ANALIZA OFERTEI TURISTICE PE PARTEA DE NORD-VEST SI VEST A TARII

3.1. REGIUNILE DIN VESTUL TARII

Multi oameni au auzit de Timisoara, ca fiind orasul care evoca cel mai mult caderea regimului comunist din Romania. Totusi, putini cunosc vestul Romaniei care cuprinde istoricele provincii Crisana si Banat, precum si orase ca Oradea si Arad a caror traditie culturala le fac obiective demne de vizitat.

Turistii pot explora mostenirea arhitecturala diversa, edificiile laice si religioase, precum si bogatia folclorica a zonei. Toate acestea isi au radacinile in mai multe culturi si civilizatii, datorita faptului ca pe langa romani, aici au trait de-a lungul secolelor si unguri, svabi, sarbi, cehi, slovaci, bulgari, ucraineni etc. Pe langa turismul cultural si rural, Crisana si Banat, care se intind pe teritoriul a patru judete: Bihor, Arad, Timis si Caras-Severin, pot oferi multe ispite la calatorie, cum ar fi excursiile montane si sporturile de iarna. Pe langa acestea, doritorii de vanatoare, calarie, pescuit, catarare si expeditii inedite in pesteri, pot descoperi aici o bogata oferta in acest sens.

Ca privire generala asupra principalelor atractii cultural-turistice, Banat si Crisana pot convinge la explorarea unei zone nu atat de cunoscute, dar foarte interesante datorita peisajelor naturale, bogatiilor folclorului si mostenirii datinilor celor ce traiesc acolo.

3.1.1.JUDETUL ARAD

Obiective turistice

-   &nb 434c26e sp;   &nb 434c26e sp; Munti

-   &nb 434c26e sp;   &nb 434c26e sp; Pesteri

-   &nb 434c26e sp;   &nb 434c26e sp; Rezervatii si monumente ale naturii

-   &nb 434c26e sp;   &nb 434c26e sp; Vestigii istorice

-   &nb 434c26e sp;   &nb 434c26e sp; Edificii religioase

-   &nb 434c26e sp;   &nb 434c26e sp; Monumente si statui

-   &nb 434c26e sp;   &nb 434c26e sp; Etnografie

Informatii generale:

Asezare: in partea de vest a Romaniei, intre altitudinea de 1.486 m (vf. Gaina) la est si cea de 90 m la vest, de o parte si de alta a Muresului si Crisului Alb;

Vecini: la sud-Timis; la est-Hunedoara, Alba; la nord-Bihor; la vest-Ungaria;

Suprafata: 7.754 km2 (respectiv 3,2 % din teritoriul tarii);

Populatie: 479.500 locuitori;

Orase: ARAD - resedinta de judet (cu 187.000 locuitori, situat pe o principala cale de legatura intre Transilvania si Campia Panonica, 'Orasul de pe Mures', se afla la o altitudine de 110 m, intre malurile cursului vestic al domolului rau, la 20 de km de munti); Chisinau Cris; Curtici (punct de trecere in Ungaria); Ineu (nod de cale ferata); Lipova (statiune balneoclimaterica); Nadlac (punct de frontiera cu Ungaria); Pancota; Sebis;

Relieful: proportionat de la est la vest, cuprinde trei mari trepte de relief: muntii (in nord-vest-codru Moma, cu vf. Plesu de 1.112 m si vf. Momuta, de 930 m si intre Vaile Crisului Alb si Muresului-Zarand, cu vf. Highis, de 860 m si vf. Drocea, de 836 m, dar si partial culmi din masivul Gaina), dealuri (Dealurile Vestice, intre 200-400 m inaltime), campii (Campia de Vest din care face parte Campia Tisei, cu subunitatile Campia Muresului si Campia Crisurilor);

Clima: este preponderent continental-moderata, cu ierni nu prea friguroase si veri relativ calduroase, cu cele mai multe zile de temperaturi pozitive, cu numarul zilelor fara inghet de 200, in campie, cu precipitatii variabile, dar fara perioade de seceta excesiva vara, cu zapezi putine iarna, cu vanturi dominante din sud si sud-vest;

Cursurile de apa: brazdeaza judetul de la rasarit la apus: Muresul (bazinul inferior, la sud, pe 200 km), Crisul Alb, Crisul Negru (circa 15 km, la nord), Teuzul, Segreusul, Cigherul.

Obiective turistice

Munti

Muntii Codru - Moma - desi mai putin cunoscuti, pot fi considerati printre cele mai interesante zone turistice din Muntii Apuseni datorita unor peisaje remarcabile prin frumusetea si spectaculozitatea lor: abrupturi de sute de metri, imense paduri de foioase (ce justifica numele de 'codru'), platoul carstic Vascau (ce domina numai cu rama sa vestica limita judetului).

Pesteri

Pestera Liliecilor - (langa Moneasa), decorata feeric cu stalactite si stalagmite de toate marimile, de aici izvorand paraul ce trece pe langa baza veche de tratament a statiunii Moneasa;

Pestera Cristalelor-formata din roca de calcar negru;

Fantana de la Groapa Ursilor

Rezervatii si monumente ale naturii

Bezdin - (langa Pecia), rezervatie complexa (25 ha), de mare atractivitate fiind nufarul alb ce creste aici;

Parcuri dendrologice : Peris (cu stejari batrani de peste 600 de ani), Savarsin, Mircea.

Vestigii istorice

Cetatea de piatra-Siria (1331) cu statut de cetate regala, printre ocupantii ei numarandu-se: Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sarb George Brancovici, Matei Corvin, familia Bathory

Cetatea de piatra Soimus-Lipova (1278);

Cetatea Agris-Agris (1400);

Fortareata Taut - Taut (sec. XII, astazi ruine);

Cetatea Aradului-Arad (sec. XVI);

Castelul Bohus - Bohus, construit in stil neoclasic (sec. XIX), gazduieste colectia Ion Slavici si Emil Montia.

Castelul Brazii - Brazii, construit in stil neoclasic (1800);

Castelul Bulci - Bulci, sau 'Mocioni' (sec. XIX);

Castelul Conop - Conop (sec. XVIII), locuit mai multe decenii de Stefan Cicio Pop;

Castelul Curtici-Curtici (1769);

Castelul Soimos - Lipova;

Castelul Macea - Macea, insotit de o frumoasa gradina botanica;

Castelul Savarsin - Savarsin (1870), fost domeniu regal;

Castelul Sira - Galsa -Siria (sec. XVII), construit in stil baroc.

Edificii religioase

Manastirea Hodos - Bodrog - Bodrogul Nou (1177), unul dintre cele mai vechi monumente de acest gen din Romania, aici gasindu-se valoroase picturi, numeroase manuscrise si alte piese muzeistice;

Biserica sarbeasca-Arad (1698), construita in stil baroc;

Capela 'Sf. Florian'-Arad (1752)

Biserici din lemn - Buceava, Grosii Noi, Halmagiu, Savarsin;

Biserica ortodoxa voievodala - Halmagiu (sec. XIV);

Biserica ortodoxa - Lipova (sec. XIV);

Manastirea 'Sf. Simion'-Arad Gai (1760-1762);

Manastire - Bezdin (1334);

Manastirea franciscana -Lipova (1756).

Monumente istorice

Monumentul ostasilor romani-Arad, ridicat in memoria celor care si-au dat viata pentru eliberarea de sub dominatia fascista;   &nb 434c26e sp;

Monumentul eroilor - Paulis, unde s-au dat lupte crancene in al doilea razboi mondial intre trupele romane si cele germane.

Etnografie

Una dintre cele mai renumite zone etnografice din tara noastra o reprezinta 'Tara Zarafului' de pe aceste meleaguri, unde se conserva piese de mare valoare si originalitate. Cateva localitati marcante in acest domeniu sunt: Batsa (port popular si ceramica); Barzava (centru de ceramica); Birchis - Capalnas (ceramica rosie si laibare); Butena (port popular: costume in care predomina rosu si negru, sube, cojoace).

3.1.2 JUDETUL BIHOR

Obiective turistice

• Pesteri
• Vai si cascade
• Lacuri
• Prezervatii si monumente ale naturii
• Statiuni
• Vestigii istorice
• Edificii religioase
• Edificii culturale
• Etnografie

Informatii generale

Asezare: in partea nord-vestica a Romaniei, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginit la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei;

Vecini: la est-Cluj, Alba, Salaj; la nord-Satu Mare; la sud-Arad; la vest-Ungaria;

Suprafata: 7.544 km2 (respectiv 3,2 % din teritoriul tarii);

Populatie: 633.629 locuitori;

Orase: ORADEA - resedinta de judet (cu 225.000 locuitori, mare centru cultural, economic, si comercial de importanta europeana, la intersectie de principale drumuri comerciale); Alesd; Beius; Marghita; Nucet; Salonta; Stei; Valea lui Mihai.

Relieful: este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad - Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic-platoul Padis (care te duce cu gandul la o lume ireala, presarata cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri tacute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaza cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica;

Clima: este continental-moderata, cu predominarea circulatiei aerului umed din vest, nord-vest, cu precipitatii neuniform repartizate, cu vanturi dominante din vest, nord-vest, sud-vest;

Cursurile de apa: reprezentate de Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, care curg de la est la vest.

Obiective turistice

Pesteri

Pestera Ursilor-(la 86 km de Oradea, DN 76, Oradea-comuna Sudrigiu + DJ 763 sat Chiscau), de o rara frumusete, incanta privirile vizitatorilor cu o superba arhitectura speologica. Rezervatia speologica (peste 1 km lungime, la altitudinea de 419 m) se desfasoara o variata gama de formatiuni stalagmitice si stalactitice precum si resturi de fosile ale ursului de caverna-disparut in urma cu 15.000 de ani;

Pestera Vantului - (langa suncuius, pe malul stang al Crisului Repede), cea mai lunga pestera din Romania-peste 40 km, strabatuta de un curs subteran de apa, cu bogate fenomene de coroziune. Datorita acestor caracteristici rare, este vestita si peste granitele tarii. Poate fi vizitata doar cu ghid;

Pestera Focul Viu (la 2 ore de cabana Padis, mers pe jos, la 1.120 m altitudine), include un ghetar cu un volum de 25.000 m3-al doilea din Romania, care straluceste in lumina soarelui datorita unei 'ferestre' din tavan care lumineaza pestera, dand impresia feerica de 'foc viu';

Pestera Meziad-(DN 76 pana la Beius, apoi abatere 16 km), rezervatie speologica din Muntii Padurea Craiului, una din cele mai mari pesteri din Romania (4.750 m lungime si mai multe nivele). Se viziteaza numai cu ghid;

Pestera Ciur Ponor-cel mai lung curs subteran de apa din Romania: 5.000 m;

Pestera Corbasca - renumita pentru bogatia de concretiuni de mari dimensiuni;

Ghetarul Bortig

Pestera din Groapa de la Barsa-in Muntii Bihor (la 1.100 m altitudine);

Pestera Vadu Crisului-(DN 1 pana la Topa de Cris, apoi abatere 6 km), are 5 km lungime si este amenajata pentru vizitare;

Pestera de la Tasnad - (la 20 km sud-est de Oradea), langa Tasnad;

Pestera 'Cetatile Radesei'-(la 1-2 ore de la cabana Padis, mers pe jos), este vestita prin cele 5 ferestre naturale, lumina soarelui dand stancilor aspecte de basm.

Vai si cascade

Cascada Saritoarea Bohodeiului - (pe soseaua Oradea-Deva, langa Pietroasa), are o cadere de 80 km, fiind a 3-a din tara, ca inaltime, si impreuna cu zona invecinata formeaza o rezervatie complexa (geologica, floristica si forestiera);

Defileul Crisului Repede - insoteste soseaua nationala Cluj-Oradea si apoi trece prin Muntii Padurea Craiului, fiind o rezervatie complexa (geologica, faunistica si floristica), de 247 ha, ce include 11 pesteri si defileul calcaros al Crisului Repede (de la izvoare pana langa Bucea);

Cascada Bulbuci-in Muntii Bihor (40 m inaltime);

Cascada Moara Dracului-de la Stana de Vale spre Valea Draganului (20 m inaltime);

Valea Sighistelului - rezervatie geologica (la 2 km de Sighistel, langa Campeni);

Valea si Izbucul Galbenei.

Lacuri

Lacul Peta - Baile 1 Mai, rezervatie floristica formata dintr-un complex lacustru (4 ha), fiind singurul loc din Europa unde nufarul tropical creste in mod spontan. Acest lac nu ingheata niciodata datorita izvoarelor termale (30o-40oC) care il alimenteaza;

Lacul Cefa - pepiniera piscicola (langa Cefa);

Lacul Lesu-zona de agrement (pe Valea Lesului);

'Taul lui Ghib' - o raritate in peisajul calcaros din tara.

Rezervatii si monumente ale naturii

Cetatile Ponorului-in Muntii Bihor (la o ora de la cabana Galbenei), o rezervatie naturala complexa alcatuita din 3 avene uriase, o pestera si un rau subteran (ce curge printr-un tunel lung de 4 km, dupa care revine la suprafata in Izbucul Galbenei). In acest complex carstic, unic in Europa, apa a lucrat cu frenezie formand 'o lume cu ascunse minunatii' (prapastii ametitoare, cascade si lacuri adanci);   &nb 434c26e sp; 

Izbucul de la Calugari - (la 12 km de Vascau, la sud de Ponoarele), o rezervatie geologica la limita cu judetul Bihor (400 m altitudine), include un vestit izvor carstic intermitent, cunoscut si datorita calitatilor sare curative. Ritmicitatea aparitiilor izbucurilor este legata de anotimp, la 3-4 minute dupa ploile abundente de primavara;

Poiana cu narcise salbatice - rezervatie floristica (langa Goronesti);

Punct fosilier 'Dealul somleu' - (la 8 km de Baile 1 Mai), langa Beltia;

Zona carstica Vascau - cu ponoare, pesteri, izbucuri.

Statiuni

Baile Felix-(la 8 km sud de Oradea si la 22 km sud-est de punctul rutier de frontiera Bors), una dintre cele mai renumite statiuni balneoclimaterice din Romania, cunoscuta inca de pe vremea romanilor, (la altitudinea de 140 m, in Campia Crisurilor). Aceasta asezare ii confera statiunii un climat bland, continental moderat (temperatura medie anuala: 10,5oC datorita circulatiei aerului umed din nord-vest, ce aduce aici mase de aer maritim). Aici exista o bogata baza de tratament, ce cuprinde: instalatii pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa minerala termala pentru kinetoterapie, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidroterapie, sauna, instalatii de aerosoli si inhalatii, piscine acoperite si in aer liber cu apa minerala termala (functioneaza permanent), sali de gimnastica medicala, masaj medical, cabinete pentru aplicarea de tratamente cu Gerovital. Caile de acces sunt: feroviare-halta Baile Felix, pe linia Oradea - Vascau sau gara Oradea, apoi cu autobuzul pana in statiune, rutiere - DJ 760 Oradea-Beius, aeriene-cu avioanele TAROM de la Bucuresti la Oradea si apoi cu autobuzul pana in statiune;   &nb 434c26e sp;

Baile 1 Mai-(la 8 km sud-est de Oradea si la 2 km nord-est de Baile Felix, la 140 m altitudine) inconjurate de paduri de stejar, dispun de un climat continental moderat, cu influente oceanice. Printre multiplele baze de tratament care se intalnesc aici sunt si instalatii pentru bai cu apa minerala termala, strand cu apa minerala termala, sala de gimnastica. Caile de acces sunt: feroviare-gara Oradea pe linia Bucuresti-episcopia Bihor, apoi cu autobuzul, rutiere-DN 76 de la Oradea la Beius, cu abatere pe langa Sanmartin;

Stana de Vale - (la 24 km de Beius, la 1.100 m altitudine), o statiune permanenta la poalele vf. Poieni (1.650 m) intr-o depresiune inconjurata de paduri de conifere. Dispune de un climat montan cu ierni reci si veri racoroase - temperatura medie anuala este de 4oC. Zapada este abundenta din noiembrie si pana in martie. Dispune, de asemenea, si de partii de schi pentru amatori si sportivi de performanta, iar ca instalatii de tratament: bai de plante de cada, ionogalvanizari, magnetodiaflux, sauna, masaj. Caile de acces sunt: feroviare-gara Beius pe linia Oradea - Vascau, apoi cu mijloace auto pana in statiune; rutiere-DN 1-E 60, Oradea-Cluj Napoca pana la Alesd, cu deviere pe Valea Iadului, pe langa lacul de acumulare Lesu, DN 76-E 79, Oradea - Beius, apoi cca. 30 km prin Budureasa;

Baile Tinca - (la 131 m altitudine la 36 km sud de Oradea si la 25 km de Salonta).

Vestigii istorice

• Ruinele cetatii - Biharia (la 13 km de Oradea, pe DN 19), o cetate de pamant (sec. X), care a fost centrul voievodatului roman condus de Menumorut;
• Ruinele cetatii - Oradea, inconjurata de santuri care erau umplute de apa paraului termal Peta (1114-1131);
• Ruinele Cetatii Piatra soimului - Alesd (sec. XII);
• Ruinele Cetatii Pomezeu - langa Beius (sec. XIII).

Edificii religioase

Catedrala romano catolica-Oradea, inaltata intre 1752-1780, cea mai mare biserica in stil baroc din Romania, construita din marmura de Carrara si Vascau, inspirata dupa constructiile baroce ale Italiei de Nord;

Biserica ortodoxa 'cu luna' - Oradea (1784-1790), imbina elemente ale stilului baroc cu cele ale stilului neoclasic. Sub orologiul din turnul bisericii se afla o sfera, cu diametrul de 3 m actionata de un mecanism original care, in rotirea sa, arata toate fazele Lunii;

Biserica 'Sf. Ladislau' - Oradea (1723-1733)

Biserica romano catolica 'Sf. Treime' - Beius (1752);

Biserica 'Sf. Dumitru' - Tinaud, (1658);

Biserica din lemn - Abram (1700);

Biserica din lemn - Rieni (langa Beius, pe DN 76).

Edificii culturale

Palatul Baroc-Oradea, cea mai mare constructie in stil baroc din Romania, (1762-1770), foarte asemanatoare cu Palatul Belvedere din Viena. In centrul acestui palat cu 365 de ferestre, reprezentand numarul zilelor anului, se afla o impresionanta sala festiva;

Biblioteca-Oradea, detine peste 300.000 de volume, printre care carti rare si incunabule fiind gazduita intr-o constructie ce imbina stilurile din Europa Renasterii cu cel baroc si rococo;

Sirul Canonicilor-Oradea, construit in 1773 in stil baroc, este format dintr-un culoar de peste 100 m lungime, strajuit cu peste 50 de arcade romanice;

Palatul Consiliului Judetean - Oradea;

Palatul 'Vulturului Negru' - Oradea.;

Casa memoriala 'Ady Endre';

Oradea, contine carti, documente si manuscrise legate de activitatea acestui clasic al poeziei maghiare si universale, militant neobosit pentru prietenia romano-maghiara;   &nb 434c26e sp; 

Muzeul 'Tarii Crisurilor' - Oradea, dispune de sectii de: istorie, arta (colectia de gravuri ale lui A. Durer), stiinte naturale (colectie ornitologica, valoroasa colectie de oua, unica in felul ei, care numara peste 10.000 de piese), dar si de o biblioteca documentara cu peste 10.000 de volume.

Etnografie

Potentialul etnografic al judetului Bihor este deosebit de valoros, principalele centre fiind: Avram Iancu (centru de tesaturi populare: stergare); Buntesti (centru de prelucrare artistica a lemnului); Leheceni (ceramica rosie bihoreana, cu vechi traditii); Lesesti (lana Beius, ceramica rosie si alba); Vadul Crisului (ceramica alba nesmaltuita); Budureasa (lazi de zestre).

3.1.3 JUDETUL TIMIS

Informati generale

Asezare: in partea de vest a Romaniei, la 20˚ 15 '. si 22˚ 33 '. longitudine estica si 45˚ 11'. si 46˚ 11 '. latitudine nordica;

Vecini: la sud-vest - Iugoslavia; la sud-est Caras Severin; la est-Hunedoara; la nord-Arad; la nord-vest-Ungaria;

Suprafata: 8.697 km2 (respectiv 3,6 % din teritoriul tarii-cel mai intins dintre judete);

Populatie: 690.000 locuitori;

Orase: Timisoara - resedinta de judet (cu 332.000 locuitori, orasul florilor, unul din cele mai importante centre urbane din tara - al patrulea ca marime, numele sau derivand de la Castrul Temesiensis ("cetatea de pe Timis'), fapt curios, pentru ca este asezat pe raul Bega); Buzias; Deta; Faget; Jimbolia; Lugoj; Sannicolau - Mare.

Relieful: se caracterizeaza prin predominarea campiei - Campia de Vest-care acopera (3/4 din suprafata totala), partea vestica (joasa) si centrala (inalta) a judetului, la est fiind marginita de dealurile Lipovei si Buziasului, si cele premontane ale Poganisului, iar la vest se afla si ultimele prelungiri ale Muntilor Poiana Ruscai (cu vf. Padesul de 1.374 m), ce au vai inguste si culmi largi;

Clima: este temperata de tranzitie, cu interval de zile fara inghet de aproape 200, cu precipitatii ce satisfac cerintele agriculturii, cu vant dominant din nord;

Cursurile de apa: reprezentate de raurile Bega (cursul mijlociu si inferior canalizate, amenajate pentru navigatie), Timis, cu afluentul Poganis, ce strabat de la est la sud-vest, iar in nord curge de la est la vest Aranca, vechiul brat al Muresului.

Obiective turistice

• Pesteri
• Rezervatii si monumente ale naturii
• Statiuni
• Vestigii istorice
• Edificii religioase
• Edificii culturale
• Etnografie

Pesteri

• Pestera de la Romanesti (la 13 km de Faget);
• Pestera albastra - langa Pietroasa, (la 12 km de Faget);
• Pestera "Stanca lui Florian' - langa Tomesti, (la 17 km de Faget).

Rezervatii si Monumente ale Naturii

Mlastinile de la Satchinez - (la cca. 25 km nord-vest de Timisoara), interesanta si pitoreasca rezervatie ornitologica, denumita si 'Delta Banatului' (mlastinile largi, cu stufuri dese si balti intinse dau aspectul unei mici delte). Vizitatorii pot admira coloniile de pasari care se cuibaresc in zona, multe dintre ele fiind specii rare, aflate pe cale de disparitie (starcul rosu, starcul galben, egreta mica);

Parcul Dendrologic - Bazos (la cca. 15 km sud-est de Timisoara, la 8 km sud de Remetea Mare), rezervatie forestiera de mare importanta stiintifica. Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniti din cinci continente;

Locul fosilier Radamanesti - rezervatie paleontologica, (la 10 km nord de Lugoj);

Saraturile de la Dinias - rezervatie floristica, (la 25 km sud-vest de Timisoara).

Statiuni

Buzias (la 34 km sud-est de Timisoara, la 25 km de Lugoj), statiune balneoclimaterica permanenta pe malurile unui afluent al raului Timis, intre dealuri acoperite cu vii (Poganisului si Salagiului), la 128 m altitudine. Are un climat de campie, cu caracter de trecere de la cel continental la cel mditeranean, influentat de miscarile atmosferice dinspre marile Mediterana si Adriatica. Prin urmare, iernile sunt scurte si relativ blande, cu medii termice in jur de 0˚C, vara temperatura medie este de 21˚C.

Bazele de tratament ale statiunii sunt dotate cu aparatura moderna: instalatii pentru bai calde de vana cu apa minerala, instalatii pentru mofete, eletro si hidroterapie, acupunctura, gimnastica medicala. Turistii pot vizita valoroasa colectie de arta populara, precum si parcul statiunii, de un farmec deosebit, cu o amenajare unica in statiunile din Romania. Caile de acces sunt: feroviare-gara Buzias, pe linia Timisoara - Buzias sau pe linia Lugoj - Jamu Mare, rutiere - DJ 583 de la Timisoara sau de la Lugoj;

Baile Calacea - statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, (la 38 km nord de Timisoara).

Vestigii Istorice

Bastionul Cetatii - Timisoara, unul dintre putinele fragmente care se mai pot vedea din cetatea de tip Vauban, ridicata de imperiali in sec. XVIII. Bastionul, construit intre 1730-1733, este format din ziduri masive de caramida;

Primaria Veche - Timisoara, una dintre cele mai insemnate cladiri ale sec. XVIII, impresionanta prin eleganta liniilor si armonia proportiilor. A fost construita in stil baroc intre 1731-1734. In pofida modificarilor ulterioare, se mai poate vedea imaginea vechii steme a orasului;

Ruinele cetatii Morisena - Cenad (sec. X);

Ruinele cetatii Ciacova - (la 32 km de Timisoara), construita intre 1390-1394, astazi se mai pastreaza un turn de aparare inalt de 30m;

Ruinele fortaretei feudale - Margina (sec. XVII, la 48 km de Lugoj);

Casa printului Eugeniu de Savoya - Timisoara, construita in 1717, deasupra intrarii existand o frumoasa pictura murala;

Prefectura Veche - Timisoara, constructie in stil baroc intre 1752-1754, cu fatada bogat decorata.

Edificii Religioase

Catedrala Ortodoxa - Timisoara, cu turle zvelte si acoperisul frumos colorat, inaltata intre 1934-1946, ca o impletire a stilului bizantin cu cel din nordul Moldovei. Include un muzeu de arta medievala, cu o valoroasa colectie de icoane;

Catedrala Romano Catolica - Timisoara, ridicata in stil baroc intre 1737-1773, are cu o frumoasa decoratie interioara;

Manastirea Saraca (la 55 km de Timisoara), comuna Gataia, amintita documentar inca din 1270;

Manastirea Partos - (la 62 km de Timisoara), comuna Banloc, intemeiata in sec. XIII. Actuala biserica, in stil baroc, dateaza din 1750-1753;

Catedrala ortodoxa sarba - Timisoara (1744-1748), cu pictura de mare valoare;

Sinagoga din cetate - Timisoara (1862-1865), cu influente ale stilului maur;

Catedrala ortodoxa-Lugoj

Biserica din lemn - Povargina (la 5 km de Faget).

Edificii Culturale

Castelul Huniazilor - Timisoara, construit de Iancu de Hunedoara intre 1443-1447 (pe locul vechiului castel ridicat de regele Carol Robert d'Anjou). A fost restaurat in 1852, cand i s-au adaugat elemente caracteristice Romantismului. In prezent este considerat cel mai vechi monument al Timisoarei. Azi gazduieste Muzeul de istorie al Banatului;

Castelul Regal - Banloc (la 45 km de Timisoara);

Palatul Dicasterial - Timisoara, cladire monumentala ridicata intre 1850-1854, in stilul Renasterii italiene timpurii. Astazi, gazduieste Tribunalul Judetean;

Palatul Episcopal Romano Catolic - Timisoara, construit intre 1734-1752, in stil baroc;

Muzeul Banatului - Timisoara, infiintat in 1872, unul dintre cele mai vechi si mai mari institutii de acest fel din tara. Cuprinde sectii de: istorie (care infatiseaza evolutia vietii in aceasta regiune), stiintele naturale (care prezinta fauna si flora Banatului, si include o bogata colectie de pasari, una dintre cele mai complete din Romania), arta (cu lucrari de pictura apartinand scolilor italiana, olandeza, flamanda, germana, franceza si romaneasca, cu grafica si sculptura), etnografie (care infatiseaza cultura materiala si spirituala a populatiei romanesti si a nationalitatilor conlocuitoare: svabi, maghiari, sarbi, bulgari);

Muzeul etnografic la svabilor - Giarmata (la 14 km de Timisoara);

Muzeul folcloristului Bela Bartok - Sannicolau Mare;

Casa memoriala 'Traian Vuia' - Traian Vuia (la 21 km de Lugoj), loc natal al aviatorului si inventatorului roman (1872-1953);

Casa muzeu a poetului german Nikolau Lenau - Lenauheim (la 53 km de Timisoara).

3.2. REGIUNILE DIN NORD - VESTUL TARII

Situat in nordul-vestul Romaniei, Maramuresul imbina peisajele montane, reprezentate prin conurile vulcanice ale muntilor Gutai, Tibles si Oas, cu vederile largi pornind din depresiunea Maramuresului si ajungand, prin vaile Tisei, Somesului si afluentilor acestora, in Campia de Vest.

Atractia turistica de care se bucura este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si mai ales de practicare a sporturilor de iarna. La Borsa, pe versantii nordici ai muntilor Rodnei, zapada se mentine pana in timpul verii, iar uneori persista chiar de la un an la altul.

Caracterul relativ izolat al Maramuresului a permis conservarea in satele acestei zone a arhitecturii traditionale, in special constructii din lemn: case, monumente, biserici, care pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din zona. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente precum portul popular, artizanatul sau folclorul.

3.2.1. JUDETUL MARAMURES

Informatii generale

Asezare: in extremitatea nord vestica a Romaniei, la granita cu Ucraina;

Vecini: la nord-Ucraina; la vest-Satu Mare; la sud - Salaj, Cluj, Bistrita Nasaud; la est-Suceava;

Suprafata : 6. 304 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii);

Populatie: 535.000 locuitori;

Orase: BAIA MARE - resedinta de judet (cu 150.000 locuitori, la poalele Muntilor Gutai, pe raul Sasar, cu nesecate comori de frumusete, intr-un univers aparte); Baia Sprie; Borsa; Cavnic; Seini, Sighetu Marmatiei; Tg. Lapus; Viseu de Sus.

Relieful: este predominant muntos, in general accidentat, inaltimile variind intre 200 m in depresiuni si 2.300 m pe culmile muntilor (care reprezinta prin excelenta 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramuresului este inconjurata de munti in totalitate, la sud-vestul ei aflandu-se muntii vulcanici Oas, Gutai si Tibles, la est Muntii Maramuresului si la sud-est Muntii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste ascutite si prelungi, abrupturi impunatoare si vai pitoresti. Mai cuprinde parti din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice;

Clima: este diferentiata, in functie de diversitatea formelor de relief, temperat continentala, cu vanturi din directia sud-vest si sud-est.

Cursurile de apa: brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerali: Borsa, Craciunesti, Breb, Botiza.

Obiective turistice

Munti

Masivul Pietrosul (Muntii Rodnei)-(de 2.303 m, la 10 km de Borsa), adaposteste cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de interes geologic, botanic si faunistic). Masivul prezinta numeroase urme glaciare (creste, vai, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervatie a biosferei;

Muntii Gutai - (de 1.443 m), acoperiti cu paduri seculare, fac parte din cadrul lantului muntilor vulcanici. O priveliste bizara ofera 'Creasta Cocosului', la 12 km de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domina imprejurimile cu semetia lui salbatica, formeaza o rezervatie geologica;

Muntii Tibles - (de 1.839 m altitudine maxima), presarati cu poieni, stanci si stane, avand traseele lungi si obositoare, ce necesita multe popasuri;

Muntii Maramuresului - (cu vf. Farcau de 1.957 m).

Vai si Cascade

Valea Vaserului - se caracterizeaza printr-o succesiune de peisaje inedite, si formeaza unul dintre cele mai impresionante defilee inguste ale Carpatilor rasariteni, presarati pe ambii versanti cu zeci de izvoare minerale;

Valea Izei si Marei - (pe DN 18), trasee care ofera pe langa peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si a unui sir intreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice;

Puzdrele - cu o cadere de 40 m;

Cailor - cu o cadere de 40 m.

Lacuri

Lacul de acumulare Friza - pe raul omonim, (la 10 km de Baia Mare), se adreseaza turismului recreativ;

Ocna Sugatag - lac sarat cu valoare curativa;

Costiui - lac sarat cu valoare curativa;

Lacul glaciar Iezerul-in masivul Pietrosu.

Statiuni

Borsa - (la 850 m altitudine), statiune balneoclimaterica si de odihna la poalele Muntilor Rodnei. Clima este blanda (temperatura medie iarna: 8 C, iar vara +20 C), cu aer puternic ozonat datorat padurilor de brazi care inconjoara statiunea. Atractia turistica de care se bucura Borsa este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si mai ales de practicare a sporturilor de iarna. Pe versantii nordici ai muntilor Rodnei, zapada se mentine pana in timpul verii, iar uneori persista chiar de la un an la altul. Dispune de partii de schi pentru toate categoriile de practicanti si de o trambulina naturala, de asemenea, exista telescaun si teleski. Tratamentele efectuate in cadrul bazelor din statiune include terapii moderne, naturiste, mofete naturale. Caile de acces sunt: feroviare-gara Viseu si apoi cu mijloace auto, rutiere-DN 18, Baia Mare-Sighetul Marmatiei - Borsa, DN 17+ DN 18 Suceava - Pasul Prislop - Borsa, DN 17C + DJ 186: Bistrita - Nasaud - Borsa;

Ocna Sugatag - (la 20 km de Sighetul Marmatiei), statiune balneoclimaterica (la 490 m altitudine, la poalele lantului vulcanic Tibles - Gutai);

Complexe turistice - Izvoarele, Mogosa, Craciunesti.

Vestigii Istorice

Turnul lui Stefan - Baia Mare, interesanta constructie in stil gotic ridicata in 1347, ce seamana cu turnul vechii primarii din Praga. De la inaltimea sa de 50 m, turnul ofera o frumoasa panorama asupra orasului;

Bastionul Macelarilor - Baia Mare, facea parte din sistemul de fortificatii al orasului (sec. XV). Se spune ca de aici s-a tras glontul care l-a ucis pe vestitul haiduc Pintea Viteazul;

Cladirea Monetariei - Baia Mare (1734-1738), azi sediul Muzeului Judetean;

Ruinele Cetatii Chioarului - langa Somcuta Mare, mentionata documentar in 1319;

Ruinele cetatii - Bogdan Voda.

Edificii Religioase

Bisericile din lemn-ocupa un loc aparte in fondul de aur al creatiei populare din Romania, unice in lume prin formele si ornamentele specifice stilului romanesc. In satele maramuresene se intalnesc numeroase astfel de constructii care raman expresia cea mai vie a maiestriei populare. Adevarate monumente de arta arhitecturala, bisericile incanta privirea cu linia lor zvealta, cu o surprinzatoare armonie a proportiilor si cu turlele lor avantate in cautarea infinitului. Unele dintre cele mai reusite exemplare se afla in localitatile: Bogdan Voda (sec. XVIII, cu interior pictat), Surdesti (1724, cu cel mai inalt turn din tinut: 54 m); Moisei (1699); Barsana (1780), Budisti (sec. XVII-XVIII), Calinesti (1663, cu pictura din 1754), Rozavlea (1700, pictura murala din 1775), Botiza (1796), Ieud;

Biserica 'Sfanta Treime'

Baia Mare, ridicata de calugarii iezuiti intre 1717-1720, in stil baroc;

Manastirea Izvorul Negru - langa Moisei (1672).

Edificii Culturale

Muzeul Maramuresului - Sighetu Marmatiei, cu sectii de etnografie si arta populara (piese de port si arhitectura populara, masti populare, icoane, piese de industrie casnica), stiintele naturii (flora si fauna maramureseana);

Muzeul Mineralogic - Baia Mare, cuprinde interesante si neasemuite flori de mina.

Monumente si Statui

Monumentul de la Moisei - ridicat in amintirea celor ucisi de nazisti in 1944 este sculptat de Vida Gheza, initial in lemn, iar ulterior in piatra.

Etnografie

"Cimitirul Vesel" - Sapanta (la 18 km de Sighetu - Marmatiei), unic in lume, uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras, l-au transformat intr-un adevarat muzeu. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romanesc care nu se teme de moarte. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. In zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie; obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate 'carti de vizita' ale sculpturii in lemn. Maiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru 'Tara Maramuresului': semnul soarelui, simbolul vietii. Cele mai frumoase astfel de porti se intalnesc in satele: Sapanta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti;

Botiza - (lazi de zestre si cergi);

Viseul de Jos-(port popular si tesaturi);

Bogdan Voda - (covoare si impletituri);

Sacel - (ceramica rosie nelustruita, cu motive de veche traditie)

3.2.2. JUDETUL SATU - MARE

Informatii generale

Asezare: in partea de nord-vest a Romaniei, in bazinul inferior al Somesului;

Vecini: la nord-Ucraina; la vest-Ungaria; la est - Maramures; la sud-est - Salaj; la sud-Bihor;

Suprafata: 4.418 km2 (respectiv 1,4 % din teritoriul tarii);

Populatie: 394.000 locuitori

Orase: SATU MARE - resedinta de judet (cu 130.000 locuitori, unul din cele mai vechi orase din Transilvania); Carei, Negresti Oas; Tasnad.

Relieful: este variat si are forma unui amfiteatru ce coboara din est spre vest, deosebindu-se doua trepte: campia (2/3 din suprafata totala, in vest este reprezentata de Campia Somesului, cu o suprafata joasa de 126 m, usor fragmentata de Somes, Tur, Crasna si Campia Nirului, mai inalta, pana la 160 m, acoperita cu dune de nisip), si zona inalta (in extremitatea nord-estica, reprezentata de muntii vulcanici Oas si Gutai, cu inaltimi de 1.200 m, care inchid Depresiunea Tara Oasului, de 827 m, completandu-se cu Culmea Codrului de 579 m si zona de piemont);

Clima: este continental moderata si prezinta mici diferente intre campie si dealuri, cu precipitatii variabile si vanturi din directia sud-est si sud-vest;

Cursurile de apa: sunt reprezentate de Tur, Somesul in cursul sau inferior si Crasna dreneaza de la est la vest.

Obiective turistice

Vestigii Istorice

Castelul Karolyi - Carei, in 1492 exista aici o cetate inaltata de familia Karolyi, iar in 1794, pe locul ei se ridica un castel in stil baroc. In prezent, cladirea, situata in mijlocul unui parc, gazduieste un muzeu cu bogate colectii de stiintele naturii si arheologie.

Castel - Ardud, cu aspect de Fortareata, ridicat in 1481, de voievodul Transilvaniei, Bartolomeu Dragffi, si reconstruit in sec. XVII. In prezent pastreaza doar un turn in stil neogotic;

Castel - Mediesu, construit in 1630, in stilul Renasterii, de nobilul Sigismund Lonyay, astazi doar ruine.

Edificii Religioase.

Biserica din lemn-Corund, cea mai frumoasa din regiune, construita in 1723, are interiorul decorat cu pictura si arcuri de lemn, artistic ornamentate;

Biserica reformata - Acas, a unei foste manastiri benedictine, inaltata in sec. XII, in stil romanic, si reconstruit in 1732;

Biserica - Bixad, inaltata in 1695, de calugarul grec Isaia, iar cea actuala a fost ridicata in 1711;

Biserica "cu lanturi"- Satu Mare (1788-1807);

Biserica gotica - Livada (1475);

Biserica din lemn - Stana (1820), bolta este acoperita cu picturi;

Biserica romano catolica - Beltiug (1482).

Edificii Culturale

Muzeul Tarii Oasului - Negresti Oas, poseda o frumoasa colectie de port osenesc, arta populara (tesaturi si cusaturi caracteristice), ceramica; 

Muzeul ceramicii - Vama, expune peste 500 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani;

Muzeul etnografic svabesc - Petresti.

Monumente si statui

Monumentul ostasilor romani - Carei, omagiu adus eroilor cazuti in lupta pentru eliberarea orasului de sub dominatia fascista, opera a unui colectiv de artisti condus de Vida Gheza.

Etnografie

Vizitatorii judetului Satu Mare sunt atrasi, in primul rand, de creatia populara din Oas, pastrata si azi in formele sale originale. In ritualul sarbatorilor osenilor, transmise din generatie in generatie, se rasfrang obiceiuri legate de preocuparile milenare (pastoritul: 'Sambra oilor').

Se remarca portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodariilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), pictura pe sticla si olaritul (Tur), toate de o inegalabila frumusete. De asemenea, Vama este o cunoscuta localitate prin produsele sale ceramice, care perpetueaza vechiul obicei dacic al olaritului. Culorile cu care se orneaza vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2.000 de ani.

3.3. STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTINI DE CAZARE TURISTICA

Prin indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune intelegem relatia existenta intre capacitatea de cazare disponibila (adica locuri oferite) si utilizarea efectiva a acesteia de catre turisti intr-o perioada determinate.

El se obtine prin raportarea numarului total de innoptari realizate la capacitatea de cazare turistica in functiune de perioada respective, rezultatul inmultindu-se cu 100

Tabelul 3.1.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2007, Arad

Sursa: Anuarul statistic al judetului Arad

Fig. 3.1.

Tabelul 3.2.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2006, Bihor

Sursa: Anuarul statistic al judetului Bihor

Fig. 3.2.

Tabelul 3.3.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2007, Maramures

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures

Fig. 3.3

Tabelul 3.4.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2007, Satu - Mare

Sursa: Anuarul statistic al judetului Satu - Mare

Fig. 3.4.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2007, Timis

Sursa: Anuarul statistic al judetului Timis

Fig. 3.5

3.4. CAPACITATEA SI INDICII DE UTILIZARE NETA IN ACTIVITATEA DE TURISM

Tabelul 3.6.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Sursa: I.N.S.S.E. Romania, 2006

Tabelul 3.7.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Sursa: I.N.S.S.E. Romania, 2007

Fig. 3.7

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Tabelul 3.8

Sursa: I.N.S.S.E. Romania, 2007

Tabelul 3.9.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Sursa: I.N.S.S.E. Romania, 2007

Fig. 3.9

CAP.4. CONCLUZII

Turismul reprezinta pentru Romania sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atat a investitorilor cat si a turistilor straini, insa acest lucru este ingreunat de concurenta puternica din partea tarilor invecinate (Ungaria, Bulgaria, Croatia) si de amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului romanesc.

Potrivit Strategiei de Dezvoltare din Planul National de Dezvoltare 2007-2013, marele avantaj al Romaniei pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenta resurselor naturale si culturale de o mare diversitate si armonios repartizate in teritoriu, care dau posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism.

Pentru completarea ofertei turistice generale, slab diversificata in prezent, partea de N-v si V a Romaniei,dispune de numeroase resurse turistice de exploatat si valorificat, in vederea acoperirii intregului an calendaristic. Sunt de remarcat in acest sens parcurile nationale si naturale, ariile protejate, bogatia si diversitatea patrimoniului cultural (manastiri, cetati, biserici, monumente), comunitatile umane care pastreaza valorile civilizatiei culturale rurale in viata de zi cu zi, oportunitatile de practicare a turismului de aventura, oferite de raurile nationale, a speo-turismului, turismului ecvestru, , turismului rural, favorizat de faptul ca Romania este a cincea tara in ceea ce priveste viticultura, oportunitatile pentru practicarea cicloturismului, a mountain - bike, dar si a concursurilor out-of-road.

Toate acestea confera Romaniei potential pentru dezvoltarea produselor turistice complexe si cresterea numarului total de turisti. De asemenea, oportunitatile pentru atragerea turistilor straini in special sunt din ce in ce mai diverse: oferta statiunilor turistice balneare, diferite forme ale turismului de afaceri generate de congrese, simpozioane si expozitii, actiuni cu caracter diplomatic generate de aderarea Romaniei la NATO, intrarea Romaniei in UE, viata cultural-stiintifica, deschiderea de afaceri cu firme multinationale etc.

O problema de importanta nationala si locala cu care se confrunta Romania este reprezentata de gradul diferit de valorificare a potentialului turistic, avand in vedere rolul care trebuie acordat respectarii capacitatii de suport, dar si eliminarii disparitatilor economice regionale. In acest context, in timp ce zone precum Valea Prahovei, Brasov si imprejurimi, Constanta si litoralul Marii Negre au un turism de masa la limita superioara si peste a capacitatii de suport in sezonul de varf, in restul zonelor turistice circulatia turistilor este la jumatatea capacitatii de suport si chiar mai mica. Principalul motiv al acestei situatii il constituie un complex de conditii de exploatare neadecvate, respectiv accesibilitate dificila, servicii turistice si utilitati generale de calitate slaba, programe de agrement insuficiente, retele de structuri turistice de cazare, alimentatie si agrement neacoperitoare, forta de munca in structura ocupationala turistica neadecvata cererii pietei si insuficienta cantitativ.

In raport cu potentialul turistic, dar si comparativ cu statele vecine, ponderea turismului romanesc in PIB este mica, la fel si profitul obtinut de intreprinzatorii in turism. Aceasta se datoreaza in principal lipsei produselor turistice complexe, existentei capacitatilor turistice vechi si nemodernizate, privatizate in anii 2001-2002, si lipsei facilitatilor pentru realizarea de capacitati turistice complexe, modern echipate si dotate. La acestea se adauga si lipsa capacitatilor de cazare in zonele turistice care ofera oportunitati deosebite pentru practicarea turismului de nisa si a ecoturismului.

De asemenea, lipsesc total sau sunt insuficiente capacitatile turistice in vecinatatea parcurilor naturale, nationale sau ale altor arii protejate care sunt legiferate. Fara a avea o dezvoltare cantitativa si calitativa optima a structurilor turistice de cazare, de alimentatie si de agrement, resursele turistice naturale nu pot fi valorificate complex

In ceea ce priveste promovarea turistica, ca factor cheie pentru consolidarea locului pe piete si obtinerea succesului, aceasta parte a Romania trebuie sa se alinieze tendintei internationale de crestere, din ce in ce mai mult, a rolului institutiei nationale de promovare a turismului in activitatea intensiva de promovare.

Activitatea de promovare turistica interna este in prezent subdimensionata, cantitatea de materiale promotionale editate este insuficienta si nu acopera cererea. Situatia este determinata de lipsa unei retele nationale de centre judetene si birouri locale de promovare si informare turistica, a unor brand-uri pe zone/regiuni turistice, de deficientele in acoperirea cu fonduri de la buget a activitatii de promovare interna si internationala, de lipsa asigurarii continuitatii institutionale in domeniul promovarii.

Exista o gama larga de servicii de sustinere a turismului - agentii private de turism, agentii de voiaj, sali de congrese si simpozioane, consulate, servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, autogara, benzinarii, servicii auto, companii de transport, servicii de inchirieri autoturisme, rent a car, dar acestea nu se ridica din punct de vedere calitativ si cantitativ si al gamei de servicii oferite la nivelul standardelor internationale.

Existenta in zona, a unor resurse atractive, naturale si antropice, cu valoare turistica ridicata, unele avand caracter de unicat, permite valorificarea acestora, printr-o paleta larga de forme si de programe turistice, cu adresabilitate larga.

Oferta turistica diversificata a zonei permite dezvoltarea diverselor forme de turism - turismul de afaceri si cooperare internationala, turismul politic, turismul cultural, turismul stiintific si de studii (de congrese si reuniuni), turism tehnico - industrial, turismul cinegetic de vanatoare si pescuit, agroturismul, silvoturismul, turismul sportiv, (cicloturismul, motociclismul, aeromodelismul) turismul pentru agrement si sporturi nautice, de sanatate (balnear), turismul etnic al diasporei si cel ecumenic, s.a.

Se constata dificultati in recrutarea si pregatirea resursei umane necesare unor servicii de calitate.

Pentru dezvoltarea optima a turismului in Vestul si Nord - Vestul tarii, este important ca, pe baza cunoasterii si urmaririi motivatiilor cererii turistice, sa se realizeze diversificarea serviciilor, utilizarea diversa si chiar polivalenta a elementelor materiale existente.

Scopul este asigurarea unei corespondente mai bune intre cerere si oferta, iar pentru aceasta factorul uman, constituie o sansa de contracarare a rigiditatii factorilor materiali.

Caracterul economic al desfasurarii activitatii in ramura turistica banateana presupune, cu prioritate, marirea si chiar anticiparea cererii turistice, pentru a veni in intampinarea ei si a nu se risca, in continuare, insuficienta ocupare a capacitatilor, asa cum din nefericire se petrece in prezent.