Tehnologia de Scarificare a terenului

1.Proprietatile fizico-mecanice ale pamanturilor si influenta lor asupra rezistentei la sapare:Pamanturile sunt medii discontinue compuse din dif particule solide legate prin forte care se transmit prin suprafata de contact. Pam sunt alc din cele 3 faze(solida, lichida, gazoasa).

A.Propr fiz ale pam care au infl asupra rezist la sapare sunt: 1)densitatea (masa specifica)=masa unitara de vol a pam asa cum se gaseste in st nat de umid si compactitate. ρ [kg/m3]. Cand umid e ct, rezistenta pam la sapare creste cu densitatea.2)greut specifica=rap dintre greutatea particulelor solide si vol acestora. γ=2600-2900 daN/mm2. rezist la sapare creste cu greut specifica. 3)umiditatea=rap dintre greut apei dintr-o proba de teren si greut scheletului solid. ω%=(Ga/Gs)*100. grad de umiditate=param imp care permite aprecierea infl umid terenului aupra rezist la sapare=Sr= ω/ω_sat. Dupa val gradului de umid pam se clasif in: -pam uscat 0≤Sr≤0.4; -pam umed 0.4≤Sr≤0.8; -pam f umed 0.8≤Sr≤0.9; -pam practic saturat 0.9≤Sr≤1.

Rezistenta la sapare scade odata cu cresterea gradului de umid Sr, dar creste dificultatea de incarcare-descarcare a pam respectiv. 4)porozitatea=rap dintre vol porilor si vol pam in stare naturala. Rezist la sapare creste cu scaderea porozitatii. 5)curba(compozitia) granulometrica=proportia in greutate in care intra dif particule de dif diam in rap cu greut totala. Neuniformitatea pam se expr prin coef de neunif def prin rel: u_n=d₆₀/d₁₀ , unde d₆₀ si d₁₀ reprez diam particulelor coresp procentelor de 60;10% din greut totala a probei respective luate din curba granulom. Rezist la sapare creste cu cresterea gradului de neunif. 6)plasticitatea =propr pam de a-si modif forma sub act fortelor ext. Indicele de plasticitate I_p=W_L-W_P, W_L=limita de curgere a pam, W_P=limita de framantare a pam. I_p reprez intervalul de umid in care un pam se poate deforma pastrandu-si vol ct. In fct de I_p, pam se clasif in: -pam neplastic I_p=0 (nisip curat); -pam cu plasticitate redusa 0<I_p<10 (nisip argilos);

-pam cu plasticitate mijlocie 10<I_p<20 (argila nisipoasa); -pam cu plasticitate mare 20<I_p<35 (argila slaba); -pam cu plasticitate f mare 35<I_p (argila grasa). 7)coeziunea=forta de leg dintre part solide ale pam ce se opune desprinderii unei particule de celelalte. Clasif: -pam coezive (nisip, pietris); -pam cu coez redusa (argile nisipoase); -pam cu coez mare (argile, marna). Rezist la sapare apam creste cu cresterea coeziunii pam. Clasif pam dupa gradul de dificultate la sapare: I) teren usor(nisip, nisip argilos, pam vegetal, turba); II)teren mijlociu (nisip indesat umed, argile nisipoase usoare, loess compact, pam vegetal cu iarba, nisip si teren veg amestecat cu sfaramaturi de piatra / pietris, nisip argilos amestecat cu sfaramaturi de piatra/pietris); III)teren tare (argila grasa moale, argila nisipoasa grea, pietris, peundis, piatra, marna f moale, argila nisipoasa amestecata cu piatra sparta/pietris); IV)teren f tare (argila grea compacta umeda, argila grasa sau nisipoasa grea cu sfaramaturi de piatra / pietris, argila sistoasa, stanca degradata moale si puternic fisurata); V)roca semidura (loess compact intarit, pam salifer intarit, marne moi, stanca degradata, argila tare compacta, roci cretoase moi, gips si ardezie moale); VI) roca semidura mai tare (calcar moale, calcar moale fisurat, creta compacta, sisturi cu rezist mijlocie, marne cu rezist mijlocie).

B.Proprietatile mecanice: 1)rezistenta la forfec 515j97f are (τ) = rezist pe care un pam o opune la rupere prin alunecare. Pt pam necoezive τ = σ * tgφ, σ=ef unitar normal, φ=unghi de frecare interna a pam. Pt pam coezive τ = σ * tgφ+c, c=coeziune. Rezist la sapare creste cu cresterea coef de frecare tgφ. 2)compresibilitatea= propr unui pam de a-si reduce vol sub act unei pres ext prin micsorarea golurilor dintre particulele solide. Rezist la sapare creste cu cresterea tasarii pam. 3)afanarea= propr unui pam de a-si mari vol prin sapare. E caract de coef de afanare Ka=Vs/Vn, Vs=vol pam dupa sapare, Vn=vol pam in stare nat. Cu cat capacitatea de afanare aunui teren e mai mare, cu atat e mai mica masa de teren antrenata de organele de sapare. Rezistenta la sapare scade cu cresterea afanarii terenului.

2.Rezistenta la sapare= rezist pe care o opune unteren fata de act de taiere cu un anumit organ de lucru. Procesul de sapare se desf in urm faze: I) sub act fortei de inaintare a utilajului de sapare, organul de lucru avand forma unei pene simple patrunde in teren, il comprima si il taseaza partial. Aerul existent intre granule si in spatiile capilare se comprima. II) organul de lucru continuand sa inainteze in teren il comprima si mai mult, rezist la inaintare crescand. Aerul din sp capilare se comprima puternic acumuland energie potentiala. Deformatiile pam la supraf sunt proportionale cu forta de inaintare. III) forta de inaintare a utilajului depasind limita de rezist a pam, se produce desprinderea lui din masiv si alunecarea lui pe supraf organului de lucru dupa directia unghiului de frecare. IV) portiunea de teren desprinsa din masiv nemaifiind sub actiunea unei forte exterioare se marunteste datorita destinderii aerului compriamt anterior insaptiile capialre si intre granule. In timpul saparii pam opune o rezistenta Rs care se descompune pe 2 directii: -dupa dir traiectoriei de sapare Rst; -dupa dir normala pe directia de sapare Rsn.

Rst e determinata de: -rezist la taiere a pam Rt; -rezist dat frecarii organului de sapare cu terenul Rf; -rezist dat deplasarii prismei de pam din fata cutitului organului de sapare, in lungul sau catre partea sup acestuia, Rd.

Rst=Rt+Rf+Rd. Rsn se determ in dct de Rst cu rel: Rsn=α*Rst, unde α=coef care depinde de grd de uzura al cutitului organului de sapare (α=0.11-0.15 pt cutite bine ascutite si α=0.25-0.45 pt cutite cu uzura mare)

1.Proprietatile fizico-mecanice ale pamanturilor si influenta lor asupra rezistentei la sapare

Clasif pam dupa gradul de dificultate la sapare

2.Rezistenta la sapare

3.Clasificarea lucrarilor de pamant

Lucrari de pregatire :lucr de trasare

Lucr de defrisare a terenului

DEFRISOR; Mod de lucru

4.Tehnologia de scarificare a terenului

Scarificator; Tehnologia de decapare (decopertare) a stratului vegetal

5.Tehnologia lucr. auxiliare pt realizarea terasamentelor

Evacuarea apelor din sapaturi

Puturile vacumate

6.Instalatii cu filtre aciculare

7.Lucrari de sprijinire a peretilor sap

Sprijinirea sapaturilor in spatii largi

8.Sprijinirea peretilor cu palplanse

9.Tehnol exec excavatiilor si umpluturilor pt terasamente realiz la uscat

Clasificarea excavatoarelor

10.Excavatorul cu cupa dreapta

Procesul de lucru al excav cu cupa dreapta

11.Caracterist tehnico-functionale

Procedee de execut a sapat cu cupa dreapta

12.Excavatorul cu cupa inversa

Modul de lucru al excav cu cupa inversa

Met de exec a sap cu excav cu cupa inversa

13.Draglina

Modul de lucru cu draglina

14.Procedee de sapare cu draglina

3.Clasificarea lucrarilor de pamant

Prin lucrarile de pamant(terasamente) se inteleg lucr de sapaturi in teren nat(deblee), umpluturi(rambleuri), de nivelari, de compactari etc. Lucr de ctii din pam pot fi permanente(baraje, diguri, canale etc) sau provizorii(se demoleaza sau pot fi incorporate in ctia definitiva). Procesul complex de executare al lucrarilor din pam e acl din urm categ mai imp de lucr: I)lucrari de pregatire: lucr de trasare, de defrisare, de scarificare, de decapare a stratului veg; II)lucr auxiliare: de indepartare a apelor (epuismente, desecari), de deviere a apelor, de sprijinire a peretilor sapaturii; III)lucr principale(de baza) - constau in saparea pam, incarcarea, transportul, descarcarea, imprastierea si compactarea acestora.

I)Lucrari de pregatire: 1.lucr de trasare: trasarea lucr are scopul de a materializa pe teren a axelor contururilor, a amprizei sapaturilor si umpluturilor si a cotelor de nivel fata de reperul principal de cota zero. Trasarea se realiz in 2 etape: -prima etapa se realiz in procesul de proiectare a ctiei si contine aplicarea pe teren a axelor pp ale ctiei si reperajul acestora; -etapa a 2-a se desf in procesul de executie a ctiei si consta in trasarea axelor secundare cu aj carora sa se poata trasa apoi pe teren formele geom ale dif parti de ctie. Pt trasarea in plan sunt necesare: planl general al zonei amplasamentului ctiei, pl gen al sectorului unde se va realiz trasarea la scara mare, profil longitudinal prin axa lucrarii si un nr suficeient de profile transv, planuri de trasare cu fixarea reperelor pp, tabele cu coord pctelor traseului si leg acestora cu reperele curente si cu cele de precizie. Pornind de la aceste repere se traseaza prin mas de planimetrie si nivelment axele pp si sec ale ctiei materializand pe teren aceste axe, cat si ampriza, pantele si cotele de nivel la care tre sa se ajunga.

2.Lucr de defrisare a terenului: defrisarea e op de curatare a terenului de vegetatie pe toata supraf unde se va amplasa ctia. Se poate exec in m m moduri, in fct de diam vegetatiei si de densitatea acesteia: -pt taierea arbustilor si a tufisurilor cu diam tulpinii ≤10cm, in cazul defrisarii pe supraf mari se fol un echipament special (DEFRISOR), montat pe un tractor cu senile.

1=cormana, 2=cutite de taiere, 3=brate de prindere pe tractor, 4=brida de sustinere+ articulatie.

Scoaterea radacinilor din teren in cazul in care nu sunt prea adanci si prea puternice se realiz cu buldozerele. Arborii cu diam>de 40cm se scot cu tot cu radacini, folosindu-se echipamente specialde de dezradacinat.

1=cadru, 2=placa frontala, 3=dinti, 4=brate de prindere, 5=brida de prindere.

Mod de lucru: cu echipamentul ridicat in poz max tractorul impinge asupra arborelui pala il inclina la30-40⁰ si il dezradacineaza partial Se coboara apoi echipamentul si se infige in teren in zona radacinii, dupa care pri ridicare si impingere se realiz dezradacinarea completa. Prductivitatea este de 20-60 arbori pe schimb. Se fol pt dezradacinat arbori cu diam ≤ 1m. Pt arbori cu diam>1m pt dezradacinare se fol concomitent actiunea de tractiune cu cablu si impingerea cu utilajul de dezradacinat. Pt extragerea buturugilor se fol dif procedee: extragerea cu cablu actionat pe tractor pe senile, extragerea cu cleste actionat de excavator, cu gheara de scarificator sau cu aj explozibililor.

4.Tehnologia de scarificare a terenului:

Dupa eliberarea terenului de vegetatie, daca e cazul se executa operatia de scarificare. Aceasta are rolul de a afana terenurilorlor compacte de categoria 4 si 5 pt a asigura o productivitate normala pt utilajele care urmeaza sa execute operatiile de sapare.

Scarificatoarele au organe de lucru sub forma de dinti. Ele pot fi tractate sau purtate. Scarificatorele purtate sunt utilizate mai mult datorita manevrabilitatii superiaore si greutatii mai reduse. Scarificatorul hidrauluic montat pe un tractor cu senile e alcatuit din urmataorele parti copmonente:

1-tractorul 2-cadru 3-dinti pt scarificare 4-sist hidraului 5-articulatie

Scarificator

Masa aprox 3tone. Pt a reduce timpul consumat cu intoarcerile neproductive la capetele traseului se recomanda ca scarificarea sa se realizeze pe sectoare cat mai lungi. Scarificare se relizeaza prin mai multe etape (treceri).Dinti au posibilitatea de a se apropia sau indeparta functie de antura terenului, dintii pot fi in nr de 3 sau 5. Productivitatea variaza in limite largi, fiind cuprinsa orientativ intre 500-2000 m³/ora pt lungimile traseului de lucru

100-500m, functie de natura terenului si puterea tractorului.

Tehnologia de decapare (decopertare) a stratului vegetal: op de decapare arerolul de a indeparta stratul vegetal de pe supraf de teren care urmeaza a fi cupata de lucr de ctii sau de pe supraf gropilor de imprumut in vederea amplasarii ctiilor sau pt evitarea amestecarii materialelor extrase din cariere si balastiere cu mat veg. Resturile veg (ramuri, cremgi, paie, coceni, tulpini etc) prezente in corpul lucr de umplutura pun in pericol ctia si mai ales exploatarea ei pt k vegetatia in lipsa aerului si a luminii intra in putrefactie si creeaza goluri prin care apa se infiltreaza si circula cu usurinta. Stratul vegetal se indeparteaza pe o adancime de 10-15cm si se depoziteaza la distante mici de ampriza lucrarii. Dupa terminarea lucrarilor, poate fi fol la umplerea gropilor de imprumut sau la imbracarea taluzurilor. Indepartarea stratului veg se executa cu buldozere, gredere, autogredere, screpere.

5.Tehnologia lucr. auxiliare pt realizarea terasamentelor. In vederea asig. conditiilor normale de desfasurare a lucr de c-tii, e necesar sa se realiz un sist de aparare impotriva patrunderii apelor din precipitatii, in ampriza lucr precum si pt indepartarea apelor care stagneaza pe teren Pt evitarea apelor in gropile de fundatii si pt evitarea degradarii taluzurilor de apa provenita din precipitatii sau topirea zapezii se const santiri deschise pt interceptarea acestor ape si pt dirijarea debitului interceptat in afara zonei lucrarii.Se poate si indigui zona respectiva.

Evacuarea apelor din sapaturi: Atunci cand cota fundului sapaturilor se gaseste sub nivelul panzei de apa freatica, e necesar sa se procedeze la coborarea nivelului apei freatice pt a asigura cond. de lucru la uscat .Aceasta operatie se poate realiza prin drenarea gravitationala cu ajutorul puturilor de adancimi. Se executa frecvent puturi de adancime cu coloane forate in lungime de pana la 30m , care patrund in stratul acvifer. In aceste puturi se coboara pompe cu ax vertical, cu motor submersibil inecat.

Parti componente: 1-pompa centrifuga cu ax vertical , 2-sita filtranta, 3-motor electic.

In  cazul terenurilor prafos- argiloase avand k= 10^-3- 10^-7cm/s , drenarea gravitationala este insuficienta si de aceea se folos drenarea prin puturi vacumate.

Puturile vacumate se executa prin infingerea hidraulica a unei coloane speciale, procedeu ce asigura realizarea unei gauri de foraj de diam > diam coloanei. Spatiu dintre foraj si coloana se umple cu material filtrant.La suprafata terenului, pe o adancime de aprox 1,5m se raealiz und din argila plastica, compactata, pt a izola forajul fata de aerul atmosf. Apa este extrasa din teren si evacuata cu ajut unei pompe de vacumare(de vid) Puturile formeaza de regula o linie inchisa in jurul lucrarii.

6.Instalatii cu filtre aciculare se folseste pt lucrari de epuismente relizate gravitational sau vacuumatic.

1-cap hidraulic 2-coloana perforata 3-tuburi prelungitoare 4-racorduri flexibile 5-colector de aspiratie 6-rezervor cu 3 camere 7-pompa de vacum 8-pompa centrifuga. Curba de depresie trebuie adusa sub cota fundului sapaturii. Filtrele sunt elementele active ale instalatiei. Filtrele se introduc in teren de-a lungul sapaturii sau dupa un contur inchis la distanta de 0.5-2 m unul de altul si la o adancime de max 7m, in vederea coborarii de panza freatica

1-tub central 2-coloana perforata 3-ejector 4-disc mobil 5-bila de cauciuc

In faza 1 se realizeaza infigerea hidraulica a filtrelor prin forare cu apa sub presiune. Pt executare acestei operatii, instalatia de infigere trebuie sa asigure debitul de apa si presiunea corespunzataore in raport cu natura si consistenta terenului. In care s einfig filtrele. Cu o pompa apa e trimisa sub presiune prin tubul central. Dataorita presiunii discul 4 se ridica si inchide circulatia intre tubul central si coloana perforata, iar bila 5 cade deschizand orificiul frontal si permitand jetului de apa sa iasa cu presiune. In timpul infigerii filtrului acestiuia i se imprima si o miscare de roatatie a i sub actiunea jetului de sapalare se realizeaza o gaura de foraj de diametrul 20-25cm Dupa atingerea cotei de infigere pompa se opreste si intre coloana filtrului si foraj se toarna pietris margaritar. La suprafata pe o adancime de 1.5m se realizeaza un dop din argila palstica compactata care sa izoleze filtrul fata de patrunderea aerului atmosferic.

Faza II, ca uramre a depresiuni create de pompa de vacum discul 4 cade pe suportul sau deschizand spatiul dintre coloana perforata si tubul centrtal iar bila de cauciuc se ridica si inchide orificiul de trecere. Apa din teren este aspirata prin coloaan perforata si prin tubul central, iar de aici prin racordul  flexibil ajunge in colector si apoi in camera de aspiratie a rezervorului cu 3 camere. Din rezervor apa e evacuata in afara zonei iar aerul e expulzat. In cazul drenarii gravitationale dupa amorsarea instalatiei pompa de vacum poate fi oprita. In timpul functionarii instalatiei de drenare prin coborarea nivelului apei subterane e posibil ca unele filtre sa absoarba aer, aceasta situatie se recunoaste datorita vibratiilor puternice ale racordului flexibil.Filtrele respective trebuie izolate fata de restul instalatiei prin inchiderea vanei de legatura cu colectorul de aspiratie pana la eliminarea cauzelor care determina patrunderea aerului in instalatie. Prezenta aerului in instalatie reduce considerabil eficienta pomparii.

7.Lucrari de sprijinire a peretilor sapaturii Executarea sapaturilor cu pereti inclinati dupa unghiul de taluz natural al terenului nu e economica. Iar in alte cazuri nu este nici posibila d.p.d.v. tehnic. Se impune sprijinirea peretilor sapaturilor .pt terenuri cu inaltimi marisi pt terenuri cuumiditate natural se recoamnda sa se execute sprijiniri astefel: -h sapatrua <3m se recomanda sprijiniri discontiue ori interspatii de un dulap - h saaptrua >3 m se recoamnda sprijiniri continue fara intersaptii.

1-dulap 2-spraituri 3-dulap de laegatura

4-pane

In cazul elementelor montate si nestabile, sprijinirile indiferent de tipul de elemnet se vor executa fara intersaptii. Dulapii superiori se aseaza cu cca 0.15m deasupra terenului natural pt a prevenii caderea pamantului sapat si depozitat pe amrginea sapaturii

Distanta intre sparituri 0.6-1m micsorandu-se catre fundul sapturii.

Functie de latimea sapaturii sprijinirile se imaprt: -sprijiniri cu saptii inguste

-sprijiniri cu saptii largi( adancimea sapturii e mica in raport cu dist dintre pereti

Sprijinirea sapaturilor in spatii largi sprijinirea nu se mai paote realiza din perete in perete datorita dist mari dintre pereti. Atunci sprijinirea sapturii se realizeaza cu contrafise, montanti verticali si tiranti.

A 1-dulap de retinere 2-dulap de legatura 3-contrafise 4-tarusi

B 1-dulap de retinere 2-montanti verticali 3-tirant 4-tarus

In situatia sapaturilor cu adancimi mai mari se poate prevede 2 sau mai multe randuri de contrafise. Sist. de sprijinire cu contrafise ocupa mult spatiu in zona sapaturilor. Cand spatiul este necesar pt realizarea c-tiei si nu exista spatiu suplimentar disponibil , se poate rezolva sprijinirea peretilor sapaturii utilizand montanti verticali si tiranti. Ancoraea tirantilor in teren se face la o distanta min. care se determina tinand seama de unghiul de frecare interna a terenului respectiv conform schitei B

8.Sprijinirea peretilor cu palplanse

Planpalnsele sunt o categorie special de elem pt sprijiniri verticale , aceste sunt infipte in teren inainte de executarea sapaturii sau concomintent cu realizarea acesteiea cu scopul de a foram pereti continui care sa protejeze incinta sapaturii fata de presiunea terenului si a infiltratiilor de apa.Sprijinirile cu palplanse asigura conditii si pt realizarea sapat sub nivelul apei.

Planpalnsele pot fi realizate din lemn b.a, metal, alegerea materialuli fiind det de nat lucrarii si de marimea solicitarilor. Folosirea palplanselor e recomandata in cazul sapaturilor cu adancime mare care depaseste nivelul apei freatice.

Utilizarea palnpalnselor metalice (cele mai perforamnte) are o serie de avantaje:-se pot recupera si refolosi la alte lucrari -s epot realiza usor incinte cu contur curb sau poligonal-sunt f rezistente -pot fi infipte in terenuri tari fara a falmba, deforam sau rupe.

Planplansele metalice au latimi pana la 45cm, gros 25mm, lug 35m. Se executa din profile laminate obisnuite, cu forme I, U, S, Z sau cu forma special: tip Senella, tip Larsen.

Palplansele se infig in teren prin batere cu ciocane mecanice (actionate de mot electrice)Metode modene de infigere: prin vibratie, hidraulica, elecro-osmoza. La infigerea hidraulica se foloseste un jet de apa sub presiune care sapala terenul de sub varful planplansei.

Electro-osmoza se foloseste la infigerea planplanselor interenuri argiloase .

9.Tehnologia executarii excavatiilor si umpluturilor pt terasamente realiz la uscat.

Sectiunea transversala (profil transv)- reprezentarea proiectiei ortogonale obtinuta prin sectionarea verticala transv a lucrarii respective. Sectiunea longitudinala(prof long)- proiectia ortog obtinuta prin sect longit a lucrarii.. Baza lucrarii(ampriza)- supraf de teren ocupata de lucrarea respect(1)

Coronamentul umpluturii- supraf oriz care delimit partera sup a lucrar de umplutura. Taluzurile- supraf laterale ale umpl sau sapaturii si care au diferite pante(3si 4). Panta taluzului este linia de intersectie a partii inferioare a taluzului cu supraf terenului(5). Bancheta -este o umplutura de pamant executata in scopul mentinerii curbei de infiltratie in interiorul umpluturii princip dig sau baraj in conditiile reducerii volumului de terasamente(6).Cavalierul-e un depozit proviz realizat cu excedentul de pamant d la lucrarile de sapatura si care nu se folos la realiz umplut.(7). Berna- platforma sau supraf oriz intre piciorul taluzului umplut si marginea sapat(8). Groapa de imprumut -zona de sapaturi situata de-a lungul umpluturilor din care se extrage pamant pt realiz umplut(9)

Clasificarea excavatoarelor. Sunt masini autopropulsate folos la execut de baraje, diguri, regularizari de rauri, consolidari de maluri, sapaturi pt fundatii, extragerea de materiale din cariere si balastiere, incarcarea unor materiale in mijl de transp.Criteriile dupa care se aleg tip de excav folos pe un santier: -natura si umiditatea teren in care se sapa, -poz frontul de lucru fata de niv teren nat, -vol si caract lucr de teras, -caract tehnico-functionale ale dif tip de excav , -parcul de mijl de transp de care se dispune. Excav se clasif dupa mai multe criterii:

-dupa caractereul procesului de lucru(excav cu actiune periodica(cu o sg cupa), excav cu act continuua(cu mai multe cupe)) - dupa sist de deplasare (excav pe roti cu pneuri, excav pe senile, excav pe cai de rulare, excav pe platf plutitoare) - dupa sistemul de actionare(excav cu mot cu ardere interna(diesel), excav cu act electrica, excav cu mot Diesel electrice, excav cu sist Diesel-hidraulic, excav cu act pneumatica (puse in funct de forta aerului comprimat produs de electrocompresoare)- dupa sist de comenzi ale mecanism de lucru ( excav cu act mecan prin cabluri, excav cu act prin comenzi hidraulice la care act partilor mobile se face cu pompe hidraulice, excav prin comenzi combinate:mec si hidraulice, mec si electrice, mec si pneumatice.)-dupa echipament de lucru al excav cu o sg cupa (excav cu cupa dreapta, excav cu cupa inversa, excav cu echip de draglina, excav cu echip de graifer, excav cu echip de macara, excav cu ciocan derocator)- dupa directia de deplasarea cupelor,excav cu mai multe cupe pot fi :excav cu sapare transv, excav cu sapare longitud.

10.Excavatorul cu cupa dreapta

Excav cu cupa dreapta sunt folosite pt executia de sapturi in frontul de lucru situate in general deasupra nivelului terenului pe care sta exacavatorul, incarcarea materialuli sapat putand sa se faca cu mijloace de transport care se gasesc desupra, sub sau la acelasi nivel cu excavatorul. Un excavator e foramt din 3 subansambluri principale: A-cadrul inferior cu mecanismul de deplasare B-platforma rotitoare cu sit de actionare

C- Echipamentul de lucru

1-sageata 2-bratul 3cupa 4-fundul cupei 5-cablul de deschidere al cupei

6-dintii cupei 7-sist de tiranti 8-cablul de ridicare/coborare 9-troliul principal 10-mecanism de impingerea al bratului

11-cablul de revenire 12-coraoana dintata 13-pinionul de atac 14-platforam rotitoare 15-cablul pt modificarea inclinarii sagetii. D.p.d.v. cinematic excavatorul su cuoa dreapta e alacatuit din urmatoarele mecanisme:

-de ridicare/coborare al cupei -de impingerea al cupei in frontul de lucru -mec de modificare a deschideri/ inchiderii sagetii -mec de rotire a paltformei rotitoare -mec de deschidere a fundului cupei -mec de deplasare a excavatorului.

Procesul de lucru al excavatorului cu cupa dreapta decurge astfel:

Excav se apropie de frontul de lucru pana la o dist potrivita a i impigand bratul cupei pt sapare acesta sa nu fie deplasat la limita maxima iar la retragerea bratului cupa sa poata fi deplasata fara sa loveasca sageata excavatorului. Se roteste pkatforma cu cabina de comanda pana cand pozitia sagetii ajunge perpendicular pe frontul de lucru. Prin salbirea cablului 8 bratul impreuna cu cupa coboara la baza frontului de lucru Se actioneaza concomitent asupra cablului 11 pt impingerea cupei in teren si asupra cablului de ridicare . Dintii cupei patrund in teren si taie o brazda care intra in cupa. Dupa umplerea cupei se retrage bratul, actionad cablul 11 pt ca dintii cupei sa nu mai fie in contact cu terenul si se roteste platforam excavatoruli pana cand cupa ajunge deasupra punctului de descarcare, se deschide fundul cupei actionand cablul 5. Dupa golirea cupei se roteste platforam in sens invers , aducandu-se paltforam in pozitia initiala de sapare. Prin coborarea brusaca a bratului si cupei, fundul cupei 4 se inchide datorita greutatii proprii si se inchide ciclul de sapare iar ciclul se reia.

Pt exploatarea ratioanal a excavatoruli e necesar ca inainte de inceperea lucrarilor ca sa se traseze si sa se materializeze pe teren axele pt cursele excavatorului si sa se amenajeze drumurile provizorii necesare pt transportul materialuli sapat.In cazul cand inalt front de lucru e mai mare decat cea neces pt umplerea cupei la o cursa si daca pam prezinta tendinta de surpare sau prabusire in cazul saparii de jos se recom ca initial excav sa sape la baza front de lucru pt a determ prab acestuia.si a usura oper ulterioare.

11.Caracterist tehnico-functionale:

1) capacit cupei q se expr in l.In expl se gasesc unele tip de excav care au cupe de schimb de dif capacitati: -cupa de capacit normla, -cupa de capacit marita pt lucrul in teren usoare, -cupa cu capacit redusa pt lucr in teren tari.

2)raza max de sapare Rs=dist in plan oriz de la axul de rot al excav pana la varf dintilor cupei, cand bratul exac se exprima in afara in poz max.3)inalt max de sapare Hs =dist in plan vert de la baza excav pana la dintii cupei, cand bratul excav e ridic in poz max.4) raza max de descarcare Rd=dist in plan oriz de la axul de rotatie pana la mijl cupei cand bratul este ridicata in poz max.Caract determ dist max la care se poate situa axul drumului de acces pe mijl de transp Rd<Rs 5)inalt max de descarc Hd= dist pe vert de la baza excav pana la partea inf a fundului cupei cand cupa e deschisa si ridicata in poz max.Descarc se face de la o dist mica 0,5-1m pt a nu genera socuri mari mijl de transp.

Procedee de execut a sapat cu cupa dreapta:1)saparea prin curse longitudinale consecutive: Prin acest procedeu sapar se exec pe intrega lung a front de lucru(debleu) cu incarc pam in mijl de transp amplas lateral.Drum pt   acces mijl de transp se realiz paralel cu direct de deplas a excav, la o dist max eg cu raz de desc. Curs excav situate la acelasi nivel trebuie parcurse in sens invers de la capatul cursei precedente

2)Saparea frontala. Se executa direct pe intreaga latime a front de excav, iar mijl de transp circ la niv platf de lucru a exav, venind pe la spatele acestuia

Se recom si in cazul debleelor scurte avand taluzuri cu panta mare si adanc mica care permit amenaj pe mal a drum de acces pt mijl de transp.Dist intre marg front de lucru si roata mijloc de transp treb sa fie de cel putin1m

3)Sapatura in trepte Se recom atunc cand sapat are adanc mare. Dupa execut unei curse , excav se intoarce incep o noua cursa de sapare la un alt nivel pana cand se realiz sapat pe intreag sect transv. Se poate aplic si lucr simultan cu mai multe excav in front de sapare decalate a.i. excav si mijl de trans sa nu se deranj reciproc

12.Excavatorul cu cupa inversa.

Exca. cu cupa inversa se utilizeaza la executarea traseelor, a gropilor de fundatie avand in general adancimea maiamri de 6-8m. In taote cazurile frontul de lucru se gaseste sub nivelul platformei pe care sta excavatorul. Pt a transf un excavaot cu cupa dreapta actionat prin cablu intr-un excavator cu cupa inversa se inlocuieste sageata, bratul, cupa si se monteaza un stalp suplimentar de sustinere in partea anteriaora a paltformei rotitoare. Acest exc este alcatuit tin uramtaorela parti principale.

1-sageata 2-bratul 3-cupa 4-stalpul suplimentar 5,7-sistem de scripeti

6-tije rigide 8-cablul de ridicare 9-cablul de tractiune 10-roal de ghidaj 11-rola cupei

Modul de lucru al excavatorului cu cupa inversa:Prin strangerea cabluli 8 se salbeste cablul 9 cupa impreuna cu bratul sunt aduse in prelungirea sagetii prin eliberarea treptata a cabluli 8 cupa este coborata in frontul de lucru de unde cu ajutorul cablului 9 este trasa realizand taierea unei brazde care se incarca in cupa. Dupa umplerea cupei aceasta e ridicata prin strangerea cablului 8 pan ala inaltimea necesara descarcarii. Prin eliberarea cabluli 9 si strangerea cabluli 8 cupa este descarcata iar paltforam rotitoare este adusa din nou in pozitia initiala La acest tip de excavator nu exista mecanism de impingerea a cupei in teren si din acest motiv durata cicluli de lucru e mai lunga cu 10-15% decat la excavatorul cu cupa dreapta si are o productivitate mai amre.

Met de exec a sap cu excav cu cupa inversa : -in caz spatiilor largi(sapare transv)

- in caz spatiilor inguste(sapare longitud)

Saparea laterala se efect prin deplas paralela a excav cu planul de lucru.Latimea sapaturii se limiteaza la val max a razei de sapare.Excav se gaseste intr-o poz mai putin stabila pt ca sapat se executa perpend pe o direct a rotii. Saparea longitud se realz prin retragerea excav iar pam se descarca in mijl de transp sau depozite provizoriide pam.In caz execut sapat adanci e necesar sa se asig dist min de 2-4 m intre axul drumuli de acces pt mijl de transp si margin peret de sapat pt a se evita prabusirea acestuia.

13.Draglina: Este utiliz pt execut de sapat sub nivelul platf pe care stationeaza exacv. Descarc mater sapat se poate realiz in rambleu, in depozite proviz sau in mijl de transp.Se utiliz pe scara larga la extragerea produs de balast de sub nivel apei.Ptrunderea cupei in pamant se face numai sub actiunea greut proprii. Din acest motiv draglina poate sa dea rezultate bune numai in terenuri usoare si mi.In cazul teren tari e necesar o sacrificare.Draglina e alcat din :

Excav propriu zis a carui sageata se inloc cu alta 2 a carei lungim este de 1.3-2.5 ori mai mare.Prin aceasta sageata i se asig draglinei o raza de sap mai mare.Parti comp: 1-cupa 3-cablul de ridicare 4-cablu de tragere 5-cablu de manevra a sagetii 6,7-lanturi 8- rola cupei

Modul de lucru cu draglina Din poz ridicata a cupei 1 langa sageata 2, se folos cablul 4 prin care se produce balansul ei.Urmeaza slabirea cablul 3 , prin care cupa este aruncata , dintii cupei patrund in sol dator greutatii ei.Mentinand cablul 3 slabit, se trage cupa cu ajutor cabl 4, astfel realiz saparea si incarca cupei.Duap umplerera cupei se efect ridicarea acesteia si parte sup a sagetii cu ajut cablului 3 .Concomotent cu ridicarea , draglina se roteste aducand cupa deasupora locului de descarcare.Pt ca in timpul de ridicare sa nu se produca rasturanarea, cablul 4 se mentine franat iar aceasta prin intermed cablului de echilibrare 8 , mentine partea din fata a cupei ridicata.Cupa se goleste atunci cand se slabeste cablul 4 si ca urmare cablul 8 inceteaza sa mai sustina partea din fata a cupei.Deoarece lantul 6 se prinde de peretele lateral al cupei in spatele centrului ei de greutate cupa sub greutate prporie se roteste inainte si se descarca.Dupa golire,draglina se roteste spre centrul de oper iar ciclul se reia.Capacit cupei0.35-2.5 m².Cupa e deschisa la partea superioara si in fata.Muchea peretului frontal si uneori si muchiile peretiilor laterali sunt prevaz cu dinti care au varfuri din otel dur care se pot schimbaTaluzul I II are o panta variata care depinde de greut cupei, de rezist la sapare .Pe mas ce adanc cupei creste cupa va ocupa o poz cat mai apropiata de oriz si cand ajunge in poz ad de sap Hs nu se mai poate afunda

14.Procedee de sapare cu draglina -Prin sapare laterala -se efect prin deplas draglinei paralel cu axa sapat.Acest procedeu se aplica at cand mat sapat se descarca in depozite laterele.Prin acest procedeu rezulta o latime a sapaturii <raza de sapare Rs, iar adancimea de sapare e limit la Hs

-Prin saapre frontala - se realiz pri retrag longitudinala a draglinei pe axa sapaturii si descarcarea mater pe un singur mal sau amandoua.Latimea sapat poate asig pana la 2Rs iar adanc sapat pana la Hs.Avantaj:-posibilit de a realiza sapat cu taluz abrupte care nu se pot realza prin met saparii laterale datorita peric alunecarii taluz.