Referat la materia geologie al elevului Hagiescu Andrei

Era Paleozoica, este una dintre cele patru mari diviziuni ale scarii geologice, ea fiind precedata de Precambrian si succedata de Mezozoic. Perioadele pe care le include sunt Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer si Permian. Asa cum se poate observa si din tabelul de mai jos ce o încadreaza în contextul evolutiei vietii, aceasta era a început acum 570 de milioane de ani si s-a terminat acum aproximativ 245 de milioane de ani. Evolutia vietii de la formele primitive, multicelulare din mari pâna la formele complexe de pe uscat poate fi urmarita studiind fosilele ramase în straturile de roci din era Paleozoica.

Perioada Cambriana, include un interval de 60 de milioane de ani. Aceasta a fost denumita astfel în 1835 de geologul englez Adam Sedgwick dupa numele roman al rocilor sedimentare din Ţara Galilor.

Pâna la începutul erei paleozoice, procentul crescând de oxigen din atmosfera si oceane a facut posibil& 21321q164v #259; existenta unor noi forme de viata în mediul marin. Acum, pentru prima data în istoria pamântului organismele au evoluat suficient de mult încât au putut obtine energie pe baza respiratiei.

Primele astfel de organisme au fost nevertebrate mari si complexe. Cu schelet chitinos si învelisuri dure, aceste vietuitoare au avut sanse cu mult mai bune de conservare decât corpurile moi ale celor din Precambrian.

Cu toate ca viata nu invadase înca uscatul si aerul, marile din acea perioada erau pline de o mare varietate de nevertebrate incluzând spongieri, viermi, mici animale coloniale, hidrozoare, moluste si artropode primitive precum trilobitii si un mic numar de echinoderme. Singura planta marina existenta în acea perioada era alga marina.

Unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai acestei perioade, Trilobitul, este de fapt o specie de artropode. Acestia aveau o lungime variind între câtiva milimetri si pâna la 65 de cm însa în general aveau în jur de 3-7 cm. Numele lor era dat de aranjarea exoscheletului, acesta fiind format din trei lobi. Acest exoschelet este cel care s-a pastrat în majoritatea cazurilor, el fiind constituit din carbonat de calciu si acoperind tot spatele animalului.

Trilobitii aveau o pereche de ochi compusi. La unele specii acestia aveau lentile dense care ar fi putut servi la detectia miscarii. La alte specii ochii aveau functii mai putin complexe fiind însa capabili sa formeze imagini si sa detecteze distante.

Mediul de viata al Trilobitilor era zona de lânga marginea marilor continentale care acopereau zone ce acum apartin uscatului. Majoritatea trilobitlor nu se miscau însa existau de asemenea si specii dotate cu înotatoare. Cele care posedau ochi foarte mari si un câmp vizual larg, precum Carolinitii, populau zonele de la suprafata apei si se pare ca aveau înotatoare. Altele, cu ochi redusi sau inexistenti preferau apele întunecate. Multi trilobiti se scufundau la mari adâncimi pentru a se proteja sau pentru a-si cauta mâncare.

Trilobitii aveau o mare varietate de moduri de hranire. Multi aveau un fel de pâlnii cu care absorbeau sedimentele si din care separau materia organica. Altii erau pradatori. Majoritatea puteau lua o pozitie de aparare în care îsi expuneau numai scheletul.

Scheletele fosilizate ale trilobitilor sunt de un mare ajutor savantilor deoarece pun la dispozitie adevarate scari de tip pentru acele vremuri. Deoarece acestia s-au dezvoltat repede si s-au distribuit în numeroase zone, comparând fosilele de trilobiti si stratele de roci din diferite regiuni se poate indica vechimea relativa a unor minerale.

Perioada Ordoviciana este încadrata între 510-439 de milioane de ani în urma. Ea a fost denumita astfel dupa numele unui vechi trib galez, loc în care a fost studiata pentru prima oara.

Climatul acestei perioade a fost cald si mai umed decât cel din zilele noastre în America de Nord si Eurasia, dar mai rece în continentele sudice, polul sud în acele timpuri fiind situat pe undeva prin Algeria. Studiile paleontologice au aratat ca nevertebratele marine erau în continuare forma reprezentativa de viata. Pe uscat putine forme de viata primitiva aparusera - plante si nevertebrate asemanatoare miriapodelor. Marile gazduiau acum primele vertebrate - pesti primitivi cu armuri plate. Tot acum si-au facut aparitia coralii si Graptolitele (un tip de organisme coloniale).

Perioada Devoniana, cea de-a patra diviziune a Paleozoicului s-a desfasurat între acum 408.5 si 362.5 milioane de ani si îsi are numele de la localitatea Devon, în Anglia, unde rocile sedimentare ale acestei perioade au fost studiate din 1830.

Principalul eveniment geologic al acestei perioade a fost coliziunea dintre Gondwana si Eurasia respectiv merica de Nord. Fortele rezultate au creat rupturi în stratul sedimentar formând cunoscutele geosinclinale. Astfel a aparut orogeneza Acadiana în America de Nord si cea Caledoniana în Europa.

În America de Nord sub un strat de nisip rosu s-au pastrat din aceasta perioada urmele primilor paduri formate din copaci înalti si ferigi de o statura foarte mica. Oxidul de fier, rosu, care s-a cimentat este o dovada a cllimatului umed si cald ce a dat nastere padurilor luxuriante si recifilor de corali.

În timp ce Africa si America de Sud erau centrate în jurul polului sud, America de Nord si Europa strabateau Ecuatorul. În aceste conditii climatice si odata cu începerea formarii stratului de ozon au aparut primele artropode ce respirau aer - în general paienjeni - pe uscat. În mari, amonoizii (pesti acoperiti cu o "cochilie") erau principala forma de viata. Pestii De vonieni, evoluati din cei cu armura ai perioadei Ordoviciene aveau acuma aripioare si mandibula. O grupa, cea a celor cu aripioare sub forma de lob a dat nastere primelor vertebrate ce respirau aer, ele invadând uscatul la sfârsitul erei Devoniene si au fost avangarda reptilelor din perioada Carbonifera care urmeaza.

Printre principalele plante se numara licopodele, ale caror fosile s-au pastrat, uimind prin diversitatea formelor pe care le-au luat. Trebuie subliniat ca aceste plante se înmulteau prin spori.

Perioada Carbonifera, este cea de-a cincea diviziune a erei Paleozoice, si a durat 71.5 milioane de ani, între 362.5 si 290 de milioane de ani în urma. Numele provine de la "carbune" deoarece din aceasta perioada s-au creat majoritatea zacamintelor de carbune.

Resturile de plante si animale ramase din perioada carbonifera sunt abundente, si de obicei foarte bine conservate. Este observata o mare unitate în caracteristicile plantelor, chiar din specii diferite si la distante foarte mari. Sunt cunoscte din acea perioada peste 2000 de specii, majoritatea care se reproduceau prin spori, în lipsa florilor. Majoritatea lianelor, arbustilor si copacilor (Cordate) erau obisnuitele perioadei, pe lânga ele fiind prezente si un mare numar de ferigi. Animalele din acea perioada nu s-au pastrat în general ca atare pe uscat, însa putem gasi multe asemanari între cele ce vietuiesc în mari si lagune. Atunci au început sa apara primele reptile adevarate, urmasi ai amfibienilor. De asemenea abundau foraminiferele, coralii si crinii. Se gaseau de asemenea si trilobiti si euripteridee. Alte forme raspândite de viata sunt în acea perioada serpii si alte moluste, incluzând cefalopodele si nautilii. Insectele erau si ele frecvente, în particular o forma de fluture.

Perioada Permiana, ultima diviziune a erei paleozoice s-a desfasurat de-a lungul unei perioade de 45 de milioane de ani, începând de acum 290 de milioane de ani si pâna acum 245 de milioane de ani. Aceasta perioada a fost denumita astfel de geologul englez Roderick Impery Murchison dupa localitatea Perm, din estul Rusiei, unde s-au gasit strate de sedimente corelate apoi prin intermediul fosilelor, cu cele din vestul Germaniei. Rocile din aceasta perioada erau bogate în depozite de carbune, petrol si gaze naturale.

Viata nevertebrata marina de la începutul acestei perioade era extrem de bogata, înflorind în marile calde, închise. Spre sfârsitul acestei perioade a fost însa cea mai mare disparitie de specii, ceea ce a dus la sfârsitul unor grupe cum sunt coralii, briozoanii, echinodermele si multe alte nevertebrate.

În opozitie cu declinul constant al amfibienilor, reptilele, ce îsi facusera aparitia pe parcursul perioadei precedente, au cunoscut o evolutie spectaculoasa, aparând acum diferite specii, unele carnivore si altele ierbivore de tipul mamiferelor. Tot în acest timp si-au facut aparitia si precursorii dinozaurilor.

Amfibian din Permian

Biblioagrafie: Enciclopedia în limba engleza "Microsoft Encarta 1998 Encyclopedia"