ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE IN STATIUNILE BALNEARE DIN ROMANIA SI PREVIZINEA CERERII PENTRU PERIOADA 2007 - 2010

Turismul consta în trei componente georgafice principale: aria generatoare de turisti, aria receptoare de turisti, rutele de tranzit. Studiul fluxurilor turistice în cadrul acestui sistem reprezinta o prioritate pentru geografia turismului.

În timp ce ariile generatoare si ariile receptoare sunt considerate elementele statice ale activitatii turistice, fluxurile turistice arata miscarea persoanelor devenite turisti între aceste doua arii. Daca resursele turistice dintr-o arie atrag turisti este necesara prezenta turistilor care sa declanseze procesul de valorificare prin utilizarea infrastructurii si a serviciilor. Intensificarea, ritmul, directia de orientare si modificarile acestora în timp, chiar pe acelasi teritoriu, caracterizeaza activitatea turistica.

4.1. Fluxuri turistice

Cercetarea fluxurilor turistice dintre regiuni este o tema fundamentala pe care o analizeaza geografia turismului, permitând componentelor turismului sa fie vazute mai mult ca un sistem total decât ca o serie de elemente disparate (Leiper, 1979).

Fluxurile turistice constituie o forma de interactiune spatiala între doua arii dintre care aria de destinatie are un plus de comoditati (de exemplu atractii turistice), iar aria generatoare are un deficit (sau are alte comoditati). Fluxurile turistice urmeaza anumite reguli si sunt influentate de factorii de atractie si de respingere.

Factorii de respingere (push factors) sunt dependenti de stadiul dezvoltarii economice a ariei generatoare si include factori ca nivel de prosperitate, gradul de mobilitate si dreptul persoanelor la concediu.

Un stadiu înalt al dezvoltarii economice ofera populatiei un grad mai mare de angajare în activitatile turistice, dar presiunea celorlalte componente ale vietii va genera factorii de respingere.

Factorii de atractie (pull factors) includ gradul de accesibilitate, atractie si facilitati ale ariei de destinatie. De asemenea, sunt foarte importante costul relativ al vizitei, gradul de promovare (reclama) si marketingul ariei de primire.

Explicatia fluxului turistic

Fluxurile sau interactiile dintre locuri sunt foarte complexe si sunt influentate de o multime de variabile interdependente. În literatura de specialitate exista suficient de multe încercari de a explica factorii care afecteaza fluxul turistic si care genereaza reguli ce determina marimea fluxurilor între regiuni.

Williams si Zelinsky (1970) au selectat 14 tari cu flux turistic relativ continuu pe o perioada de câtiva ani si cu aport semnificativ în turismul mondial. Din studiul lor au identificat o serie de factori care explica aceste fluxuri:

distantele dintre tari (cu cât distanta este mai mare cu atât volumul este mai mic);

conexiunile internatio 12212c26m nale (legaturile comerciale si culturale);

gradul de atractivitate al tarii pentru straini.

Fluxul turistic a fost explicat si prin intermediul modelului gravitatiei (fig. 4.1.). Acesta se bazeaza pe doua categorii de factori:

a)      factorii de atractie si de respingere care genereaza fluxuri (cu cât mai multe atractii cu atât mai mari fluxuri);

b)      factorul distanta - dintre locul de origine si cel de destinatie al fluxului. Efectul timpului si al costurilor calatoriei actioneaza prin reducerea volumului fluxurilor pe masura cresterii distantei. Acest fenomen este cunoscut în literatura de specialitate ca impactul negativ al distantei.

O serie de alte modele mult mai complexe încearca sa explice evolutia fluxurilor turistice (Witt, citat de Boniface, 1994).

Fig. 4.1. Modelul gravitational

Sursa: Boniface,Cooper,1994

Masurarea fluxurilor turistice

Pe masura cresterii fluxurilor turistice, organizatiile internatio 12212c26m nale de turism si guvernele au început sa utilizeze masuratori ale fluxurilor interne si internationale. Burkart si Medlik (1981) au identificat trei motive principale pentru care masuratorile statistice ale fluxului turistic sunt importante pentru cunoasterea activitatii turistice:

pentru evaluarea marimii fluxurilor turistice si monitorizarea oricarei schimbari; aceasta permite o prognoza a fluxurilor si o descifrare a tendintei pietei;

permit planificarea activitatilor viitoare de turism;

sunt utilizate deopotriva pentru sectoarele privat si particular ca baza a activitatilor de marketing.

Masuratorile de fluxuri turistice se refera la:

statistica volumului, care arata numarul de turisti care pleaca dintr-o arie sau viziteaza o destinatie într-o perioada data si aduc beneficii importante în volumul traficului turistic; include si durata sejurului vizitatorilor într-o destinatie (reprezinta masuratori cantitative);

caracteristicile turistilor, care masoara calitatea fluxului turistic si include informatii despre tipurile de turisti (vârsta, sex, nivelul social-economic, etc.) si despre obiceiurile lor (structura excursiei, comportamentul la destinatie etc.)

Statisticile referitoare la volum si cele asupra caracteristicilor turistilor se pot colecta împreuna. Statistica cheltuielilor arata importanta economica a acestor deplasari de populatie (pentru aria generatoare, pentru aria de destinatie si pentru activitatile de transport). Turismul este si un flux de bani câstigati într-un loc si cheltuiti în alt loc.

Pentru masurarea fluxului turistic se utilizeaza în mod frecvent o serie de metode care nu dau totdeauna rezultate convingatoare.

Dificultatea selectarii datelor consta în faptul ca desi exista întelegeri internationale care definesc turistii si activitatea turistica, ele nu sunt aplicate peste tot la fel (uneori, turistul nu poate fi diferentiat de alti calatori). Nu a existat un interes sustinut pentru coordonarea activitatii internationale de urmarire a statisticilor. Metodele s-au schimbat de la an la an, chiar în aceeasi tara, astfel ca pe termen lung datele pot fi cu greu folosite si comparate. Simplificarea controlului la granita, mai ales în interiorul unor tari legate prin acorduri (de exemplu, tarile din UE) ridica unele probleme de înregistrare statistica corecta.

Capacitatea de primire a fluxurilor turistice

Fiecare destinatie turistica are o anumita capacitate de primire a turistilor. De aceea, una dintre problemele de baza ale turismului este dimensionarea fluxurilor pe masura capacitatii ariei de destinatie. Când presiunea cererii pentru o anumita destinatie devine prea mare, atunci calitatea ofertei începe sa scada.

Indicele functiei turistice a lui Defert compara numarul paturilor turistice disponibile la destinatie cu numarul total al rezidentilor sau posibilelor gazed dintr-o regiune.

Unde:

N- este numarul de paturi pentru turisti dintr-o regiune;

P- este numarul total al rezidentilor locali din regiune.

Capacitatea de suport a unei arii turistice poate fi definita ca "numarul maxim de persoane care pot sa utilize o destinatie fara a altera intolerabil mediul fizic si fara un intolerabli declin al calitatii numarului de vizitatori" (Matheison, Wall, 1982).

Desi accentul se pune pe capacitatea de suport a ariei de destinatie, astfel de probleme pot apare si în celelalte doua arii componente ale turismului. În aria generatoare de turisti problemele pot apare, în legatura cu perioadele în care cererea este redusa sau alterneaza, conducând la concentrarea cererii într-o anumita perioada de timp. În sistemul de transport pot apare întreruperi si întârzieri din cauza aglomeratiei, iar în aria receptoare resursele turistice sunt supuse unui grad ridicat de risc.

Capacitatea se suport reprezinta relatiile dintre aria de destinatie si turisti si este influentata de caracteristicile fiecaruia .Capacitatea fizica de suport se refera la posibilitatile, limitate, oferite de locul de destinatie, în legatura cu suprafata de teren disponibila pentru gazduire, utilitati turistice (spatii de parcare, locuri la restaurante, în locurile de distractie etc.) si servicii (drumuri, alimentarea cu apa, energie, etc.) Cunoasterea capacitatii fizice de suport trebuie sa stea la baza planurilor de amenajare a statiunilor si a tuturor ariilor de destinatie turistica .

Capacitatea de suport a mediului înconjurator este un indicator foarte des utilizat, dar este considerat un parametru dificil de masurat. Componentele mediului natural, asa cum am mentionat si la capitolul resurse turistice, se apreciaza mai mult calitativ (subiectiv) datorita dificultatii introducerii unor indici sau formule de calcul în care sa intre toate. Cele mai multe destinatii turistice sufera diferite forme de degradare ale mediului, fie prin batatorirea ierbii si a solului în locurile de picnic, prin deranjarea animalelor salbatice, prin eroziunea fizica a unor monumente de catre pasii vizitatorilor care calca pe ele etc. Se constata ca în unele arii de destinatie capacitatea de suport a mediului a fost depasita, fara a se putea preciza momentul când s-a întâmplat acest lucru. Cei ce se ocupa de managementul ariilor de destinatie sunt raspunzatori de capacitatea lor de suport, astfel ca unele arii de destinatie pot fi fortate artificial sa absoarba mai multi vizitatori, în timp ce altele (ariile protejate) sun diferite de o utilizare prea insistenta.

În al doilea rând, capacitatea de suport este influentata de capacitatea psihologica sau perceptiva a ariei de destinatie. Aceasta depinde de atitudinea vizitatorilor, de numarul si comportamentul altor utilizatori si de toleranta degradarii fizice sau a poluarii la locul de destinatie. Capacitatea psihologica este influentata, de asemenea, de catre managementul ariei. Vegetatia poate fi folosita ca mjloc pentru a reduce sentimentul de aglomeratie sau pentru a separa activitati conflictuale (sport, picnic).

Se vorbeste si despre capacitatea sociala de suport a ariei de destinatie. Acesta este un concept greu de masurat si organizatorii ariilor turistice sunt înca la începutul studiului. Care este nivelul de dezvoltare a turismului si de vizitare acceptat de catre o comunitate locala? Studiile arata ca în general exista o dorinta a comunitatilor locale pentru promovarea turismului, întelegând prin aceasta o sursa importanta de venituri. Dar s-au înregistrat si multe cazuri în care populatia locala se simte deranjata de prea multi turisti si de comportamentul lor, si atunci îsi manifesta ostilitatea (sau indiferenta).

Modele mondiale ale fluxurilor turistice

Sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial a marcat nu numai începutul unei perioade de avânt economic în toate domeniile, ci si începutul unei perioade remarcabile de dezvoltare a turismului international. Între 1950 si 1990, rata medie anuala de crestere a numarului de turisti internationali sositi a fost de 7,1%. Pâna în anul 1990, peste 25,3 milioane (în 1960, era deja de 69,3 milioane), în decursul deceniilor urmatoare a crescut pâna la 455 milioane în 1990. În toata aceasta perioada, turismul international a fost extrem de rezistent în fata unor factori care în mod normal ar fi trebuit sa-i împiedice cresterea: recesiunea economica, variatiile survenite în ratele de schimb valutar, instabilitatea pretului petrolului, evenimente politice mondiale si unele stari conflictuale.

Dorinta oamenilor de a calatori a depasit acesti factori care nu au condus decât la o stagnare temporara a cresterii turismului.

Turismul a devenit foarte repede o industrie internationala, cu functii "standardizate". Acest aspect, combinat cu largirea segmentelor populatiei care aveau dorinta, timpul si venitul necesare pentru a calatorii, a dus la o crestere rapida a turismului international. Calatoriile de afaceri au contribuit la rândul lor la aceasta crestere si au aparut ca un sector important al pietei dupa anul 1960.

Factori ce influenteaza dinamica turismului în general si a turismului balnear in special

Evolutia turismului din tara noastra în general si a turismului balnear in special , reflecta atât dezvoltarea extensiva, baza Tehnico materiala înregistrând, mai ales dupa 1970, o evolutie permanent ascendenta, ce s-a racordat prin dimensiuni si structura la dinamica cerintelor consumatorilor ,cât si descresterea ce a urmat schimbarilor economice si sociale care au avut loc în România dupa 1989.

Realizarea stabilitatii macroeconomice, începuta în anul 2000 concretizata în anul 2005 printr-un bun ritm mediu anual de crestere economica reprezinta o premisa favorabila pentru revigorarea cererii turistice de produse turistice si a investitiilor în acest sector, iar o dinamica buna a sosirilor si încasarilor turistice va avea efect cresterea aportului turismului la produsul national brut, crearea de noi locuri de munca si accentuarea efectului multiplicator prin antrenarea ramurilor economice a caror activitate depinde de fenomenul turistic.

Prin rezultate eficiente obtinute în mentinerea si consolidarea sanatatii si a refacerii potentialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a carei pozitie pe piata turistica interna si internationala este în continua crestere. Dinamica turismului balnear se afla sub influenta unei multitudini de factori, iar în analiza acesteia se vor folosi indicatorii statistici de la nivel macroeconomic ce sintetizeaza evolutia în timp a acestei forme de turism.

Turismul evolueaza sub incidenta a numerosi factori, diferiti ca natura si rol, cu actiune globala sau particularizta asupra unei forme ori componente a activitatii turistice.

Datorita particularitatilor sale, turismul balnear este influentat nu numai de multitudinea factorilor ce actioneaza asupra turismului în ansamblu sau dar si de o serie de factorii specifici dezvoltarii turismului balneo-medical.

În sens general, cresterea economica, însotita de patrunderea progresului stiintific în toate domeniile vietii economice si sociale, este conditia esentiala a prosperitatii, care genereaza cresterea disponibilitatilor banesti, a timpului liber si implicit manifestarea cererii turistice.

Diversitatea factorilor cu actiune asupra turismului si necesitatea cuantificarii lor, impun structura acestora în categorii relativ omogene, iar din numeroasele modalitatii de clasificare ne vom referi la una din cele mai importante si cuprinzatoare cea care are drept criteriu continutul si natura acestora :

factori economici- veniturile populatiei si modificarile acestora, oferta turistica si tarifele produselor turistice;

factori tehnici - performantele mijloacelor de transport, dotarile tehnice ale unitatilor hoteliere si de alimentatie sau agentiilor;

factorii sociali- urbanizarea, timpul liber, moda;

factorii demografici- evolutia cantitativa si numerica a populatiei, modificarea duratei medii a vietii, structura pe vârste, pe categorii socio-profesionale;

factorii psihologici, educativi si de civilizatie- nivelul de instruire, setea de cultura, dorinta de cunoastere,temperamentul, caracterul individual;

factori naturali - asezarea geografica,pozitia fata de principalele cai de comunicatie, relief, clima;

factori organizatorici si politici- formalitattii la frontiere, regimul vizelor, facilitatii sau prioritati în turismul organizat, diversitatea tipologica a aranjamentelor, conflicte sociale, etnice,religioase.

Factorii determinanti ai turismului pot fi structurati si în raport cu orientarea influentei lor asupra celor doua lanturi corelative ale pietei in factori ai cererii turistice-venituri, urbanizare, timp liber, factori ai ofertei- diversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, conditiile naturale, baza materiala si factori ai confruntarii cerere-oferta-distributia agentiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, circulatia monetara, sistemul legislativ

Aceasta enumerare a unor grupari de factori, din multele existente, ilustreaza numarul mare al variabilelor fenomenului turistic, influenta unei bune parti a acestora fiind dificil de separat si cuantificat.

Pentru factorii reprezentativi exista însa o metodologie bine pusa la punct, de masurare a intesitatii si efectul actiunii lor asupra turismului si turismul balnear.

Astfel, veniturile populatiei sunt în opinia majoritatii specialistilor principala conditie pentru manifestarea cererii turistice si deci suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului. Cresterea veniturilor determina chiar deplasari absolute de la o grupa la alta de produse, sau de la un sort la altul

Veniturile populatiei exprima sintetic nivelul de dezvoltare economica a unei tari si, indirect, posibilitatea de a aloca mai multi sau mai putini bani pentru turism.

Unul din indicatorii ce caracterizeaza elocvent nivelul de dezvoltare economica este produsul national brut pe locuitor.

Veniturile reprezinta un factor cu actiune complexa ce influenteaza cantitav circulatia turistica, prin modificarea numarului turistilor dar si calitativ infuentând durata deplasarii, distanta pe care se efectueaza calatoria, intensitatea plecarilor în vacanta, caracterul organizat sau particular al prestatei , realizarea calatoriei în interiorul sau în afara tarii,optiunea pentru un anumit mijlc de transport.

Preturile si tarifele reprezinta un factor important în decizia consumatorului de a face turism balnear . Cererea reprezinta, de fapt, relatia între diferitele preturi posibile ale unui produs si cantitatile care vor fi cumparate la fiecare din preturile oferite * lor poate viza intregul produs turistic sau cu cea internationala, produce mutatii cantitative si/sau calitative.

O buna politica a preturilor care sa reflecte calitatea prestatiilor, însotita de un sistem de facilitati, pot asigura stabilitatea fluxurilor turistice, o buna utilizare a capacitatii si eficientei activitatii.

Cuantificarea influentei preturilor se face tot cu ajutorul coeficientului de elasticitate, care are valori negative datorita reactiei de obicei contrare a celor doua fenomene ( crestera preturilor genereaza reducerea cererii) .

Specialisti considera ca preturile si veniturile trebuie sa intre ca element formativ al strategiilor care ar urma sa asigure crearea si determinarea unui nivel de cerere efectiva.

Oferta turistica- constituita din atractii echipamente si forta de munca, cunoscute si sub denumirea de dotari factoriale-actioneaza direct asupra consumului turistic si fenomenului în ansamblul sau.

Progresul tehnic este un factor care infuenteaza continuu dezvoltarea turismului, fie direct, prin cresterea gradului tehnic al dotarilor hoteliere, de alimentatie,tratament si agrement , fie indirect, prin actiunea sa asupra urbanizarii , industrializarii, perfectionarii cailor si mijloacelor de transport, calitatii mediului.

Pe de alta parte progresul tehnic, industrializarea, urbanizarea, conditiile actuale de viata ale omului modern,aduc, pe langa aspectele pozitive, unele aspecte negative cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibre alimentare calitative si cantitative, intensificarea actiunii patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorita poluarii fiyice si chimice care au impact negativ asupra starii de sanatate a populatei . Pentru diminuarea impactului acestor efecte negative, tot mai multi turisti aleg ca destinatie de vacanta statiunile balneare.

Un alt factor general ce infuenteaza dinamica turismului si a turismului balnear este evolutia demografica, respectiv dinamica populatiei si mutatiile acesteia pe vârste, profesiuni,medii. Etc.Acest factor are o semificatie deosebita pentru turismul balnear deoarece segmentul persoanelor de vârsta a treia este în crestere si reprezinta o importanta sursa pentru cresterea pietei acestei forme de turism.Cresterea duratei medii da vietii si un sistem de facilitatii din partea statului, alaturi de nevoia de ingrijire si refacere a starii de sanatate, transforma o buna parte din persoanele incluse în aceasta categorie de vârsta, care beneficiaza si de un alt factor determinant pentru turism , timp liber, in clienti ai statiunilor balneare.

Procesul de urbanizare prin efectele sale negative asupra mediului si prin cresterea solicitarii nervoase determina cresterea numarului celor care simt nevoia refacerii intr-o statiune de odihna sau de tratament balnear.

Actiunea acestor factorii cu caracter general este completa de cea a factorilor specifici dezvoltarii turismului balnear, dintre care am mentiona:

v     tendinta actuala pe plan mondial de a se înlocui, în unele afectiuni cronice, tratamentul medicamentos prin tratamente cu factori naturali de cura , mai adecvati organismului suprasolicitat de ritmul vietii mondene;

v     îmbinarea turismului propriu-zis cu turismul balnear care asigura turistului posibilitatea ca în timpul concediului de odihna sa-si îngrijeasca si sanatatea si sa se reconforteze vizitând totodata si o localitate, respectiv o ttara straina;

v     dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numarul celor care beneficiaza de cure balneare total sau partial platite de casele de asigurari sociale sa fie mereu în crestere;

v     calitatea si eficienta instalatiilor si sotarilor, de care dispun statiunile, au rolimportant în alegerea acestora ca destinatie de cura balneara si pot fi un factor de atractie pentru revenirea turistilor în statiunile respective;

v     dezvoltarea tehnicilor medicale, aferente procedurilor medicale pentru cura externa, realizate în statiunile balneoclimaterice ( hidro-termo-terapie,balneo-terapie);

v     valoarea deosebita din punct de vedere terapeutic a factorilor naturali de cura din statiunile balneare climaterice din România si multitudinea afectiunilor ce pot fi tratate.

Influenta acestor factori specifici face din turismul balnear forma de turism cu cele mai individualizate preferinte si cereri, multitudinea afectiunilor presupunând tratamente balneo-medicale diversificate si realizarea unei oferte corespunzatoare.

Indicatorii statistici ce caracterizeaza activitatea de turism

Analiza dinamica a circulatiei turistice atesta evolutia ei se înregistreaza atât modificari calitative materializate în orientarea turistilor spre servicii de confort ridicat, spre produse turistice speciale, cât si modificari cantitative rezultate din dimensiunile acesteia exprimate prin diferiti indicatori

Indicatori statistici reprezinta expresia numerica a unei determinari calitative obiective, obtinuta în urma unei cercetari statistice raportata la conditii specifice de timp, spatiu si organizatoricesi se regasesc cu regularitate în statistica oficiala si în publicatiile de specialitate.

În procesul de cercetare indicatorii îndeplinesc functiile de masurare, comparare, analiya, sinteza, estimare, verificare a ipotezelor si de testare a semificatiei unor indicatori statistici determinanti pe baza unui model de calcul.

Aceste functii le îndeplinesc si indicatorii din turism utilizatii în analizele din aceasta lucrare. Se vor folosi indicatori primari ce se obtin în cadrul prelucarii primare a datelor statistice, oferiti de Autoritatea Nationala de Turism, Centrul de calcul al Ministerului Sanatatii, Institutul National de Statistica, Anuarele statistice si alte surse.

În urma prelucrarii statistice a acestor marimi absolute, prin aplicarea metodelor si procedeelor de calcul statistic, se vor obtine indicatori derivati.

Frecvent se vor obtine indicatori statistici calculati sub forma de marimi relative, si anume, marimi relative de structura, de coordonare, ale dinamicii, programarii sau chiar de intensitate.

Având în vedere marea diversitate a serviciilor, diferitele forme de turism , categoriilede preturi si tarife diferentiate pe grade de confort si caracterul sezonier al turismului, activitatea din aceasta ramura este caracterizata printr-un sistem de indicatori, cu un continut complex.

Turismul, în evolutia sa, este analizat si urmarit prin indicatori fundamentati printr-o metodologie de calcul uniformizata pe plan mondial.

Indicatorii turismului, în corelatie cu factorii determinanti ce influenteaza cele doua laturi corelative ale pietei, trebuie sa furnizeze informatii cu privire la:

v     cererea turistica - prin masurarea circulatiei turistice interne si internationale în cadrul teritoriului national;

v     oferta turistica sau potentialul economic din punct de vedere al bazei materiale si personalului

v     rezultatele valorice ale activitatii turistice, prin cheltuieli, încasari si eficienta economica

v     calitatea activitatii turistice

Toti indicatorii ce caracterizeaza activitatea de turism se pot determina sub forma de: indicatori absoluti, medii, de intensitate, de structura, de dinamica. Pentru a avea aplicabilitate si eficienta, sistemul de indicatorii ai turismului poate fi grupat în doua mari categorii:

indicatori la nivel macroeconomic

indicatori la nivel microeconomic

În analiza de fata vom utiliza în special indicatori la nivel macroeconomic.

Din aceasta categorie, cei privind capacitatea de cazare turistica sunt indicatori care furnizeaza informatii cu privire la oferta turistica. Indicatorii macroeconomici care comensureza si caracterizeaza circulatia turisticasun indicatori ce furnizeza informatii cu privire la cererea turistica.

În anliza urmatoare, privind fluxurile turistice, s-au utilizat indicatori sub forma de marimi absolute- numar turisti, înoptari, numar zile turist si indicatori sub forma de marimi relative ale dinamicii.

Pentru pregatirea datelor în vederea previziunii s-au utilizat în algoritmul de calcul indicatorii absoluti, relativi si medii: sporul cu baza fixa, sporul cu baza în lant, media seriei , sporul mediu de evolutie, indicelemediu de evolutie, ritmul mediu de evolutie.

În vederea previziunii s-au utilizat urmatoarele procedee de ajustare a sosirilor cronologice: metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar.Pentru aceasta s-au calculat indicatorii sintetici ai variatiei - abatere medie patratica ca medie patratica a abaterilor tuturor variantelor seriei de la media lor aritmetica si coeficientul de variatie ca raport între abaterea medie patratica si nivelul mediu al seriei.

Cererea potentiala si cererea afectiva

Cererea, ca parte componenta a pietei, este .''dorinta pentru un anumit produs dublata de posibilitatea si decizia de a-l cumpara'' , iar cererea de servicii reprezinta partea solvabila a nevoii sociale reale de servicii care se manifesta pe piata

Pentru turismul balnear, cererea , ca manifestare a unei nevoi sociale, este în principal, expresia unei nevoi specifice si anume nevoia de sanatate.

Cererea turistica specifica acestei forme de turism prezinta particularitati generate de faptul ca manifestarea si dinamica acesteia sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joaca un rol în modul cum diferite segmente ale populatiei îsi exprima nevoile absolute de consum pentru serviciile turistice si pentru tratamentul balnear, nevoi infuentate la rândul lor de o serie de factoriobiectivi.

Cererea potentiala de turism balnear este în special reyultatul actiunii a patru factori principali: starea de sanatate a populatiei, factorul demografic, industrializarea si urbanizarea.

Starea de sanatate a populatiei .Realizarile deosebite ale medicinei si farmaco-terapiei au permis eradicarea unor boli altadata netratabile, sau ameliorarea altora, însa , firesc, nu puteau rezolva în mod absolut problema.De multe ori rezultatele spectaculoase au venit de acolo de unde se spera mai putin, de la tratamentul balnear.Bineînteles, aceasta nu înseamna ca o cura balneara poate rezolva problemele chirurgiei,însa afectiuni digestive,ale aparatului respirator, dermatologice,ale aparatului locomotor, ginecologice, cardiace, ale sistemului nervos si alte afectiuni sunt de multe ori ameliorate în satiunile balneare.Dorinta de însanatosire fade din bolnav un cumparator potential.

Factorul demografic. Datorita progresului stiintei, a medicinei în special , asistam la modificari si din punct de vedere demorafic.Asistam la o crestere a ponderii vârstei a tria, careia i-a crescut si speranta de viata.Aceste modificari de structura vor avea influenta asupra cererii potentiale de turism balnear.

Industializarea si urbanizarea .contribuie la cresterea actiunii patogene a mediului ambint asupra organismului uman prin efectele negative ale poluarii fizice si chimice, sedentarismul, stresul psihic, dezechilibrul alimentar cantitativ si calitativ, reducerii contactului permanent dintre om si mediul sau natural, pe care le genereaza, sunt factorii principali ai cresterii morbiditatii si mariri factirilor de risc.Acestia sunt factorii a caroer evolutie în ultimele decenii a determinat si aparitia conceptului potrivit caruia sanatatea tebuie privita ca o stare de bunastare. Chiar daca nu au o boala sau o infirmitate, ritmul nou de viata afecteaza calitatea vietii oamenilor, tonalitatea pozitiva, care pot fi recapatate printr-o cura de refacere a echilibrului psiho-fizic intr-o statiune balneara.

Transformarea cererii potentiale în cerere efectiva se afla sub influenta altei grupe de factori. Totalul produselor turistice " cura balneo-medicala" , "cura de sanatate", vândute , deci cerere efectiva depinde de gradul de solvabilitate , durata timpului liber , oferta si nivelul de informare.

v     Gradul de solvabilitate.Turismul balnear nu are, în majoritatea cazurilor, caracterul unui act de placare, fiind mai pretentios si mai scump.Folosirea lui alaturi de tratamentul medicamentos este ideala.Saracirea populatiei dupa 1990, a facut ca între cererea potentiala si cererea efectiva sa fie o diferenta din ce în ce mai mare. Veniturile clasei medii, în formare în România , sunt înca mici comparativ cu cele ale tarilor dezvoltate, iar preturile, mult prea mari, fata de aceste venituri.Situatia dificila si pentru persoanele de vârsta a treia , pensionari, ale caror pensii, în mare majoritate, abia acopera consumul zilnic.Uajutor important, pentru ca totusi aceasta categorie sa aiba acces la bilete în statiuni, este cel acordat de guvern prin sistemul de asigurari sociale.

v     Durata timpului liber. Este un factor important în cazul celor care trebuie sa repete tratamentul din sase în sase luni, pensionarii fiind avantajati din acest punct de vedere. Pentru cei ce efecueaza tratamentul balnear o singura data pe an, în sejur de lunga durata, se gasesc solutii cu angajatorul.

Tabelul 5.1.Bilete pentru tratament balnear acordate prin asigurarile sociale

Sursa - Anuarele statistice ale României 1998-2005.

- Institutul National de Statistica, date pentru 2005.

v     Oferta are rol determinant în transformarea cererii potentiale în cerere efectiva, calitatea resurselor terapeutice naturale si dotarea tehnico-materiala pentru tratament, infuentând alegerea .În functie de aceste elemente, recomandarea medicului va fi un element cheie in decizia de cumparare a unui anume produs turistic balnear, pentru o anumita afectiune a pacientului.În cazul afectiunilor ce pot fi tratate în mai multe statiuni, celelalte elemente ale ofertei, vor determina alegerea statunii balneare.

v     Nivelul de informare este important în luarea deciziei de cumparare a unui produs balnear, datorita tendintei de întinerire a cererii si de accentuare a laturii preventive a tratamentului balnear si în functie de modul în care fiecare statiune îsi promoveaza produsul turistic. Reorientarea ofertei spre tratament profilactic, caruia specialisti îi acorda mare atentie pe viitor, printr-o reclama corespunzatoare, va determina reorientarea turistilor spre statiunile balneare.

Atât factorii de influenteaza formarea cererii potentiale, cât si cei care determina decizia de cumparare a produsului turistic cura balneo-medicala, sunt dependenti de cresterea economica a tarii.

Indicatorii ce caracterizeaza elocvent nivelul de dezvoltare economica, sunt produsul national brut si produsul national brut pe locuitor (tabelul 5.2) care începând cu anul 2000 au înregistrat ritmuri mari de crestere anuala.

Tabelul 5.2. Dinamica PIB si PIB/locuitor în perioada 1994-2005

Sursa -Anuarele Statistice ale României 1995-2005

-Institutul National de statistica, date pentru 2005

Evolutia veniturilor populatiei, principala conditie pentru ca manifestarea cererii turistice, explica descresterea înregistrata de principalii indicatori ce caracterizeaza circulatia turistica în perioada analizata.

Având în vedere aceste elemente, se constata ca etapa actuala, cererea pentru turismul balnear a capatat noi dimensiuni.

Statiunile balneare vin, de regula, cei cu venituri medii si mici, iar curantii,în buna parte persoane de vârsta a III-a, se caracterizeaza printr-o fidelitate, dispun de timp liber si au o durata a sejurului prelungita.

Scaderea puterii de cumparare a populatiei a avut ca efect si scaderea cererii de turism, deci si de tratament din statiunile balneare. Diminuarea cererii manifestate de segmentul de piata caruia îi este destinata oferta balneara, segment constituit în principal din persoane aflate la vârsta a treia, are legatura directa cu reorientarea veniturilor acestei categorii, de cele mai multe ori insuficiente, spre satisfacerea nevoilor de consum zilnic.

Cererea turistica interna a fost, deci, influentata negativ dupa 1990, de cresterea exagerata a preturilor, raportat la venituri. La aceasta se adauga insuficienta diversificare si calitatea în multe cazuri necorespunzatoare a serviciilor turistice oferite.

Evolutia principalilor indicatori ce caracterizeaza circulatia turistica

Indicatorii cei mai expresivi utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice în statiunile balneare sunt: numar turisti, numar înoptari si durata medie a sejurului. Numarul turistilor ca cel mai reprezentativindicator fizic, cantitativ, a avut in perioada 2000-2005 evolutia prezentata în tabelul 5.3.

Tabelul 5.3. Evolutia numarului de turisti cazati în statiunile balneare din România, în perioada 2000-2005

Sursa -Anuarele Statistice ale României 1990-2005

-Institutul National de Statistica,Frecventa structurilor de primire turistica cu functiuni

de cazare turistica, in anul 2005, Bucuresti, martie 2006 -prezentare date

Începând din1990 numarul turistilor sositi în statiunile balneare a scazut, ajungând în 2005 sa reprezinte 61,6 din valorile înregistrate în 1990 (tabelul 5.3.). Un factor important ce a determinat aceasta evolutie este reprezentat de scaderea puterii de cumparare a populatiei României, datorita cresterii mici a veniturilor în raport cu saltul preturilor.

În aceste conditii numarul turistilor români care au sosit în statiunile balneare ( fig. 5.1), cu o pondere în total turisti , a fost în scadere si firesc a dat conturul evolutiei numarului total de turisti cazati în aceasta perioada.

Fig. 5.1. Evolutia sosirilor de turisti în spatiile de cazare din statiunile balneare

Astfel, daca scaderea medie anuala la totalul turisti sositi în statiunile balneare a fost intr-un ritm de 3,07 , pentru turisti români înregistrati în 2005, care au reprezentat 61,2 din cei sositi în 1990, ritmul mediu anual de scadere a fost de 3,22. Dupa o evolutie sinusoidala si un minim înregistrat în anul 2000, sosirile turistilor strainiîn statiunile balneare au revenit, nivelul în 2005 situânduse la 90,2 fata de 1990.

În ceea ce priveste preferintele turistilor sositi în statiunile balneare acestea înregistrau în 2005 distributia prezentata în tabelul 5.4.

Dupa cum se poate observa din tabelul si din figura 5.2., unitatile preferate de cei mai multi turisti sunt hotelurile, care ocupa în preferintele turistilor peste 81,2 din totalul sosirilor. Preferinta mare a turistilor pentru hoteluri poate fi pusa pe seama obisnuintei turistului cu acest tip de unitate, care confera în conceptia lui siguranta si confort. Pe de alta parte, se explica prin faptul ca unitatile de tratament sunt incluse în incinta hotelurilor si nu a celorlalte tipuri de unitati ceea ce face ca turistul sa prefere aceasta forma de cazare.

Tabelul 5.4. Preferintele turistilor sositi în statiunile balneare pe tipuri de unitati de primire în 2005

Sursa - Institutul National de Statistica, Frecventa structurilor de primire turistica cu functiuni de

cazare, în anul 2005, Bucuresti, martie 2006

-Prezentare date.

Urmatoarele unitati preferate de turisti sunt vilele turistice care ocupa aproape 8,99 din totalul sosirilor. Preferinta pentru vilele turistice poate fi pusa pe seama costurilor maci de cazare, pe de o parte, iar pe de alta parte, vilele confera intimitate si bineînteles liniste.

Fig.5.2. Preferintele turistilor pentru spatiile de cazare din statiunile balneare în 2005

În privinta categoriei de confort tabelul 5.5 preferinta turistilor s-a îndreptat catre categoria de doua stele, care a atras aproape ¾ din sosiri.

Tabelul 5.5. Preferintele turistilor sositi în statiunile balneare pentru categoria de confort, în anul 2005

Sursa -Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni

de cazare, în anul 2005, Bucuresti, martie 2006

- Prezentare si prelucrare date

Turisti sositi în spatiile de cazare si-au manifestat preferinta pentru categoria de doua stele aproape 74 , aceasta categorie reprezentând un echilibruîntre pret si confort. Urmatoarea categorie solicitata este cea de o stea, aceastacategoria atragând aproape 14,17 din turisti români, în concordanta cu puterea de cumparare.

Turisti straini sositi în statiunile balneare au preferat, ca si românii, categoria doua stele dar peste 20,42 au ales categoria 3 stele în detrimentul celor de o stea.

Evolutia numarului de înoptari în statiunile balneare a înregistrat la rândul sau o reducere accentuata tabelul 5.3 si figura 5.3.

Ritmul de scadere a înoptarilor a înregistrat o medie anuala de 3,04 , foarte apropiat de ritmul de scadere înregistrat de numarul de turisti si are ca principala explicatie perioada dificila suferita de economia nationala în aceasta trecere la economia de piata , cu o scadere accentuata a indicatorilor macroeconomici si implicit a puterii de cumparare a populatiei, ce a generat o reducere majora a sumelor alocate turismului balnear în favoarea celor destinate necesarului de consum zilnic.

Acest ritm este imprimat de evolutia înoptarilor de turisti români, care reprezenta în 2005 dupa o scadere aproape continua, doar 62,1 fata de 1990. În schimb înoptarile turistilor straini au avut o evolutie interesanta.Dupa o crestere cu 41,7 în 1991, fata de 1990, a urmat o scadere, apoi vârf,înregistrat în 1994 cu 44 mai mult decât în 1990 si o involutie în anii urmatori.

Tabelul 5.6. Evolutia numarului de înoptari în statiunile balneare din România în perioada 1990-2005

Sursa - Institutul National de Statistica si Studii economice-date 2001-2003

-Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, în anul 2005, Bucuresti martie 2006-Prezentare si prelucrare date.

Fig.5.3. Evolutia numarului de înoptari în statiunile balneare din România

Durata medie a sejurului tabelul 5.7. a înregistrat o evolutie sensibil apropiata pentru total turisti români. Dupa o scadere, în 1995 se depaseste nivelul din 1990 ,urmeaza un minim în 1996, când se înregistraza 87,9 comparativ cu 1990, pentru a se reveni la 8,2 zile în 2005.

Tabelul 5.7. Evolutia duratei medii a sejurului în statiunile balneare în perioada 1990-2005

Sursa - Anuarele Statistice ale României 1990-2001

-Institutul National de Statistica si Studii Economice-date 2001-2003

-Institutul National de Statistica, Frecventarea strucurilor de primire turistica cu functiuni

de cazare, în anul 2005, Bucuresti, martie 2006.

-Prelucrare si prezentate date

Explicatia acestei situatii este legata de faptul ca atât înoptarile cât si numarul de turisti au scazut în perioada analizata cu aproape 40 , iar indicele de dinamica a avut valori sensibil apropiate pentru cei doi indicatori, motiv pentru caredurata medie a sejurului în 2005 este aproape aceeasi ca în 1990.Cu totul alta este situatia în ceea ce priveste durata medie a sejurului pentru turisti straini care înregistreza un vârf în 1995, fiind cu 62,67 mai mare, iar în 2005 mai mica cu 9 decât în 1990.

Cu toate acestea, datorita ponderii foarte mici a înnoptarilor si numarului de turisti straini în totalul indicatorilor, aceasta exceptie nu aafectat sejurul mediu global.

În statiunile balneare durata medie a sejurului cea mai ridicata în 2005 tabelul 5.8 a fost înregistrata în hoteluri,aici turistul petrecând în medie de 9,2 zile.Alte unitatii ce au înregistrat durata medie a sejurului ridicata sunt zilele turistice, cu 4,8 zile/turist.

Turistii români au petrecut cel mai mult timp în hoteluri 9,5 zile/turist , urmatoarea unitate preferata fiind, deasemenea, vila turistica, cu o durata medie de sedere/turist de 4,9 zile.Turisti straini au preferat sa îsi petreaca cel mai mult timp în hoteluri si pensiuni 4,3 zile/turist

Tabel 5.8 Durata medie a sejurului în statiunile balneare pe tipuri de unitati de primire, în anul 2005

Sursa: - Institutul National de Statistica,Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, în anul 2005, Bucuresti martie 2006

-Prezentare si prelucrare date

Evolutia indicatorilor utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice în statiunile balneare în perioada 1990-2005 este îngrijoratoare.Cu exceptia duratei medii a sejurului, care a suferit mici variatii, numarul de turisti si numarul de înoptari au scazut într-un ritm mediu annual de 3,07 respectiv 3,04

Circulatia turistica balneara a cunoscut scaderi semnificative atât la numarul de turisti sositi cât si la numarul de înoptari. Turistii români au înregistrat cele mai semnificative scaderi la cei doi indicatori, ca urmare a situatiei economice si a slabelor servicii.În cea ce priveste structurile alese pentru sejur, se poate spune ca unitatile preferate de turisti români si straini au fost hotelurile,urmate de vilele turistice, iar ca nivel de confort românii au preferat unitatile de o stea si de doua stele, pe când turisti straini pe cele de doua si trei stele.

Previziunea cererii pentru turismul balnear în perioada 2007-2010

Dezvoltarea continua a fenomenelor economice si sociale, a caror dinamica este infuentata de un numar mare de factori, face dificila determinarea nivelului unui fenomen într-o etapa urmatoare.Din acest motiv elaborarea calculelor privind nivelul de dezvoltare a fenomenelor trebuie sa aiba în vedere modificarile cantitative , calitative si gradul de interactiune între factori.

Un rol deosebit în interpretarea tendintei de dezvoltare a fenomenelor îl are reprezentarea grafica care constituie unul din criteriile obiective în functie de care se va alege procedeul de extrapolare.

Deoarece în calculele statistice de previziune a indicatorilor se utilizeaza frecvent extrapolarea pe baza metodelor sporului mediu, a indicelui mediu de dinamica si a trendului liniar, pentru previziunea numarului de turisti am ales dintre acestea metoda cu cel mai mic coeficient de variatie.

În caracterizarea cererii balneoturistice este foarte importanta cunoasterea starii de sanatate a populatiei.Iata de ce în acest subcapitol, am efectuat în primul rând o estimare a evolutiei cererii de turism balnear plecând de la evolutia morbiditatii, dupa care am previzionat numarul de turisti pentru statiuni balneare în perioada 2007-2010.

Previziunea evolutiei numarului de turisti pentru turismul   balnear

În vederea efectuarii previziunii, pentru fiecare indicator serie de date se vor folosi cel putin doua metode de previziune si se va alege cea pentru care coeficientul de variatie este mai mic decât 5 %

Pentru previziunea numarului de turisti am folosit trei metode: a sporului mediu, a indicelui mediu de dinamica si a tredului liniar.

Deoarece metoda de previziune cu cel mai mic coeficient de variatie v este metoda trendului liniar am efectuat extrapolarea datelor cu aceasta metoda.

Previziunea numarului total de turisti în statiunile balneare din România, în perioada 2007-2010, ar avea urmatoarea evolutie:

Tabelul 5.9. Previziunea numarului total de turisti în statiunile balneare

În urma previziunii rezulta o evolutie favorabila, dar aprecierea noastra este ca nu exprima situatia viitoare a cererii efective din turismul balnear românesc, care va înregistra valori mai mari.

Influenta factorilor eterogeni ca actioneaza asupra cererii pentru turism balnear, unii greu cuantificabili, dar, în principal, reluarea cresterii economice cu îmbunatatirea nivelului veniturilor populatiei, consideram ca vor determina o evolutie pozitiva a acestor indicatori.

În ultimii ani, dezvoltarea economica din România a înregistrat ritmuri înalte de crestere, evolutia PIB tabelul 5.10. ilustând acest fapt.

Tabelul 5.10. Evolutia PIB în perioada 1995-2005

Sursa: -Anuarele Statistice ale României 1995-2005

Mentinerea ratelor anuale de crestere, la nivelul celor din anii 2001-2005, se poate determina, pe lânga reducerea decalajului dintre România si celelalte tari ale UE,o situatie economico-financiara mai buna pentru fiecare cetatean si implicit o crestere a cererii interne pentru turism si turism balnear. La rândul sau, statul va putea majora sumele alocate pentru bilete de tratament balnear si odihna subventionate din bugetul asigurarilor sociale.

Consideram ca si cererea internationala pentru turismul balnear românesc va înregistra o crestere, determinând ca numarul total de turisti, în statiunile balneare din România, sa fie, în urmatorii ani, mai mare decât cel rezultat din previziune. Includem aici nu numai turisti straini ce ar veni în România pentru tratament balnear, ci mai ales pe aceia e ne vor prefera pentru curele de sanatate.

Cu toate acestea, apreciem ca estimarea facuta de specialisti ICT, pentru 2007, prezentata în tabelul 5.11. si figura 5.3, precum si ritmurile medii anuale de crestere, sunt prea optimiste.

Tabelul 5.11.Evolutia estimata a circulatiei turistice în statiunile balneare-mii

Figura 5.3. Evolutia estimata a numarului de turisti pentru statiunile balneare

Din punctul nostru de vedere, nivelul de aproape un milion de turisti pentru statiunile balneare va fi atins abia în anul 2010.

Un nivel ridicat al morbiditatii si mentinerea ritmului cresterii economice ce se realizeaza începând cu anul 2001 în România, care va avea efecte pozitive si asupra veniturilor populatiei, vor face ca cererea efeciva pentru turism balnear sa fie în crestere asa cum rezulta si din aplicarea metodelor statistice de previziune.

Directii de dezvoltare a turismului balnear românesc

Dezvoltarea turismului în România trebuie sa fie un obiectiv si un mijloc al dezvoltarii economico-sociale de ansamblu,în contextul politicii nationale de dezvoltare si de integrare în structurile europene

Directiile de dezvoltare a turismului balnear românesc sunt determinate de dezvoltarea macroeconomica a României, de mai buna reglementare, din punct de vedere legislativ, a problemelor acestei forme de turism si de implicarea Guvernului României în sustinerea turismului si turismului balnear românesc.

În toate aceste planuri evolutia este încurajatoare. În primul rând România a înregistrat în 2002 si 2004 unele din cele mai bune ritmuri de crestere economica din tarile Europei de Est.

În al doilea râand, Planul de actiune al Programuluide guvernare pe perioada 2001-2004, aprobat prin H.G.R. 495/2000, cuprindea obiective precise, termene scurte si modalitatile concrete de punere în aplicare în domeniul turismului,guvernul consderând turismul domeniul prioritar economiei nationale.

Astfel, unul din obiective- accelerarea procesului de privatizare, a fost favorizat de hotarârea de guvern prin care Ministerul Turismului prelua competentele privind efectuarea privatizarii, în defavoarea fostului Fond al Proprietatii de Stat, cu intentia declarata de a debirocratiza si simplifica procedurile de privatizare în turism.

Un alt obiectiv, înca valabil, este efectuarea integrala a procesuluide privatizare.

Privatizaea s-a desfasurat într-un ritm sustinut si prin finalizarea ei, forta schimbarii cum am denumi proprietatea privata, va putea action, va creste calitatea si competitivitatea ofertei de turism si turism balnear si va înregistra, din nou, un trend pozitiv în evolutia indicatorilor ce caracterizeaza aceasta activitate.

Tabelul 5.12. prezinta capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe forme de proprietate, în anul 2005 si releva pozitia dominanta a proprietatii majoritar private,care a atins în jur de 80 % la structuri de primire si capacitate în functiune si aproape 75 % la capacitate existenta.

Marea majoritate a structurilor intrate în proprietate privata au intat deja în planuri mai mari sau mai mici de modernizare,ceea ce reflecta interesul investitiilor de a schimba amaginea structuriolr de cazare, alimentatie, tratament sau agrement ai caror proprietari au devenit.

În masura în care vor realiza o noua oferta si o mai buna calitate a serviciilor vor înregistra rezultate pe masura efortului investitional.

Tabelul 5.12. Capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe forme de proprietate, în anul 2005

Sursa:- Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni

de cazare în anul 2005, Bucuresti,martie 2006

- Prezentare si prelucrare date

Un rol important în dezvoltarea turismului balnear românesc îl are politica sociala a guvernului, care, pentru a veni în spijinul pensionarilor, suporta annual de la buget, în limita unor cheltuieli efectuate prin sistemul de sigurari sociale în jur de 70 % din valoarea biletului de tratament, facilitând accesul persoanelor de vârsta a III-a în statiunile cu factori de cura, asigurând astfel si o buna utilizare a ofertei balneoturistice.

Alte obiective din programul de guvernare sunt:

armonizarea la legislatia Uniunii Europene;

reglementarea cuprinzatoare a principiilor de dezvoltare a turismului si strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung;

dezvoltarea si modernizarea bazei turistice cu doua actiuni care vizeaza direct turismul balnear;

crearea zonelor turistice speciale, ce include si statiunile balneo-climaterice;

acordarea de facilitatii fiscale si relansarea potentialului de tratament geriatric al Institutului Ana Aslan- Otopeni

promovarea potentialului turistic

dezvoltarea relatiilor cu organizatiile de turism

Materialele de informare si promovare turistics tiparite sau destinate informarii prin majloace audiovizuale, actiune de reclama, publicitate si promovare a ofertei turistice, participarea la târguri internationale, au dat deja roade, turoperatori de renume, revenind de anul trecut pe piata turistica a României cu perspecive foarte bune în privinta cresterii numarului de turisti în anii urmatori.

O buna promovare însotita de schimbarea în bine, din punct de vedere calitativ si competitiv, a ofertei românesti de turism balnear, cu factori naturali de cura atât de valorosi , pot face din tara noastra o destinatie din ce în ce mai solicitata de turistii straini mai ales ca pretul sejurului balnear este accesibil pentru acestia.

Anul 2003 a fost anul turismului balnear si împreuna cu programul national de lansare a turismului balnear românesc, arata preocuparea dosebita a Autoritatii Nationale pentru Turism si a Guvernului României pentru aceasta forma de turism.

Principalele directii de dezvoltare au în vedere si urmatoarele actiuni:

v     Îmbunatatirea ambiantei generale a statiunilor;

v     Folosirea cât mai larga a resurselor naturale disponibile;

v     Diversificarea activitatii de tratament;

v     Cresterea competitivitatii activitatilor de primire;

v     Dezvoltarea si îmbunatatirea calitatii serviciilor din unitatile de alimentatie;

v     Diversificarea dotarilor de agrement si a actiunilor specifice.

În ceea ce priveste investitiile, datorita faptului ca turismul este, prin excelenta, un domeniu al sectorului privat, din acest sector va proveni si ponderea cea mai mare a investitiilor. Statului îi revine, însa, rolul de coordonare prin utilizarea macanismelor si pârghiilor specifice economiei de piata pentru stimularea investitiilor.

Rolul statului este major în asigurarea infrastructurii generale de calitate prin realizarea de investitii în scopul modernizarii acesteia,în crearea cadrului legislativ stimulativ, asigurarea stabilitatii macroeconomice si a unui mediu sanatos de afaceri.

Toate aceste actiuni ce îsi propun integrarea în standardele europene a calitatii produsului balnear, în conditiile în care cererea internationala pentru turism balnear este în crestere, vor da posibilitatea exploatarii potentialului balnear al României în folosul unui cât mai mare numar de turisti români si straini.

CONCLUZII

În Europa ultimilor 20 de ani avut loc, dupa cum apreciaza specialisti în domeniu, o revenire fara precedent a termalismului iar secolul XXI a început cu o imagine incomparabil mai buna pentr aceasta forma de turism, datorita dezvoltarii sustinute a turismului de bunastare alaturi de cel traditional.

În cazul nostrum, schimbarea de sistem politic, economic si social produsa în 1989 si revenirea tarii noastre în esalonul democratiilor europene a însemnat pentru turismul balnear intrarea într-o perioada de criza. Perioada prelungita de tranzitie, caderea economiei, scaderea puterii de cumparare, managementul defectuos, lipsa investitiilor, a cadrului legislativ, au generat degradarea bazei materiale din statiuni, atât din punct de vedere al achipamentelor învechite si depasite moral din hoteluri, restaurante si baze de tratament, cât si al dotarii edilitate, amenajarilor publice (parcuri,pavilioane de cura interna, captari de izvoare) si protectiei factorilor naturali de cura,care s-au degradat considerabil.

Din acest motiv, pâna în anul 2000, în loc sa diminuam diferentele dintre oferta noastra în domeniu si cea a statelor cu traditie, discrepantele s-au accentuat.

Cresterea economica înregistrata de tara noastra dupa anul 2000 s-a reflectat si într-un reviriment al ofertei din turismul balnear românasc, o tendinta de modernizare a structurilor hoteliere si de tratament, de diversificarea ofertei, ceea ce reflecta convingerea societatilor ce-si desfasoara activitatea în domeniu ca aceasta forma de turism va înregistra o crestere continua a cereri.

Asa cum am aratat în capitolul 5, împartasind convingerea ca turismul balnear va avea un ritm de crestere mai mare decât alte forme de turism.În aceste conditii, presupune actiuni energice pentru modernizare si dezvoltare din partea factorilor de decizie de la nivel macroeconomic si din partea celor de la nivel regional si local, prin planuri nationale si regionale. Pe de alta parte, strategiile societatilor comerciale si ale investitorilor din statiuni vor avea succes în masura în care se vor încadra în programele stabilite la nivel national.

Premisele sunt create si de Planul national de dezvoltare, 2004-2006, care îsi propune reducerea progresiva a discrepantelor. Între turismul românesc si cel European vor fi reduse conform celei de a treia directii de actiune, prin promovarea unei dezvoltarii regionale echilibrate si atenuarea discrepantelor sociale, care se va realiza prin implementarea urmatoarei prioritati: Dezvoltarea regionala si locala, va sprijini o gama larga de initiative regionale sau locale, pentru a caror implementare autoritatile locale vor detine principala responsabilitate. La acestea, se vor adauga actiuni specifice în domeniul dezvoltarii afacerilor si promovarii turismului, unde este necesara completatea actiunilor de anvergura nationala cu actiuni care vizeaza în mod special solutionarea nevoilor locale.

Strategiile societatilor cu activitate de turism balnear, cu sprijinul autoritatilor regionale si locale, vor defini însa adevarata fata a viitoarelor statiuni balneare românesti.

Acestea vor trebui sa raspunda noilor cerinte ale clientilor si noului concept,"turismul de sanatate, cu oferte complexe, diversificate, de înalta calitate, atât la structurile de primire si alimentatie, cât si la tratament, variatele tipuri de cura si agreement."

Statiunile balneare ale viitorului din România vor avea succes daca vor reusi transformarea cu ajutorul strategiilor propuse în centre moderne de sanatate si bunastare care sa valorifice extraordinarul potential al factorilor naturali de cura.

Pentru a putea raspunde cerintelor manifestate pe piata turistica balneara este necesara crearea unor statiuni polivalente prin largirea si diversificarea profilului de baza al statiunii, paralel cu aparitia unor statiuni cu profiluri noi: înlaturarea stresului, repunerea în forma, înfrumusetarea, talasoterapie, profilaxie.

Statiunile balneare moderne, care vor avea produse cu un continut complex, vor oferi cure balneare terapeutice si de recuperare dar si cure pentru turismul de bunastare, de sanatate, cu accent pe calitatea vietii strâns împletita cu apararea sanatatii sunt solutia învingatoare pentru turismul balnear. Aceste statiuni pot deveni centre de referinta pentru satisfacerea nevoilor de bunastare ale oamenilor.

Dintre problemele generale obligatorii pentru edificarea statiunilor balneoturistice moderne am enumera:

analizele temeinice pentru stabilirea registrului de factori naturali de cura, reyervele de subsante minerale utile si nivelul de utilizare a acestora;

stabilirea profilului si specializarilor optime ale statiunii ca elemente de baza privind amploarea si structura modernizarilor bazei materiale si/sau crearea centrelor de bunastare;

conturarea celor mai bune solutii pentru zonarea functionala si elementele de infrastructura generala si specifica;

O valorificare strategica a potentialului turismului balnear românesc va permite repozitionarea acestuia pe piata interna si internationala. Reusita acestei actiuni depinde de implicarea hotarâta a factorilor de decizie de la nivel macro si microeconomic, iar efectele economice si sociale vor fi inseminate pentru România.