AMENAJAREA SI PROMOVAREA SATULUI TURISTIC SALISTEA

AMENAJAREA sI PROMOVAREA SATULUI TURISTIC SĂLIsTEA

Amenajarea teritoriului presupune parcurgerea mai multor etape. Prima etapa este etapa de selectie, care este urmata de cea de delimitare si de organizare a spatiului. Multi specialisti considera ca etapele de selectie si de delimitare sunt etape pregatitoare, iar esenta procesului de amenajare este data de etapa de organizare a spatiului.

4.1. Selectia teritoriului

Etapa de selectie a teritoriului presupune argumentarea oportunitatii amenajarii zonei.

Am ales satul Salistea pentru a fi amenajat deoarece este situat într-un cadru natural atractiv, cu numeroase atractii naturale, dar si antropice.

Tipul amenajarii: Se doreste a se realiza o amenajare de tip rural, în zona montana.

Suprafata ce urmeaza a fi amenajata este de 40 ha, din care terenul intravilan detine aproximativ 12 ha.

Selectarea zonei s-a realizat tinând cont de mai multe criterii: conditiile naturale, bogatia cultural-istorica, conditiile socio-economice, infrastructura, echipamentul general de cultura si odihna, legislatia si reglementarile în vigoare. Majoritatea acestor elemente au fost prezentate pe larg în capitolul 3. În acest capitol vor fi prezentate echipamentele de cultura si odihna si legislatia în vigoare.

Echipamentele turistice ce apartin satului

În satele turistice cazarea turistilor se poate asigura în gospodariile localnicilor sau în spatii special amenajate. Astfel, sunt indicate mai multe tipuri de spatii⁄echipamente de cazare:

camere mobilate în locuintele satenilor, acestia locuind în aceeasi casa;

casa de vacanta, alta decât cea locuita de gospodar, construita sau eliberata în sezonul turistic;

spatiu pentru amenajarea unui loc de campare, pentru instalarea cortului sau a unei rulote, în curte sau în gradina, proprietarul locuind în apropriere pentru a asigura securitatea turistului;

spatii secundare în gospodaria taraneasca (fânarie);

spatii cu destinatie speciala pentru turisti, vile, cabane, minihoteluri, construite de grupuri de localnici sau de asociatia turistica satesca.

Toate aceste spatii vor trebui sa asigure un minim de confort, realizat cu mijloace locale, sa fie mobilate corespunzator normelor de clasificare elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Ordinul nr. 510⁄06.08.2002 ce vizeaza criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice rurale.

În satul Salistea, numarul caselor ce apartin satenilor este de 117, iar numarul pensiunilor turistice este de 5. În cadrul gospodariilor, exista si un numar semnificativ de case de vacanta. Aceste case de vacanta au fost construite de diverse persoane din Râmnicu Vâlcea, care au dispus de fondurile necesare pentru achizitionarea terenului si realizarea constructiilor. Toate aceste case de vacanta sunt bine realizate, încadrându-se în teritoriu. Posesorii caselor de vacanta ar putea fi convinsi sa închirieze în sistem time-sharing locuintele pe care le detin si astfel s-ar obtine mult mai mult spatiu de cazare pentru turisti. Am ales acest sistem pentru ca este mai sigur pentru proprietari si pentru ca astfel bunul în care au investit este mai în siguranta. De asemenea, mai exista si o tabara de copii, Tabara de copii Bradisor.

În ceea ce priveste cele 5 pensiuni turistice ( 4 pensiuni turistice de 2 margarete si 1 pensiune turistica de 3 margarete), problema lor este complet diferita. Aceste statiuni înca nu sunt înscrise în ANTREC (Reprezentantul ANTREC Vâlcea este doamna Simona Veteleanu). În acest scop, se vor face demersuri, astfel încât pensiunile sa fie introduse în centrala de rezervari de la Bucuresti si sa existe informatii disponibile atât în catalogul ANTREC cât si pe pagina de web a asociatiei mentionate, accesând pagina dedicata judetului Vâlcea. Conditiile oferite, cât si alte informatii utile se prezinta în catalogul ANTREC prin intermediul pictogramelor, însotite de poza pensiunii. În anexa nr. 9 sunt prezentate semnificatiile pictogramelor, ca mai apoi sa se exemplifice pe cazul pensiunilor din Saliste.

În satul Salistea, elementele de odihna si cultura sunt prezentate în tabelul nr.4.1.:

Tabel 4.1 Elementele de odihna si cultura situate în satul Salistea

De asemenea, mai exista în satul Malaia, Vila "Maria-Margareta"(3*), cu 6 locuri cazare si pensiunea turistica "La Monica" (2 margarete), cu 6 locuri cazare. În satul Ciunget exista pensiunea turistica "Ciobanelu"(2 margarete), cu 12 locuri cazare si pensiunea turistica Baciu(2 margarete), cu 14 locuri cazare.

4.2. Determinarea gradului de atractivitate si a capacitatii optime de primire

Procesul de evaluare a atractiilor se finalizeaza cu determinarea gradului de atractivitate. Exista mai multe tehnici, printre care enumeram: calculul indicelui de atractivitate, metoda compararii cu un produs etalon, metoda "arborilor de pertinenta". Toate aceste tehnici au în comun subiectivismul.

Determinarea gradului de atractivitate a zonei, calculul indicelui de atractivitate

Gradul de atractivitate se va determina cu ajutorul indicelui de atractivitate.

I=∑qi*ci

Indicele de atractivitate de 3,80 este cuprins între [1-5], si depaseste jumatatea intervalului, de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare în conditii optime. Resursele naturale detin ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre aceasta zona.

În încheiere se va prezenta situatia spatiilor de cazare aflate în proprietatea locuitorilor satului. În general oamenii de aici îsi construiesc case mai mari, cu un numar de camere peste nevoile personale în scopul de a le închiria, acest lucru fiind valabil mai ales pentru familiile tinere. Numarul de camere disponibile este în general de 3-4 camere cu 1-2 paturi. Sunt oferite conditii medii, adica baie cu dus, WC, uneori chiar latrina, în curte cu cismea, dar acest lucru este din ce în ce mai putin prezent. De asemenea, oamenii au televizor, radio, unii detin si masina de spalat, iar în majoritatea cazurilor încalzirea se face cu lemne. Totusi, consider ca, nu peste mult timp, aceste conditii se vor îmbunatati si destul de multi vor apela la sistemul de încalzire prin centrale termice. Pentru cei mai în vârsta, apare oportunitatea construirii unei locuinte secundare, în care gazdele se retrag atunci când au turisti în gazda. Majoritatea locuitorilor satului Salistea marturisesc faptul ca sunt necesare mici modificari în gospodariile lor pentru a putea fi introduse în circuitul turistic si ca nu detin în totalitate fondurile necesare, dar ca ar fi de acord sa cedeze o cota de profit unei societati sau asociatii, care sa foloseasca fondurile pentru dezvolatrea turismului în zona si care sa investeasca banii necesari pentru modificarile cerute. De asemenea, locuitorii sunt dispusi sa urmeze cursuri de pregatire în domeniu pentru a învata cum sa multumeasca turistii veniti în gazda si care sunt modalitatile standard de prestare a serviciilor corespunzatoare.

Determinarea capacitatii optime de primire

Numarul maxim de turisti care pot fi gazduiti simultan într-o zona turistica, astfel încât zona sa nu fie aglomerata si sa se pastreze echilibrul natural al zonei, se poate calcula cu urmatoarea formula:

Q= (S*k)/N,

unde N = norma de suprafata ce se stabileste luând în considerare 3 conditii: pragul de toleranta, pragul de confort si pragul fizic.

k = coeficient de corectie;

S = suprafata zonei;

În acest scop se va construi urmatorul tabel:

Suprafata de amenajat în afara satului este de 7,75 ha. La aceasta se mai adauga si suprafata propriu-zisa ocupata de gospodarii, care trebuie si ea amenajata si care este de aproximativ 12 ha. Restul de 20 ha va fi padure neamenajata, dar utilizata pentru practicarea drumetiilor si de asemenea vor fi fânete pentru obtinerea fânului necesar furajarii animalelor de la microferma.

Capacitatea optima de primire este de 2390 de turisti potentiali ce vin în zona. Atunci când am prezentat echipamentele de odihna si cultura am zis ca sunt în sat 298 locuri de cazare. Acest numar a fost dat de locurile de cazare din tabara de copii, din care doar 60 sunt permanente si care au si un regim mai special si de locurile de cazare din pensiunile turistice rurale. Locurile de cazare din tabara nu vor fi luate în calcul. Capacitatea existenta, exprimata în numar de locuri este determinata de cele 48 locuri de cazare în pensiuni turistice.

Din capacitate optima de primire de 2390 se scad locurile de cazare existente, dupa cum urmeaza:

2390-48= 2342

Ar rezulta ca 2342 locuri ar mai trebui construite. Dar atunci când se doreste amenajarea unei localitati, trebuie sa se tina seama si de faptul ca vor veni si persoane care vor sta la rude, prieteni, vor veni cu cortul si care nu vor fi înregistrati. Un aspect deloc de neglijat este faptul ca populatia totala a satului este de 330 persoane, iar circulatia unui numar de 2390 turisti ar avea efecte negative asupra locuitorilor satului, ducând la sufocarea acestora, precum si la cresterea gradului de poluare, la modificarea echilibrului ecologic. De aceea am considerat ca se vor construi doar 36 de locuri sezoniere si 25 locuri permanente, determinând marimea capacitatii de primire de 73 locuri de cazare în perioada rece si de 109 locuri de cazare în perioada de vara.

4.3. Piata potentiala

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Râmnicu Vâlcea, Pitesti, Sibiu,etc. precum si de turistii români si straini ce vor veni aici prin programe turistice concepute si organizate de diferite agentii de turism pe cont propriu.

Extrapolarea tendintei cererii turistice

Stiind ca populatia României în anul 2003 a fost de 21.794.793 , iar numarul turistilor români în pensiunile turistice a fost de 89.446, rezulta de aici ca ponderea celor care apeleaza la serviici de cazare în pensiuni turistice rurale este de 0,41%. Extrapolam aceasta pondere si la nivelul oraselor Râmnicu Vâlcea, Sibiu si Pitesti. Dar de asemenea, trebuie sa tinem cont si de tendinta turistilor de a se caza în pensiuni rurale, tendinta care este în crestere si care este determinata de nevoia celor din mediile urbane de ase relaxa într-un cadru atractiv, nepoluat si unde sa poata consuma produse proaspete si naturale. De aceea, consideram ca ponderea turistilor care vor apela la pensiuni rurale, va creste în anul 2005 aproximativ la valoarea de 1,2%.

Modelul gravitational

Principalele centre emitente sunt:

v     Râmnicu Vâlcea

Populatia orasului în anul 2003 a fost de 111.669 locuitori. Aplicam ponderea de 1,2% acestui numar si rezulta un numar de 1340 de locuitori ai orasului, care apeleaza la servicii de cazare în pensiuni rurale. Însa exista multi oameni care nu practica un turism organizat, nefiind înregistrati în statisticile legate de circulatia turistica. De aici rezulta ca cca 1210 persoane practica un turism rural organizat. Din acestia consider ca numai 1050 persoane vor practica un turism organizat, având ca destinatie fie localitatea Salistea, fie Horezu. În cazul satului Salistea consider doar locurile de cazare din pensiunile rurale, fara a include si pe cele din tabara, care au un regim mai special.

C_A  L_A D²_TB

= *

C_B L_B D²_TA

C_A + C_B = 1

C_A - cererea pentru localitatea A;

C_B - cererea pentru localitatea B;

L_A - numarul locurilor ( camerelor ) de cazare din localitatatea A;

L_B - numarul locurilor ( camerelor ) de cazare din localitatea B;

D_TA - distanta dintre localitatea T si localitatatea A;

D_TB - distanta dintre localitatea T si localitatea B;

Capacitatea de cazare din localitatile de receptie este:

Horezu-82 locuri de cazare;

Voi considera ca în Salistea vor exista 109 de locuri, din care 36 sunt sezoniere. Pentru a aplica formula, voi calcula un numar mediu, care va fi de 88 locuri. Distanta de la Râmnicu Vâlcea la Horezu este de 50 km, iar de la Râmnicu Vâlcea la Salistea de 45 km. Aplicând formula, rezulta ca doar 57% din cei 1050 de locuitori se îndreapta spre Salistea, ceea ce înseamna un numar de 599 persoane, iar spre Horezu, 451 persoane.

v     Sibiu

Populatia orasului în anul 2003 a fost de 156.261 locuitori. Aplicam ponderea de 1,2% acestui numar si rezulta un numar de 1875 de locuitori ai orasului, care apeleaza la servicii de cazare în pensiuni rurale. Însa exista multi oameni care nu practica un turism organizat, nefiind înregistrati în statisticile legate de circulatia turistica. De aici rezulta ca cca 1750 persoane practica un turism rural organizat. Din acestia consider ca numai 1630 persoane vor practica un turism organizat, având ca destinatie fie localitatea Salistea, fie Sibiel. În cazul satului Salistea consider doar locurile de cazare din pensiunile rurale, fara a include si pe cele din tabara, care au un regim mai special.

C_A  L_A D²_TB

= *

C_B L_B D²_TA

C_A + C_B = 1

Capacitatea de cazare din localitatile de receptie este:

Sibiel -120 locuri de cazare;

Voi considera ca în Salistea vor exista 109 de locuri, din care 36 sunt sezoniere. Pentru a aplica formula, voi calcula un numar mediu, care va fi de 88 locuri. Distanta de la Sibiu la Salistea este de 120 km, iar de la Sibiu la Sibiel de 25 km. Aplicând formula, rezulta ca doar 3% din cei 1630 de locuitori se îndreapta spre Salistea, ceea ce înseamna un numar de 49 persoane, iar spre Sibiel, 1581 persoane. Desi din modelul gravidational a rezultat acest procent de 3%, eu consider ca frumusetea zonei Sibielului nu se compara cu cea a Lotrului. Consider ca din cei 1630 de turisti din Sibiu, circa 25 % vor alege Salistea în locul Sibielului, acest lucru se va realiza daca satul Salistea va fi promovat ca destinatie turistica. Astfel, va rezulta un numar de 407 turisti.

v     Pitesti

Populatia orasului în anul 2003 a fost de 174.668 locuitori. Aplicam ponderea de 1,2% acestui numar si rezulta un numar de 2096 de locuitori ai orasului, care apeleaza la servicii de cazare în pensiuni rurale. Însa exista multi oameni care nu practica un turism organizat, nefiind înregistrati în statisticile legate de circulatia turistica. De aici rezulta ca cca 1930 persoane practica un turism rural organizat. Din acestia consider ca numai 1840 persoane vor practica un turism organizat, având ca destinatie fie localitatea Salistea, fie Sibiel. În cazul satului Salistea consider doar locurile de cazare din pensiunile rurale, fara a include si pe cele din tabara, care au un regim mai special.

C_A  L_A D²_TB

= *

C_B L_B D²_TA

C_A + C_B = 1

Capacitatea de cazare din localitatile de receptie este:

Rucar- 205 locuri de cazare.

Voi considera ca în Salistea vor exista 109 de locuri, din care 36 sunt sezoniere. Pentru a aplica formula, voi calcula un numar mediu, care va fi de 88 locuri. Distanta de la Pitesti la Salistea este de 105 km, iar de la Pitesti la Rucar de 85 km. Aplicând formula, rezulta ca doar 23% din cei 1840 de locuitori se îndreapta spre Salistea, ceea ce înseamna un numar de 423 persoane, iar spre Rucar, 1417 persoane.

Total turisti potentiali în satul Salistea =turisti RM.VL.+ turisti Sibiu+ turisti Pitesti+ turisti alte centre de emisie = 599+407+423+ 500= 1929 persoane.

CUC= (persoane cazate* durata medie a sejurului)/(numar de locuri * perioada de functionare)*100.

Voi alege CUC de 20%, deoarece în anul 2003 CUC în pensiunile turistice la nivelul judetului Vâlcea a fost de 18,2% si se stie ca numarul sosirilor si a înnoptarilor înregistreaza o tendinta de crestere. În anul 2003 numarul înnoptarilor în pensiuni turistice în jud VL a fost de 2429, iar numarul de turisti a fost de 1156, de unde a rezultat o durata medie a sederii de 2,1 zile. Dar tinând cont de faptul ca turismul rural este în continua dezvoltare si se iau masuri de îmbunatatire a conditiilor de sedere a turistilor, voi considera durata medie a sederii de 3,2 zile.

Deci, înlocuind CUC cu valoarea de 20% în formula, perioada de functionare cu 360 zile, durata medie a sejurului cu 3,2 zile, numarul turistilor potentiali de 1929, rezulta un numar de locuri de 86, ceea ce se apropie de capacitatea de cazare, care se doreste în satul Salistea. De asemenea, si proprietarii pensiunilor au declarat ca au avut fiecare în medie cam 200 turisti în anul 2003.

Din analiza CUC cred ca cele 73 de locuri cazare din perioada de iarna si cele 109 locuri de cazare din perioada de vara, ce vor exista în sat dupa amenajare vor fi suficiente pentru cazarea turistilor care vor sa vada frumusetile zonei si sa se relaxeze.

Între categoriile de beneficiari, un rol deosebit de important îl ocupa copiii. Înteresul parintilor, mai ales din orase pentru fortificarea copiilor în conditiile de aer curat si de alimentatie proteica superioara. Proveniti din medii industrializate, majoritatea copiilor nu au luat contact cu animalele domestice, cu mediul agricol montan, în general. Copiii sunt dornici de a se afla în preajma animalelor, mai ales a celor mici- mânji, catei, purcelusi, pui, etc.si vad în acestea, o "jucarie vie". Din acesta dorinta, se va naste o presiune asupra parintilor pentru a-i determina sa opteze spre vacanta în mediul rural.

Urmatorul inters pentru munte este manifestat de persoanele mai în vârsta, care reprezinta o clientela foarte importanta, deoarece urmaresc mentinerea conditiei fizice proprii.

Sub presiunea celor doi poli de vârsta, copiii si vârstnicii, este de asteptat ca în multe cazuri adultii sa "cedeze", abordând varianta concediului de odihna în solutia agroturismului montan.

Vârstnicii sunt interesati si în practicarea sporturilor de iarna, tendinta în crestere fiind pentru schi fond.

4.4. Propuneri de amenajare si dezvoltare

Amenajarea teritoriului presupune luarea în calcul atât a elementelor functionale (cai de acces, hoteluri, restaurante, servicii de agrement, etc), cât si a celor recreationale.

a)      În cadrul elementelor functionale se vor avea în vedere urmatoarele elemente:

- îmbunatatirea infrastructurii, aici incluzându-se atât caile de acces în sat (Pe sectorul de drum Coada Vidrutei-Obârsia Lotrului-Curmatura Groapa Seaca-Petrosani, drumul este de macadam si este închis sau are restrictii pe timp de iarna. Drumul 67C, pe sectorul dintre Rânca-Urdele-Obârsia Lotrului, este neasfaltat putând fi practicat doar vara, de soferi experimentati si cu masini de teren.. Mai exista un drum, care este mai putin practicabil datorita starii lui, care face legatura între Polovragi si Ciunget. Sunt în derulare proiecte pentru îmbunatatirea starii drumurilor. Astfel, se doreste: consolidarea si asigurarea circulatiei pe DN 7A km 17-23 la Malaia, consolidarea si amenajarea DN 7A km 63-68 Vidra-Obârsia Lotrului, consolidarea si amenajarea pe DN 67C km 61-67 la Obârsia Lotrului, consolidarea si asigurarea stabilitatii versantilor pe DN7 km 198-199, Caciulata-Brezoi), cât si cele din interiorul satului (va fi amenajat un drum de acces la minigradina zoo, va fi îmbunatatita starea drumului care duce la pastravarie, precum si a drumului care va duce spre pârtia de schi fond, vor fi construite mai multe poduri peste Lotru, iar în cadrul campingului care va fi amenajat se va realiza infrastructura (cai de acces, canalizare, grupuri sanitare, alimentare cu apa, etc.)). De asemenea, se va realiza alimentarea cu gaze a locuintelor.

- Micropastravaria

Micropastravaria va fi amplasata pe locul fostei pastravarii, care apartinea Asociatiei Vânatorilor. Aceasta pastravarie utiliza apa singurului pârâu, care în perioada verii nu seaca niciodata, pârâul Sasa si nu era amenajata în scop turistic.

Micropastravaria este formata dintr-o mica constructie simpla, preferabila din lemn, asezata partial pe piloni sau imediat pe marginea unui iaz, destinat întretinerii pastravilor în serii scurte, de obicei echivalent consumului saptamânal, cu oxigenarea apei prin caderea înalta cu debit constant. La intrare se amplaseaza un chiosc dotat cu unelte si nada pentru pescuit. Vizitatorii achita o taxa de pescuit si vor recolta singuri pastravii din lac,urmând a fi consumati pe loc, prepararea efectuându-se la micul bufet, ce are aproximativ 20 locuri si care ofera garnituri, câteva bauturi adecvate si servicii necesare. Aprovizionarea cu pastrav, la greutatea de circa 300g, se realizeaza de la pastravaria de pe lacul Bradisor, care deserveste mai multe micropastravarii si reteaua turistica si comerciala din zona. Pretul pentru un kilogram de pastrav este de 120.000 lei. În cazul micropastravariei, nu este necesara hranirea pastravilor din lac, deoarece aprovizionarea se realizeaza saptamânal, cu cantitatea apreciata dupa consumul mediu zilnic si dupa intensitatea miscarii turistice în perioada data a sezonului.

- Motel-pensiune

În centru satului, în apropierea magazinului, proprietarul pensiunii "În Zavoi" va construi un motel-pensiune, terenul fiind cumparat de la un localnic care s-a mutat din sat. De asemenea, acesta poseda câteva animale si astfel se va putea realiza valorificarea produselor agricole în restaurantul din motel. Motelul va rezolva problema servirii meselor principale de catre turistii cazati în celelalte pensiuni rurale si în camping. Amplasat cât mai epicentral fata de gospodariile cuprinse în sistemul agroturistic (o distanta de aproximativ 1km neconsiderându-se ca fiind mare, deoarece si mersul pe jos face parte din programul de odihna activa a turistilor), acest tip de motel nu este necesar sa aiba dimensiuni mari si astfel va avea 25 de locuri. În cadrul motelului-pensiune apare necesitatea functionarii unei cantine restaurant, prin intermediul careia sa fie asigurata servirea meselor pentru turistii cazati în motel si, în acelasi timp, pentru cei cazati în pensiuni rurale si în camping. Restaurantul, clasificat si el la 2 stele, va avea o capacitate de aproximativ 100 de locuri. Pentru turistii cazati în catunul Bradisor se vor introduce microbuze, iar pentru cei care doresc mijloace de transport traditionale se vor pune la dispozitie carute (vara) si sanii trase de cai (iarna), care îi vor transporta în centrul satului Salistea.

Motelul va putea juca rol si de punct turistic local, acesta organizând si excursii în grup, seri distractive, plimbari cu atelaje hipo, prin cointeresarea si a altor crescatori de animale, precum si asigurarea de ghizi, dintre localnicii atestati.

- Tot în vecinatatea motelului-pensiune se va deschide o discoteca si o cofetarie, cofetaria va fi la etaj, iar discoteca la parter.

- La pensiunea rurala "În Zavoi" se va construi un bazin de înnot de dimensiuni mici si un teren de minifotbal, precum si constructiile aferente: dusuri, grupuri sanitare si vestiare.Tot în acesta zona, la câteva sute de metri de aceasta pensiune, ferma de animale a aceluiasi proprietar se va organiza în scop turistic.

- Microferma

Considerata ca gospodarie anexa a pensiunii "În Zavoi", microferma va fi profilata pe cresterea în sistem gospodaresc a unui numar de 6 vaci cu lapte, 2 animale tineret bovin grupa 0-6 luni, 2 animale tineret bovin pentru îngrasat sau prasila, doi cai, 15-20 ovine, 3-4 porcine, 30-50 pasari. În dotare vor mai intra terenul necesar pentru pasune si fâneata, elemente de mica mecanizare (cositoare, întorcator, motocultor, masina de muls electrica, etc).

Grajdul va ocupa o suprafata de aproximativ 108 mp, iar anexele gospodariei (bucataria furajera, camara furajera, atelier mestesugaresc) vor ocupa o suprafata de 45 mp . Suprafata padocurilor va fi de aproximativ 300mp. Microferma se va constitui în sursa proprie de aprovizionare pentru pensiune cu produse agroalimentare proaspete. Planul amenajarii microfermei va fi prezentata în anexa nr. 10.

Grajdul. Constructia se compune dintr-un corp de cladire unic cu doua compartimente la parter: compartimentul pentru animale mari (bovine, cai) si compartimentul pentru animale mici (ovine, porcine, pasari) si etajul format din podul cu fân.

Pentru compartimentul animalelor mari se prevede un sistem de organizare "cap la cap" (vezi fig. 4.1.). În acest caz aleea de furajare se plaseaza la mijloc, iar între cele doua rigole de scurgere si peretii interiori se lasa un spatiu de minim 0,5 m pentru accesul omului si scoaterea animalelor. Ieslea va avea o înaltime mica si se va utiliza sistemul de legare scurta a animalelor, care în pozitie culcata vor avea capul si o parte a gâtului suspendate usor, la nivelul ieslei.

Peretii sunt tencuiti, inclusiv plafonul, varuiti în alb; exista instalatie electrica, de apa curenta, cu un robinet de serviciu si canale pentru colectarea si evacuarea dejectiilor lichide.

standurile

Pentru odihna animalelor se recomanda patul scurt, de 1,60-1,80 m lungime, din dulapi de scândura de 6-8 cm, geluiti si îmbinati cu falt, pentru evitarea înfiltrarii lichidelor, cu o usoara înclinare spre rigola de scurgere. În grajd animalele vor fi amplasate, de la stânga la dreapta, astfel: 1 tineret bovin pentru prasila, 2 vaci, 2 tineret bovin 0-6 luni, 1 cal, iar pe celalalt rând, tot de la stânga la dreapta: 1 tineret bovin pentru prasila, 4 vaci, 1 cal. Între tineretul bovin prasila si vaci este un perete despartitor netransparent, la fel sunt si peretii despartitori între vaci si cai, precum si între vaci si tineret bovin 0-6 luni. Viteii din grupa 0-2 luni sunt tinuti în cusete cu gratar, cu asternut, scurgerea lichidelor realizându-se direct pe podeaua înclinata, în rigola.

Zonele din fig 4.1 notate cu "A" sunt destinate tineretul bovin 0-6 luni, unde se vor amplasa cusetele. La nevoie, se pot pune pereti despartitori.

Fig 4 - Organizarea interioara a grajdului, compartimentul animale mari

rigola cu gratar; 2-adapatoare mecanica; 3- conducta pentru purin; 4-bazin de purin; 5- jgheab de furajare; 6- alee de furajare; 7- loc pentru circulatie;

Asternutul este format din resturile de fânuri degradate, rumegus de lemn. Pentru reducerea la minimum a posibilitatilor de murdarire a vacilor, cozile acestora vor fi prinse la partea inferioara cu un inel de cauciuc fixat cu un snur care se leaga-usor întins- de o clema sau inel metalic aflat pe o sârma groasa, bine întinsa, sub nivelul plafonului, amplasat perpendicular pe baza cozii animalului.

Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin doua rigole de scurgere, betonate, prevazute cu gratar metalic cu ochiuri mici. Gratarul serveste scurgerii numai a dejectului lichid si eventualelor ape de spalare, care vor fi dirijate spre un bazin colector cu o capacitate de circa 5.000 litri, de unde vor putea fi utilizate ca îngrasamânt pe pasuni si fânete, prin absorbtie cu o pompa electrica simpla.

Sistemul de colectare a dejectiilor este format din doua bazine de beton, amplasate la circa 3-5 metri fata de grajd, cu capac ermetic. Un bazin va avea o capacitate de circa 5.000 litri pentru colectarea dejectiilor provenite de la animalele mari iar celalalt bazin va avea 3.000 litri si va colecta dejectiile provenite de la animalele mici.

Aerisirea se realizeaza prin doua guri de aerisire pentru admisie, amplasate în pereti si doua guri pentru evacuare, amplasate în plafon.

Hranirea animalelor. Alimentatia de baza a rumegatoarelor si a cailor în perioada de stabulatie fiind fânul de munte, sistemul de hranire este adaptat acestui tip de furajare. Fânurile se arunca direct din pod, pe aleea de furajare, prin trei guri de furajare. De aici, fânul va fi asezat în ieslea animalelor. Regiunea nefiind producatoare de cereale si nici de radacinoase de cultura mare, numarul porcilor si al pasarilor este relativ scazut. Hrana porcilor se bazeaza pe cartofi, porumb, sfecla, pasune, eventual zer.

Adaparea. Grajdul este prevazut cu robinete de apa cu gura larga, situate la un capat, perpendicular pe rigolele de scurgere. Pentru rumegatoare si cal se prevad adapatori mecanice. Pentru ovine se prevede un jgheab de adapare comun, iar pentru porcine o adapatoare cu biberon (stut). Necesarul de apa/zi/grajd este de circa 1.000 litri.

Platforma de gunoi si transportul balegarului.

Balegarul este încarcat manual, cu lopata într-o roaba, si transportat pe usa mica din spatele grajdului spre platforma de balegar. Platforma este amplasata la circa 5 metri distanta de grajd, fiind formata din trei pereti de beton si un planseu, în centrul caruia se poate plasa un capac metalic gaurit, prin care sa se asigure scurgerea mustului de balegar spre bazinul de colectare a dejectiilor lichide. Înaltimea peretilor este în jur de 1,5 m. Accesul roabei pe stratul prim de balegar se realizeaza printr-o scândura din esenta tare, lunga de circa 4 metri. Platforma nu este acoperita. Gunoiul de grajd din platforma va fi transportat pe câmp, ca îngrasamânt natural, în integritate, dupa o perioada de fermentare de minimum 150 zile.

Podul grajdului este relativ mare, înalt. În planseul podului, care este construit din scânduri groase, nefaltuite, cu intervale de 2-3 cm între ele, se lasa un spatiu de circa 25 cm, cu câteva ochiuri de aerisire spre exterior, spre a se asigura patrunderea si circulatia aerului.

În ceea ce priveste compartimentul animalelor mici, trebuie avuta în vedere asigurarea caldurii pentru animalele mici, mai ales pentru pasari si porcine, în perioadele reci ale anului. Compartimentul animalelor mici va fi lipit de compartimentul animalelor mari (vezi fig.4.2). Pentru pasari este recomandabil ca peretele spre compartimentul bovinelor sa nu fie complet, deoarece aici caldura este mai mare. Cotetul de pasari va fi construit deasupra cotetului de porci, cu podea-gratar si astfel se asigura primirea caldurii de jos, prin peretele gratar. Pentru evitarea autoconsumului si murdaririi oualelor, se amenajeaza un cuibar cu colector pentru oua, în exteriorul cotetului pasarilor. Întotdeauna, pentru fiecare specie de animale va fi prevazuta o iesire spre exterior, în padoc.

Fig.5. Solutie pentru aigurarea caldurii la pasari si porci

grajdul de vite; 2- staul pentru oi; 3- cotet de pasari; 4- cotet pentru porci; 5- pereti despartitori sub forma de gratar; 6- cuibar cu colector de oua.

Bucataria furajera este prevazuta cu o soba de caramida, cu plita, cazan îngropat pentru fiert hrana porcilor, pasarilor, rola pentru copt cartofii. Bucataria furajera este dotata cu o masa, o chiuveta tip bucatarie sau semi-cada pentru spalat bidoanele si minimasina de muls mecanic-portabila, un gratar pentru scurgerea bidoanelor, alte obiecte utile (caldari, tetine, etc) Se prevede un canal cu sifon, pentru scurgerea apei.

Camara furajera are intrare din bucataria furajera si este destinata pastrarii furajelor concentrate, sarii, altor obiecte de grajd, în care scop este prevazuta cu lazi, rafturi, cârlige pentru agatat hamuri, lanturi, alte unelte.

Atelierul mestesugaresc este dotat cu masa de tâmplarie si lacatuserie simpla, sculele necesare, un mic ferastrau circular etc., rafturi. Are comunicare interioara cu bucataria furajera si o usa de legatura cu exteriorul.

Elementele care asigura o igiena superioara produsului lapte sunt: masina de muls mecanic, electrica, tip carucior, distanta minima dintre grajd si laptarie, cada pentru racirea bidoanelor, bidonul cu serpentina si paletele mecanice de racire.

Etajul grajdului, podul pentru fân, este încapator, destinat conservarii unei cât mai mari cantitati de furaje-fânuri pentru perioada de stabulatie. Peretele dinspre anexe este prevazut cu un impregnaj antiinflamabil si cu un zid antifoc, protector pentru cosul ce deserveste soba bucatariei furajere, sub forma unei fâsii de însotire a cosului pâna la limita superioara a acoperisului. Podul mai este strabatut si de trei cosuri de aerisire ale grajdului, plasate marginal, spre a nu împiedica manipularea fânurilor.

Terenul agricol este format din fânate, pasune si teren arabil.

Se considera prioada de pasunat asigurata pe pasunea comunala sau proprie. Rezulta un necesar de 13 ha de fânate, cu o productie medie anuala de 4.000 kg/ha.

- Gradina zoo joaca un rol dublu, instructiv si de atragere a turistilor în zona satului Salistea. Cuprinde organizarile obisnuit necesare unei mici gradini zoo. Popularea se realizeaza cu animale solitare sau în mici familii din specii specifice faunei din aceasta zona (lupi, mistreti, capre negre, vulpi, ursi bruni, capriori, cerbi, pisici salbatice, jderi de copac, râsi, veverite, cocosul de munte, ereti vineti), întretinute în spatii închise, ceva mai largi decât într-o gradina zoo obisnuita. Va fi amenajata pe munte, în Muntii Capatânii, unde exista o platforma. Se va amenaja si drumul de acces la acea platforma, drum ce urca de la pastravarie pe munte. În prezent, exista o carare folosita de localnici pentru a ajunge la livezile pe care le au în proprietate. Fiind amplasata într-o zona cât mai departe de zgomot, de oameni, animalele se vor simti în mediul lor. Suprafata gradinei zoo va fi mare, asigurându-le animalelor o anumita libertate.

- În ceea ce priveste unitatile de cazare, la intrarea în satul Salistea , dinspre Brezoi, pe partea dreapta a drumului va fi amenajat un camping turistic clasificat la 3 stele.

Campingul va avea o suprafata de 2000mp si va avea o capacitate de 24 locuri de campare si 12 locuri în casute de tip camping construite din lemn. Campingul va fi organizat în 6 parcele a câte 4 locuri de campare si 6 casute tip camping. Vor fi construite un teren de minifotbal, unul de volei si unul de tenis.

- În apropierea campingului va fi construit si un bazin de înnot, precum si constructiile anexe: dusuri, vestiare, grupuri sanitare.

- În catunul Bradisor se va construi lânga tabara de copii un teren de fotbal si un bazin, precum si constructiile aferente, iar la capatul celalalt al catunului se va deschide un magazin mixt atât pentru localnici, cât si pentru turisti.

b)      elementele recreationale.

Va fi amenjata o suprafata de 3 ha de padure pentru plimbari, astfel se vor amenaja alei, locuri pentru picnicuri, vor fi amplasate banci, se vor marca potecile. Turistii vor putea face drumetii pe muntii din zona, având ca ghizi, localnici. Se vor putea face drumetii si în padure neamenajata, unde vor exista numai marcaje ale potecilor. De asemenea, pentru practicarea schiului fond se va amenaja 3 ha de padure. Vor fi construite si doua centre de închiriere a echipamentului de schi, unul va fi amplasat în apropierea pensiunii "În Zavoi ", iar altul în catunul Bradisor. Persoanele ce vor practica schi fond vor putea ajunge din sat în catun si din catun în sat cu ajutorul schiurilor, putând închiria echipamentul de la un centru si predându-l la celalalt centru. Traseele vor fi amenajate de a lungul curbelor de nivel.

Structura echipamentelor construite

Numarul locurilor de cazare va fi de 73 în perioada de iarna si de 109 în perioada de vara. Unitatile de cazare vor avea urmatoarea structura:

5 pensiuni turistice, din care 1 clasificata la 3 margarete (10 locuri), 4 clasificate

la 2 margarete (38 locuri);

1 motel-pensiune, clasificat la 2 stele, cu 25 locuri

1 camping turistic clasificat la 3 stele, cu 24 locuri campare si 12 locuri în casute tip camping.

- Tabara de copii Bradisor, cu 250 locuri, din care doar 60 permanente, care au un statut special.

Schema amplasarii propunerilor de amenajare este prezentata în anexa nr. 11.

4.5. Promovarea turistica a satului Salistea

Pentru promovarea satului este necesara informarea si orientarea turistilor prin panouri indicatoare si amenajarea unui sediu pentru Asociatia turistica locala. Aceasta asociatie trebuie sa se ocupe cu gestiunea locurilor de cazare si de evidenta turistilor cazati în spatiile amenajate în acest sens, de buna functionare a tuturor obiectivelor introduse în circuitul turistic, supravegherea tuturor activitatilor turistice ce au loc în Salistea. De asemenea, ar trebui sa se ocupe cu editarea de brosuri si pliante publicitare care sa promoveze cât mai bine satul si zona în ansamblul ei. Aceste materiale publicitare ar trebui sa parvina gazdelor, care sa le puna la dispozitia turistilor si care sa ofere toate informatiile necesare pentru o buna petrecere a sejurului.

De asemenea, o alta initiativa ar fi introducerea satului în cataloagele de promovare a ofertei turistice din zona Vâlcea, chiar si în ceea ce priveste România.

Colaborarea cu asociatii de specialitate, judetene, nationale (ANTREC) si internationale (EUROGÎTES) ofera oportunitati de promovare si dezvoltare a satului.

Internetul este o modalitate usoara si eficienta pentru promovarea satului si a zonei printr-o pagina web. Aceasta trebuie sa contina toate informatiile necesare unor potentiali turisti, cai de acces, asezare, conditii naturale, conditii de cazare si gazduire, obiectivele turistice existente, fotografii ale zonei, satului si ale pensiunilor dispuse sa primeasca turisti, cât si tarifele corespunzatoare spatiilor de cazare.

Concluzii

Satul Salistea, situat la o altitudine de 460m, pe Valea Lotrului, la 45 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, apartine comunei Malaia si se întinde pe o suprafata de aproximativ 7000 ha. Accesul în zona se realizeaza pe DN 7A, care urca pe Valea Lotrului pâna la Obârsia Lotrului, iar de aici se ramifica în trei cai: spre Sebes si Alba Iulia pe Valea Sebesului (DN 67C), una spre Petrosani (DN 7A), iar alta spre stefanu-Novaci (DN67C).

Zona se remarca printr-un peisaj inedit si deosebit de spectaculos, cuprinzând Valea Lotrului, care este de o frumusete peisagistica deosebita, frumusete conferita de zidurile de stânca prapastioase, de cursul sinuos al acestui râu, precum si de bogatia folclorica a meleagurilor. O alta atractie naturala este reprezentata de versantii împaduriti si abrupti, care înconjoara satul. Pe vreme frumoasa, se pot vedea în zare crestele înzapezite ale Masivului sureanu. Daca atractiile naturale ocupa un loc important în determinarea gradului de atractivitate al zonei, atractiile antropice nu pot decât sa sporeasca aceasta trasatura. În acest sens, se remarca Barajul si Hidrocentrala Bradisor, Biserica Sf Nicolae, dar mai ales obiceiurile (obiceiuri de iarna si cele din viata omului) si casele vechi din sat, adevarate monumente arhitectonice.

În satul Salistea sunt construite 5 pensiuni rurale clasificate si omologate, care sunt deschise turistilor pe perioada întregului an, si care ofera atât servicii deosebite de cazare si eventual, masa, cât si servicii specifice de agrement. Numarul caselor ce apartin familiilor ce locuiesc în acest sat este de 114, caracterizându-se prin eterogenitate din punct de vedere al gradului de confort si al capacitatii de cazare. Pe lânga acestea, un numar de 13 constructii reprezinta vile, construite ca resedinte secundare. Aceste spatii de cazare potentiale pot fi valorificate prin sistem time-sharing, prezentând siguranta atât pentru proprietari, din punct de vedere al pastrarii integritatii locuintelor, cât si pentru turisti, prin conditiile si confortul oferit. Servirea mesei se poate realiza fie la gospodarul gazda, fie prin pregatirea mesei chiar de turisti în bucatarie destinata exclusiv sau nu, acestora. Micul dejun poate fi inclus sau nu, dupa caz, în tariful camerei, iar plata celorlalte mese se poate face fie în regim de demipensiune sau pensiune completa, fie separat, pentru fiecare masa servita în parte. Spatiile de cazare si cele de alimentatie sunt dotate corespunzator, oferind servicii de cea mai buna calitate.

La iesirea din sat se afla si Tabara Bradisor, ce ofera conditii specifice turismului pentru tineret, fiind destinata copiilor si este organizata corespunzator, având spatii de cazare adecvate, sala de mese, spatii sanitare si terenuri de sport.

Programele turistice si formele de agrement destinate acestei zone sunt numeroase si se pot adresa tuturor tipurilor de turisti potentiali. Drumetiile pe trasee montane, deosebit de spectaculoase, plimbarile în aer liber, organizarea unor picnicuri în spatii special amenajate, pescuitul, schiul fond si vizitarea unor obiective turistice din judet, prin programe turistice organizate sau pe cont propriu, sunt câteva din modalitatile de petrecere a timpului liber, ce se adreseaza turistilor cazati în satul Salistea. În vederea crearii unor puncte de atractie inedite, se va amenaja o gradina zoologica, o micropastravarie si o microferma turistica. De asemenea, se vizeaza organizarea unui camping la marginea satului, destinat turistilor ce prefera acest mod de cazare. În cadrul acestui camping vor fi amenajate mai multe terenuri de sport.

Propunerile prezentate sunt viabile din punct de vedere financiar, deoarece banii necesari se pot strânge prin sponsorizari, prin investitii facute de localnici sau alte persoane sau institutii interesate, prin asocieri între localnici si prin fondurile puse la dispozitie de primarie, prin consiliul local. Se vizeaza si modernizarea infrastructurii, a retelei de drumuri, re-marcarea traseelor montane, amenajarii unor trasee pentru schi fond si plasarea unor placute indicatoare catre obiective turistice si catre spatiile de cazare.

Segmentul de turisti potentiali vizat pentru aceasta zona este reprezentat de iubitorii de aventura si drumetii, de pescuit si echitatie, de familiile cu copii si persoanele de vârsta a III-a, care doresc sa-si petreaca o vacanta linistita. Pentru a atrage acesti turisti, este necesara o promovare adecvata a zonei, si în mod special a satului, prin intermediul unor pliante, brosuri si cataloage de prezentare. Crearea unui website va face posibila prezentarea pe internet a satului Salistea, acest lucru fiind destinat, atragerii turistilor straini.

Se poate concluziona ca au fost analizate o serie de probleme si s-au facut numeroase propuneri viabile, în ceea ce priveste reorganizarea si amenajarea adecvata a zonei, Salistea putând astfel deveni un sat turistic deosebit, printre cele mai frumoase din Vâlcea si din tara, oferind servicii diverse si de o calitate deosebita ce îsi vor petrece cel putin câteva zile aici.

Bibliografie

1. Béteille Roger- Le tourisme vert, Presses Universitaires de France, 2000;

2. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara- Turismul rural- Modelul european, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

3. Butler Richard, Hall Michael, Jenkins John- Tourism and Recreation in Rural Areas, John Wiley & Sons Ltd, West Sussex, England, 1998;

4. Erdeli George, Istrate Ioan- Amenajari turistice, Editura Universitatii, Bucuresti,1996;

5. Minciu Rodica- Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001;

6. Mitrache stefan, Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate Ioan- Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996;

7. Moinet François- Le tourisme rural, Editions France Agricole, 1996;

8. Nistoreanu Puiu (coord.)- Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003;

9. Nistoreanu Puiu- Turismul rural, o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1999;

Page, Stephen & Getz, Don- The business of rural tourism: international perspectives, International Thomson Business Press, 1997;

Rey Radu- Civilizatie montana, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985;

Shaw, Gareth & Williams, Allan- Critical Issues in Tourism: A Geographical Perspectives, 2^nd edition, Blackwell Publishers, 2002;

Sporis Gheorghe- The land between Olt and Jiu, north of the 45^th parallel, Editura Clusium, Cluj-napoca, 2000;

Stanciulescu Gabriela, Lupu Nicolae, Ţigu Gabriela, Ţitan Emilia, Stancioiu Felicia- Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002;

Stanciulescu Gabriela- Managementul operatiunilor de turism, Editura Allbeck, Bucuresti, 2002;

***- Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 245/30.08.2004 si Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr 374/ 31.12.1994;

***- Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 101/ 25.05.1995;

***- Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 226/ 30.08.1997;

***- Odyssey magazine, Nr.3, 10/11, anul 2003;

***- www.albertacountryvacation.com;

***- www.antrec.ro;

***- www.antts.pcnet.ro;

***- www.china.org.cn/english/travel;

***- www.chinadaily.com;

***- www.cjvalcea.ro;

***- www.frdmr.ro;

***- www.gltneamt.ngo.ro;

***- www.gov.nf.ca/agric/Tourism;

***- www.hexagon.unet.ro;

***- www.ruraltourisminternational.org;

***- www.sasktourism.com;

***- www.valceaonline.ro;

***- www.world-tourism.com;

www.referatele.com