Pluviodenudarea si relieful creat
1.
Definitie si conditii care favorizeaza actiunea:
Pluviodenudarea este actiunea directa pe care o exercita apa provenita din ploi
si topirea zapezii asupra elementelor de la suprafata solului sau a rocilor cu
care intra in contact. Acest agent realizeaza dislocarea si
deplasarea materialelor in lungul versantului pe distante variabile, dar care
in timp, prin insumare conduc la modificari importante ale pantei, alcatuirii
solului si la generarea unui anumit grad de degradare a terenurilor.
Fiind prima forma de actiune a apei din precipitatii,
ea are un caracter general fiind o prezenta mai mult sau mai putin activa in
orice regiune de pe Pamant. in unele locuri (regiunile
calde si umede, cele temperate) se inregistreaza intr-un numar mare de zile, pe
cand in altele (regiunile desertice, subpolare etc.) manifestarea se reduce la
cateva minute cand se produc ploi care survin la intervale lungi de timp
(uneori chiar ani).
Actiunea acestui agent se concretizeaza in mai multe directii - izbirea si
deplasarea individuala a particulelor; spalarea in suprafata a versantului, iar
dupa multi geomorfologi si o fragmentare lineara cand apa din precipitatii, se
concentreaza temporar pe anumite aliniamente. Toate acestea insa solicita
realizarea unor conditii care implica caracteristicile terenului,
precipitatiilor dar si factorii ce pot avea rol
dinamic stimulativ sau restrictiv.
Precipitatiile factor stimulativ si agent dinamic.
Apa care provine din diferite ploi sau din topirea
zapezii participa la actiunea de pluviodenudare sub doua forme.
Prima implica procesul de saturare a orizontului de sol sau a rocii prin
ocuparea golurilor cu apa slabind coeziunea
particulelor si prin aceasta rezistenta la miscarea pe panta, de unde rolul
stimulativ pentru pluviodenudare. Situatia este
frecventa la ploile cu intensitate mica, dar de durata si la topirea lenta a
zapezii cand se acumuleaza apa in sol pe adancime mai mare.
A doua forma de actiune implica procesul mecanic de smulgere
si deplasare a particulelor de materiale in lungul versantului.
Realizarea lui se face la ploile bogate si cu intensitate ridicata cunoscute
sub numele de ploi torentiale. in acest tip se include
atat aversele (ploi bogate ce cad intr-un interval de cateva minute) dar si
ploile ce se produc in timp de mai multe ore si care asigura o cantitate mare
de apa. Ploile torentiale asigura izbirea (bombardarea), iar prin cantitatea
mare de apa, dislocarea si deplasarea lor. Prin
specificul dinamic aceste ploi pot inregistra maximum manifestarii la inceput,
catre mijlocul aversei sau la final, insa efectele vor
fi diferite.
in prima situatie pluviodenudarea va fi activa in doua
cazuri. Una implica un sol saturat cu apa in prealabil
fie din alte ploi, fie din topirea zapezii. Ca urmare, caderea brusca a ploii
va produce o rapida antrenare pe panta a materialelor din sol. Cealalta este
specifica regiunilor unde perioadele secetoase sunt lungi incat solul este
secatuit de apa si golurile, nu prea mari, sunt umplute cu aer. Picaturile de apa mari si dense nu pot patrunde in sol datorita
rezistentei aerului dintre particulele minerale si ca urmare, ele se vor uni
formand o panza de apa care se va deplasa pe panta antrenand si unele elemente
de la suprafata solului.
Aversele cu maximum de manifestare la mijloc sau catre
sfarsit, au efectele cele mai importante indiferent de starea de umiditate a
solului. Pe unul umezit actiunea incepe mai repede si volumul de
materiale dislocat este mai insemnat. Pe un sol uscat si cu goluri si crapaturi largi o buna parte
din apa cazuta la inceput patrunde in el si il umezeste slabind rezistenta
granulelor pentru ca in momentul de paroxism al ploii acestea sa fie smulse si
deplasate pe panta.
Dar ploile torentiale cad pe suprafetele reduse si ca urmare,
efectele lor desi sunt foarte insemnate se concentreaza pe areale limitate.
Ca urmare, nu trebuiesc omise ploile de durata, intrucat se produc pe un spatiu larg si asigura o puternica umezire a solului si
realizarea unei panze de apa care imbraca versantii antrenand spre baza
acestora elementele slab coezive.
Caracteristicile fizice si de alcatuire ale suprafetei supuse
pluviodenudarii. Se includ mai multe elemente
distincte.
- Gradul de inclinare in functie de care se realizeaza si diferentierea modului
de actiune. Astfel pe suprafetele orizontale picaturile mari
ale aversei izbesc si proiecteaza la distante mici particulele minerale, pe
cele slab inclinate se realizeaza panze de ape, iar pe cele cu cadere mare se
produc concentrarii pe fagase lineare in lungul pantei.
- Forma suprafetei versantului care genereaza o distributie deosebita a apei rezultata din precipitatii dar si imprimarea unei
anumite viteze in deplasarea ei. in general, efectele scurgerii apei sunt mai
mari plecand de la partea superioara catre baza pantei (creste cantitatea de
apa) pe suprafetele drepte si convexe (aici se adauga si cresterea valorii
pantei) si accentuate la partea superioara a versantilor concavi (panta mare)
si din ce in ce mai slaba spre baza lor (panta din ce in ce mai mica); pe
pantele complexe in care se asociaza segmente drepte, concave, convexe pluviodenudarea
se diversifica impunand portiuni in care sunt dislocate si deplasate
materialele si portiuni cu panta mica, concava in care are loc acumularea
acestora.
- Lungimea versantilor are un rol restrictiv in
conditiile alcatuirii lor din roci permeabile sau depozite groase, (apa se
infiltreaza si pluviodenudarea slabeste) si stimulativ pe pantele formate din
roci impermeabile, depozite subtiri si saturate in apa. Efectele
se amplifica cu cat lungimea creste. Astfel la o dublare a acesteia
spalarea produsa se mareste de trei ori
- Expozitia versantilor diferentiaza actiunea pluviodenudarii in doua sensuri.
Este mare pe suprafetele ce au grad de saturare in apa
deosebit, apoi pe expunerile de N, NE, NV unde evaporarea este mai redusa si
minime pe cele opuse. De asemenea apa din averse se
distribuie neuniform in raport cu directia de deplasare a frontului ploii
(maximum pe pantele expuse).
- Alcatuirea litologica a versantilor poate avea rol stimulativ (pe rocile
sedimentare si depozitele argiloase cu un grad redus
de permeabilitate) sau restrictiv (pe rocile dure, rezistente, permeabile, pe
depozitele groase nisipoase).
- Solurile care acopera rocile sau se afla la partea superioara a depozitelor
de pe versanti in conditiile unei texturi argiloase, lutoase sau a unei
structuri glomerurale sunt usor de atacat de pluviodenudare in raport cu cele
cu textura nisipoasa sau structura bolovanoasa, prismatica. Mai mult
diferentele care se produc de la un orizont la altul
face ca in timp pluviodenudarea sa cunoasca intensitate deosebita pe masura
trecerii de la suprafata catre baza.
imbinarea celor sase caracteristici ale suprafetei de
versant care intra in contact direct cu apa din precipitatii conduce la o
diversificare a situatiilor de manifestare a pluviodenudarii.
- Vegetatia - ecran de protejare a suprafetelor de versant. Cu exceptia
regiunilor desertice si polare in rest suprafetele care alcatuiesc relieful
sunt acoperite de vegetatie in proportie variabila atat spatial cat si in timp.
Ea va reprezenta un strat interpus intre roca, sol si
apa provenita din precipitatii ceea ce face ca interventia agentului - apa - sa
se faca mai domol. Vegetatia realizeaza o tripla actiune, retine o parte din
apa pe frunze, ramuri si trunchiul arborilor care revine in atmosfera ca
vapori, slabeste si posibilitatea concentrarii apei ce ajunge pe sol sub forma
de panze sau suvoaie care sa exercite eroziune si mareste coeziunea dintre
granulele solului prin sistemul de radacini.
Gradul de protectie a solului fata de pluviodenudare depinde de tipul de
vegetatie care acopera terenul. Este redus pe suprafetele cu
pajisti discontinui in raport cu cele unde exista pajisti compacte, fanete
dense. Sub padure eroziunea este slaba,
protectia mai mare sau mai mica depinzand de densitatea arborilor si de durata
prezentei sistemului foliaceu (in padurile de conifere apa ajunge greu la
suprafata solului in raport cu cele de foioase indeosebi la finele toamnei si
inceputul primaverii).
O buna parte din vegetatia spontana a fost indepartata prin destelenire sau
defrisare si inlocuita cu diverse culturi. in timpul
anului (primavara sau toamna), cand aratura este proaspata, aceste suprafete
sunt supuse direct atacului apei din ploi, iar cand plantele sunt bine
dezvoltate protectia este deosebita sub culturi de graminee sau leguminoase
(trifoi, lucerna) si mai slaba sub cele prasitoare (porumb).
- Activitatile umane extrem de diversificate pot deveni factor de stimulare sau
de limitare a pluviodenudarii. in prima grupa se includ toate actiunile care conduc
la un contact direct intre apa din precipitatii si materialele de la suprafata
pantei (despaduriri, arderea vegetatiei, aratura in lungul pantei, sectionarea
versantilor etc.) pe cand in grupa opusa pot fi incadrate toate lucrarile care
incetinesc sau opresc realizarea acestor situatii (impaduriri, menajarea
suprafetelor cu paduri, pajisti, un mod de folosire a terenurilor adecvat
marimii pantelor, lucrari de stabilizare rapida a sectoarelor de versant
sectionate etc.).
