Pentru geografie va recomandam harta modificata de Kemell.
Subiectul I
1. Solurile balane sunt
prezente in unitatea de relief marcata, pe harta.cu litera:
a) B
b) E
c) F
d) I
2. Bazinul hidrografic
cel mai extins din tara noastra il are raul marcat, pe harta, cu numarul:
a) 15
b) 16
c) 17
d) 19
3. Timisoara este
strabatuta de raul marcat, pe harta, cu numarul:
a) 13
b) 14
c) 18
d) 20
4. Aluminiu se produce in
orasul marcat, pe harta, cu numarul:
a) 1
b) 3
c) 8
d) 12
5. Uscatul reprezinta un
sfert din unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
a) D
b) E
c) F
d) I
6. Strabate doua bazine
carbonifere raul marcat, pe harta cu numarul:
a) 14
b) 16
c) 17
d) 18
7. Sunt amenajate iazuri
in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
a) C
b) D
c) G
d) H
a) 3
b) 7
c) 8
d) 10
9. Defileul Dunarii se
gaseste la extremitatea sudica a unitatii de relief marcate, pe harta, cu
litera:
a) A
b) B
c) E
d) I
10. Orasul Zalau se afla
situat in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
a) D
b) F
c) G
d) J
Subiectul II Precizati:
1. numele oraselor
marcate, pe harta, cu numerele 2, 3,7 si 9;
2- Drobeta Turnu-Severin 3- Barlad 7- Giurgiu
9- Sibiu.
2. numele raurilor
marcate, pe harta, cu numerele 13,14 si 15;
13- Tarnava Mare 14- Arges 15- Prut.
3. trei resurse naturale
exploatate din unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera J.
sare, saruri de potasiu, petrol si gaze
asociate.
Subiectul III Precizat doua deosebiri intre:
a. clima unitatii de
relief marcate cu D si clima unitatii de relief marcate cu F;
1) D- are climat de deal si podis, iar F are
climat de campie si dealuri joase 2) In D patrund influentele climatice
oceanice, iar in F patrund cele continentale (de ariditate).
b. relieful unitatii
marcate cu A si relieful unitatii marcate cu H;
1) Altitudinea maxima in A este de 1446 de m
(Vf. Semenic), iar in H este de 2544 de m (Vf. Moldoveanu) 2) Unitatea marcata
cu A (Muntii Banatului) au un grad ridicat de fragmentare, in timp ce unitatea
marcata cu H (Muntii Fagaras) prezinta masivitate ridicata iar la peste 2000 de
m, relief glaciar.
c. clima unitatii de relief
marcate cu G si clima unitatii de relief marcate cu J.
1) In G se resimt influentele climatice
oceanice, in timp ce in J se resimt influentele continentale (de ariditate),
iar in nord cele scandinavo-baltice. 2) In G (Dealurile de Vest la nord de Muntii
Zarand) bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei (J) bate
iarna Crivatul.
Nota 1: Pentru punctele a. si c. deosebirile se pot referi la oricare dintre
urmatoarele elemente de clima: temperaturi medii anuale, precipitatii medii
anuale, vanturi, influenta climatica, etaj climatic. Pentru punctul b.
deosebirile se pot referi la oricare dintre urmatoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini,
fragmentare, tipuri de relief. Nota
2: Punctajul complet va fi acordat numai daca cele doua unitati
de relief (de la punctele a., b. si c.) vor fi tratate comparativ si nu
separat.
Subiectul IV a. Scrieti, pe foaia de examen, pentru unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera E:
a. doua caracteristici
ale reliefului;
Este format din interfluvii netede, extinse,
acoperite cu loess, numite "campuri". Pe suprafata loessului, prin
tasare, s-au format microdepresiuni numite crovuri.
b. o influenta climatica;
influenta climatica de ariditate.
c. doua caracteristici
ale retelei hidrografice;
Raurile au regim de scurgere variabil, impus
de regimul precipitatiilor, debitul scazand foarte mult in perioadele de timp
secetoase. Datorita verilor secetoase si calde se formeaza lacuri sarate, unele
folosite in scop balnear.
d. doua resurse de
subsol;
petrol si gaze asociate, pietrisuri si
nisipuri de balastiera.
e. trei orase cu peste
50.000 locuitori.
Slobozia, Calarasi, Braila.
b. Scrieti, pe foaia de examen, pentru unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera B:
a. trei caracteristici
ale reliefului;
Relief usor ondulat, cu altitudini in general
sub 200 de m si o cuvertura de loess cuaternar ce acopera calcare si gresii
sarmatice.
b. un etaj sau un tip
climatic;
climat de campie si dealuri joase.
c. doua tipuri de lacuri,
dupa originea cuvetei lacustre si doua exemple da lacuri de tipurile
respective;
lagune (Siutghiol); limanuri maritime
(Techirghiol, Mangalia); limanuri fluviatile (Oltina).
d. doua zone de
vegetatie;
zona stepei si silvostepei.
e. un tip sau o clasa de
soluri;
clasa molisoluri
f. un oras cu peste
100.000 locuitori.
Constanta
Subiectul V
a. Precizati doua tipuri
genetice de relief din Muntii Apuseni care demonstreaza influenta structurii
petrografice asupra acestora.
Relief carstic in masive calcaroase
reprezentat prin forme de endocarst (pesteri, avenuri) si exocarst ( chei,
doline, sohodoluri, in Muntii Bihor, Trascau, Padurea Craiului. Relief vulcanic
derivat in Muntii Metaliferi reprezentat prin coloane de bazalt (Detunata)
b. Precizati doua exemple
de diferentieri climatice intre unitatile de relief din vestul si estul
Romaniei.
In vestul tarii patrund influentele climatice
oceanice, iar in estul tarii cele continentale (de ariditate). Cantitatea medie
anuala de precipitatii scade de la vest la est, de la 600-700 de mm in Campia
de Vest la sub 500 de mm in Delta Dunarii si pe litoral. Amplitudinile termice
anuale cresc de la vest spre est.
c. Prezentati doua tipuri
de sate dupa marimea demografica; precizati cate un exemplu de unitate de
relief in care este specific fiecare tip.
-sate mici (sub 500 de locuitori) in Muntii
Carpati si in Delta Dunarii; -sate mari (1500-4000 de locuitori) si foarte mari
(peste 4000 de loc) in Campia Romana.
d. Explicati distributia
neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe teritoriul Romaniei;
precizati doua exemple de unitati de relief care reflecta aceasta situatie.
Centrele de prelucrare primara (Busteni,
cherestea) sunt concentrate in principalele domenii forestiere ale tarii
(Carpati, Subcarpati) cu cea mai mare frecventa in Carpatii Orientali, iar
centrele de prelucrare superioara (combinate, fabrici de mobila) sunt amplasate
in mari orase consumatoare si in porturi.
Subiectul VI Analizati diagrama in coloane care prezinta debitele medii lunare ale unui
rau. Precizati: 
a. valoarea maxima
aproximativa a debitului precum si luna in care se inregistreaza;
325 mc/s in mai
b. diferenta, cu
aproximatie, dintre valoarea debitului mediu in luna iulie si valoarea
debitului mediu in luna august;
200-90 = 110 mc/s
c. valoarea minima
aproximativa a debitului, precum si luna in care se inregistreaza;
160 mc/s in octombrie
d. anotimpul cu cele mai
mici debite, precum si cauza acestei situatii;
toamna, seceta de toamna
e. o cauza a cresterii
debitelor medii in lunile de primavara;
topirea zapezii
f. in cate luni debitul
mediu are valori sub 150 m3/s.
7 luni
|
