezinta o structura poliedrica angulara prismatica; porozitate mare; lipsit de activitate faunistica; mai mult de 90 % din volumul solului nu poate fi explorat de sistemul radicular. Grosimea minima este de 25 cm.

Orizontul gleic (G)

Este un orizont format intr-un mediu saturat in apa de origine freatica, permanent sau o mare parte din timpul anului. Se disting, orizontul G de reducere, notat cu Gr, format in conditii predominat anaerobe si cu un aspect marmorat, in care culorile de reducere apar in proportie de cel putin 50% din suprafata sectiunilor materialelor de sol; orizontul G de oxidare-reducere, notat cu Go, format in conditii de aerobioza alternand cu perioade de anaerobioza, are un aspect marmorat, in care culorile de reducere apar in proportie de 16-50%, iar cele de oxidare de peste 16% si prezinta pelicule si concretiuni de sescvioxizi.

Orizontul stagnogleic (W)

Se formeaza la suprafata sau in profilul solului, datorita unui exces prelungit de apa acumulata din precipitatii deasupra unui orizont slab permeabil si se caracterizeaza prin aspect marmorat, in care culorile de reducere ocupa peste 50% din suprafata sectiunilor materialului de sol, precipitarea sescvioxizilor sub forma de pelicule si concretiuni. Grosimea minima este de 15 cm.

Orizontul stagnogleizat (w)

Este asemanator orizontului stagnogleic, dar se formeaza in conditii de exces de apa pe perioade mai mici si are un aspect marmorat, in care culorile de reducere ocupa 6 - 50%.

Orizontul scheletifer (q)

Reprezinta un orizont pedogenetic (A, E, B sau C) dezvoltat intr-un material cu fragmente grosiere de roca sau cu pietre, avand peste 26% particule mai mari de 2 mm. Grosimea minima pentru a fi diagnostic este de 20 cm (SRTS 2003).

3. Orizonturi diagnostice speciale

Orizontul A limnic (Al)

Este un orizont mineral submers situat la suprafata depozitelor de pe fundul rezervoarelor naturale de apa (balti, lacuri, lagune) putin adanci format prin acumularea subacvatica de suspensii sau precipitatii minerale si organice, resturi de alge, plante si animale subacvatice. Prezinta urmatoarele caractere:

continut de materie organica de peste 1 %;

stratificare evidenta si lipsa structurii;

consistenta foarte moale, frecvent cu aspect de namol sau gel;

culori cenusii, cenusii-oliv, cenusiu-verzui sau negre care se transforma in brun sau oliv expuse la soare.

Orizontul A hortic (Aho)

Este o varietate de sol antropedogenetic de suprafata, format prin fertilizare intensa, lucrari profunde si/sau adaos indelungat de deseuri animale si de materie organica in amestec cu material pamantos.

Prezinta culoare inchisa cu crome si valori sub 3 (in stare uscata), grad de saturatie in baze mai mare de 53 % si un continut apreciabil de humus.

Orizontul sulfuratic (sf)

Este un strat de sol mineral sau organic situat in mediu permanent saturat cu apa al carui material contine 0,75 % sau mai mult sulf, predominant sub forma de sulfuri (pirita). pH-ul solului este mai mare de 3,5 iar grosimea minima de 15 cm.

Orizontul sulfuric (su)

Este un orizont de suprafata extrem de acid, datorita acidului sulfuric cu pH-ul in apa sub 3,5. La solurile minerale apar pete galbui cu nuante de 2,5Y si crome de 6 sau mai mari. Grosimea minima 15 cm

Orizontul Am forestalic (Amf)

Este o varietate de orizont molic care prezinta in plus urmatoarele caractere:

structura poliedrica mijlocie si mare in partea mediana sau inferioara a profilului asociata adesea cu “pudrat de cuart”;

variatia valorilor pH-ului si a gradului de saturatie in baze este minima.

De regula acest orizont are deasupra un orizont folic (O) slab dezvoltat.

Orizonturi antropedogenetice

Reprezinta orizonturi minerale pedogenetice de suprafata foarte puternic transformate prin fertilizare indelungata si lucrari adanci sau orizonturi minerale de suprafata rezultate prin inaltarea suprafetei prin adaos de material, ca urmare a unei lungi perioade de cultivare a solului si/sau irigare, fapt care a condus la formarea unui orizont de suprafata cu caractere mult modificate fata de cele initiale.

Au fost deosebite 2 orizonturi antropedogenetice: orizontul A hortic (Aho) si orizontul antracvic (aq) sau cu proprietati antracvice (Apaq, An aq, Bvaq) (SRTS 2003).

4.Orizonturi de tranzitie.

Orizontul A/C. Este un orizont de tranzitie intre A si C, avand proprietati din ambele orizonturi, fara ca vreunele sa fie predominante.

Orizontul A/B, Este un orizont de tranzitie intre A si B, avand proprietati din ambele orizonturi, fara ca vreunele sa fie predominante. Daca sunt dominante pe grosimi mai mari sau mai evidente caracterele orizontului B, se noteaza cu simbolul B/A.

Orizontul A/R Este un orizont de tranzitie intre A si R, avand proprietati de orizont A, dar si fragmente de roca, partial alterate, in proportie de cel putin 30%.

Orizontul A/G. Este un orizont de tranzitie intre A si G, avand partial exprimate caracterele orizontului subiacent G, dar si caracterele orizontului A.

Orizontul E/B. Este un orizont de tranzitie intre E si Bt, prezentand dominat in partea superioara caracterele orizontului eluvial, iar in cea inferioara pe cele ale orizontului iluvial. Daca sunt dominante pe o grosime mai mare, sau mai evidente caracterele orizontului Bt, se noteaza cu simbolul B/E.

Orizontul E+B. Este un orizont mineral de tranzitie intre E si B, denumit si orizont glosic, avand urmatoarele caractere: patrunderi de orizont E in orizontul B sub forma de 'limbi'; limbile trebuie sa aiba cel putin 5 mm latime in cazul in care textura orizontului Bt este fina, cel putin 10 mm cand textura aceluiasi orizont este mijlocie-fina si cel putin 15 mm cand textura este mijlocie sau grosiera; limbile de orizont E trebuie sa reprezinta cel putin 15% din volum; grosime de cel putin 10 cm (5 cm in cazul orizontului E + Btna). Se noteaza E+B cand limbile ocupa peste 50% din volum si B+E cand acestea ocupa sub 50% din volum.

Orizontul B/C Este un orizont de tranzitie intre B si C, avand partial exprimate caracterele orizontului supriacent B si subiacent C.

Orizontul B/R. Este un orizont de tranzitie intre B si R, avand proprietati de orizont B, dar si fragmente de roca partial alterate, in proportie de cel putin 30%.

Orizontul B/G. Este un orizont de tranzitie intre B si G, avand partial exprimate caracterele orizontului supriacent B si subiacent G.

Orizontul C/G Este un orizont care indeplineste atat conditiile de orizont C, cat si pe cele de orizont G (SRTS 2003).

5.Notatii pentru caracteristicile morfologice secundare ale orizonturilor principale

d – Caracter aric (sau strat desfundat); orizont sau strat mineral rezultat prin amestecul mai multor orizonturi deranjate in situ prin desfundare sau alta actiune mecanica.

e – Caracter slab luvic (hipoluvic) - acumulare reziduala de graunti de nisip sau praf fara pelicule coloidale (“pudrare cu cuart”).

iz – Continut apreciabil de rizomi - se refera la un orizont mineral cu peste 15 % din volum ocupat de rizomi de plante acvatice.

j – Recent maturat - materialele de sol maturate cu portanta normala, cu densitate aparenta extrem mica.

l – Caracter lamelar - existenta in profilul de sol a unor benzi constituite din material mai fin decat restul profilului.

m – Caracter melanic – asociat cu orizontul Bt marcheaza prezenta unui suborizont Bt mai inchis la culoare care contrasteaza cu suborizonturile adiacente.

n – Material (pamant) coprogenic (turba sedimentara suborganica).

p – Stratele arate notate cu Ap, chiar daca sunt grefate pe E, B sau C.

tp – Talpa plugului: se refera la prezenta talpii plugului.

t – orizont intelenit: partea superioara a orizontului a solului din pajisti, in care predomina masa de radacini a plantelor ierboase (SRTS 2003).

Proprietati diagnostice

Caracter vermic (vm). Acest caracter este specific solurilor cu intensa activitate a faunei. Sunt considerate vermice solurile care prezinta in proportie de peste 50% din volumul orizontului 'A' si de peste 25% din volumul orizontului urmator, canale de rame, coprolite sau galerii de ani­male umplute cu materiale aduse din orizonturile supra sau subiacente.

Schimbare texturala brusca (pl). Acest caracter reprezinta schim­barea intensa de textura inregistrata intre un orizont eluvial si orizontul subiacent 'B', caracterizata prin dublarea cantitatii de argila in orizontul 'B' daca orizontul 'B' are sub 20% argila, trecerea facandu-se pe o dis­tanta de cel mult 7,5 cm; daca orizontul 'E' contine peste 20% argila, tre­buie sa se inregistreze pe cel mult 7,5 cm o crestere absoluta de cel putin 20% argila in orizontul 'B' (de ex.: daca 'E' are 25% argila, B' trebuie sa aiba cel putin 45%), iar intr-unui din suborizonturile orizontului 'B' continutul de argila trebuie sa aiba dublul continutului de argila din 'E'.

Se exclud cazurile in care textura orizontului 'B' este nisipo-lutoasa.

Daca schimbarile de textura de mai sus se fac pe o distanta de 7,5-15 cm solul prezinta schimbare texturala semibrusca.

Proprietati andice. Proprietatile andice ale unui sol sunt determi­nate in principal de prezenta in sol a unor cantitati apreciabile de allofane, imogolit, ferihidrit sau complecsi alumino-humici. Acestea rezulta, de regula, din alterarea moderata a depozitelor piroclastice, dar pot sa fie intalnite si in asociatie cu materiale nevulcanice (loess, argilite, produse de alterare ferallitica). In compozitia mineralogica domina mineralele 'short range-order' care iau nastere prin alterarea produselor piroclastice primare ale eruptiilor vulcanice sau ale produselor secundare in care apar materiale vulcanogene (cu sticla vulcanica).

Materialele cu proprietati andice pot apare de la suprafata sau sub-suprafata si de regula contin cantitati mari de materie organica, ce nu tre­buie sa depaseasca 25% C organic. De asemenea, aceste materiale trebuie sa indeplineasca anumite conditii care au fost prezentate la descrierea ori­zontului andic

Trecere glosica (albeluvica) sau orizont 'E + B' (gl). Este un suborizont mineral de tranzitie intre 'E' si 'Bt' - denumit si trecere glosica sau albeluvica - avand urmatoarele caractere:

- patrunderi de orizont 'Ea' in orizontul 'B' sub forma de limbi care trebuie sa aiba lungimea mai mare ca latimea;

aceste limbi trebuie sa aiba cel putin 5 mm latime in cazul in care textura orizontului 'Bt' este fina, cel putin 10 mm cand textura aceluiasi orizont este mijlociu fina si cel putin 15 mm cand textura este mijlocie sau grosiera;

- limbile de orizont 'Ea' trebuie sa reprezinte cel putin 10% din volum in primii 10 cm ai orizontului argic.  ,

Contact litic sau roca compacta continua (li). Limita dintre sol si roca subiacenta compacta (R) este considerata contact litic; fisuri in roca sunt putine si la distanta orizontala de peste 10 cm. Roca compacta subia­centa trebuie sa fie suficient de compacta (dura) la umed, incat sa nu se poata sapa cu cazmaua; poate fi sparta cu tarnacopul sau cu alt instrument dur. Daca se pot rupe bucati de marimea pietrelor, acestea nu trebuie sa se disperseze la agitare timp de 15 ore in apa sau in solutie de hexametafosfat de sodiu. Nu este considerat contact litic trecerea la un orizont petrocalxic.

Saturatie in baze (V%). Gradul de saturatie in baze este folosit ca un element de diagnoza pentru unele soluri pentru definirea subtipurilor (sau varietatilor) eutrice si districe pe baza valorilor V mai mari sau mai mici de 53%. La multe tipuri de sol marimea valorii V intra implicit in defi­nitie (determinarea cationilor schimbabili cu acetat de amoniu la pH 8,3).

Proprietati eutrice. Se refera la un orizont sau material mineral de sol fara carbonati caracterizat printr-un grad de saturatie in baze peste 53%, cu exceptia celor care au grad de saturatie intre 53 si 60% daca este asociat cu Al extractabil peste 2 me la 100 g sol. De regula, raportul dintre cationii (de schimb) H + Al si Ca este subunitar.

Proprietati districe Se refera la un orizont sau material mineral de sol fara carbonati caracterizat printr-un grad de saturatie in baze sub 53% sau intre 53 si 60% daca este asociat cu Al extractabil peste 2 me la 100 g sol. De regula, raportul dintre cationii (de schimb) H + Al si Ca este supraunitar.

Proprietatila alice (al). Se refera la material de sol mineral foarte acid si cu mare continut de Al schimbabil care are toate caracteristicile fizico-chimice specificate mai jos:

- capacitate de schimb cationic (determinata cu 1 M acetat de amoniu) a argilei din sol mai mare de 24 me/100 g;

Al extractabil in KC1 de cel putin 12 me/100 g argila si peste 35% din T (argila);

grad de saturatie in Al pentru sol mai mare de 60% [(Al/T) x 100];

rezerva totala de baze (RTB = Ca, Mg, K, Na schimbabili + minerali) a argilei este de peste 80% din rezerva totala de baze (RTB) a solului sau un raport de praf/argila sub 0,6;

pH in KC1 sub 4;

Se aplica la luvisoluri (caracterizeaza alosolul).

Materie organica segregabila (ms). Este forma humificata a mate­riei organice care se desface usor prin frecare si este astfel segregabila de partea minerala.

Pudra friabila de carbonat de calciu sau carbonati secundari (k). Se refera la praf sau neoformatii de carbonat de calciu depuse din solutia care circula in sol suficient de moi, incat pot fi usor taiate cu unghia, in proportie de cel putin 5% din volum.

Pseudomicelii care apar si dispar cu schimbarea conditiilor de umi­ditate nu sunt incluse in definitia de carbonati secundari.

Culori diagnostice. Culoarea materialului de sol este folosita ca un caracter definitoriu al unor orizonturi diagnostice, ca si pentru separarea unor unitati taxonomice la nivel de tip si subtip. Nuantele, valorile si cro-mele (exprimate in sistemul Munsell) ale orizontului 'A' si 'B' sunt folosite in diagnoza solurilor, astfel:

- culori in nuante de 5YR si mai rosii se folosesc ca elemente de diagnoza pentru separarea subtipurilor rodice;

- culori cu crome > 3,5 (la materialul in stare umeda) cu nuante de 7,5YR pentru orizontul B individualizeaza subtipul roscat al unor luvi-soluri;

- cromele < 2 (la materialul in stare umeda) in cadrul orizontului A molie separa cernoziomurile de kastanoziomuri sau subtipurile tipice de cele brunice ale tipurilor pelosol si vertosol;

- cromele < 3,5 (la materialul in stare umeda) ale partii supe­rioare a orizonturilor AC, AG, AB, sau B caracterizeaza tipurile din clasa cernisolurilor, umbrisolurilor si unele hidrisoluri.

Adancimea de situare a unui orizont sau a unui caracter diagnostic. Pentru precizarea adancimii de aparitie a unei proprietati sau caracter diagnostic se pot folosi urmatoarele prefixe: proxi - pentru intervalul 0-20 cm, epi - pentru 20-50 cm, mezo - pentru 50-100 cm si bati - pentru intervalul 100-200 cm. De exemplu: proxisalic, mezoscheletic, epinatric, batilitic etc

Caracter scheletic (qq). Se refera la solurile care prezinta orizonturi cu un continut de peste 75 % fragmente grosiere de roca (colturoase sau rotunjite) avand o grosime de cel putin 25 cm in primii 50 cm ai solului, de cel putin 50 cm in primii 100cm sau de 50 cm dacasolul este mai profund.

Caracter subscheletic (sq). Se refera la soluri care prezinta orizon­turi care contin intre 26-75% fragmente grosiere de roca (colturoase sau rotunjite) avand o grosime de cel putin 25 cm in primii 50 cm ai solului, de cel putin 50 cm in primii 100 cm ai solului sau de peste 50 cm daca solul este mai profund.

Proprietati salsodice. Prezenta oricarui orizont salinizat (salic, sa si hiposalic, sc) si sodizat (natric, na si hiponatric, ac) in alte soluri decat solonceacuri poate fi redata prin termenul de proprietati salsodice.

In denumirea subtipurilor de sol, termenul de salsodizare se refera la procesele de acumulare de saruri sau de natriu schimbabil in solurile salinice sau sodice (neincluzand salsodisolurile), astfel ca termenul tradi­tional de saratura si saraturare include toate solurile afectate de saruri si respectiv procesele de acumulare de saruri solubile sau de Na schimbabil in soluri (deci atat salsodisolurile cat si diferite subtipuri salsodice) (SRTS 2003 citat Blaga Gh. 2005).

7. Materiale parentale diagnostice

Material fluvic (MF). Reprezinta sedimente aluviale, (inclusiv pro-luviale, coluviale etc), marine si lacustre, care primesc materiale noi, la intervale mai mult sau mai putin regulate sau care au primit in trecutul recent asemenea materiale. Acest caracter este reflectat de existenta pana la 100 cm a unei stratificari a materialului (ori a unei slabe sortari) sau a unui continut in materie organica ce variaza neregulat cu adancimea sau care are valori de peste 0,35% (cu exceptia stratelor nisipoase).

Material antropogen (MA). Materialul antropogen este constituit dintr-un material mineral sau organic neconsolidat, rezultat prin diferite activitati umane ca: deponii, halde de steril, depozite de gunoaie sau deseuri, materiale de dragaj etc. si nu au suferit o solificare destul de lunga incat sa apara o trasatura semnificativa de pedogeneza.

Materialele antropogene pot fi (in cea mai mare parte dupa F.A.O.):

garbice - deseuri organice, umpluturi sau depuneri (gramezi) con­tinand dominant deseuri organice;

spolice - materiale pamantoase rezultate din activitati industriale (halde de steril, material de dragaj, material de la constructia soselelor etc);

urbice - materiale pamantoase continand resturi de materiale de constructii si resturi ale altor activitati umane (cioburi, caramizi, moloz etc.) in proportie de peste 35% din volum, precum si umpluturi sau depuneri continand predominant deseuri minerale;

mixice - material mineral de sol amestecat cu roca subiacenta si eventual cu moloz si deseuri in care se observa fragmente de orizonturi diagnostice diseminate la intamplare (nearanjate intr-o anumita ordine);

- reductice - deseuri care produc emisii de gaze (metan, CO2 etc.) care determina conditii anaerobe in material.

Material scheletic calcarifer (MK). Reprezinta roci calcaroase sau materiale parentale provenite din dezagregarea unor roci calcaroase (calcare, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase, dolomite; conventional se includ si magnezite, marnocalcare si gips.). Pietrisurile predominant calcaroase sunt incluse. Contin frecvent peste 40% carbonat de calciu echivalent.

Material marnic (MM). Reprezinta materiale parentale provenite din produsele de transformare a marnelor, marnelor argiloase sau argilelor marnoase sau carbonatice. Contin, de regula, peste 33% argila si peste 14% carbonati.

Material erubazic (ME). Reprezinta materiale parentale rezultate prin dezagregarea si alterarea unor roci ultrabazice necarbonatice, care sunt, de regula, relativ argiloase si bogate in baze. Astfel de roci ultraba­zice sunt serpentinitele, piroxenitele, unele gabrouri etc. Produsul rezultat este in unele cazuri mult mai bogat in magneziu in comparatie cu calciu.

Material bauxitic (MB). Acest material reprezinta produsul rezul­tat din transformarea la suprafata scoartei a bauxitelor; se deosebeste net de alte materiale parentale printr-o puternica alterare si prin predominarea in compozitie a sescvioxizilor si mineralelor argiloase sarace in baze (caolinit, clorit). Fractia argiloasa are raportul SiO₂:AlO₃ in jur de 2, iar capacitatea de schimb cationic a argilei este injur de 20 m.e. la 100 g (SRTS 2003 citat Blaga Gh. 2005).